REFERAT CONSULTANȚĂ

AGRICOLĂ
 CUPRINS

I. Principiile consultanţei agricole - pag. 3

II. Consultanţa de masă - pag. 5
III. Mijloacele auxiliare folosite în consultanţa agricolă - pag. 7
 I. PRINCIPIILE CONSULTANŢEI AGRICOLE

Ca și în oricare alt domeniu respectabil, activitatea consultanţei agricole se

fundamentează pe unele principii bine definite, dintre acestea, cele mai importante fiind
următoarele:

1. Competenţă profesională şi specializare în activitatea de consultanţă

În primul rând consultantul trebuie să fie un bun profesionist în sensul că acesta

trebuie să aibă în deprindere următoarele competențe:
- competenţă profesională în ceea ce priveşte domeniul de activitate în care acesta
oferă consultanţă;
- competenţă în ceea ce priveşte arta ajutării fermierilor în rezolvarea problemelor cu
care aceştia se confruntă;
- competenţă în ceea ce priveşte transmiterea de informaţii și idei;
- competență în formarea de deprinderi practice;
- competență în formarea profesională a fermierilor.
Aceste competențe se dobândesc prin pregătire profesională, prin instruire specializată
şi stagii de pregătire practică, printr-o pregătire profesională continuă, autoinformare şi
autoperfecţionare.

2. Consultantul trebuie să dispună de independenţă totală în activitatea pe care o

desfăşoară

Consultantul trebuie să aibă posibilitatea de a-şi forma opinii proprii pe care să le

exprime în mod deschis, să nu fie influenţat de opiniile politice ale beneficiarului, să nu aibă
interese economice în structurile organizatorice ale acestuia, având ca singur scop
îndeplinirea obiectivelor ce derivă din interesele beneficiarului serviciului de consultanţă.
În acest sens consultantul trebuie să renunţe la o anumită misiune dacă nu poate fi
obiectiv în îndeplinirea acesteia indiferent de motiv.

3. Activitatea de consultanţă trebuie să aibă un caracter de consiliere, de

recomandare

Consultantul agricol trebuie să aibă un statut de consilier, responsabilitatea sa

limitându-se și concentrându-se pe calitatea informaţiilor, ideilor, sfaturilor sau
recomandărilor pe care le oferă fermierului și la necesitatea şi importanţa acestora pentru
fermier, fără a-și asuma autoritatea ierarhică în legătură cu deciziile ce urmează a fi luate de
către fermier.
Luarea deciziei îi aparţine fermierului, dar consultantul agricol trebuie să-i ofere
soluţia, varianta optimă şi argumentele pentru înţelegerea şi acceptarea acesteia.

4. Activitatea de consultanţă trebuie să aibă un caracter de confidenţialitate

Prin conduita și prin profesionalism sau, consultantul agricol trebuie să-l convingă pe
fermier să aibă încredere în el, pentru a avea acces la informaţii şi date de care consultantul
are nevoie în desfășurarea activității sale.
Pentru aceasta, consultantul trebuie să țină cont de caracterul de confidenţialitate
privind conţinutul activităţii, a informaţiilor la care are acces şi a soluţiilor sau a propunerilor
avansate beneficiarului serviciului de consultanţă, adică să nu divulge vreo informaţie despre
fermierii cu care lucrează şi nici să folosească aceste informaţii pentru a obţine beneficii sau
avantaje în interes propriu, sau în interesul unei terţe părţi.

5. Consultantul trebuie să promoveze noul, precum şi realizările ştiinţifice

importante din domeniul în care-şi desfăşoară activitatea

Consultantul trebuie să fie la curent cu rezultatele cercetării ştiinţifice, să cunoască

efectele, avantajele și limitele acestora, precum şi dacă au fost efectuate încercări sau testări
în condiţii similare locului în care urmează a fi aplicate și chiar să întreprindă studii şi
cercetări proprii atunci când recomandă diferite soluţii tehnologice.

6. Respect faţă de oamenii cu care se lucrează

Consultantul trebuie să aibă abilitatea să lucreze şi să interacţioneze cu toate

categoriile de oameni, să-i respecte indiferent de condiţia şi situaţia în care se găsesc, având
în vedere că, în activitatea sa, consultantul agricol vine în contact cu diverşi oameni, cu
diferite personalităţi, mentalităţi, atitudini, moduri de gândire, sisteme de valori, cultură şi
pregătire profesională.

7. Interes faţă de problemele fermierilor

Consultantul agricol trebuie să fie interesat de problemele fermierilor, de situaţia în

care aceştia se află, de preocupările şi grijile acestora, lucru care le dă încredere în consultant
şi soluţiile pe care acesta le propune.

8. Consultantul trebuie să gândească din punctul de vedere al fermierului şi să ia

în consideraţie relaţiile sociale

Consultantul agricol trebuie să înţeleagă bine contextul în care fermierul îşi

desfăşoară activitatea, atât din punct de vedere al condiţiilor naturale şi tehnico-economice,
cât şi din punct de vedere social, familial şi afectic.
 II. CONSULTANŢA DE MASĂ

Consultanţa de masă urmăreşte transmiterea de informaţii utile unui număr mare de

persoane, de obicei cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă şi se caracterizează prin
transmiterea unidirecţională a unui flux de informaţii de la consultant la beneficiarii
serviciului de consultanţă.
Consultanța de masă se poate realiza prin intermediul mass-mediei, în cadrul
expoziţiilor și a târgurilor agricole şi rurale, prin intermediul campaniilor de consultanță, ori
prin scrisori și email-uri de informare sau afişe, pliante şi fluturaşi.

Consultanţa prin intermediul mass-mediei

Mass-media, respectiv ziarele, revistele şi cărţile de specialitate, radioul şi

televiziunea constituie una dintre cele mai ieftine modalități de transmitere a informațiilor
către un număr mare de persoane.
Tehnicile comunicaţionale sunt într-o continuă schimbare şi evoluţie, ceea ce necesită
din partea consultantului o perfecţionare şi o pregătire continuă pentru utilizarea acestora,
respectiv pentru a învăţa cum să le folosească în mod eficient şi creativ.
De asemenea, consultantul va trebui în permanenţă să-şi dezvolte noi abilităţi privind
conceperea şi adaptarea mesajului de consultanţă, astfel încât acesta să corespundă formatului
şi cerinţelor utilizării mijloace informaţionale.
În general, se poate aprecia că fermierii sunt refractari atunci când prin intermediul
mass-mediei se încearcă să se promoveze schimbări comportamentale sau de gândire, deşi, de
cele mai multe ori, sursele care emit aceste mesaje sunt responsabile şi în măsură să facă
acest lucru.
Credibilitatea sursei şi relevanţa ei sunt foarte importante în acest proces,
credibilitatea fiind ridicată dacă sursa care emite mesajul prin intermediul mass-medie este
considerată de către receptorii mesajului a fi un expert în domeniu; receptorii şi sursa sunt în
concordaţă cu privire la aspectele importante ale mesajului; receptorii sunt convinşi că sursa
care emite mesajul încearcă să le servească propriile lor interese.
Pentru ca mesajul să fie cât mai bine înțeles de către beneficiar, consultantul trebuie
să prezinte informația într-o formă cât mai uşor de înţeles, utilizând un limbaj simplu,
aranjând și structurând argumentele cât mai clar, prezentând pe scurt principalele puncte și
redactând materialul în așa fel încât să stimuleze și să incite la citit/ascultat.

Expoziţiile și târgurile agricole şi rurale

Expoziţia agricolă constă într-o manifestare de obicei anuală, la care sunt prezentate
utilaje, tehnologii, produse și materiale agricole, ocazie cu care instituţiile de dezvoltare a
spaţiului rural de stat ori private amenajează standuri de informare a populaţiei ce includ
elemente de consultanţă individuală (discuţii individuale de consultanţă cu fermierii) şi
metode de consultanţă de grup (prezentări, discuţii de grup, informări, demonstrații).

Campaniile de consultanţă

Scopul principal al unei campanii de consultanţă îl reprezintă transmiterea de

informaţii prin intermediul unor manifestări sau cu ajutorul mijloacelor de comunicare în
masă către întreaga populaţie a unei ţări sau către anumite grupuri de beneficiari.
În cadrul campaniilor de consultanţă, serviciul de consultanţă se concentrează pe un
mesaj central, obiectivul fiind propagarea acestui mesaj cât mai repede posibil prin
intermediul mass-mediei şi a metodelor de consultanţă de masă, ca de altfel prin toate
mijloacele de care dispune consultantul.
În cadrul campaniilor de consultanţă pot fi incluse persoane, instituții, societăți sau
asociații influente care activează în și pentru agricultură și spaţiul rural, astfel încât campania
de consultanţă agricolă să trezească interesul comunității de fermieri cu privire la
îmbunătăţirea procesului de producţie agricolă și să ofere soluţii pentru rezolvarea unor
probleme sau pentru atingerea unor obiective specifice.

Alte forme de consultanţă de masă

Scrisorile și email-urile de informare pot fi foarte folositoare, în special atunci când

consultanţii au acces la o listă de adrese ale fermierilor. Procesarea computerizată a
informaţiei și transmiterea on-line a acestor scrisori de informare a simplificat și eficientizat
mult acest sistem de transmitere a mesajului de consultanță unui număr mare de fermieri.

Afişele, pliantele şi fluturaşii sunt mijloace relativ ieftine prin care se transmite unui
grup ţintă un anumit mesaj scurt şi, de obicei, codificat prin imagini. Tehnologia tipăririi
acestor materiale de informare este tot mai accesibilă, dar modalitatea de concepere a
conţinutului şi modul de prezentare a mesajului trebuie atent studiate pentru a se evita o
decodificare greşită din partea fermierilor.
 III. MIJLOACELE AUXILIARE FOLOSITE ÎN CONSULTANŢA
AGRICOLĂ

În activitatea de consiliere, contactul personal dintre consultant şi fermieri este cel

mai important, însă acestea poate fi ușurată de utilizarea diferitelor mijloace auxiliare.
Este de reținut că nu există un mijloc auxiliar care să îndeplinească toate funcţiile
necesare transmiterii informaţiilor, fiecare mijloc în parte prezentând avantaje şi limite în
folosirea sa, însă utilizarea acestora trebuie să facă mesajul de consultanţă uşor inteligibil şi
atractiv, astfel încât acesta să fie înţeles de majoritatea fermierilor ce beneficiază de serviciul
de consultanţă, iar aceştia la rândul lor să poată să transmită mai departe mesajul de
consultanţă şi altor fermieri cu care vin în contact.
Printre mijloacele auxiliare ce pot fi utilizate în activitatea de consultanţă agricolă
putem enumera videoproiectoarele, tablele de scris, desenele, graficele, slide-urile, filmele,
ori diferite medii de stocare.

Tipuri de mijloace auxiliare

Există mai multe criterii de clasificare a mijloacelor auxiliare de consultanţă, însă

indiferent de metoda folosită trebuie să se ţină cont de cerinţele legate de spaţiu, accesul
grupelor de fermieri la informaţie şi capacitatea de preluare a informaţiilor de către fermieri.
Mijloacele auxiliare utilizate în consultanţa agricolă se pot grupa în mijloace audio-
vizuale ce includ prezentări grafice, prezentări video, prezentări animate și prezentări
tridimensionale ori tehnologii informaţionale moderne ce includ Internetul, baze de date şi
sisteme de căutare, sisteme de consiliere (sfătuire) și reţele (network-uri).

Mijloace audio-vizuale

Prezentările grafice. Putem afirma că „o imagine spune mai mult decât o mie de
cuvinte“, însă chiar dacă această realitate constituie un avantaj, în egală măsură poate
constitui o problemă, deoarece o imagine poate conduce mult mai repede la o neînţelegere
decât o discuţie. Cele mai folosite suporturi pentru prezentările grafice sunt: tabla, harta,
fotografia, folia, caietul etc.

Prezentările video. Înregistrările video pot fi introduse în activitatea de consultanţă

pentru instruirea consultanţilor şi ca mijloc de comunicare în cadrul consultanţei de grup.

Prezentările animate. În regiunile sau ţările în care tradiţiile sunt încă vii în popor,
acestea pot fi utilizate cu succes, fiind de un real ajutor în transmiterea diferitelor mesaje,
poveştile, cântecele şi dansurile populare contribuind la popularizarea anumitor informaţii.

Prezentările tridimensionale. Machetele, mostrele sau modelele plastice pot fi

privite din toate unghiurile, pot fi atinse, mişcate sau puse în funcţiune, pentru aceste modele
putându-se utiliza hârtia, lemnul, diferite metale, lutul, apa, iarba etc.

Tehnologii informaţionale moderne

Internetul reprezintă o imensă comunitate de oameni care sunt gata să schimbe

informaţii, sens în care prin utilizarea internetului de către fermieri, ca şi de către consultanţi,
aceştia beneficiază de avantaje cum ar fi un cost redus, ori chiar gratuit, al informaţiilor şi
accesarea lor în timp real; schimb de date, informaţii şi idei cu alţi fermieri sau cu
consultanţii agricoli; acces la diferite surse de informare şi baze de date; posibilităţi de
învăţare la distanţă; acces la diferite servicii şi chiar posibilitatea de efectuare de achiziţii.

Baze de date şi sisteme de căutare pot conţine informaţii precum caracteristicile

diferitelor soiuri/hibrizi de plante de cultură, bolile şi dăunătorii plantelor şi animalelor,
elementele climatice şi prognozele meteo, preţurile de piaţă ale input-urilor pentru
agricultură, materiale de documentare etc.
Actualizarea unei baze de date este destul de costisitoare. Ca atare, unele baze de date
sunt accesate gratuit, iar altele contra cost, pe baza unui nume de utilizare şi a unei parole de
utilizator.

Sisteme de consiliere (sfătuire) pot include sisteme de sprijin în procesul de luare a

deciziilor şi sisteme expert.
Modelele matematice de simulare devin din ce în ce mai importante în producţia
agricolă vegetală şi animală, în simularea diferitelor procese agricole sau chiar a activităţii în
asamblul său la nivelul exploataţiei agricole.
Tehnica simulării constă în utilizarea unui model al unui sistem real în scopul
obţinerii de informaţii despre acel sistem prin intermediul modelului.
Modelul unui sistem constituie o reprezentare simplificată a sistemului respectiv, atât
în ceea ce priveşte alcătuirea cât şi în ceea ce priveşte funcţionarea acestuia. Modelul
matematic de simulare este alcătuit dintr-o serie de elemente de intrare şi de ieşire, precum şi
dintr-o serie de ecuaţii matematice şi restricţii care sunt corespunzătoare structurii şi
funcţionării sistemului real modelat.
Modelele matematice de simulare sunt prezentate sub forma unor software care sunt
instalate pe computer şi pot fi utilizate prin intermediul acestuia. Cu ajutorul acestora se pot
simula procese ca: evoluţia vremii, conţinutul şi deplasarea apei în sol, conţinutul şi
deplasarea substanţelor nutritive în sol, eroziunea solului, procesul de înfrăţire la cerealele
păioase, creşterea şi dezvoltarea plantelor, prognozarea producţiei agricole etc.

Reţele (network-uri) În general, fermierii, ca şi consultanţii de altfel, sunt interesaţi

să cunoască problemele cu care se confruntă ceilalţi fermieri şi modul în care aceste probleme
au fost rezolvate. De asemenea, aceştia sunt interesaţi să vină în contact unii cu alţii, în
special atunci când au preocupări comune sau similare. Acest lucru se poate realiza prin
utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne care permit conectarea fermirilor într-o reţea,
putându-se realiza astfel un schimb de informaţii.
 BIBLIOGRAFIE

1.Ion Viorel, Bașă Adrian Georghe, 2014, Consultanță Agricolă

2.www.madr.ro
3.www.crpe.ro
4.www.lumeasatului.ro