Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION

IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ la distanță

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LA SC AGRO SRL PRIN
ÎNFIINȚAREA CULTURII DE VITĂ DE VIE
ÎN SUPRAFAȚĂ TOTALĂ DE 47 HECTARE

Îndrumător: Conf. dr. George UNGUREANU Student: Amarandei Florin Cătălin

IAȘI

2018

CUPRINS
PARTEA I

Memoriu justificativ sau plan de afaceri pentru finanțarea investiției

Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1. Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare


1.2. Scurt istoric al solicitantului
1.3. Obiectul de activitate al solicitantului
1.4. Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului.

Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției

2.2. Elaborator

2.3. Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate

2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile


investiției

2.5. Descrierea investițiilor

2.6. Valorificarea producției, furnizori, clienți.

2.7. Descrierea îndeplinirii condițiilor minime de eligibilitate și implementarea


proiectului

Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1.Situația personalului
3.2. Estimări privind forța de muncă

3.3.Reprezentantul legal

3.4.Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

3.5. Durata de realizare a proiectului

Capitolul IV – Planul de afaceri

PARTEA A II-A

Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală

5.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1. Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului

6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu

6.3. Calculul dozelor de îngrășăminte

6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție

6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici

6.6. Calculul necesarului forței de muncă


6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide

6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor

6.9. Determinarea pragului de rentabilitate


Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1. Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare


Denumire solicitant: SC AGRO SRL
Sediul social: comuna Bodești, jud. Neamț
Cod unic de înregistrare: 16431476
Numărul de înregistrare în Registrul Comerțului: J27/712/2004

1.2. Scurt istoric al solicitantului

SC AGRO SRL a fost înființată în anul 2004, având ca administrator pe ing. Stăcescu Vasile.
Acesta asigură conducerea și gestionarea activităților ce au loc în fermă.

Societatea deține o suprafață de teren de 1200 de hectare pe care se cultivă în mare parte
cereale, dar și plante oleaginoase. Terenul deținut de societate se află pe raza comunei Bodești,
având sediul în aceeași localitate.

1.3. Obiectul de activitate al solicitantului

Principalul obiect de activitate este, conform codului CAEN (0111), cultivarea cerealelor,
plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase
1.4. Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati


intocmirii ultimului
bilant
-RON-

1.CLADIRI TOTAL 193000

1.1 Birouri 1.04.2004 72000 1

1.2 Garaj 1.04.2004 31000 1

1.3 Magazii cereale 1.04.2004 90000 3

2.UTILAJE TOTAL 2730000

2.1 Tractor John Deere 1.10.2008 300000 3

2.2 Combina Alma Selecta 1.04.2008 610000 3

4.ALTELE - - -

TOTAL 2 923 000


Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției

Achiziţionare de utilaje agricole pentru ferma vegetală a societăţii agricole AGRO SRL, din
comuna Bodești, judeţul Neamț.

2.2. Elaborator

Consultant: Ionașcu Maria

Date de identificare:

Email: ionascuioana@yahoo.com

Telefon: 0747 337 418

Data întocmirii Memoriului Justificativ: 20.09.2016

Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 20.09.2016)

2.3. Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate

Proiectul va fi amplasat în Regiunea NE, jud. Neamț, pe raza comunei Bodești. Investiția
se va realiza pentru o fermă vegetală care exploatează o suprafață de teren agricol comasată de
1200 ha, ce va ajunge la suprafata de 1500 ha. Terenurile sunt comasate, cu suprafețe plane și se
pretează cultivării cerealelor, dar și a viței de vie.
2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile
investiției

Înființarea plantațiilor de vii roditoare necesită cheltuieli mari de investiții care urmăresc
obținerea unor producții sporite și de calitate superioară, în condiții de eficiență economică
maximă. La baza înființătii plantațiilor viticole stau proiectele de execuție, elaborate de unități
specializate, pentru întocmirea cărora sunt necesare studii complexe asupra terenurilor destinate
plantațiilor viticole: topografice, hidrologice, pedologice, agrochimice și climatice, etc. Prin
proiectare vor fi rezolvate următoarele probleme:

- Alegerea sistemului de cultură a viței de vie;

- Alegerea tipului de plantație viticolă;

- Alegerea terenurilor pentru înființarea plantațiilor viticole în areale favorabile culturii


viței de vie;

- Organizarea și amenajarea terenului destinat plantării viței de vie;

- Pregătirea terenului în vederea plantării viței de vie;

- Alegerea și amplasarea portaltoilor și a soiurilor de viță roditoare;

- Stabilirea distanțelor de plantare a viței de vie;

- Plantarea viței de vie.

Solicitantul va opta pentru achiziţionarea de șpalieri pentru vița de vie, o combină de


recoltat vița de vie (Alma Selecta), precum și a unui tip de tractor de putere mai mare deoarece
suprafeţele lucrate sunt în sole compacte, iar localitatea se încadrează în zona de deal.

Obiectivul principal propus prin punerea în practică a proiectului este acela de creştere a
competitivităţii exploatației printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie și a resurselor
umane, obiectiv care este în conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1.

În cadrul acestui obiectiv se va realiza un parc de maşini agricole în urma achiziţionării de


utilaje noi, performante care să fie în concordanță cu potenţialul agricol al zonei.
Prin această investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea
cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili și lubrefianți, creşterea rentabilităţii
exploatatiei a viabilităţii economice și a productivităţii, utilizarea optimă a factorilor de producţie, mai
ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viață ridicată pentru membrii asociaţiei.

Lucrările mecanice de recoltat se vor face în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de


cultură, vor scădea pierderile la recoltare și se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole.

Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea în practică a proiectului să se realizeze


valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei și conservarea și menajarea mediului
ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de seră prin eliminarea surselor de poluare cu vapori
toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi și o mai bună gestionare a deşeurilor.

Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei.

În alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont în primul rând de specificul zonei, de adaptarea
acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având în vedere ca localităţile se
încadrează în zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasată în parcele mari, unde efectuarea
lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficientă.

Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatației prin


îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar și de mediu respectiv:

Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii,


introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

Obiective economico-financiare: reducerea costurilor și creşterea rentabilităţii exploatației,


creşterea valorii adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole
prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optimă a factorilor de producţie, asigurarea unor
standarde de viață ridicate, în special creşterea veniturilor.

Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de seră și o mai bună gestionare a


deşeurilor rezultate, introducerea de tehnicaă și tehnologii nepoluante.

Fundamentarea necesităţii și oportunităţii investiţiei reiese din faptul că specificul


exploatației este "Cultura mare", iar structura de culturi pentru perioada prognozată este alcătuită
din: grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica și fasole.
În scopul eficientizării exploatației, SOCIETATEA AGRICOLĂ AGRO își propune
realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole și a unui autovehicul de
teren.

Achiziţionarea acestora se face având în vedere :

 necesitatea înfiinţării parcului auto, încât societatea să realizeze obiectivele propuse


 necesitatea creşterii productivităţii muncii
 necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă
 necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole
 necesitatea creşterii veniturilor exploatației agricole
 necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.

PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE


AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 47 ha, și a unui autovehicul de teren
DUSTER 1,5 DCI 110 CP de la APAN AUTO, B-dul George Coşbuc, nr.148, Galaţi.

Nr. Denumire utilaj Nr. buc.

Crt.
1 TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020 1
2 COMBINATOR "Cultirapid serie 2" 1
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) 1
4 CULTIVATOR CSC OOB/9 1
5 AUTOVEHICUL DE TEREN DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1
6 COMBINĂ DE RECOLTAT VIȚA DE VIE ALMA SELECTA 1

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective


specifice:

1. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină


creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.
2. ADAPTAREA EXPLOATAŢIEI LA STANDARDELE COMUNITARE, prin
prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi
sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007:

3. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind
zonă de câmpie cu potenţial mediu.

2.5. Descrierea investițiilor

Prin proiect s-a propus achiziționarea de utilaje noi și performante în vederea respectării
condițiilor de mediu. Achizițiile care urmează a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt
necesare pentru asigurarea reducerii poluării. Achizițiile propuse sunt nesemnificativ poluante și
nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata în
acest fel protejarea mediului înconjurător prin prevenirea și controlul integrat al poluării, respectiv
reducerea emisiilor în aer, apă și sol.

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

 Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200


 Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
 Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
 Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
 Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
 Priză de putere (rpm) : 1000
 Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
 Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii,
incalzire / ventilatie
 Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
 Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
 Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
 Rezervor combustibil (I): 682
 Culoare: albastru
 Bară de tracţiune
 Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"

 Tractor necesar (CP): 170/190;


 Lăţimea de lucru (m): 5;
 Adâncimea de lucru (m): 0,30;
 Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
 Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
 Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)

 Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.


 Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de
necesitate
 Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
 Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
 Putere maxima tractor 150 CP
 Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740
kg
 Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
 Viteza de lucru 7-9 km/h
 Productivitate 1,4 – 1,8 ha
 Tip: semipurtat

4. CULTIVATOR CSC 00B/9

 Tractor necesar (CP): 65;


 Lăţime de lucru (m): 5,6;
 Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
 Masa (kg): 1000.
5. COMBINĂ DE RECOLTAT ALMA SELECTA

 Capacitate buncăre: 3 tone


 Transmisie hidrostatică cu motoare POCLAIN
 Centrală hidraulică proprie cu capacitate de 100 litri şi pompă hidraulică la 250bari
 Panou de comandă ergonomic montat în cabina tractorului dotat cu joystick
 Proţap reglabil pe cadru fix acţionat de 2 cilindri hidraulici
 Raza de virare minimă 3,5m
 Axe verticale echipate cu amortizoare ranforsate
 Sistem hidraulic de reglare separată a înălţimii fiecărei roţi ce permite lucrul pe terase
 Sistem de frânare hidraulic pentru pante
 Sistem de nivelare si corectare a balansului, unghiului şi poziţiei de lucru
 Înălţare maximă independentă a fiecărei roţi – 70 cm
 Sistem de ghidare automată pe rândul de vie
 Sistem de recoltare cu 10 bătătoare cu frecvenţa de bătaie reglabilă de la 0 la 500 bătăi/min
 Sistem automat de oprire a bătătoarelor în dreptul spalierilor de beton (opţional)
 Sistem de curăţare a strugurilor cu 4 ventilatoare de mare putere sau cu ventilator central

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

 Tip: 1,5 DCI


 Ampatament: 2671
 Motor putere KW (CP) 80(109)
 Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
 Culoare: Alb

Principalele dotări:

 Sarcina admisa axa fata – 802 kg


 axa spate – 567 kg

 Program electronic de stabilitate (ESP)


 Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
 Frâne disc faţă
 Frâne tambur spate
 Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
 Bară stabilizatoare punte fată
 Amortizoare puntea spate
 Sistem direcţie servo-asistat
 Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
 Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
 Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
 Spaţiu depozitare
 Imobilizator (antifurt volan)
 Speedometer, km/h
 Mufa diagnosticare
 Lămpi laterale
 Ajustaj fascicul lumini
 Inel de remorcare
 Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
 Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
 Siguranţa usi pentru copii
 Trusa de scule
 Trusă prim ajutor
 Cric
 Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In


perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.

In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.
Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

2.6. Valorificarea producţiei , furnizori, clienţi

Politica de aprovizionare a societăţii se bazează pe relaţii contractuale cu furnizori de materii


prime şi auxiliare cu tradiţie şi reputaţie foarte bună atât pe plan local cât şi din afara judeţului.
Societatea nu este dependentă furnizori unici de materii prime şi materiale, păstrând relaţiile de
colaborare cu mai mulţi furnizori (conform tabelului cu potenţiali furnizori).
Oferta variata de cei ce fac inputuri în agricultură, face ca oferta să fie diversificată, iar
achiziţionarea produselor necesare să se realizeze la cel mai bun preţ de pe piaţă, desfăşoară
activităţi comerciale de achiziţionarea de input-uri necesare pentru desfăşurarea proceselor de
obţinere a producţiei (îngrăşăminte, pesticide, seminţe).
Astfel societatea este pregătită să facă faţă unor creşteri a preţurilor, ceea ce constituie
principalul risc în activitatea de aprovizionare.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI


Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat Valoare % din
materii prime/materiale si cantitate aproximativa total
auxiliare/produse/servicii aproximativa -RON- achizitii

S.C Rojevas 2000 srl Galati pesticide 0


SC Agricover Srl Galati butasi, pesticide 0

Sc Ameropa SRL Galati, Braila Ingrasaminte 0

SCCCES PERIENI loc. Perieni, 0


jud. Vaslui
S.C.plant agro SRL vaslui Pesticide, 0
butasi
SC Kimagri SRL Braila butasi,
ingrasaminte
SC Grup Est Agro Huşi, jud Materii prime si
Corporation SRL Vaslui auxiliare
total 100

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client Valoare % din vanzari


(Denumire si
-
adresa)
RON -
1 S.C. 9
AMEROPA 102.000
SRL (struguri)
2 S.C. AGRANA 98.000 9
SRL (grau)
3 VINURI 93.295 7
ROMANIA
(struguri)

SC EUXIN
SRL (vita de
4 vie) 836.178 75
Total 1.209.473 100

În politica de adaptare a produsului prin preţ societatea a optat pentru marketing-ul concentrat,
eforturile fiind concentrate pe un mic segment al pieţei totale. Strategia de marketing adoptată are
în vedere: obţinerea de produse de bună calitate, limitarea ofertei şi o alegere bună a clienţilor.
Tinând cont ca produsele se adresează unui segment redus de cumpărători, societatea optează
pentru vânzarea directă pe bază de contract. Desfacerea are loc direct de la vânzător către client
fără activităţi intermediare, pe bază contractelor de vânzări. În acest fel se realizează transparenţa
întregului proces şi se evită creşterile nejustificate de preţuri.

Diversificare verticală prin infiinţarea de culturi semincere asigură şi sămânţa pentru producţia
proprie, pentru cultura de grâu. În cazul in care apare oportunitatea încheierii unor contrate pentru
sămânţă de oleaginoase, societatea este autorizată şi pregătă să onoreze cererea. Astfel,
diversificarea orizontală a gamei de produse se face şi în scopul extinderii pieţei de
comercializare, determinată de modificările intervenite în cerere.
Conducerea societăţii urmărește obţinerea produselor de calitate superioară, cu atingerea
parametrilor prevăzuţi de standardele în vigoare, asigurând caracteristicile specifice care ridică
valoarea şi calitatea producţiei. Identificarea tendinţelor ce se manifestă în această directie,
constituie un ajutor esenţial de lansare pe piaţă a noi produse respectiv grâu pentru sămânţă sau
floarea soarelui pentru sămânţă, capabile să satisfacă în bune condiţii cererea şi să asigure
concomitent o activitate profitabilă.
SC AGRO SRL optează așadar, pentru o politică de competitivitate prin costuri in sistem
semiintensiv printr-o buna stapanire a cheltuielilor de productie, cunoașterea potențialilor clienți și
a mecanismelor de formare a prețurilor.
Formele de risc în cazul solicitantului se manifestă în general în două planuri: în exploatare și
în planul economico-finaciar.
 Riscul pur potential in planul exploatarii este determinat de posibilitatea
manifestarii urmatorilor factori: inghet, seceta, sau anumite boli. Acesti factori pot determina o
scadere a productiilor medii prognozate. Acoperirea unei anumite proportii a acestui risc se
realizeaza prin asigurarea anuala a culturilor si prin irigarea a 85 % din suprafata exploatata.
 Un alt risc potential in planul exploatarii este riscul comercial sau de
competitivitate pe piata prin aparitia de noi produse, de noi concurenti, modificari in nivelul
preturilor. Pentru mentinerea nivelului vanzarilor societatea are in vedere studiul permanent al
pietei, incheierea de contracte ferme, dimensionarea corespunzatoare a stocurilor de produse
finite, ridicarea calitatii produselor, garantii de calitate, sau innoirea produselor.
 Riscul economic, cauzat de modificarea variabilelor economice decisive cum ar fi:
cresterea inflatiei, a ratei impozitelor, poate influenta volumul vanzarilor, nivelul preturilor si
implicit volumul veniturilor. In acest sens, pentru contracararea acestor efecte managerul
societatii are in vedere anticiparea acestor fenomene, o structura de productie flexibila,
rationalizarea drastica a costurilor.

2.7 Descrierea îndeplinirii condiţiilor minime de eligibilitate şi implementarea


proiectului

Încă de la infiintare, din anul 2004, între SC AGRO SRL şi furnizorii de imputuri s-au
stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de producători și distribuitori de
seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabilă - preșurile fiind uşor de
previzionat. Culturile vizate de proiect sunt culturi căutate (grâu, floarea soarelui, vița de vie,
porumb, orzoaica, ovăz, fasole) iar seminţele necesare pentru înființarea acestor culturi sunt
achiziţionate de la aceiaşi furnizori cu care SC AGRO RL lucrează de la infiintare: SC PRUTUL SA
Iaşi, S.C. CARGILL SRL și SC UNISEM . Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul de
azot si îngrăşăminte complexe sunt achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata stabilite
de furnizori si beneficiar pentru seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare, diferenţa de
80 % se achita la recoltare.
Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa internă - 100 % din producţiile de grâu, floarea
soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si fasole realizate se valorifica conform "Contractelor de Furnizare-
Preluare Produse Agricole", către SC PRUTUL SA Iaşi - floarea soarelui, şi S.C. CARGILL SRL -
porumb si grâu, cu care SC AGRO SRL are relaţii contractuale pe anul 2011/. În ceea ce privește
producțiile de viță de vie, acestea vor fi furnizate către SC VINURI ROMANIA SRL.
Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele
standard .
Cu toate că judeţul Neamț se află intr-o zona cu potenţial agricol mediu şi ridicat, multe
exploataţii desfăşoară activitate de cultură agricolă, datorită echilibrului cerere-oferta, şi a tendinţei
de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru SC AGRO SRL va
fi asigurată şi in continuare.
Pentru a face faţă concurenţei SC AGRO SRL va urmări optimizarea tehnologiilor prin
alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a modului de lucru al solului,
tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei.
Strategia de piaţa va tine cont de :
- stimularea comercializării produselor obţinute prin armonizarea standerdelor de
calitate la cele europene
- perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.
- creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,
de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cit si in
perspectiva exportului.
- creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.
Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei SC AGRO SRL va
intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct de vedere al costurilor si calităţii. In
paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa materiilor prime si auxiliare necesare
fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din zona. Totodată vor creste veniturile la
bugetul local prin creşterea volumului taxelor si impozitelor plătite.

POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI


Nr.crt Client (Denumire si adresa) Cultura % din vânzări
1 SC PRUTUL SA floare 100
2 SC PRUTUL SA grâu 40
3 SC PRUTUL SA porumb 60
4 SC CARGILL SRL grâu 60
5 SC CARGILL SRL porumb 40
6 SC VINURI ROMANIA SRL viță de vie 100
Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1. Situația personalului

Total personal existent: 4, din care personal de execuţie: 2

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei


Locuri de muncă nou-create: 3.

Activităţile în cadrul exploatației sunt realizate de administratorul societăţii care are


pregătirea profesionala necesară, asigură un management de calitate în cadrul exploatației și permite
realizarea unor lucrări agricole de bună calitate. În perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor
manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.

3.3. Responsabil legal


Responsabil legal – Ing.STĂCESCU VASILE, administrator al Societăţii Agricole
AGRO SRL , absolvent al Facultăţii de Agricultură Iaşi și cu o vechime de 10 ani de experienţă în
domeniu.

3.4. Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

 Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200


 Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
 Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
 Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
 Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
 Priză de putere (rpm) : 1000
 Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
 Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii,
incalzire / ventilatie
 Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
 Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
 Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
 Rezervor combustibil (I): 682
 Culoare: albastru
 Bară de tracţiune
 Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"

 Tractor necesar (CP): 170/190;


 Lăţimea de lucru (m): 5;
 Adâncimea de lucru (m): 0,30;
 Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
 Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
 Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)

 Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.


 Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de
necesitate
 Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
 Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
 Putere maxima tractor 150 CP
 Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740
kg
 Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
 Viteza de lucru 7-9 km/h
 Productivitate 1,4 – 1,8 ha
 Tip: semipurtat

4. COMBINĂ DE RECOLTAT ALMA SELECTA

 Capacitate buncăre: 3 tone


 Transmisie hidrostatică cu motoare POCLAIN
 Centrală hidraulică proprie cu capacitate de 100 litri şi pompă hidraulică la 250bari
 Panou de comandă ergonomic montat în cabina tractorului dotat cu joystick
 Proţap reglabil pe cadru fix acţionat de 2 cilindri hidraulici
 Raza de virare minimă 3,5m
 Axe verticale echipate cu amortizoare ranforsate
 Sistem hidraulic de reglare separată a înălţimii fiecărei roţi ce permite lucrul pe terase
 Sistem de frânare hidraulic pentru pante
 Sistem de nivelare si corectare a balansului, unghiului şi poziţiei de lucru
 Înălţare maximă independentă a fiecărei roţi – 70 cm
 Sistem de ghidare automată pe rândul de vie
 Sistem de recoltare cu 10 bătătoare cu frecvenţa de bătaie reglabilă de la 0 la 500 bătăi/min
 Sistem automat de oprire a bătătoarelor în dreptul spalierilor de beton (opţional)
 Sistem de curăţare a strugurilor cu 4 ventilatoare de mare putere sau cu ventilator central

5. CULTIVATOR CSC 00B/9

 Tractor necesar (CP): 65;


 Lăţime de lucru (m): 5,6;
 Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
 Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
 Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

 Tip: 1,5 DCI


 Ampatament: 2671
 Motor putere KW (CP) 80(109)
 Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
 Culoare: Alb

Principalele dotări:

 Sarcina admisa axa fata – 802 kg


 axa spate – 567 kg

 Program electronic de stabilitate (ESP)


 Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
 Frâne disc faţă
 Frâne tambur spate
 Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
 Bară stabilizatoare punte fată
 Amortizoare puntea spate
 Sistem direcţie servo-asistat
 Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
 Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
 Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
 Spaţiu depozitare
 Imobilizator (antifurt volan)
 Speedometer, km/h
 Mufa diagnosticare
 Lămpi laterale
 Ajustaj fascicul lumini
 Inel de remorcare
 Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
 Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
 Siguranţa usi pentru copii
 Trusa de scule
 Trusă prim ajutor
 Cric
 Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In


perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.

In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

3.5. Durata de realizare a proiectului

Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice, începând cu data


primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).

Grafic de implementare fizică

Luna Luna Luna Luna aVI-


Luna aIII-a aIV-a aV-a a
I-a Luna a- Iulie
Activitati Aprilie II-a Mai Iunie August Septembrie

Plata serviciilor de consultanta 2260 4187

Depunerea dosarului de proiect la


OJPDRP

Evaluare si selectare

Depunerea dosarului de achizitii la


OJPDRP 554022

Contractare imprumut bancar


301000
Achizitie Tractor NEW
HOLLAND – T8020

81500
Achizitie COMBINATOR "
Cultirapid serie 2"

60400
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU
5 TRUPITE PPO-(5+1)

36700
Achizitie COMBINĂ ALMA
SELECTA

9225
Achizitie CULTIVATOR CSC
00B/9

58750
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110
CP

Depunere cerere de plata la


OJPDRP 554022

Ajutor nerambursabil FEADR 277011


Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și
de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală

Viticultura românească este una multimilenară, viticultură de mare tradiţie ale cărei
rădăcini se pierd adânc în preistorie în neoliticul mijlocie. Mai mult, exista temeiuri să credem ca
viţa de vie a fost planta care a ridicat pe omul preistoric de pe meleagurile noastre de la stadiul
de simplu culegător, la rangul de cultivator. Îndelungata vechime şi tradiţie creează în egală
măsură avantaje şi dezavantaje. Avantaje în sensul că se moşteneşte din generaţie în generaţie
dragostea pentru această nobilă îndeletnicire, soiuri şi sortimente, practici culturale, practici
oenologice. Dezavantaje pentru că, fatalmente o astfel de viticultură este mai tradiţionalistă, mai
puţin dispusă să „adopte” noul, inovaţia, liberalismul. Multă vreme, viticultura a reprezentat o
îndeletnicire bazată pe tehnici rudimentare, cu randamente scăzute.

Organizarea viticulturii pe principii tehnologice moderne a avut loc la începutul secolului


al XIX-lea.

Pe plan mondial producţia de vin se ridică la 250-270 milioane hl., în timp ce consumul
reprezintă numai 220-225 milioane hl. (Suplement au Bull. O.I.V. vol. 72/815-816 din 1999).
Există o supraproducţie de vin, mai ales în Europa care este cea mai mare producătoare dar şi
consumatoare de vin.

Ţările viticole din U.E. produc cele mai mari cantităţi de vin: Franţa 54-57 milioane hl.,
Italia 51-59 milioane hl., Spania 21-34 milioane hl.etc.

Pentru a se reduce supraproducţia de vin şi a prevenii eventuala criza economică pe care o poate
genera, ţările UE distilă anual cantităţi importante de vin din care se obţine alcoolul de vin; de
asemenea, cantităţi tot mai mari de struguri se transformă în suc pentru prepararea băuturilor
nealcoolice.

De subliniat faptul că producţia viti-vinicolă s-a dezvoltat şi în alte ţări, de pe alte


continente: Argentina produce anual 13-18 milioane hl., Africa de Sud 8-9 milioane hl. Vinurile
din aceste ţari fac o presiune permanentă pentru a accede pe piaţa europeană.
România ca ţară viticolă importantă a Europei, asociată la UE produce anual 7-8 milioane
hl. de vin. Producţia de vin depăşeşte cerinţele interne de consum care se ridică la cca. 6 milioane
hl., astfel încât se pot exporta 1-2 milioane hl. de vin anual.

Avem o industriei a vinului dezvoltată, iar vinurile româneşti sunt bine cotate pe piaţa UE
şi cunoscute în multe alte zone ale globului (Japonia, Canada, America, Rusia). Nu ne rămâne
decât să promovăm o viticultură de calitate, adică să extindem în cultură soiurile de la care se pot
obţine vinuri de înaltă calitate, pentru a putea sporii exportul de vinuri.

Intensivizarea culturii viţei de vie, prin mecanizare, chimizare, irigare, introducerea de soiuri noi
mult mai productive şi a sistemelor moderne de cultură conferă viticulturii de astăzi un grad
avansat de tehnicitate şi impune o pregătire profesională mult mai complexă din partea
specialiştilor.

Reconstituirea proprietăţii private in viticultură şi revenirea la economia liberă de piaţă au


readus în actualitate problemele specifice sectorului de producţie viti-vinicol şi anume:
dezvoltarea culturii viţei de vie numai în arealele viticole consacrate (podgoriile vechi,
tradiţionale); respectarea sortimentelor de soiuri pe podgorii şi amplasamentelor pentru noile
plantaţii viticole; producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată;
represiunea fraudelor în producerea şi comercializarea vinurilor; monopolul Statului asupra
alcoolului şi a băuturilor alcoolice; organizarea cooperaţiei viticole.

Primele măsuri legislative au fost întreprinse: Legea viei şi vinului nr. 67/1997;

Hotărârea Guvernului nr. 582/1998, privind marcarea băuturilor alcoolice; Hotărârea


Guvernului nr. 588/1998 referitoare la instituirea regimului de supraveghere fiscală a producerii
şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. Aceste măsuri legislative şi altele care vor
mai fi luate, au ca scop întărirea controlului Statului într-un sector economic atât de important ca
cel al producerii şi comercializării băuturilor alcoolice, cu implicaţii sociale din cele mai mari.

Pentru revigorarea şi aşezarea sectorului viti-vinicol pe noul făgaş economic, organizarea


Cooperativelor viticole este elementul indispensabil.

Cooperativa viticolă reprezintă întreprinderea rurală pentru prosperitatea economică a


podgorenilor, în care îşi găsesc locul atât micii producători, cât şi marii producători. Ea asigură
mijloacele financiare şi tehnice pentru realizarea producţiei de struguri, valorifică la nivel
corespunzător producţia de struguri şi garantează preţurile la vinurile obţinute, face posibil
exportul vinurilor de calitate, asigurând astfel veniturile podgorenilor pe care îi pune la adăpost
de criza economică.

5.2. Relațiile culturii de floarea soarelu cu factorii de vegetație

Radiația solară

Reprezintă principala sursă de energie primită la suprafață solului și constituie un


important factor agrometeorologic, cu influențe directe asupra proceselor de fotosinteză și
evapotranspirație a plantelor. Un plus de 15-20% radiație globală influențează pozitiv
declanșarea mai timpurie a unor fenofaze ale viței de vie (dezmuguritul, infloritul, măturarea
strugurilor și măturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radiației globale cu 21-30% din total
are influențe negative prin reducerea concentrației în zaharuri (cu aproximativ 30-40%) și o
creștere în aceeași proporție a acidității totale.

Temperatura

Procesele vitale ale plantelor sunt determinate și influențate de energia termică, exprimată
prin nivelul și suma gradelor de temperatura.Fiecare fenomen fiziologic este condiționat de
atingerea unui anumit nivel de temperatura numit prag biologic, care marchează începutul sau
sfârșitul unui fenomen biologic.Pentru declanșarea „plansului” la vită de vie, pragul biologic
inferior este de 4°C. Pentru începutul și sfârșitul infloritului, pragul biologic inferior este
de 15°C. Pentru creșterea boabelor, pragul inferior de temperatura este de 20°C, pentru
coacerea strugurilor 17°C, iar pentru măturarea lemnului 12°C. Întocmai că și pragurile
inferioare de temperatura, cele superioare stanjenesc sau opresc procesele biologice ale viței de
vie. Astfel, temperatura de 36°C constituie prag biologic superior în faza creșterii boabelor, când
poate apărea și fenomenul de „opareala” a frunzelor, după cum temperaturi de 32-34°Cconstituie
prag superior pentru măturarea boabelor. Depășirea pragurilor biologice nu are efecte negative
reversibile ci doar o stagnare a unor procese biologice, care sunt reluate odată cu revenirea în
limitele normale ale pragului respectiv.
Cel mai important prag biologic inferior pentru vită de vie este temperatura de 10°C,
considerat că fiind zero de creștere sau zero biologic. Pragul biologic inferior al viței de vie
delimitează lungimea perioadei bioactive a aerului, care în condițiile climatului temperat-
continental este de 180-220 zile. În acest interval se încadrează perioda de vegetație propriu-zisă,
care începe cu dezmuguritul și se termină cu căderea frunzelor și măturarea lemnului. În
condițiile țării noastre, numărul zilelor cu temperatura activă (peste 10°C) din perioada de
vegetație variază, în funcție de ani și de podgorie, este de la 165 la
189 zile, fiind mai mare de 150 zile, considerat că minim pentru cultură viței de vie.

Lumina

Viță de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumina (heliofile) și de aceea,
cultură ei nu reușește decât pe terenuri bine însorite. Pe parcursul perioadei de vegetație cerințele
viței de vie față de lumina sunt diferite, fiind mai mari în timpul infloritului și maturării
strugurilor și mai mici la cules.Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciază prin suma
orelor de strălucire a soarelui (insolație) din perioada de vegetație. Această poate
fi: globală sau potențială, când se consideră că toate orele de la răsăritul până la apusul soarelui
sunt senine; - reală sau efectivă , când din insolația globală se scad orele cu cer acoperit. Suma
orelor de strălucire globală din perioada de vegetație este relativ constanța, variind în limite
restrânse în funcție de latitudine: în condițiile din țară noastră, în perioada aprilie - octombrie se
înregistrează valori de 2900 ÷ 2985 ore.

Umiditatea

Datorită sistemului radicular numeros și puternic, cât și capacității sale de absorbție


mari, vită de vie este mai rezistență la seceta decât multe alte plante. Dintre criteriile de apreciere
a cerinței viței de vie față de umiditate, amintim: suma precipitațiilor, coeficientul precipitațiilor
și indicele hidrotermic. Cultură viței de vie reușește în acele locuri unde suma precipitațiilor
anuale variază între 400 și 700 mm. În majoritatea podgorilor din România această suma
depășește 500 mm anual. Din suma anuală a precipitațiilor o parte (circa 50%) este reprezentată
de ploi mărunte ce nu depășesc 10 mm și care nu sunt utile pentru vită de vie, iar cealaltă parte
este reprezentată de ploi adevărate sau utile
Vânturile

În plantațiile viticole produc o turbulență a aerului, asigura transportul aerului umed spre
straturile superioare ale atmosferei și aduc în locul lui aer uscat. Schimbarea frecvența a aerului
pe această cale favorizează intensificarea evaporatiei și transpirației și, că urmare, o uscare mai
rapidă a solului. O mare importantă o are și în procesul de polenizare a viței de vie. Un vânt
moderat în perioada infloritului asigura transportul polenului, favorizând fecundarea și
fructificarea viței de vie. Un vânt uscat și moderat că intensitate stânjenește atacul de mâna, iar
când este puternic provoacă ruperea lăstarilor și, uneori, doborârea mijloacelor de susținere.
Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1. Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului

Prin asolament se urmărește crearea unor condiţii de mediu mai favorabile pentru plantele
cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor
provocate de buruieni, boli şi dăunători. Vița de vie nu poate fi inclusă în nici un tip de
asolament datorită duratei mari de viață pe care o are.

Totuși, în cele ce urmează vom prezenta câteva tipuri de asolamente orientative:

Asolament de 3 ani: Asolament de 5 ani:


1. Leguminoase plante tehnice 1. Leguminoase plante furajere
2. Cereale păioase 2. Cereale de toamnă
3. Porumb 3. Cereale de toamnă
4. Porumb plante tehnice
Asolament de 4 ani:
5. Porumb plante tehnice
1. Leguminoase
2. Cereale păioase Asolament de 6 ani:
3. Plante tehnice 1. Leguminoase
4. Porumb 2. Cereale de toamnă
3. Porumb, floarea soarelui, sfeclă
4. Cereale de toamnă
5. Porumb
6. Porumb

Înfiintarea unei plantații viticole presupune un volum mare de investiții atât bănești cât și
de forță de muncă. În primii 4 ani se va investi și cheltui sume mari de bani pentru că plantația
să între pe rod și abia apoi, vor începe să se amortizeze cheltuielile
Vița de vie, denumită în latină Vitis vinifera L., este parte a genului Vitis, din familia
Vitaceae. Există în România de peste 2.500 de ani, geto-dacii având o apreciere deosebită față de
vin, așa cum se arată în numeroase mărturii istorice.

Potrivit INS, 180.000 de hectare din teritoriul țării nostre sunt acoperite de podgorii. Asta
plasează România pe locul 5 în UE că suprafață viticolă și pe locul 6 în lume la producția de vin.
România găzduiește nu mai puțîn de 39 de podgorii, împrăștiate pe tot teritoriul țării, de la
Moldova și Dobrogea, până la Muntenia, Oltenia sau Transilvania.
Vitele de vie roditoare se împart în trei categorii:

 Soiuri nobile – cuprind tipuri de vită de vie cultivate în special pentru producția de vin sau
pentru consum. La rândul lor, soiurile nobile se împart în soiuri de struguri pentru masă,
pentru vin și pentru stafide sau industrializare;
 Hibrizii direct producători – sunt soiurile de vită de vie întâlnite în majoritatea
gospodăriilor și care nu au nevoie de îngrijiri speciale;
 Soiuri rezistente în față bolilor.

Vițele abia plantate sunt sensibile la mâna, fainare și la unii dăunători. În anii cu precipitații
abundente se fac tratamente contra mânei iar în anii cu seceta prelungită se tratează contra
făînării. Tratamentele se fac săptămânal pentru mâna exceptând zilele ploioase. Pentru fainare
tratamentul se aplică în momentul când frunzele au 4-5 cm diametru (a două jumătate a lunii
mai) și durează până la sfârșitul lunii august. Substanțele fitosanitarese găsesc în fitofarmacii.

Irigarea și fertilizarea sunt foarte importante într-o vie tânăra pentru a putea intră pe
rod. Ar fi foarte bine să existe sistem de irigare prin picurare, sistem care are avantajul că oadata
cu apă de irigat se poate aplică și fertilizantul (fertirigare).
Dacă nu aveți sistem de irigare prin picurare, atunci trebuie să udați cu o normă de udare de 350
– 400 m³ /ha sau 10 l apă/ copcă. Pentru creșterea fertilității e bine că între rândurile de vită să fie
plantate specii utilizate că îngrășăminte verzi cum sunt: mazăre furajeră, borceag de toamna,
mazariche. Aceste plante se seamănă toamna (în primul an al viței) și se încorporează în sol în
primăvară anului următor când plantele sunt în faza de imbobocire sau inspicare.
Completarea golurilor apărute în plantație că urmare a pieirii vitelor. Aceste goluri se
completează în cursul vegetației sau toamna. Vara se completează golurile cu vite de 1 an
crescute în pungi din polietilenă cu perforații și umplute cu amestec nutritiv.
Toamna (după căderea frunzelor) se completează golurile cu vite altoite utilizate la înființarea
plantatiei.

Protejarea vitelor pe timpul iernii se face prin musuroirea acestora până la nivelul ochilor 5-
6 de la baza corditelor.

Ferma AGRO SRL, în ultimii 5 ani, a urmat următoarea schemă de asolament:

Sola
I II III IV V
Anul
2012 mazăre grâu floarea soarelui grâu porumb

2013 grâu floarea soarelui Grâu porumb mazare


2014 floarea soarelui grâu porumb mazăre grâu

2015 grâu porumb mazăre grâu floarea soarelui


2016 porumb mazăre grâu floarea soarelui grâu
6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu

Programarea sau planificarea este una din funcțiile de bază ale managementului și
reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităților concrete de realizare a unor obiective
prestabilite.

Previziunea precede planificarea și oferă informații necesare pentru realizarea acesteia.


Modalitățile concrete de acțiune pe care le implică planificarea sunt adoptate prin decizii și prin
urmare putem spune că previziunea reprezintă un suport al procesului decizional. O delimitare clară
între previziune, planificare și decizie este uneori dificil de trasat, între aceste procese existând o
interdependență strânsa.

Previziunea, ca activitate organizată, devine utilă în condiții de incertitudine. Prin urmare,


previziunea are în vedere în general mediului extern al unei entități, care nu se află sub controlul
acesteia. În schimb, planificarea se orientează asupra descrierii acțiunilor viitoare proprii entității
în cauză, care sunt controlate direct de aceasta. Prin urmare, este corect să spunem că o firmă
previzionează cererea (mediul extern) pentru un anumit bun pe piata și programează producția
(mediul intern) pe care urmează să o realizeaze în contextul cererii respective.

Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu la ferma SC AGRO SRL:

Cultura Producția medie (kg/ha) Prognoza (kg/ha)


2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Vița de
vie 10 000 10 800 11 050 11 500 11 600 11 800 12 350 12 750 13 100 13 550
6.2. Dozele de îngrășăminte

Consumurile specifice de elemente nutritive (N, P, K) înregistrate de principalele soiuri


cultivate pentru realizarea unei tone de struguri (inclusiv organele vegetative anuale aferente)
oscilează între 4,0-14,8 kg N, 1,0-3,7 kg P2O5 si 3,8-15,2 kg K2O. Soiurile pentru vinuri de calitate
superioară realizează consumuri specifice de elemente nutritive mai ridicate (mai ales de P si K),
comparativ cu soiurile de masă și de vin de mare randament.

La stabilirea dozelor de îngrășăminte se au în vedere următoarele aspecte:

➔consumul anual de NPK, extrase din sol de către vită de vie;

➔consumul specific de NPK unitate de produs (kg;t de struguri);

➔coeficienții de utilizare a elementelor nutritive din îngrășăminte;

➔rezervă solului în elemente nutritive;

➔interacțiunea în sol dintre NPK;

În cultivarea viței de vie, prin fertilizare se urmărește asigurarea obținerii unor recolte
sporite de struguri fără diminuarea indicilor de calitate și de scădere a rezistenței plantelor la boli,
dăunători sau alți factori naturali. Pentru a atinge aceste țeluri pe plantația viticolă, este obligatorie o
cunoaștere reală a stării solului, ce elemente nutritive sunt accesibile plantelor și care este consumul
anual de hrană în funcție de producția planificată.

Efectuarea analizelor de sol și plantă nu este o practică ușoara pentru viticultorii români dar,
pentru a raționaliza fertilizarea este important ca plantația să fie observată din aceste puncte de
vedere. Vigoarea plantelor, fertilitatea mugurilor, eventuale carențe, prezența plantelor indicatoare a
excesului sau deficienței unui element de nutriție, pot constitui un diagnostic al stării plantației.

Dacă în timpul vegetației, mulți lăstari au creșteri mari și internodii lungi, frunzele sunt
numeroase, de culoare verde intens, butucii sunt viguroși sau dacă avem plante indicatoare ale
excesului de azot cum ar fi: stirul, maselarita, loboda, urzica, laur, scaieții, urda vacii, golomățul,
rezultă că vița de vie beneficiază de o nutriție excesivă cu azot.
Fiind viguroasă, nici un îngrășământ cu azot nu este necesar. În cazul în care este mai puțin
viguroasă, este suficient să o întreținem cu un aport maxim de 30 de kg/ha azot s.a pe an. Mai mult,
dacă vigoarea este prea slabă, un aport de 50 de kg/ha s.a va permite ameliorarea sa. În momentul în
care vița de vie este inierbată putem crește cantitatea de îngrășământ cu azot cu 10 – 15 %. Trebuie
să știți că dozele mari de azot determină sporirea nevoii de apă, sensibilizarea plantei la atacul
bolilor și dăunătorilor, dar și cresterea acidității mustului. Aprovizionarea optimă cu azot
influențeaza ritmul de fierbere a mustului și previne îmbătrânirea atipică a vinului și degajarea
mirosurilor neplăcute.

Vița de vie are nevoie de azot pe toată perioada de vegetație, înregistrând un consum maxim
în faza de creștere intensă a lăstarilor și a boabelor. În aceste fenofaze se poate instala carența de
azot care poate determina scăderea potențialului de creștere a lăstarilor și a boabelor, scuturarea
florilor și a boabelor, acumularea redusă a zaharurilor, stânjenirea diferențierii mugurilor de rod,
frunze decolorate în verde pal. Cel mai mare consum de azot îl au soiurile pentru masă și vin de
mare producție.

Ca măsură de asigurare a necesarului se aplică îngrășăminte cu azot radicular primăvara.


Cele mai folosite îngrășăminte cu azot sunt:
– azotatul de amoniu conține 32 – 35 % azot s.a, are o reacție slab acidă, se administrează
primavara devreme;
– ureea conține 46,6 % azot s.a, poate fi utilizată pe toate solurile;
– sulfatul de amoniu are o reacție ușor acidă și un continut de 20,7 – 21,2 % azot s.a., se poate
aplica în perioada toamnă-iarnă pe solurile neutre sau usor bazice;
– azotatul de calciu cu efect rapid, conține 13 -15,5 % azot s.a. Deoarece conține și calciu solubil
este foarte indicat pe toate solurile, se administrează în timpul vegetației;
– nitrocalcamoniu cu 28 % azot s.a, 7 % oxid de magneziu s.a și 2 1 % Ca(NO3) s.a, are reacție
bazică se aplică pe solurile acide. Dacă în plantație observăm că frunzele, și mai ales cele tinere, au
o culoare roșietică – violacee, cele adulte au pete necrotice circulare, o cădere prematură a frunzelor
de la bază, încetinirea creșterilor, diferențierea scăzută a mugurilor, reducerea legării boabelor,
întârzierea maturării boabelor, prelungirea vegetației, sunt indicii care ne semnalează lipsa
fosforului.

Fosforul ajută la o mai bună folosire a azotului, stimulează fecundarea florilor, ajută la
maturarea boabelor și a lemnului, favorizează ramificarea rădăcinilor, contribuie la finețea vinurilor.
Fosforul în exces blochează fierului în sol. Carența în fosfor nu a fost identificată. Consumul anual
al fosforului este de 20 până la 30 kg/ha s.a pe an.

Cel mai folosit îngrășământ cu fosfor utilizat în viticultură este superfosfatul simplu, ce
conține 16 – 22% fosfor și dublu cu 38 -50 % fosfor. Se poate aplica pe toate tipurile de sol,
toamna, concomitent cu arătura de toamnă.

Schimbarea culorii și strălucirii frunzelor, decolorarea marginală a acestora (la soiurile


pentru vinuri roșii apare o pigmentație antocianica), iar partea centrală capătă o stralucire specifică,
răsucirea înafară, necrozarea frunzelor, aspectul de “ars”, boabe mici, strugure lax, ne duce cu
gândul la o deficiență în potasiu. Un număr redus de boabe în ciorchine, perturbări de creștere,
prezența în plantație a macului roșu, pelinul, nalba mare, rodul pământului ne indică excesul de
potasiu.

Excesul de potasiu duce la creșterea pH-ului din must, ceea ce influențează negativ
stabilitatea și calitatea vinului. Potasiul favorizează absorbția fierului, determină corpul,
extractivitatea, gustul, aroma și durabilitatea vinului, intensifică culoarea, mărește rezistența la boli
și seceta, ajută la asimilarea zaharurilor, mărește longevitatea plantației. Ținând cont de efectele
benefice ale potasiului și de efectele carenței, se recomandă fertilizarea cu doze moderat sporite de
îngrășăminte potasice.

Îngrășămintele potasice pot fi mai mult sau mai putin spălate. Cu cât solul este mai greu cu
atât potasiu este reținut mai bine. În acest caz, îngrășământul potasic este mai bine administrat
toamna, în același timp cu arătura. În solul levigat, potasiul este rapid spălat, deci trebuie
administrat primăvara. Doza de îngrășământ, poate varia între 60 kg/ha s.a (soluri nisipoase) și 90
kg/ha s.a (soluri argiloase).

Îngrășământul potasic cu cea mai mare utilizare este sarea potasică. Contine 38 – 44 % oxid de
potasiu, este ușor higroscopică, se aplică pe toate tipurile de sol. Sulfatul de potasiu conține 48 -52
% oxid de potasiu și are reacție acidă. Se recomandă pe solurile cu reacție neutră.

Îngrășămintele chimice folosite la fertilizarea de bază pot fi simple, numai azot, fosfor sau
potasiu și complexe – binare (N22P22), sau ternare cuprinzând cele trei elemente N, P, K.
(N11P22K11; N16P16K16; N15P15K15 etc.) ca și cele cristaline utilizate odată cu apa de irigat.
”Cifrele de la îngrășămintele binare și ternare reprezintă conținutul în substanța activă
6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc


fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la: stabilirea
tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei,- determinarea volumului lucrărilor
mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de materiale şi a
mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea contractelor de cooperare
cu X

Datele necesare:

 Culturile incluse în planul de producţie al fermei


 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură
 Cultura premergătoare
 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)
 Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor
 Perioadele de executare şi durata lucrării
 Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)
 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
 Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat
 Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii
 Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare
 Amortismentul specific
 Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota
pentru cheltuieli de aprovizionare
 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

Mod de lucru:

a) Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.
b) Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări:
c) Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru
executarea ei, materialele necesare, costul lor;
d) La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar
fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful
pe z.o. corespunzător categoriei lucrării;
e) Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru
CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii;
f) Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire;
g) Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din
valoarea materialelor folosite;
h) Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra
salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli
directe;
i) La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor,
se determină cheltuielile de producţie;
j) După fiecare trimestru se fac totaluri;
k) Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs.
Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă.
Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru
produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se
transformă în producţie STAS.

6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici

Importanța calculării indicatorilor tehnico-economici constă în cunoașterea evoluției


acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității
posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.
Determinarea eficienţei economice și a indicatorilor tehnico-economici reprezintă criteriul
dominant al întregii economii, iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele
direcţii a programelor economice şi sociale.

Procesele economice reprezintă un ansamblu de operații succesive, paralele sau ciclice de


natură fizică, chimică sau combinate ce se desfășoară în vederea transformării materiei prime în produs
finit.

Indicatorii se grupează în trei mari categorii: tehnici, economici și financiari.

Indicatorii tehnici sunt reprezentați de suprafața cultivată, de producția medie, producția


totală și producția medie și totală.

Indicatorii economici, la rândul lor sunt reprezentați de cifra de aface i (care reflectă
potenţialul economic al unei firmesi rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din
valorificarea producției, soldul stocului producțieifinite , soldul stocului producţiei neterminate,
venituri din prestări de servicii, dobânzi de depozite, rente,chirii), cheltuieli totale de exploatare
pentru obținerea producției, valoarea adăugată brută (rezultat al diferenței dintre veniturile
realizate și cheltuielile materiale), valoarea adăugată netă (rezultatul diferenței dintre V.A.B. și
amortizarea mijloacelor fixe).

Indicatorii financiari se referă la: profitul brut (care este egal cu cifra de afaceri minus
cheltuieli de exploatare), profitul net (egal cu profitul brut minus impozitul pe profit), rata profitului,
costul de producţie

Indicatorii tehnico-economici

Nr. crt. Indicatori U.M. Valoarea


Salarii totale: 211307.25
-lucrări manual lei 36489.50
1.
-lucrări mecanice 174817.75

2. Impozit pe salarii lei 33809.16


Taxe totale: 94769.28
-șomaj (1%) 2113.07
3. -CAS (31.3%) 66137.16
-contrib. asig. de
lei 22609.87
sănătate (10.7)
-concediu și
1796.11
indemnizații (0.85%)
-contrib. risc și
2113.07
asigurări (1%)

4. Cheltuieli materiale lei 99223.15

Cheltuieli cu
5. lei 7937.85
aprovizionarea
6. TVA (9%) lei 8930.08

Cheltuieli cu lucrări
7. lei 127648.95
mecanice

8. Amortizarea lei 1000.00


9. Irigații lei 0.00

10. Alte cheltuieli directe lei 35708.27

TOTAL CHELTUIELI
11. lei 620333.99
DIRECTE
Cheltuieli indirecte: 148416.93
12. -comune lei 43423.38
-generale 66375.74
TOTAL CHELTUIELI
13. lei 768750.92
DE EXPLOATARE
Venituri din vânzarea
14. lei 819000.00
producției
15. Cost de producție lei 1.30
16. Preț de livrare lei 1.50
17. Profitul BRUT total lei 50249.08
18. Impozit pe profit lei 8039.85
19. Profit NET lei 42209.23
20. Rata profitului brut % 6.54
21. Rata profitului net % 5.49
22. V.A.B. lei 852353.60
23. V.A.N. lei 850353.60

Productivitatea z.o./kg 0.0015


24.
muncii
kg/z.o. 627.49
6.6. Calculul necesarului forței de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, este evident


faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa
problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare
maximă (decadă sau lună), ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade,
fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce
asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să
asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă
de muncă în unitate, etc.

Datele necesare:

Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea


de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele
date:

 numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se


iau din fişele tehnologie ale culturilor);
 numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
 -numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru;

1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un


număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an
propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând
numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori
temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Nr. Zile om pe luni calendaristice Total


Total
z.o/ha
Cultura Supr. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII z.o.
Vița de 130
0.0 0.0 0.0 7.8 0.0 0.0 0.0 0.0 64.1 0.0 0.0 725.1 5.6
vie ha 653.3
Alte 1
130. 130. 130.
activită z.o./h 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 130.0 1560.0 12.0
0 0 0
ți a
Total 130. 130. 130.
- 130.0 130.0 783.3 137.8 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.1 17.6
general 0 0 0
Total
130. 130. 130.
recalcul - 130.0 300.0 413.3 337.8 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.1 17.6
0 0 0
at

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Nr. Zile om pe luni calendaristice


Supr Total Total
Specificația . (ha) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII z.o. z.o./ha
z.o./fermă 130 130.0 130.0 300.0 413.3 337.8 130.0 130.0 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 2285.2 17.6
z.o./munc.
permanent 130 13.0 13.0 24.0 24.0 24.0 13.0 13.0 13.0 13.0 19.4 13.0 13.0 195.4 1.5
z.o. pt munc.
perman. 130 130.0 130.0 240.0 240.0 240.0 130.0 130.0 130.0 130.0 194.1 130.0 130.0 1,954.1 15.0
z.o. pt. munc.
Sezonieri 130 0.0 0.0 60.0 173.3 97.8 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 331.1 2.5
nr. de munc.
Sezonieri 130 0.0 0.0 2.5 7.2 4.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 13.8 0.1
n=2
N=200-24*2=152 zile
s=1534.1
1534.1 : 152 = 10.09 => aproximativ 10 muncitori permanenți

6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide


Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în
evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de
combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a
tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.

Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare


la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru
fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie
procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.

Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe


care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea
comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:

N d
q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia
100

---------------Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru
fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi
timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se
putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual
de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi
introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel
centralizator în care se vor prezenta pe trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric. Pentru
fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.
Nr. Crt Cultura U.M. Vol. Boala, dăun. Produsul Modul Doza Nr. Cant. Preț Valoare

lucrării sau planta de utilizat de util. tratam. totală (lei/l) totală

erbic.

Cirsium stropire 0.5 l 1 23.5 720 16 920


1 ha 47 arvense Lontrel
Vița de 300
vie
2 ha 47 Plasmopara Armetil stropire 2.5 1 117.5 160 18 800
viticola; cobre kg
6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a


culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate
executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit,
pompe manuale, etc.

Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:

 stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale -


organizarea lucrării;
 desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
 controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine


următoarele elemente:

1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de


agregate
2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.

Date necesare:

1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor


2. Starea de vegetaţie a culturilor
3. Relieful
4. Distanţele dintre rânduri
5. Capacitatea rezervorului
6. Viteza de deplasare a agregatelor
7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul
de stropit
8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
- captarea buruienilor dominante,
- structura şi textura solului,
- dâncimea apei freatice,
- numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare,
- condiţiile pedoclimatice,
- tehnologiile de aplicare.

Modul de lucru:

l. Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen


optim (1-3 zile)

S 𝟒𝟕
N= = = 0,38 = 1 agregat
n  P 𝟐∗𝟔𝟏.𝟒𝟒

S = suprafaţa totală

P = productivitatea agregatului

n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)

* Productivitatea agregatului:
B  V  t  H 𝟏𝟐∗𝟖𝟎𝟎𝟎∗𝟖∗𝟎.𝟖
P= = = 61.44
10000 𝟏𝟎 𝟎𝟎𝟎

B = lăţimea de lucru a agregatului (m)

V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)


t = durata unei schimbări

H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru

2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar

N  d 1000∗0.25
q= = = 2.5 litri
100 100
N = norma de stropit (litri)

d = doza (%)

3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă:

Q = q • V • n = 2.5 * 47 * 1= 117. 5

V= volumul lucrării

n = numărul de stropiri

4.Se determină mărimea parcelelor de lucru:

S 47
s= = = 47 ha
N 1

S = suprafaţa

N = numărul de agregate folosite

5.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare:

D = 2 • B • t • N = 2 * 12 * 0.05 * 1 = 1.2

B = lăţimea de lucru a agregatului

t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului

N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă

6 .Numărul de ture dus-întors:

10000  Q  Y 10000∗400∗0.8
t= = = 0.91
A  B  2  L 292∗12∗2∗500

Q = capacitatea rezervorului (litri)

Y = coeficient de utilizare

A = norma de stropit (litri/ha)

B = lăţimea de lucru (m)

L = lungimea parcelei (m)


7.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare:

C = Q • N = 400 * 1 = 400 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri)

N = numărul de agregate grupate pe o parcelă

8.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare:

C = Q • N • Y = 400 *1 *0.8= 320 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului

6.9. Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea


producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de dinamica
cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două
categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).

Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de
încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat,
etc).

Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea
de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră lucrările solului
(arat), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.
în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.

În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y  Y`
 Y  A x
 Y ` B  x  C
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C

C 𝟏𝟏𝟎𝟎𝟎
x = = 11 827 kg/ha
A B 𝟏.𝟐−𝟎.𝟐𝟕

Y = venituri totale (lei/hectar)

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

A = preţul de vânzare (lei/kg)

B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C = cheltuieli fixe (lei/hectar)

x = producţie medie (kg/hectar)

Interpretare: Nivelul producției de 11 827 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de viță de vie la
prețul de 1.2 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție. Depășirea acetui nivel
duce la obținerea unui profit, iar scăderea producției sub acest nivel determină pierderi.
Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`
 Y  A x
 Y ` B  x  C
 A x  B  x  C
 x( A  B)  C

Pr = profit programat

C  Pr 𝟏𝟎𝟎𝟎+𝟓𝟎𝟎
x = = 11 290 kg/ha
A B 𝟏.𝟐−𝟎.𝟐𝟕

Interpretare: Nivelul producției de 11 290 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de
rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de viță de vie la
prețul de 1.2 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție și obținerea unui profitde
500 lei/ha.
CONCLUZII

Reputația vinurilor românești atrage profituri substanțiale pentru cei care investesc într-o
cultură de viță de vie. Investiția inițială nu este foarte mare, însă profitul "va curge" în buzunarele
investitorilor. România se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe
cap de locuitor, reprezentând doar jumătate față de consumul țărilor dezvoltate, care se ridică la 50
de litri/locuitor. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia țărilor viticole europene, cu o
suprafață totală cultivată cu viță de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de cheltuieli, iar
efectul este volumul veniturilor acumulate. Organizarea producţiei, în toate fazele ei, constituie la
ora actuală o sursă importantă de profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligenţă şi
bunăvoinţă.

Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul următor, şi


totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi nu în ultimul rând plata
dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor muncitorilor, ca rezultat al efortului şi
interesului depus în producţie.

Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de informare de


la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie prin efectuarea tratamentelor
numai în caz de necesitate. Tratamentele cu insecticide se vor face ţinând cont de pragul economic
de dăunare pentru a micşora cheltuielile necesare cu aprovizionarea cu pesticide.
BIBLIOGRAFIE

1.Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi

2.Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător


şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică,

3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad


4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova
5. www.fermierul.ro
6. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole