SPECIALIZAREA DE MASTERAT: CONSULTAN AGRICOL

PROIECT
EXPLOATAREA MULTIFUNCIONAL A
SISTEMELOR AGROSILVOPASTORALE

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.

DATE PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA S.C. VLM AGRO S.R.L

STRUCTURA CULTURILOR
ASOLAMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE
SCHITA EXPLOATATIEI AGRICOLE
INVENTAR CATEGORII DE FOLOSINTA
CALCULAREA COSTURILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR
FINANCIARE

DATE PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA S.C. VLM AGRO S.R.L

Denumirea societatii si date de identificare ale acesteia

S.C. VLM AGRO S.R.L. cu sediul in : Str. PRINCIPALA, Nr. 257, VIDRA-CRETESTI,
ILFOV inregistrata la Registrul Comertului cu J 23 / 5124 /1999, Cod de Inregistrare Fiscala
RO 13853077.
Aceasta este situata in partea de sud a judetului iar clima este temperat continentala cu o
medie anuala a precipitatiilor de 460-500 mm.
Scurt istoric
S.C Alfa S.R.L, si-a inceput activitatea in anul 2001.
La inceput suprafata societatii a fost de 82 ha teren arabil, in anul 2006 s-a ajuns la 450
ha, iar in prezent suprafata este de 1000 ha teren arabil.
Societatea activeaza in domeniul productiei de cereale si plante tehnice, avand drept scop
satisfacerea nevoilor curente ale societatilor de morarit si panficatie, precum si a celor de
producere a uleiului.
Obiecte de activitate
Ca domeniu principal de activitate: cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase;
Exploatatia agricola dispune de o suprafata agricola de 1010 ha din care 1000 ha teren
agricol arabil si 10 ha suprafata fermei (constructii, birouri, depozite, vii, livezi).
Suprafata agricola arabila este cultivata cu urmatoarele culturi : 125 ha grau , 200 ha
porumb , 300 ha mazare , 125 ha orz, 125 ha rapita si 125 ha floarea soarelui.
Culturile predominante in zona sunt diversificate datorita conditiilor pedeo-climatice
favorabile dezvoltarii activitatilor agricole, astfel in zona intalnim culturi de : grau, porumb,
rapita, orz, orzoaica, triticale, soia, mazare, sfecla de zahar, orez, cartof, floarea soarelui .
In urma acestei constatari am ales pentru cultivare : grau, porumb, orz, mazare, rapita si
floarea soarelui.
Suprafaa agricol total = 1010 ha.
Suprafaa arabil = 1000 ha.
Vi de vie = 2 ha.
3

 Livezi = 3 ha.
Depozite + Birouri + Constructii secundare = 5 ha.
Structura culturilor

Cereale pioase = 25 %
Porumb = 20 %
Leguminoase pentru boabe = 30 %
Plante tehnice = 25 % (din care: rapita = 30 %, floarea soarelui = 70 %)

Tehnologia de cultura
Amplasarea culturii
Planta premergatoare si rotatia culturilor au o influenta insemnata asupra productiei de
prin reducerea gradului de infestare cu buruieni, boli si daunatori, acumularea apei si a
elementelor nutritive in sol si pentru asigurarea timpului de executie a lucrarilor in vederea
incadrarii in perioada optima de semanat.

SCHITA EXPLOATATIEI AGRICOLE

ANSAMBLU REZIDENTIAL
PADURE

DEPOZITE
BIROURI
CONSTRUCTII SECUNDARE

VITA DE VIE
LIVEZI

DRUM
LOCAL

TEREN ARABIL 1000 HA

SOLA 1
300 ha

SOLA 2
125 ha

SOLA 3
200 ha

SOLA 4
125 ha

SOLA 5
125 ha

SOLA 6
125 ha

ANUL\SOLA
Ha
Anul 1

Sola 1
300Ha

125 ha
Grau

300 ha Mazare

Anul 2

125 ha
Grau

125 ha
Orz

Anul 3

50 ha
Mazare

125 ha
Rapita

Anul 4

125 ha Orz

Anul 5

125 ha
Mazare

Anul 6

Sola 2
125 Ha

200 ha
Porumb

50 ha
100 ha
Porumb Mazare
125 ha
Fl.s

175 ha Porumb
125
haFl.s

25 ha
Porum
b

125 ha Porumb

125 ha Fl.s

Sola 3
200Ha

Sola 4
125 Ha

Sola 5
125 Ha

Sola 6
125Ha

Total
suprafa

200 ha Porumb

125 ha
Orz

125 ha Fl
Soarelui

125 ha Rapita

1000 Ha

125 ha
Fl.s

75 ha
Mazare

125 ha
Rapita

125 ha Porumb

125 ha Mazare

1000 Ha

75 ha
Porum
b

125 ha
Orz

125 ha
Mazare

125 ha Mazare

125 ha Grau

1000 Ha

200 ha Mazare

50 ha
Rapita

125 ha Porumb

125 ha
Grau

100ha Mazare

125 ha Mazare

125 ha
Rapita

75 ha
Porum
b
75 ha
Mazare

125 ha
Grau
125 ha
Mazare
125 ha
Orz

ASOLAMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE

Asolament 1000 ha
25% cereale paioase=250 ha(125 ha grau+125 ha 0rz)
20%cereale prasitoare=200 ha(porumb)
30%leguminoase pt boabe=300 ha(mazare)
25%plante tehnice=250ha(125 ha Rapita+125 ha fl soarelui)

125 ha Rapita
50 ha
Mazare

75 ha
Rapit
a

125 ha Grau

100 ha
Mazare

25 ha
Poru
mb

1000 Ha

125 ha 0rz

1000 Ha

125 ha Fl.s

1000 Ha

EXPLICAREA ASOLAMENTULUI
Grul este pretenios fa de planta premergtoare deoarece trebuie semnat toamna,
destul de devreme, astfel nct pn la venirea frigului s rsar, s nfreasc i s clreasc
pentru a rezista peste iarn. n plus, planta de gru are un sistem radicular destul de slab
dezvoltat, cu putere mic de strbatere n profunzimea solului i de absorbie a substanelor
nutritive din sol.
Din aceste motive, grul de toamn prefer premergtoarele cu recoltare timpurie, care
las solul structurat, bogat n substane nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel nct,
pn n toamn acesta s acumuleze ap, nitrai, s se aeze, s fie distruse buruienile, s fie
mrunite i ncorporate resturile vegetale. (dup Gh. V. Roman i colab. 2007)
Plante foarte bune premergtoare pentru gru
Dintre acestea fac parte: mazrea, fasolea, borceagul, rapia de toamn, inul pentru ulei,
inul pentru fibre, cartoful timpuriu i de var, trifoiul, cnepa pentru fibr, la care se adaug alte
plante, cultivate pe suprafee restrnse: mutarul nutul, bobul, sfecla pentru smn, porumbul
pentru mas verde, tutunul , macul, coriandrul, anasonul, chimenul.
Mazrea: leguminoas specific zonei cernoziomurilor i deci a zonelor foarte favorabile
pentru gru, este o premergtoare excepional deoarece, dup recoltare solul rmne bogat n
azot i cu umiditate suficient pentru a rezulta o artur de calitate.
Dup mazre nu rmn pe teren buruieni sau resturi vegetale, care s ngreuneze lucrarea
solului.
Bune premergatore sunt culturile care parasesc terenul devreme , l lasa curat de buruieni
si fara resturi vegetale.
Da bune rezultate dupa cereale paioase si dupa prasitoare ( porumb,cartofi , sfecla).
Porumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare si poate fi cultivat, cu bune
rezultate, dupa aproape toate culturile.
Floarea soarelui este pretenioas fa de rotaie datorit sensibilitii la boli i duntori
i consumul mare de ap i substane nutritive.
Nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura este exclus,
ea ducnd la nmulirea atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotina sclerotiorum, putregaiul
cenuiu- Botrytis cinerea, mana- Plasmopara heliannthi), a plantelor parazitare (lupoaieorobanche cumana) i a duntorilor (grgria porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi srmAgriotes sp.).
Pe msur ce se reduce numrul de ani n care floarea soarelui revine pe acelai teren
crete frecvena atacului de man i scade producia de semine.
Cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaz terenul
devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se pstreze n sol o
cantitate ct mai mare de ap.
De regul, cerealele pioase i n primul rnd grul de toamn constituie premergtoare
pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiv cu bune rezultate i dup porumb.
Importanta rotatiei culturilor, asa cum este evidentiata in plaul de cultura, consta in
contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren, oranduite
dupa un plan special in acest scop.
Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o
exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste
7

planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt: sistemul de lucrare a solului, aplicarea
ingrasamintelor, combaterea bolilor si daunatorilor, combaterea buruienilor,recoltarea si
depozitarea productiei.
Recoltarea
Recoltarea se face mecanizat, cand lanul se afla in faza de coacere deplina. Pentru
obtinerea unei productii de calitate se recomanda :
- plantele sa nu fie cazute;
- vremea sa fie calda si insorita;
- terenul sa fie plan, neaccidentat;
- cultura sa fie cat mai putin imburuienata;

CALCULAREA COSTURILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR FINANCIARE LA CULTURILE DE

GRAU,PORUMB,FLOAREA SOARELUI SI MAZARE

Cultura

Grau
Porumb
Fl
soarelui
Mazare
Total

Supraf.
Prod.
medie
kg/ha
125 4000
200 6500

Productii
Prod.
totala
t
500,00
1.300,00

Venituri
Venit
mediu
lei/t
750,00
650,00

125 1800,0

225,00

1.300,00

300 3300

990,00

1.500,00

750 15600,000

3.015,00

4.200,00

Venit total
lei
375.000,00
845.000,00
292.500,00
1.485.000,0
0
2.997.500,0
0

ch totale = ch dir+ c indir

venit mediu = pret livrare * 1

venit total = venit mediu * prod totala

rez eco-financiar = venit tot - ch tot

ch / supraf = ch tot * supraf

ch / supraf = cost prod

pret livrare = sa fie mai mare decat costul de productie

9

Cheltuieli
Ch.
Ch.
totale/ha
/suprafata
lei/ha
lei
2.775,51
346.938,75
1.608,89
321.778,00

Cost de

Pret de

Rezultat

productie
lei/t
10.841.835,94
16.088.900,00

livrare
lei/t
750,00
650,00

economico - financiar
lei
372.224,49
843.391,11

2.263,08

282.885,00

8.840.156,25

1.300,00

290.236,92

2.507,27

752.181,00

56.413.575,00

1.500,00

1.482.492,73

9.154,75

1.703.782,75

92.184.467,19

4.200,00

2.988.345,25

10