Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Firma S.C. Dor de Verde S.R.L dorește accesarea de fonduri europene pentru înființarea unei
ferme pomicole de nuci, prin submăsura 4.1a în comuna Nicolae Bălcescu, sat Dorobanțu din
Județul Constanța.
Scurt Istoric
Societate nou înființată, reprezentată legal de Chirvase Liliana, unic asociat care ocupă funcția de
manager în cadrul societății S.C. Dor de Verde S.R.L.
Clădire compusă din depozit și birou dotate cu aparate de aer conditionat + dependințe, 2 băi,
vestiare muncitori.
Resurse funciare
1
1.2 Descrierea investiției
Sprijin nerambursabil
• Ferme mici intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile respectiv
327.930 lei ( 72.974 eur)
Prin investitia propusa solicitantul doreste infiintarea unei plantatii de nuci prin urmatoarele
activitati :
- achizitionarea puietilor de nuci si infiintarea plantatiei pe o suprafata de 6 ha;
- picheti;
- achizitionarea echipamentului si utilajelor necesare in vederea intretinerii plantatiei (remorca
agricola de 5 tone, aparat de fertilizat, Echipament uscare nucifere, echipament de recoltat
2
nucifere, tractor pomicol cu grapa cu discuri si plug, foarfeca electrica profesionala, masina de
ierbicidat, cositoare cu tambur, tocatoare pomicola, freza pentru gropi, stivuitor);
- insecticide, fungicide, ingrasaminte minerale ;
- ambalaje pentru depozitare ;
- utilitati : apa, energie electrica.
2.1 Amplasament
Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a
Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante
drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.
Gheorghe Lazăr este o comuna în judetul Ialomita, Muntenia, Romania, formată numai din
satul de reședință cu același nume.
3
Comuna Gheorghe Lazăr este situată în partea central-estică a județului Ialomița, la 14 km de
Slobozia , 19 km de Tandarei , 5 km de Bucu și 7 km de raul Ialomita. Comuna se învecinează
la nord cu comuna Scanteia, la est și sud cu comuna Bucu, la vest și sud cu municipiul Slobozia.
Este străbătută de șoseaua județeană DJ213A, care o leagă spre sud de Bucu (unde se termină în
DN2A) și spre nord de Scanteia.
Potentialul agricol al comunei Gheorghe Lazar este unul ridicat pentru culturile mari, cum ar fi
grau, porumb, rapita, floarea soareului, obtinandu-se productii mari pe hectar.
Conditii pedo-climatice
Produsele obtinute in cadrul livezii sunt nuci pentru consum dar si pentru prelucrare. Nucile
fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar, supuse unei frecvente
mari privind cumpararea. In prezent consumatorii finali ai nucilor sunt impartiti in doua
principale categorii: consumatori de miez de nuca proaspat si consumatori de produse rezultate
din procesarea nucilor (ex. dulceata, sirop, ulei ).
Clientii
Furnizorii
Urmatoarele achizitii se vor face de la furnizori locali din Ialomita, pe baza unui contract :
Achizita puietilor se va realiza de la un furnizor local de material saditor, din localitatea
Ciochina;
Insecticidele, fungicidele si ingrasamintele chimice se vor achizitiona de la S.C. Agrovet
SRL Slobozia;
Ambalajele vor fi achizitionate de la societatea Pet Star Grup SRL din Cazanesti;
Benzina si motorina vor fi achizitionate de la Petrom Slobozia;
Energie electrica Enel Energie SA.
Utilajele agricole si echipamentele se vor achizitiona de la S.C. Enedum SRL din
Slobozia.
Delimitatea suprafetelor
Exploatatia nucicola rentabila presupune o suprafata cultivata cu nuci, de minim 5 - 10 ha. Cu cat
suprfata este mai mare ( 50-100 ha) cu atat aceasta este mai rentabila. Delimitarea supafetelor se
va face cu precizie (masuratori) si daca este posibil prin construirea unui gard de sarma
ghimpata. La fiecare parcela se va lasa loc de acces in interior spre si dinspre drumuri publice.
5
se folosesc plantatii de tip clasic cu distante de 9 -10 m intre randuri si 8 - 9 m pe rand si
densitati de 110 - 140 pomi /ha;
in primii ani, pana la intrarea pe rod (4 - 5 ani) solul se mentine ca ogor negru pe toata suprafata
cu ajutorul grapei cu discuri si a cultivatorului;
• in dreptunghi;
• in patrat;
• in chinconz (triunghi echilateral)
• terenul se curata, daca este necesar se defrisează, cu mare atentie; usoara nivelare; lucrare
de mobilizare profunda a terenului intre 30 - 60 cm, in functie de grosimea solului;
• fertilizare de baza concomitent cu aratura folosind: 40 - 60 t gunoi de grajd/ha, 80 - 120
kg/ha fosfor si 120 - 150 kg/ha potasiu, avand grija sa fie incorporate bine in sol deoarece
sunt greu solubile şi nu pot patrunde la nivelul radacinilor;
• mobilizarea solului se face cu 4 - 6 luni inainte de plantare;
• cu 25 - 30 zile inainte de plantare se face discuirea prin doua treceri perpendiculare;
• pregatirea terenului pentru plantare se poate face vara - toamna (august - octombrie), in
cazul plantarii de toamna si primavara (februarie - martie) pentru plantarea de la sfârsitul
lunii martie.
• in cadrul unei plantatii se vor planta mai multe soiuri in functie de marimea acesteia, de
regula 3 -4 soiuri. Un criteriu de maxima importanta pentru alegerea soiurilor il constituie
valoarea de polenizare.
• soiurile romanesti sunt cu un grad ridicat de neconcordanta intre inflorirea florilor
mascule cu cele femele, si au nevoie de polen de la alte soiuri.
Distante de plantare:
Pichetarea se face tinand seama de limitele parcelelor, cu picheti din lemn 50 – 60 cm inaltime si
3 – 4 cm grosime. Asezarea nucilor fata de limitele parcelelor ( hotarele cu vecinii ) se face la cel
putin 4 - 5m distanta. Orientarea randurilor va tine seama de panta terenului, daca panta este de
peste 6 - 7 % (se asează randurile pe curbele de nivel ), de poziţia soarelui ( randurile se
orienteaza nord - sud pentru ca lumina sa fie repartizata egal pe toate partile coroanei ). Dupa
pichetare se trece la saparea gropilor pentru plantare ( manual sau mechanic ) de regula acestea
se fac 1/1/0,8 m. Cu cat solurile sunt mai puţin favorabile cu atat gropile ar trebui sa fie de
dimensiuni mai mari. Concomitent cu saparea gropilor se pregateste si fertilizarea locala. Partea
6
de sol rezultata din pamantul scos din partea de sus a gropii se amestecă cu 25 – 30 kg gunoi de
grajd si 50 – 60 g superfosfat si 50 – 60 g sare potasica si se introduc în groapa ( cel putin
jumatate din adancimea gropii ). Repichetarea terenului pentru pozitionarea locului definitiv de
asezarea pomului, cu tutori de 1,2 - 1,5 m inălţime si 5 – 6 cm grosime de care se leagă pomul în
primii 2 - 3 ani.
Pomii sunt sensibili la loviturile mecanice si mai ales la expunerea la soare si aer a
radacinilor, de aceea la transport pomii se protejeaza cu prelate sau folie de polietilena.
Radacinile odata afectate au capacitate foarte scazuta de a se reface in timp scurt. Nucii se
stratifica imediat în sol. Se introduc in santuri de 50 – 60 cm adancime facute cu 1 - 2 zile
inainte, cu tot sistemul radicular. Se acopera radacinile cu pamant umed si se ocupa toate spatiile
dintre radacini. Stratul de deasupra radacinilor este de 5 - 6 cm. Daca plantarea se face in zilele
mai calde din iarna sau in primavara, atunci stratificarea se face in santuri ceva mai adanci, iar
peste sistemul radicular se asează un strat gros de pamant de 50 – 60 cm, asa incat pomii sa nu
fie afectati de gerurile puternice din cursul iernii. Pentru plantare se folosesc plante altoite în
vârstă de 1 - 2 ani. Plantele de nuc cu altoiul de 1 an trebuie sa fie cu inaltimea de minim
50 – 60 cm, bine lemnificte si cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular trebuie sa fie cat mai bine
dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi posibile. Plantele de 2 ani au inaltimea de circa 2 m,
lemnul bine maturat si sanatos si mugurii bine formaţi. Sistemul radicular este format din
numeroase radacini dintre care minim 3 sunt de peste 35 cm lungime. Calitatea plantelor
destinate plantarii este capitala pentru reusita unei plantatii de nuc.
Plantarea pomilor
Etapele plantarii:
• fasonarea;
• mocirlirea radacinilor (balega de bovine 1/2, pamant fertil 1/2 si apa);
7
• pentru imbogatirea solului cu ciupercile ce alcatuiesc micorizele la nuc (absolut necesare) la
fiecare groapa la plantare se aduce 1 - 2 kg de sol din plantatiile vechi de nuc. Plantarea se face
in mod obisnuit ca la orice pom, tasand usor pamantul din jur incepand de la marginile gropii
catre interior (operatiunea se repeta de mai multe ori).
• coroana globuloasa;
• coroana globuloasa cu ax;
• coroana cu ax vertical liber.
La noi in tara nucii sunt cultivati in sistem agro-productiv de cultura extensiv, in care plantele
se gasesc de regula pe pasuni si fanete, deci cu terenul inierbat natural iar singura lucrare care se
face este cea de pasunat sau cosit. Noile exploatatii nucicole intensive practica alte sisteme de
intretinere a solului cu influente pozitive asupra cesterii si fructificarii cum sunt:
• ogorul negru-se practica tot mai putin datorita costului ridicat si din cauza unor elemente
tehnologice. Se întreţine prin lucrari mecanice combinate uneori cu erbicidare pe randuri.
• culturile associate-se practica cand pomii sunt inca mici si nu au intrat in frucificarea deplina,
folosind intervalul dintre randuri. Se prefera plante cu inradacinare mai superficiala cum este
fasolea, mazarea, ceapa, capsuni.
• inierbarea livezilor-se practica pretutindeni in lume si se face cu ierburi perene ca Lulium
perene, Dactylis glomerata etc. Pe parcursul perioadei de vegetatie iarba se coseste de 3 - 5 ori si
se lasa pe sol ca mulci. Pentru evitarea unei concurente cu nucii se aplica suplimentar pe iarba
80 - 100 kg N/ha, in afara de dozele care se administrează pentru nuc. Acest sistem se practica in
zonele cu umiditate mare sau cu posibilitati de irigare.
Fertilizarea
Cand gandim fertilizarea la nuc, avem in vedere ca terenurile pe care sunt amplasate
plantatiile sunt sarace in elemente minerale, iar pomii stau pe acelasi loc zeci de ani, timp in care
secatuiesc solul. Din comparatia facuta intre compozitia chimica a organelor nucului si cea a
solului, rezulta ca exista un deficit de elemente minerale deoarece necesitatile plantelor sporesc
an de an, iar pe de alta parte dispare o cantitate insemnata de elemente minerale odata cu recolta,
lemnul si chiar o parte din frunze. Prima fertilizare, numita si de baza se aplica odata cu lucrarea
de mobilizare a solului inainte de plantare, cand se aplica 40 – 60 t gunoi de grajd/ha, la care se
mai adaugă 80 - 120kg/ha P2O5 şi 120-150 kg/ K2O. Ingrasamintele se imprastie pe toata
suprafata terenului si se incorporeaza la adancimi mari 35 - 60 cm, in functie de aratura adanca.
Cea de a doua fertilizare, extrem de importanta se refera la fertilizarea la groapa cu gunoi de
grajd si ingrasaminte minerale cu fosfor si potasiu. De observat ca in aceste etape nu se folosesc
ingrasaminte minerale cu fosfor si potasiu. Pe langa faptul ca aceste ingrasaminte sunt foarte
solubile in apa si usor levigabile in sol, ele au un efect nedorit asupra sistemului radicular dupa
plantare (inhiba fenomenul de rizogeneza si intarzie formarea noilor radacini si prinderea la
plantare). Fertilizarea anuala a plantatiilor incepe cu anul I si este diferentiata in functie de varsta
si marimea pomilor. Azotul se administreaza in urmatoarele cantitati:
• anul 1 - 10 kg/ha - 0,066 kg/pom
• anul 2 - 20 kg/ha - 0,132 kg/pom
• anul 3 - 30 kg/ha - 0,190 kg/pom
• anul 4 - 40 kg/ha - 0,264 kg/pom
• anul 5 - 50kg/ha - 0,330 kg/pom
• anul 6 - 60 kg/ha - 0,400 kg/pom
Azotul se administreaza individual pe pom, putin mai mult decat proiectia coroanei pe sol.
Incepand cu anul 5 acesta se poate administra pe intreaga suprafata. Administrarea azotului se
face fractionat 1/3 din cantitate in toamna si 2/3 in primavara. Concomitent cu fertilizarea cu
azot, in primii ani se fertilizeaza si cu fosfor 15 - 20kg/ha fosfor si 20 - 25kg/hapotasiu, ambele
9
administrate in toamna si incorporate in sol. Fertilizarea anuala se situeaza la nivelul a 80 -
120kg/ha azot, 40 - 60kg/ha fosfor si 80 - 100 kg/ha potasiu. Administrarea ingrasamintelor se
face la fel ca la plantatiile tinere, ca epoca, dar acestea se imprastie pe toata suprafata.
Protectia fitosanitara.
Combaterea bolilor
Bacterioza nucului este cea mai periculoasa boala a nucului. Bacteria patrunde in cursul verii
in muguri vegetativi si floriferi pe care ii infectează. Dupa trecerea iernii alte organe se
infecteaza de la aceasta sursa. Mugurii atacati mor. Amentii, florile femele si fructele foarte mari
atacate evoluează odata cu bola care se extinde si asupra miezului. Pe frunze atacul se manifesta
sub forma unor puncte cu margine inconjurată de un tesut galben (halou de culoare galbena) care
ulterior se necrozeaza. Din unirea mai multor puncte de atac frunza se rasuceste. Limitarea
atacului se face cu substante pe baz de cupru (Champion, Funguran, turdacupral, Kocide etc.
Tratamentele se vor efectua in fazele de maxima sensibilitate a organelor atacate: la inceputul
infloririi, perioada de crestere a fructelor, faza de crestere a lastarilor.
Antagnoza nucului o boala provocata de o ciuperca, raspandita in toata tara. Boala se
manifesta pe frunze, ramuri si fructe. Frunzele atacate prezintă mici pete poligonale, la inceput
galbene, apoi brune cu margini brune-inchise. Lastarii atacati prezinta pete alungite si usor
adanci. Nucile au un numar mai mare sau mai mic de pete brune care in centru lor sunt mai
deschise la culoare. Cand atacul este puternic nucile raman mici si usor deformate. Combaterea
chimica se face cu produse cuprice.
Cancerul bacterian bacterioza raspandita in toata tara si se manifesta mai ales la pomii tineri
pe ramuri de 1-2 ani. Boala se manifesta sub forma de pete negricioase in jurul mugurilor. In
acest fel este foarte usor de identificat si localizat atacul. Primavara, mugurii nu mai pornesc in
vegetatie sau emit lastari care mor brusc. Tesuturile necrozate de pe trunchi prezinta exudate.
Solurile acide, toamnele umede si iernile geroase favorizează dezvoltarea bacteriei. Pentru
combatrea bolii, se folosesc produse cuprice, se curata locul de aparitie si se cicatrizează plagile,
se evita cultura pe soluri acide.
Boala cernelii este provocata de o ciuperca si se manifesta pe trunchi, in coroana si la
radacini. La partea aeriana, apar modificari importante privind culoarea frunzelor, in special pe
ramurile din exteriorul coroanei. Pe masura ce boala avanseaza, unele ramuri se usuca iar in final
planta moare. Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului in zona coletului.
Punctul se extinde, cuprinzand tot trunchiul, dupa care provoaca moartea pomului. Din rana se
scurge seva oxidata, de la care a luat numele si boala. De cele mai multe ori boala se extinde si la
radacinile mai groase din apropierea coletului. Ciuperca traieste in sol. Infectia se produce prin
radacini de la spori care circula prin apa. Metodele de lupta sunt preventive.
Cancerul galicol al radacinilor boala este raspandita pretutindeni. Pomii sunt infectati de o
bacterie care provoaca formarea de gale pe radacini si in zona coletului. Aceste gale se formeaza
ca urmare a patrunderii bacteriei prin rani, care provoaca tumori, care perturba circulatia sevei in
planta. Pentru combaterea bolii sunt posibile masuri prevetive.
10
Boala liniei negre provocat de un virus, este prezenta in tara noastra si cauzeaza moartea
plantelor. Boala se transmite usor prin polenul care contamineaza flori femele de la pomii
sanatosi. Boala se transmite si prin seminte si altoire. Primele simtome ale bolii se manifesta la
nivelul cresterilor terminale care sunt mai reduse, se defoliaza prematur si infinal pomul
avanseaza spre un declin total. Concomitent pot aparea drajonii de pe portaltoi, care vor indica
tocmai o perturbare de circulatie a sevei prin punctul de altoire, care in final va duce la separarea
altoiului de portaltoi.
Combaterea daunatorilor
Viermele nucilor cel mai mare daunator al nucului. Adultul este un mic fluture care isi
depune ouale in apropierea nucilor. Omizile penetreaza fructul. Prezinta doua generatii pe an: la
jumatatea lui mai siiînceputul lui septembrie. Hiberneaza sub forma de larva in scoarta pomilor
sau in sol. In primavara se transforma in crisalida si in luna mai apar fluturii. Cel deal doilea zbor
al fluturilor se produce in iulie-august. Ouale sunt depuse cand temperatura este peste 15° C
(noaptea), incubatia dureaza 7 - 20 zile. Dupa aparitia omizilor, acestea patrund in fructe unde se
dezvolta ajungand pana la 2 cm lungime. Ele distrug continutul fructului si apoi trec in fructele
vecine. Combaterea viermelui se bazează pe substante cu actiune ovicida si larvicida ca: Decis
0,03%, Karate 0,015% etc.
Paianjenul rosu este raspandit pretutindeni si ataca numeroase specii pomicole, atacul
provoaca decolorarea frunzelor pe partea superioara, de-a lungul nervurilor, incepand de la baza
catre varf. Atacul puternic face frunzele cu aspect mat si usor brunificat. Efectul atacului se
extinde asupra cresterii si maturii lastarilor si al fructelor. La inceputul lui mai apar primii adulti.
In functie de conditiile climatice au 7 - 9 generatii pe an. Incepand cu sfarsitul lunii august
femelele depun ouale hibernate, in jurul mugurilor, sub forma de colonii. In combaterea
acarianului rosu se foloseste un tratament de iarns Oleoekalux 1,5 %, Oleocarbetox 1,5 % si
tratamente in vegetatie, functie de intensitatea atacului Nissorun 0,05% si altele.
Paduchii testosi paraziteaza ramurile nucului. In populatii mari provoaca reducerea cresterilor
anuale, deshidratarea lastarilor si in final uscarea completa a ramurilor parazitate (2 - 3 ani). Cele
mai eficace tratamente sunt cele de iarna pe baza de uleiuri sau cele din faza de larve migratoare
(iunie - iulie) cand sunt sensibile la unele pesticide puternice. (Material realizat dupa Ion Botu,
Mihai Botu, Gheorghe Achim - Cultura nucului in exploatatii nucicole moderne)
Soiul Geoagiu
Caracteristici:
Pomul: se caracterizeaza prin grestere viguroasa, aspect sanatos si rezistenta mare la ger, seceta,
boli si daunatori. Porneste in vegetatie tarziu si infloreste printre ultimele tipuri. Cu toate ca are
tipul de inflorire protandrica, polenizarea este asigurata deoarece perioada de inflorire a celor 2
categorii de flori coincide timp de 3-5 zile. Pomul fructifica mult in fiecare an asigurand o
productie de 90-110 kg/pom la varsta de 60 ani. Fructele sunt grupate cate 2 pe fiecare peduncul
scurt si gros, fiind destul de uniforme. Miezul reprezinta 45,36% din greutatea fructului si
contine 67,72% substante grase si 18,21% substante proteice. La varsta de 70 ani pomul atinge
inaltimea de 22 m si formeaza trunchi scurt. Coroana este larg piramidala, neregulata, cu
11
diametru de 14 m. Nu se preteaza a fi platat in zonele expuse la seceta.
Fructul: are marime mare spre foarte mare avand H=43-48 mm, D=31-35 mm, d=31-36 mm,
greutatea medie 14,17 g. Indicele de forma este 136.
Endocarpul: este subtire, casant, de culoare cafenie cu suprafata neregulata, avand multe
incretituri in vecinatatea liniei de sutura a valvelor.
Miezul: umple bine cavitatea valvelor, este aspectuos, curat, de culoare alba-pai; se poate
extrage usor intreg, are gust dulce, foarte placut, de calitate foarte buna.
Soiul Chandler
Înflorire
Târzie: 01-20 aprilie
Polenizare
Tipul de inflorire este protogin, florile femeiesti infloresc mai devreme decat cele masculine.
Este auto-polenizator. Se recomanda pentru randamente mai mari plantarea cu polenizator.
Chandler polenizeaza foarte bine cu Franquette.
Înălţime la maturitate
12m – 20m cu un diametru al coroanei cuprins intre 5-8m in functie de tipul de taiere realizat
pentru formarea coroanei. Tendinta de creștere în poziție verticală.
Vigoare
Mijlocie
Distanţa de plantare
Epoca de coacere
25 septembrie – 10 octombrie
Tip de fructificare
Laterala
Frunza
Sutura valvelor este buna cu marginea suturii subțire și puțin pronunțata. Cojile lor sunt slabe si
fragile, se sparg usor cu mana si au suprafata usor valurata. Inălțimea sa medie este de 38-40
mm, diametrul mediu de 32-34 mm, greutatea între 11 și 13,7 g.
Miezul
Este deschis la culoare pentru 90% din fructe și destul de cărnos. Randamentul mediu al
decojirii, ceea ce înseamnă că raportul dintre miez (partea comestibilă) și greutatea totală a
fructului în coajă variază între 52% și 55%.
Productivitate
Pentru a stabili corect productivitatea trebuie luati in considerare mai multi factori. Cel mai
important este densitatea de plantare dar si cat de bine sunt fertilizati si irigati. Astfel, vom emite
cantitati per nuc, nu la hectar. In functie de densitate veti inmulti valorile medii de mai jos cu
numarul de nuci / suprafata: In anul 5 dupa plantare o productie de 6-8 kg/nuc. In anul 10 dupa
plantare o productie de 16-20 kg/pom.
Cerinţe sol
Necesita un sol bine drenat. Reactia solului PH 5,6 – 7,8. Continut de humus mai mare de 2%
(medie pe sectiunea de control a profilului de sol). Continutul de argila coloidala sa fie cuprins
intre 10-30%. Porozitate de aeratie > 20%. Azot total > 0,141%. Fosfor modil >36 ppm. Potasiu
mobil > 166 ppm. Sunt excluse de la plantare solurile cu exces de umiditate, terenurile salinizate
sau alcalizate. Recomandam analize de sol la Oficiul pentru studii pedologice si agrochimice
care se gaseste in fiecare resedinta de judet.
Irigare
Apa - Pentru asigurarea sursei de apa in perioada secetoasa se va fora o fantana, la o adancime
de 100 m, care vor asigura un debit de cca. 3,5-4,0 l/s. Putul va fi dotat cu pompe sumersibile .
Pentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca
pomilor sa li se asigure in permanenta apa, in cantitate suficienta, diferentiat, in functie de
cerintele fiecarei specii, soi, portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc. Portaltoii vegetativi
de mica vigoare, folositi in ultimul timp pentru livezile intensive, manifesta o rezistenta redusa la
seceta in comparatie cu portaltoii vigurosi care exploreaza un volum mare de sol.
Desi cerintele pomilor fata de umiditate sunt mari, acestia au totusi o rezistenta
apreciabila la seceta, in comparetie cu restul culturilor agricole, datorita sistemului radicular mai
13
profund si bine dezvoltat. De asemenea, un sistem rational de intretinere a solului favorizeaza
acumularea unor cantitati mari de apa din precipitatii si contribuie la mentinerea acestora cat mai
mult in sol, putand uneori suplini aportul de apa suplimentara.
Udarea localizata. Se caracterizeaza prin aceea ca distributia apei la pomi se face numai in
zonele de maxim consum si nu pe toata suprafata . Metoda are mai multe variante dintre care
cele mai folosite sunt :
Udarea prin picurare- consta in umezirea locala a zonei de sol in care sunt extinse majoritatea
radacinilor active ale pomilor, prin administrarea lenta a apei in aceasta zona. Exista urmatoarele
avantaje ale metodei :
-posibilitatea de a se putea iriga terenuri cu orice fel de relief si pante si de a folosi instalatia
pentru fertirigare.
Udarea (localizata) prin rampe perforate. Elementul activ al instalatiei il constituie conducta de
udare confectionata din polietilena perforata pentru iesirea apei. Conductele de udare se
amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi, cu caracter permanebt si repartizeaza apa in rigole
special amenajate intrerupte din loc in loc de digulete din pamant.
Tractor
Marca: Deutz-Fahr
Model AGROPLUS V420 DT E3
Putere Maxima (CP): 97.00
Dotari standard
Motor Deutz in 4 cilindri, 4000 cmc, Euro III; Puterea maxima 97 CP;Transmisie
sincroshuttle cu 30 viteze inainte si 15 inapoi, creeper si splitter, max. 40 km/h eco; Pompa
hidraulica cu debit max 58 l/min; 3 valve auxiliare, Roti: 260/70R16; spate: 380/70R24;
Ridicator hidraulic spate cat. II, capacitatea de ridicare 3000kg; Cabina cu aer conditionat,
incalzire si ventilatie, ridicator hidraulic si PTO fata; lest fata 250 kg
14
Remorca Agricola JUWEI 7C-2
Capacitate util de transport: 2 toneNumar axe/ boghiuri: o axaTip de basculare: spate,
hidraulicaFranare – tip mecanica, inertialaSistem iluminare trafic rutier*: da, sistem de
iluminare si semnalizare pentru trafic rutierAlte caracteristici (facultativ): - dimensiuni
platforma: 2500 x 1500 x 460 mmApt de a circula pe drumuri publice
Grapa cu discuri
Grapa cu discuri in X QUIVOGNE APLXD 24-61-230
TL Latime de lucru(m): 2.8
Alte: tractata, latimea de lucru 2,8 m, 24 discuri cu diametrul de 610 x 6 mm, crestate in fata,
lise in spate, distanta intre discuri 23 cm; 8 lagare
Latime de lucru(m): 12
MEC POLI
Masina de erbicidat BARGAM
1600 ECO BDI
Capacitate rezervor(litri): 1500
12 M
Alte: purtata , Latime de lucru 12 metri , capacitatea bazin 1500 Litri,purtata , bara cu cu
inchidere hidraulica , Bazin spalare circuit si bazin spalare maini din plastic , Duze unijet ,
Priza de putere la 540 rot./min.
Aparat fertilizare
D903
VOGEL&NOOT
Echipament
AMB ROUSSET SAE0106
uscare
nucifere
Alte: Productivitate maxima 35 t/an. 1.Elevator fix 5.5 x 0.3 m Putere instalata 1.1 KW.
2.Uscator 2.5x2.5 m cu 3 nivele Putere instalata 1.1 KW. 3.Generator de caldura elicoidal. Putere
instalata 5.5 KW. Debit 8500 m3/h. Consum 6 gpl lt/h.
15
Recoltator tractat ORTOMEC 2000-180
Recoltator cuplat în trei puncte la tractor; - Cerinţa minimă de putere a tractorului: 18 kW-30CP -
Disponibil cu lăţimea de colectare de la 120 la 180 cm; - Sistemul de tăiere a lamei-bandă; -
Arcuri din INOX de tăiere disponibile: o tip A cu înălţime utilă de 21 cm cu 2 scripeţi (roţi de
transmisie); o tip B cu înălţime utilă de 31 cm cu 2 scripeţi (roţi de transmisie); - Dimensiunile
maşinii: lungime 225 cm, lăţime 167/187/217 cm, înălţime 110 cm; - (A ) Roţi poziţionate pe
ecartament şi pe înălţime, dimensiuni roţi 16x6,50-8 - Greutate: aproximativ 400 kg; - Bandă
transportoare rulantă din oţel inoxidabil; - (B ) Platformă spate pliabilă la 90°. Lungimea de 80
cm; - (C ) Plan port-casete superior rigid; - (D ) Sistem hidraulic independent PTO 540 cu
rezervor; - (E ) Reglarea lamei de tăiere acţionată hidraulic prin singura rolă de inox; - (F )
Reglarea vitezei de tăiere a lamei prin intermediul supapei cu comandă manuală; - (G ) Reglarea
înălţimii de tăiere a lamei cu control dublu, unul pe maşină şi unul pe tractor; - (H ) Bandă
transportoare manipulată hidraulic cu reglarea vitezei prin supapa de control; - Banda
transportoare este omologată pentru alimente.
Capacitate(kg): 1500
Stivuitor diesel MAXIMAL FD15TMGI3
Centrala
pe lemn SOLARFOCUS 68301
16
Observatii pentru aproximativ 480 mc spatiu
Echipare incalzit
Freza TRUSKAWKA
Dotari depozit
Climatizare
CALORIFER DIN OTEL TIP PANOU VISION, 22, 600 x2600, 5277W
Dotari birou
Mobilier
- etajera inalta lata, etajera inalta ingusta,dulap inalt, dulap mediu, dulap jos, birou operational,
scaun operational, scaun vizitator, demifotoliu, canapea 2 locuri.
Grup sanitar birou: chiuveta, oglinda, vas toaleta.
Vestiare muncitori
5 Tractor √ √ √ √ √ √ √
6 Freza cu disc √ √ √
7 Foarfeca electrica √ √
8 Masina Stropit √ √ √ √
9 Aer conditionat √ √ √
10 Tocatoare √ √
11 Irigatii √ √ √
12 Stivuitor √
13 Cositoare √ √ √ √ √
14 Echipament recoltat √
15 Centrala apa lemne √ √ √ √ √ √
16 Obiecte sanitare √ √ √ √ √ √ √
17 Mobilier birou √ √ √ √ √ √ √
18 Vestiare √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √
19 Echipament fertilizat √ √ √ √
20 Echipament uscare √
nucifere
18
a)
b)
7 TOTAL
b) Cheltuieli salariale
2 inginer 1
horticultor
3 contabil 1
4 paznic 2
19
5 muncitor 2
6 mecanizator 2
c) cheltuieli cu amortizarea
4 mocirlirea radacinilor
1
2
21
Operatiuni efectuate manual
3 mecanizator 2 1,500.00
TOTAL 4,900.00
2 Insecticid kg 18
TOTAL
2 Insecticide l/ha
TOTAL
23
1 inginer 1 2,000.00 24,000.00
horticultor
2 muncitor 2 1,400.00 33,600.00
2 Insecticid kg 24
TOTAL
1 Fungicide l/ha
3 mecanizator 2 1,500.00
4,900.00
TOTAL
TOTAL
Ingrasaminte
chimice
1 l/ha
complexe(6
tratamente)
2 Fungicide l/ha
3 Insecticide l/ha
TOTAL
26
2 muncitor 2 1,400.00 33,600.00
2 Insecticid kg 36
TOTAL
27
Operatiuni efectuate manual
1 Tăieri de formarea coroanei
3 mecanizator 2
TOTAL
TOTAL
2 Insecticid kg
TOTAL
2 Insecticide l/ha
TOTAL
3 mecanizator 2
TOTAL
1 8 kg 36.500 16 584.000,00
Amortizarea pe 5 ani
Nr crt AN Valoare lei
1 I 133,038.95
2 II 133,038.95
3 III 133,038.95
4 IV 133,038.95
5 V 133,038.95
TOTAL 665,194.75
31
4.3. Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanţare
Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva
sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi
calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.
Specificatie
An I II III IV V VI VII VIII XI X XI XII
1. Incasari
(total/an) =
-Platile de la
AFIR se fac in 5
transe
corespunzator
grupelor de
achizitii
Venituri din
prod pp
venituri din
subventii
2.Plati
(total/an) =
cheltuieli cu
productia
cheltuieli cu
salariile
chelt cu
133.038,95 133.038,95 133.038,95 133.038,95 133.038,95 - - -
amortizarea
3. Excedent/
deficit = 1-2
4. Disponibil
perioada
precedenta
5.Disponibil de
numerar la sf
perioadei
=3+4
6.Actualizare
33
cash flow 8%
34