USAMV BUCURESTI Facultatea: MANAGEMENT INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVLOLTARE RURALA Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI Autori: prof dr Draghici Manea, conf dr Valentina Tudor, asistent dr Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE

IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC.CHEMINOVA.SRL

Student: Grupa: 8302

Anul univ 2012 2013

Facultatea de MANAGEMENT Specializarea: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Tema: INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC.CHEMINOVA.SRL

Anul univ 2012 2013

CUPRINS: Introducere CAPITOLUL I : Date privind exploatatia Agricola SC.CHEMINOVA.SRL 1.1 Denumire, statut juridic, asezare administrativa 1.2 Conditii naturale : asezare geografica, tipul de clima si sol 1.3 Suprafete pe categorii de folosinta la 1 ianuarie 2013 1.4 Doatarea exploatatiei: tractoare, masini, forta de munca 1.5 Culturi posibile in exploatia agricola 1.6 Fisele tehnologice CADRU ale culturilor ( Anexa 1) CAPITOLUL II : Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului 2.1 Culturi ce vor fi calculate in anul de plan 2.2 Amplasarea culturilor in anul anterior anului plan, anul de plan si in anul urmator anului de plan 2.3 Calcularea dimensiunii ( UDE) a fermei CAPITOLUL III : Stabilirea planului annual de cultura si a necesarului de zile norma si materiale 3.1 Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori 3.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare 3.3 Stabilirea necesarului de material ( Anexa 2) CAPITOLUL IV: Stabilirea costurilor pe culture si exploatatie 4.1 Stabilirea planului de cultura 4.2 Evaluarea preturilor si atrifelor ce vor fi utlizate in Planul exploatatiei 4.3 Repartizarea cheltuielilor comune si generale pe culturi 4.4 Centralizatorul fondului de salarizare( manual) 4.5 Centralizatorul fondului de salarizare mecanizatori 4.6 Planul operativ la cultura de Grau pe luna iulie 4.7 Planul operativ pentru cultura de Grau in luna august CAPITOLUL V : Memoriu justificativ

Introducere Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in primul rand pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de natura economica, sociala sau climatica, ceea ce determina in mod direct modul de functionare al exploatatiei. Este important, deasemenea, sa cunoastem cerintele pe care cultura le impune: alegerea unei zone cu un climat corespunzator, cu soluri si precipitatii medii anuale prielnice dezvoltarii normale a culturii. Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii si materiale, ajuta la anticiparea unor rezulate planificate si astfel exploatatia isi va putea asigura functionalitatea in conditii optime.

Capitolul 1. Date privind exploatatia Agricola SC.CHEMINOVA.SRL

1.1 Denumire, statut juridic, asezare administrativa Denumire: SC.CHEMINOVA.SRL Statut juridic: SRL( Societate cu raspundere limitata) Asezare adminsitrativa: Municipiul Targoviste, judetul Dambovita

1.2 Conditii naturale : asezare geografica, tipul de clima si sol Asezare geografica: comuna Produlesti, judetul Dambovita Tipul de clima: temperat- continental Tipul de sol: cernoziom- cambic Precipitatii medii anuale: 500 mm Temperatura medie anuala: 12C Culturi predominante: porumb, grau, ovaz, orz, floarea-soarelui

1.3 Suprafete pe categorii de folosinta la 1 ianuarie 2013 Tabel nr. 1.3 Nr. Categoria crt. 1. 2. Total teren Agricol din care : 2.1 arabil 2.2.vii si pepiniere viticole 2.3.pomi si pepiniere pomicole 2.4.pasuni 2.5.fanete 3. Neagricol Constructii curti si drumuri ape,balti 70 3 1 4 1 1 0,2 0,4 0,2 87,5 3,75 1,25 5 1,25 1,25 0,25 0,5 0,25 0,25

ha 80 79

% 100 98,75

rape , ravene 0,2 Exploatatia agricola: SC.CHEMINOVA.SRL

1.4 Doatarea exploatatiei: tractoare, masini, forta de munca Tabel nr.1.4 Nr.crt Specificare 1 2 3 4 5 6 7 Tractoare U650 Tractor L445 Tractor A1800 Tractor TIH 445 Plug Semanatoare Combinator Numar 1 1 1 1 1 1 1 2 An Starea de fabricatie functionare Foarte 1998 buna Foarte 2001 buna Foarte 2003 buna Foarte 1998 buna 1996 1999 2002 2000 Buna Buna Foarte buna Foarte buna

8 Remorca Exploataia agricola SC.CHEMINOVA.SRL

Forta de munca: 15 angajati 1.5 Culturi posibile in exploatia agricola Culturile alese pentru exploatatia agricola sunt urmatoarele:

Grau

Graul prezinta unele cerinte fata de rotatie cum ar fi : ponderea insemnata a speciei in structura culturilor de camp ; cerinte deosebite fata de pregatirea solului si fata de epoca de semanat ; sensibilitatea mare a culturilor la imburuienare, la toate categoriile de buruieni ; capacitatea redusa de valorificare a fertilitatii naturale a solului datorita sistemului radicular slab dezvoltat ; sensibilitate la un numar mare de boli foliare. Fata de aceste multiple cerinte planta premergatoare pentru grau trebuie sa indeplineasca unele conditii : sa elibereze terenul cat mai devreme ; sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri chimice si fizice imbunatatite, cu un continut mare in substante organice si nutritive. Cele mai bune premergatoare pentru grau sunt leguminoasele pentru boabe si furaj( mazare, borceag, fasole, soia), rapita de toamna, coriandrul, mustarul, macul, inul, canepa, cartofii de vara- toamna, sfecla, porumbul, floarea soarelui. Orice cultura cu recoltare timpurie cu exceptia cerealelor paioase trebuie luate in considerare ca premergatoare pentru graul de toamna. Culturile tarzii cele mai importante ca premergatoare pentru grau sunt porumbul si floarea soarelui. Porumbul pentru boabe este in general o premergatoare mediocra pentru grau deoarece in general lasa solul sarac in apa si cu resturi vegetale. Desi mult timp floarea soarelui a fost socotita o premergatoare rea pentru grau ultimele cercetari dovedesc contrariul : elibereaza terenul inaintea porumbului, il lasa mai curat de buruieni, solul se pregateste mai bine decat dupa porumb, nu sufera de boli comune graului. Sunt neindicate ca premergatoare orzul, sorbul si iarba de Sudan (pentru ca lasa solul sarac in apa), lucerna si monocultura mai mare de 2 ani. Porumb

Datorit particularitilor biologice, porumbul nu este pretenios fa de planta premergtoare, el putnd fi cultivat mai muli ani pe acelai teren fr s se manifeste fenomenul de oboseal a solului. Porumbul d totui producii mari dup diferite culturi cum sunt mazrea, soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc.

Principala cultur dup care se seaman porumbul este grul de toamn, acesta elibereaz terenul devreme, crnduse astfel condiii pentru lucrrile solului, combaterea buruienilor i acumulare nitraiilor. Producii bune se obin la porumb i dup pritoare; cartofi, sfecl, floarea soarelui etc. Sunt neindicate ca premergtoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul. Porumbul are cerine mai sczute fa de plant premergtoare deoarece el valorific i straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la secet, reacioneaz mai bine la fertilizarea cu ngrminte fa de alte plante i valorific mai bine rezervele rmase de la planta premergtoare. Monocultura la porumb este des ntlnit, dac dorim s avem producii constant n fiecare an atunci trebuie s se aplice ngrminte minerale i organice. Este dovedit faptul c acolo unde se cultiv mulii ani producia de porumb scade, iar dac anul urmtor vom semna porumbul dup alt plant producia realizat va fi simitor mai mare. Orz

Are cerinte ridicate din cauza ca el este mai putin rustic decat graul. - Foarte bune premergatoare : mazarea, rapita de toamna , inul pentru fibra, borceag vara si primavara, fasolea, plante care se recolteaza timpuriu. - Bune premergatoare : floarea soarelui, trifoi, cartoful timpuriu, soia. - Mijlocii premergatoare : porumbul semi-timpuriu, cartoful semi-timpuriu, ovazul, sfecla de zahar recoltata devreme. - Necorespunzatoare premergatoare : porumb tardiv, soia, tarzie, sfecla de zahar recoltata dupa 10 octombrie. Pentru orzoaica de toamna se excepteaza mazarea, soia, fasolea, ca premergatoare deoarece s-ar obtine boabe in continut mare de substante proteice. Floarea- soarelui

Floarea soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori i consumul mare de ap i substane nutritive. Nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este exclus, ea ducnd la nmulirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina sclerotiorum, putregaiul cenuiu- Botrytis cinerea, manaPlasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi srm- Agriotes sp.). Pe msur ce se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe acelai teren crete frecvena atacului de man i scade producia de semine. Floarea soarelui este o bun premergtoare pentru culturile de primvar, dar i pentru cele de toamn, dac se recolteaz mai timpuriu. De asemenea, trebuie evitate ca premergtoare sau postmergtoare plantele parazitare de lupoaie (tutunul i cnepa) i plantele atacate de boli comune (soia, fasolea, inul i rapia). Nu sunt indicate nici plantele mari consumatoare de ap cu nrdcinare profund (lucern,

sparceta, sorgul, iarba de Sudan, sfecla pentru zahr). Cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaz terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se pstreze n sol o cantitate ct mai mare de ap. De regul, cerealele pioase i n primul rnd grul de toamn constituie premergtoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiv cu bune rezultate i dup porumb. 1.6 Fisele tehnologice CADRU ale culturilor ( Anexa 1)

Capitolul 2. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului 2.1 Culturi ce vor fi calculate in anul de plan Tabel nr. 2.1 Nr. crt. 1 2 3 4 Grau Porumb Orz Floarea-soarelui Cultura An precedent Ha 20 30 18 12 % 16 24 14,4 9,6 An de plan ha 22 30 18 10 % 17,6 24 14,4 8 An urmator ha 24 30 16 10 % 19,2 24 12,8 8

80 Total Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL

80

80

2.2 Amplasarea culturilor in anul anterior anului plan, anul de plan si in anul urmator anului de plan

Amplasarea culturilor
Anul precedent anului de plan : 2012

Sola 1 Grau 22 ha

Sola 2 Porumb 30 ha Anul de plan: 2013

Sola 3 Orz 18 ha

Sola 4 FS 10 ha

Sola 1 Sola 2 FS 10 ha Porumb 12 ha Grau 22 ha Orz 8 ha

Sola 3 Porumb 18 ha

Sola 4 Orz 10 ha

Anul urmator anului de plan : 2014 Sola 10 Orz 10 ha Grau 12 ha Sola 2 FS 10 ha Porumb 12 ha Sola 3 Porumb 18 ha Sola 4 Grau 10 ha

2.3 Calcularea dimensiunii ( UDE) a fermei Calculul pentru Grau: 0,280 x 22 = 6,16 UDE Calculul pentru Porumb: 0,213 x 30 = 6,39 UDE Calculul pentru Orz: 0,246 x 18 = 4,428 UDE Calculul pentru Floarea-Soarelui: 0,173 x 10 = 1,73 UDE Calculul dimensiunii UDE a fermei: 6,16 + 6,39 + 4,428 + 1,73 = 18, 708 UDE

Capitolul 3 Stabilirea planului anual de cultura si a necesarului de zile norma si materiale 3.1 Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori Exploatatia agricolaSC.CHEMINOVA.SRL Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Luna a I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total Total ZN Expl 1 4 3,3 36,68 90,9 100,3 12,02 36,78 165,7 128,02 577,7 din care ZN manual pe culturi Grau Porumb Orz 2 3 4 2,2 1,8 1,76 6,48 1,44 90,9 3,52 90,9 2,88 7,7 4,32 11 21,78 2,2 161,7 1,8 4,62 118,8 3,6 33 468,78 37,54 Tabel nr 3.1

FS 5 3,3 27 3 4 1 38,3

Grafic nr. 3.1

- Calculul necesarului de lucratori

- Z.O. lucratori permanenti

Nr. Lucr.

Z.O.

- Z.O. lucratori sezonieri

I Z.N. manual
Necesar lucratori din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

Lucratori permananenti = 4+ 3,3 +36,68+42+ 42+ 12,03 + 36,78+ 42 +42 = 260,79

Lucratori sezonieri = 47,1 + 100,3 42 + 165,7 42 + 128,02 42 = 315,12

Conform tabelului de mai sus, se poate observa faptul ca, in cazul culturii de porumb,este necesar cel ami mare numar de ZN manual, in timp ce la cultura de grau se inregistreaza cea mai mica necessitate de ZN manual. La nivelul intregii exploatatii se inregistreaza un total de 260,79 lucratori permanenti, in timp ce numarul lucratorilor sezonoeri are o valoare de 315,12.

3.2 Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi nr 3.2 Nr. Luna crt. 0 a 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 Total Total ZN expl. 1 1,047 3,205 14,144 1,2 7,493 11,911 6,889 23,813 27,482 97,973 Tabel

din care ZN mecanizat pe culturi Grau Porumb Orz FS 2 3 4 5 1,047 0,789 3,205 1,031 11,715 0,843 0,555 1,2 2,497 1,863 2,043 1,09 6,718 5,193 1,435 1,957 3,497 8,846 6,03 8,937 6,143 14,842 3,372 3,125 27,717 35,65 23,134 11,472

Grafic nr.3.2. - Calculul necesarului de tractoare pentru formatia de mecanizare a agriculturii

Nr. tractoare Z.N.-tractor

- tractoare permanente - tractoare imprumutate

I Z.N. tractor
Necesar tractoare din care sezonieri Zile lucratoare posibile pe luni

II

III

IV

VI

VII VIII

IX

XI

XII

Tractoare permanente = 1,836 + 3,205 + 14,144 + 1,2 + 7,49 + 11,911 + 6,88 = 46,66 Tractoare imprumutate = 3,81 + 7,48 = 11,29 Analizand tabelul de mai sus se poate constata faptul ca necesarul cel mai mare de ZN mecanizat il detine cultura de porumb, in timp ce cultura de floarea- soarelui are cel mai mic necesar de Zn mecanizat si anume 11,472. Intreaga exploatatie are un necesar de tractoare permanente in valoare de 46, 66, si un necesar de doar 11,29 tractoare imprumutate. 3.3 Stabilirea necesarului de material ( Anexa 2) Capitolul 4 Stabilirea costurilor pe culture si exploatatie 4.1 Stabilirea planului de cultura

PLAN DE CULTURA
Nr. crt. 0 1 2 3 4 Grau Porumb Orz Floarea-soarelui Total 1 Cultura ha 2 22 30 18 10 80 Productii prod med Kg/ha 3 3500 4000 4000 1600 Venituri pret livrare lei/kg 5 1,2 1 1,1 1,8 Cheltuieli Venit tot mii lei 6 92,4 120 79,2 28,8 320,4 cost prod lei/kg 7 0,85 0,70 0,83 1,62

Tabel nr 4.1

Profit ch tot mii lei 8 65,67 84,65 59,764 25,967 236,05

Prod Tot tone 4 77 120 72 16 285

mii lei 9 26,73 35,35 19,436 2,833 84,349

Analizand tebelul de mai sus se poate observa faptul ca cele mai mari costuri de productie sunt inregistrate de cultura florii-soarelui,iar cele mai mici sunt inregistrate de porumb. Cu toate acestea profitul maxim se inregistreaza in urma culturii porumbului si are o valoare de 35,35 mii lei. Calcularea profitului dupa acordarea subventiilor, in valoare de 778,6 lei/ha: Pentru cultura de grau: Profit = 26730 + 778,6 x 22 = 26730 + 17129,2 = 43859,2 lei = 43,859 mii lei Pentru cultura de porumb: Profit = 35350 + 778,6 x 30 = 35350 + 23358 = 58708 lei = 58,70 mii lei Pentru cultura de orz : Profit = 19436 + 778,6 x 18 = 19436 + 14014,8 = 33450,8 lei = 33,45 mii lei Pentru cultura de floarea-soarelui: Profit = 2833+ 778,6 x 10 = 2833 + 7786 = 10619 lei = 10,61 mii lei

4.2 Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utlizate in Planul exploatatiei Tabel 4.2 2013 Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Produse si materiale Azot Potasiu NPK Felix Azotat de amoniu Buctril universal Cyflamid 5 EW Bisacaya 240 OD Sfoara LOSC-KVS Mirage 45 EC Madalin Dithane M 45 Fastac 10 EC Arrow 240 EC Alert Apron XL 350 UM kg Kg Kg Kg Kg L L L Kg L L Kg Kg L L L l Pret de achizitie 1,90 2 2,8 1,8 93,49 0,63 0,28 28,8 6,5 99,2 1,9 36,86 193,5 194,7 138,9 1302 Consum pe ha limite 2,7 100 4,5 80 1 3,840 3,840 3,840 2-3,4 4,5 3,84 0,1 0,9 3,6 3,6 Obs Porumb,orz, floareasoarelui Grau,porumb,orz,floareasoarelui Grau Grau Grau,porumb,orz Grau Grau Grau,orz Porumb Orz,floarea-soarelui Orz Orz Orz Floarea-soarelui Floarea-soarelui Floarea-soarelui

4.3 Repartizarea cheltuielilor comune si generale pe culturi Nr crt 0 1 2 3 4 5 Cultura,activitatea 1 Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha Floarea soarelui 10 ha Total 214600 16080 206060 Cheltuieli directe Ha S 2713,9 59705,8 2565,2 76956 3018,4 54331,2 2360,4 23607 Cheltuieli indirecte ( %) Ha 3 S 271,39 5970,58 256,52 7695,6 301,84 5433,12 236,04 2360,7 Cheltuieli totale ( %) Ha 4 S 2985,29 65676,38 2821,7 84651,6 3320,24 59764,32 2596,77 25967,7

25967.7 65676.38 59764.32

Grau Porumb Orz Floarea-soarelui

84651.6

STRUCTURA CHELTUIELILOR TOTALE Fig.4.3 Analizand structura cheltuielilor totale, se constata ca cele mai ridicate valori le-au inregistrat cheltuielile pentru cultura de porumb, si anume 84.651,6 lei. La polul opus se situeaza cultura de floarea-soarelui, inregistrand o valoare de 25967,7 lei. 4.4 CENTRALIZATORUL fondului de salarizare( manual) Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL Nr.crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Luna a I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total Total fond salarizare 1 124 94,2 1502,5 3891,3 4210,8 214,6 1377,2 5941,6 4498,3 21854,5 Din care manual pe culturi Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha FS 10 ha 2 3 4 5 68,2 55,8 94,2 55 246,6 45 1155,9 3891,3 110 3891,3 90 119,5 81,4 133,2 521,4 711 144,8 48,4 5853,6 39,6 101,2 4286,4 79,2 31,5 985,6 18169,2 1153,8 1545,9

Conform tabelului de mai sus putem observa faptul ca cele mai numeroase si mai costisitoare lucrari manuale se inregistreaza in cadrul cuturii porumbului si au o valoare de 18169,2. Tehnologia de cultivare a graului detine cele mai mici implicartii manuale si anume 985,6.

4.5 Centralizatorul fondului de salarizare mecanizatori Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL Nr.crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Luna a I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total Total fond salarizare 1 1592 3357,4 12498,8 1596 6412,72 17951,19 4625,44 21061,2 29587,9 98682,65 Din care mecanizate pe culturi Grau 22 ha Porumb 30 ha Orz 18 ha FS 10 ha 2 3 4 5 895,4 696,6 3357,4 750,2 11070,6 678 1596 1730,52 1859,1 1891,8 931,3 4803,99 13147,2 319,44 435,6 3870,4 9616,2 2527,8 8917,2 5277,8 16679,1 2912,4 4178,6 23393,55 33732,6 28000,8 13015,7

Conform tabelului prezentat anterior putem deduce urmatoarele: cele mai ridicate costuri pentru lucrarile mecanizate le detine porumul,fiind urmat de orz si grau.Floarea-soarelui este cea mai putin costisitoare din acest punct de vedere,avand o valoare a lucrarilor mecanizate in valoare de 13015,7. 4.6 Planul operativ la cultura de Grau pe luna iulie Nr .cr t Cultura,lucrarea UM Vol. lucrarii Agregat NL Termen de exec Nr de zile optim Necesar masini,lucra tori

1 2

Recoltat Transportat

T t/km

77 385

C12 U650 + 2RM2

19,4 40

1-4 iulie 1-4 iulie

3,96 9,62

1 3

Balotat

26,4

U650 + PPf

13

5-6 iulie

2,03

Deservit presa de balotat

22

13

5-6 iulie

1,69

Graficul Gantt Desfasurarea pe zile 1 P .. R ...... P .. R . P R P R 2 3 4 5 .. .. .. .. .. . . . . . . . 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

. . . .

4.7 Planul operativ pentru cultura de Grau in luna august Nr.crt Cultura,lucrarea UM Vol lucrarii 26,4 132 26,4 26,4 Agregat NL Termen de executie 1-4 august 1-4 august 1-4 august 4-6 august Nr de zile optim 2,03 3,3 2,03 2,03 Necesar masini, lucratori 1 1 1 2

1 2 3 4

Incarcat baloti

U 650 -

13 40 13 13

Transport baloti t/km la 5 km Descarcat baloti T Stivuit baloti t

Graficul Gantt Desfasurarea pe zile 1 P .. R ...... P .. R . P . R . P R 2 .. .. .. . . . 3 .. . . . . 4 5 .. . . . . . . . . 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Capitolul 5 Concluzii Intocmirea planului anual de productie mi-a dat oportunitatea de a infiinta o exploatatie agricola fictiva, de a alege propriile culturi, sole,dotarile exploatatiei si forta de munca. Desi rezultatele obtinute nu sunt unele reale,intrucat toate calculele se rezuma la un registru planificat, rezultatul final este unul incurajator pentru mine ca viitor fermier deoarece zona aleasa corespunde locului mae natal unde conditiile naturale sunt extreme de favorabile pentru orice cultura. In cadrul acestui proiect am parcurs urmatoarele etape: Stabilirea necesarului de mijloace financiare Calcularea dimensiunii UDE a fermei Amplasarea culturilor in anul anterior anului de pla, anul de plan si in anul uramtor anului de plan Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si manual Evaluarea preturilor si tarifelor Calcularea veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul exploatatiei si la nivelul fiecarei activitati Esalonarea acestora in timp

Exploatatia agricola SC.CHEMINOVA.SRL in decursul perioadei de activitate a cunoscut o evolutie, intrucat profitul s-a inregistrat la nivelul fiecarei culturi : grau, porumb, orz si floarea- soarelui. Cu o suprafata de 80 ha, ferma este dotata cu 4 tractoare, 3 masini agricole si 15 angajati . Cu toate acestea a fost nevoie de un numar de 13 tractoare imprumutate si 315 lucratori sezonieri pentru ca intreaga activitate de productie sa se desfasoare in perioada optima si in conditiile impuse de fisa tehnologica.