MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE

ȘI MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA HORTICULTURĂ

Specialitatea 2803 Horticultura

Bucșanu Alexandru

DAREA DE SEAMĂ PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂ DE PRODUCȚIE

la S.R.L „GRAND DEPOT”, raionul. Cantemir, sat. Antonești

Conducătorii practicii ____________________

De la UASM

Conducătorul ____________________
S.R.L „GRAND DEPOT”

Darea de seamă este

prezentată pentru susținere "___”___________2019

Decanul/Prodecanul facultății ____________________

Chişinau 2018
 CUPRINS:
Introducere
I. Analiza generală de activitate a gospodăriei
1.1 Date generale despre gospodărie (Specializarea, sortimentul și structura de
producere}.................................................................................................................4
II. Caracteristica condițiilor pedo-climatice
2.1 Condițiile pedo-climatice………………………………………...…………….6
III. Tehnologia de cultivare a legumelor în câmp, SRL“ GRAND DEPOT”
3.1 Cultura cepei.......................................................................................................7
3.2 Cultura tomatelor...............................................................................................10
3.3 Cultura verzei
tardive………………………………………………………….11
3.4 Cultura morcovului……………………………………………………………13
IV. Tehnologia de cultuivare a legumelor în teren protejat
4.1 Cultura tomatelor...............................................................................................14
V.Protecția integrată a plantelor…………………………………………………..17
VI.Protecția mediului ambient…………………………………………………….18
VII.Protecția
muncii……………………………………………………………….19
Concluzii şi propuneri………………………………………………………...
…...20
Bibliografie…………………………………………………….…………....…….21

2
 INTRODUCERE
În cadrul facultăţii de horticultură a Universităţii Agrare de Stat din Moldova
desfăşurarea stagiului de practică are loc în conformitate cu Regulamentul de
organizare, aprobat de Senatul Universităţii Agrare de Stat şi Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
Durata stagiului de practică pe o perioada de 23.09.2019-19.09.2019.
Scopurile principale ale stagiului de practică sunt:
1. sistematizarea, consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor teoretice şi practice obţine
pe parcursul anilor de studii;
2. manifestarea obligaţiilor de lucru independent, a capacităţilor de analiză şi
sinteză, de formulare a concluziilor şi de elaborare a unor recomandări concrete în
vederea redresării situaţiei în problemele studiate;
3. formarea deprinderilor în activitatea profesională a viitorilor specialişti în
corespundere cu caracterul viitoarei activităţi;
4. aplicarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare la soluţionarea diverselor
sarcini aplicative în cadrul întreprinderii;
Obiectivul fundamental al stagiului de practică constă în implicarea directă a
studentului în activitatea efectivă, acesta căpătând deprinderi şi abilităţi practice
necesare practicării specializării alese.
Practica demonstrează că, cu cât mai sârguincios şi perseverent s-a atârnat
faţă de petrecerea practicii de producţie şi elaborarea dării de seamă cu atât el este
mai bine pregătit pentru activitatea în domeniul horticol.

3
 I. Analiza generală de activitate a gospodăriei

1.1 Date generale despre gospodărie

Conform poziției economico-geografice întreprinderea este situată în Sud-
Vestul Republicii Moldova la o distanță de 117 km de la capitala țării Chișinău, de
asemenea la o distanță 52 km de orasul Cahul, cu adresa juridică în satul Antonești
r-nul Cantemir și cu suprafețele de producție aflate în satul Antonești, Leca în
același raion.
Entitatea “Doina Ioana” este o Gospodărie Țărănească avînd calitate de
persoană juridică, are cont de decontare în banca Moldova Agroindbank și cont
curent. Are dreptul de a încheia din numele său contracte, să achiziționeze drepturi
de proprietate și drepturi nepersonale. Întreprinderea dispune de ștampilă și
celelalte rechizite necesare. Gospodăria își realizează activitatea în conformitate cu
legislația Republicii Moldova și cu acordurile internaționale.
Gospodăria avînd sediul în orasul Canremir activitățile principale sunt realizate
pe terenurile agricole în comunei Antonești.

Gospodăria dispune de teren arabil destinat pentru creșterea legumelor în câmp

deschis - 28 ha. Aceasta fiind și activitatea de bază a gospodăriei.

Teren total cultivat cu legume - 28 ha inclusiv:

1. 1,5 ha ardei Poliot (soi)

2. 0,5 ha vinete Mirval F1
3. 1.5 ha Varză de toamnă Marloo FI
4. 1,0 ha morcov tîrziu Bolivar FI
5. 4,12 ha tomate Linda FI
6. 20 ha ceapă hibridul Candy F1

4
Tabelul 1. Sortimentul culturilor și structura de producere în gospodă rie, a. 2019.
Suprafața Recolta globală pe
Cultura Recolta, t/ha
ocupată , ha gospodă rie, t
Ardei 1,5 45 67,5

Vinete 0,5 40 20,0

Ceapă 20 40 80,0

Varză de toamnă 1,5 80 120,0

Morcov tardiv 1,0 60 60,0

Tomate 4,12 35 144,2

Total: 28 320 491,7

Gospodăria dispune de un parc de tractor de marca MTZ-82.1, o combină de

extras ceapa din sol, stropitor tractat, două motocultoare, o mașină de seviciu,
mulcitor.
Principalele produse ale gospodăriei sunt culturile leguminoase. Aceste
culturi sunt strategice pentru ramura agricolă a economiei Republicii Moldova.
Produsele de uz fitosanitar, semințele, îngrășămintele minerale în dependență
de prevederile contractelor sunt livrate în gospodărie din municipiul Chișinău și
Comrat, raionul Criuleni și Cahul.
GȚ “Doina Ioana” este amplasat pe teritoriul raionulului Cantemir, care se
află la frontieră cu România ce-i oferă perspective de dezvoltare spre a devein un
centru de tranzit internațional, avînd o amplasare avantajoasă posedă patru căi de
acces rutier și una feroviară. Pe teritoriul raionului sunt amplasate mori și stații de
colectare și depozitare fapt care permite desfacerea rapidă și avantajoasă a
producției.

5
 II. Caracteristica condițiilor pedo-climatice
2.1 Condițiile pedo-climatice
Pentru ramura agricolă a economiei Moldovei o importanță foarte mare o au
condițiile pedo-climatice, principalele caracteristici ale zonei de Sud-Vest a
Republicii Moldova, unde este amplasată entitatea v-or fi prezentate în continuare.
Clima este temperat continentală, cu veri calde, care prezintă furtuni ploioase
periodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decît cele de iarnă, mai ales
spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț,
primăveri de asemenea scurte. Perioadele de vegetație sunt îndelungate. Deseori
bîntuie secetele, ploi torențiale și schimbarea bruscă a temperaturii mai ales iarna.
Temperatura maximă absolută înregistrată în această regiune este de 39 C, iar cea
minimă de −30 C. Temperatura medie anuală este de 10°C. Cantitatea anuală de
precipitații este de 400 –550 mm Hg.
Condițiile pedologice se caracterizează prin predominarea solurilor de
cernoziom tipic slab humificat, în unele sectoare de terenuri se întîlnesc
cernoziomuri carbonatice, aluviale cu nota de bonitate între 60-80. Aceste
ceornoziomuri au un conținut mare de substanțe organice. Cernoziomurile tipice au
un caracter mai pronunțat la formarea și acumularea humusului și a elementelor
biogene de nutriție a plantelor.
Caracteristicile solurilor din această zonă favorizează preponderența cultivării
culturilor legumicole dacă se ândestulează cu suficiență ân periuadele critice sursa
de apa care se află nu departe de ântreprindere sub formă de bazin de acumulare a
pelor de ploaie de pe teren si seră dar și ân caz de insuficiență se pompează din râul
prut.
Producția întreprinderii este vîndută în Orașul Cantemir cu transportul propriu

6
deoarece se află la odistanță de 0,5 km, iar pentru a-i deservi pe cumpărătorii de la
distanțe mai mari entitatea este nevoită să achite transportul în dependență de
contract.

III. Tehnologia de cultivare a legumelor în câmp, SRL“ GRAND NDEPOT”

3.1 Cultura cepei
Pregătirea terenului
Începe din toamnă cu discuit în 2 treceri perpendiculare una pe alta la 10-12 cm
adâncime, cu scopul mărunţirii resturilor vegetale, nimicirea buruienelor şi
afânarea solului.
Apoi urmează nivelarea de exploatare care se execută cu nivelatorul prin 2
treceri perpendiculare una pe alta. Gradul de nivelare trebuie să fie de 85-90%,
panta 1-3%.
Se administrează îngrăşăminte minerale: superfosfat 250-300 kg/ha şi sare
de potasiu 150-200 kg/ha, în funcţie de fertilitatea solului. Îngrăşămintele şi
resturile vegetale se încorporează în sol prin arătură cu plugul cu antetrupiţă la
adâncime de 25-30 cm.
Deoarece semănatul cepei se face primăvara foarte devreme, arătura trebuie
prelucrată din toamnă cu ajutorul tocatoarelor și grapelor în scopul mărunţirii
microdenivelărilor şi a buruienilor.
Primăvara la maturitatea fizică a solului se fertilizează cu azotat de amoniu
100-150 kg/ha şi se efectuează erbicidarea, contra buruienilor mono şi
dicotiledonate anuale, care se încorporează în sol, imediat înainte de plantarea
bulbilor, cu grapa la 6-8 cm.

Semănatul
Se face cât mai devreme cu semănătoarele legumicole în 10 rânduri
echidistanţate la 10-12 cm şi cu intervale între benzi 45-50 cm.

7
 Cantitatea de sămânţă, când aceasta este bine pregătită şi are un procent înalt
de germinare este de 5-6 kg/ha, iar în caz contrar - 8-10 kg/ha. Adâncimea de
încorporare a seminţei este de 2-2,5 cm.
După semănat se face o tăvălugire cu tăvălug neted uşor, pentru a grăbi
răsărirea şi a avea o răsărire uniformă.

Lucrările de îngrijire a culturilor

Distrugerea crustei se execută în cazul când până la răsărirea plantelor solul
prinde crustă, folosindu-se grapele uşoare.
În caz de necesitate răritul se aplică în cazul când nu a fost stabilită corect
norma de semănat. Se răreşte la 5-6 cm, când plantele au format 2-3 frunze.
Pentru combaterea buruienelor și dicotiledonate monocotiledonate anuale se
execută erbicidarea când buruienele au 2-4 frunze sau până la înfrăţirea lor,
folosindu-se unul din erbicidele omologate în registrul de stat.
Pentru afânarea solului şi combaterea buruienilor se efectuează 2-3 cultivări
între rânduri şi manual pe rând de câte ori este necesar.
Se aplică 4-5 udări cu norma de 300-350 m 3/ha, cu 3-4 săptămâni înainte de
recoltare nu se mai irigă.
Recoltarea
Se face când frunzele se îngălbenesc şi se usucă, ceea ce coincide cu sfârşitul
lunii august - începutul lunii septembrie.

8
 Pe suprafeţe mai mari recoltarea se face mecanic cu combina semimecanizat
cu dislocatorul şi strângerea manuală a recoltei.

9
 După recoltare, bulbii se aşează în benzi, se lasă să se usuce 3-4 zile la soare,
apoi se condiţionează, se sortează şi se transportă la locul de păstrare sau la

10
realizare, procesare.

3.2Cultura tomatelor

Pregătirea solului

Arătura de toamnă la adâncimea de 27-30 cm cu pluguri în mod obligatoriu se

efectuează nivelarea câmpului cu nivelatoare.

Solul se lucrează după tipul de semiogor, ceea ce asigură stârpirea majorităţii

buruienilor. Imediat după recoltarea premergătoarelor, câmpul se dezmirişteşte cu
unelte cu discuri la adâncimea de 8-10 cm, lăsând să rămână mărunţite resturile
vegetale şi combătute toate buruienele.

Producerea răsadului

11
 Răsadul calitativ de tomate timpurii înainte de plantarea în câmp trebuie să aibă
7-8 frunze de culoare verde-deschis, bobocii semidesfăcuţi pe primul racem floral,
tulpină groasă de 8-10 mm şi înaltă de 26-28 cm, un sistem radicular fasciculat
dezvoltat. Cu 8-10 zile până la transplantare udările se întrerup. Înainte de
plantare în câmp răsadul se stropeşte cu soluţie de 0,5% zeamă bordoleză .

Plantarea în câmp

Se face în momentul în care temperatura în sol, la adâncimea de 10-15 cm, se

stabilizează la 12°C, plantarea se face manual în mod obişnuit. Adâncimea de
plantare este până la prima frunză adevărată.

Lucrările de îngrijire

La 3-5 zile după plantare se face completarea golurilor, manual, cu răsad de

calitate. Afânarea solului se realizează prin praşile mecanice şi manuale, de 3-4 ori.
După udarea de la plantare, următoarea udare se face la 4-5 zile şi următoarele la
interval de 8-10 zile, normele de udare sunt se stabileste ântre 200-400 m/ha. Se
aplică două fertilizări cu 50 kg/ha azotat de amoniu şi 50 kg/ha sulfat de potasiu.

3.3Cultura verzei tardive

Cultura de varză tardivă a fost înființată eu hibridul Marino FI Planta este
foarte sănătoasă și prezintă un foliaj foarte bine dezvoltat ce oferă o buna protecție
căpitanilor.Căpăținile au calitate foarte bună și culoare plăcuta. De asemenea
căpăținile sunt netede, foarte forme, și au greutatea medie cuprinsă intre 2 și 4 kg.
Destinată consumului în stare proaspătă dar mai ales pentru industrializare și
murare. Rezistă foarte bine la depozitare.
Plantare răsadului
Rasadurile trebuie plantate la o distanță de 50-60 cm între rânduri și 30 cm între
plante pe rând

12
 Lucrări cu character special
Completarea golurilor la 3-4 zile de la plantare cu material saditor identic celui
plantet. Se vor evectua prăși cât manual atât si macanizate la necessitate.
Fertilizare Se efectuiază cu norms de 60 kg/hectar N (Azot), 40 kg/ha
P2O5 (Fosfor) si 30-40 kg/hectar K2O (potasiu). Se face la 30-40 de zile de la
răsărirea plantelor, cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu, iar dacă este necesar, peste
3-4 săptămâni se repetă fertilizarea cu azot.

Udarea Se efectuiază de 4-5 ori cu câte 300-400 m3/ha,

Recoltarea Este efectuată selectiv manual pentru că gospodăria nu dispune

de utilaje agrigole destinate recoltării mecanizate a verzii.

13
14
3.4Cultura morcovului

Lucrările de pregătire a terenului.

Arătura la 28-30 cm adâncime primăvara graparea terenului, pentru a reduce
pierderile de apă prin evaporare. Fertilizarea cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu.

Înfiinţarea culturii
Se face prin semănat direct în câmp, cu seminţe de calitate superioară, se
seamănă în perioada mai – iulie folosind 4–5 kg seminţe la ha, adâncinea de
semănat este de circa 2,5 cm.
Densitatea optimă
Semănatul se efectuează în benzi de câte 4-5 rânduri, distanţa dintre benzi
fiind de 60 cm, iar dintre rândurile din bandă de 25-30 cm.
Combaterea buruienilor
Se face prin măsuri combinate, de erbicidare şi mecanic prin prăşit şi plivit.
15
Se folosește doar iebicide care sunt omologate în registrul de stat și care au un
efect stagnant redus pentru plantă. Se execută 3-4 praşile mecanice şi 1-2 praşile
manuale pe rând.
Fertilizarea fazială
Se face la 30-40 de zile de la răsărirea plantelor, cu 100-150 kg/ha azotat de
amoniu, peste 3-4 săptămâni se repetă 80-100 kg sare potasică.
Udarea culturilor
Se efectuează în perioada creşterii intense a plantelor se udă de 5-6 ori cu
câte 300-400 m3/ha.
Recoltarea
Se face prin dislocare eşalonată, când rădăcinile au cel puţin 1-1,5 cm
grosime şi se valorifică cu frunze, în legături.

IV. Tehnologia de cultuivare a legumelor în teren protejat

4.1 Cultura tomatelor
Semănatul
Semănatul se face cu semințe deja tratate la procurare care permit economisirea
timpului pentru o plantare cât ma timpuriu, pentru o răsărire cât mai extra timpurie
răsadului. Se efectuiază semanatul în palate celulare de 7x12. Se face când răsadul
are vârsta de 20-25 de zile. După repicat se udă abundent cu apă şi se umbreşte
timp de 2-3 zile, pentru a evita ofilirea plantelor.
Plantarea
Se face în momentul în care temperatura în sol, la adâncimea de 10-15 cm, se
stabilizează la 12°C, se plantează 2 rânduri distanţate la 60 cm. Răsadul alungit se
plantează culcat în lungul rândului. După plantare se aplică apă cu norme de 150-
200 m3/ha, pentru a asigura prinderea plantelor.
Lucrările de îngrijire

16
 Completarea golurilor la 3-5 zile după plantare, se face manual cu răsad de
calitate, din acelaşi soi şi de aceeaşi vârstă. Se realizează prin praşile mecanice şi
manuale, de 3-4 ori pentru distrugerea crustei și a buruienelor.
Irigarea este corelată cu fazele de creştere şi dezvoltare după înfloritul primelor
două inflorescenţe şi următoarele la interval de 8-10 zile sunt mai dese în fazele de
formare şi creştere a fructelor. Normele de udare sunt de 200-400 m/ha. Susţinerea
plantelor sed face cu ajutorul sârmei și aței la 40-45cm . Copilitul, care se face
radical, lăsându-se doar tulpina principal.

17
18
 Recoltarea
Destinată consumului în stare proaspătă sau pentru industrializare și murare.
Tomatele sunt recoltare manual pentru o manipulare cât mai gingașă a lor
indifferent de destinația finala, prin așa metodă se reduce procentajul de legume
traumate ceea ce mărește probabilitatea de rezistență a lor la transportare și
păstrare.

19
 V. Protecția integrată a plantelor
Produsele de uz fitosanitar se procură doar de la distribuitori cu o riputație perfectă
care nu doresc săși piarda pozitâția în piață, prestatori care furnizează șipresteză
consultanță antreprenorilor pe calea de dezvoltare.
Pentru protecția plantelor contra dăunătorilor, bolilor se aplică preparate chimice,
biologice și alte mijloace, certificate în modul stabilit, care au trecut testările

20
obligatorii de stat, sânt recomandate spre aplicare de către instituțiile specializate
de cercetări științifice și sânt incluse în Registrul de stat al produselor de uz
fitosanitar și al fertilizanților, permise pentru utilizare în Republica Moldova.

În procesul de cultivare a plantelor și de comercializare a produselor de uz

fitosanitar, deținătorii de terenuri și agenții economici, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare, sânt obligați: Să cerceteze sistematic
terenurile agricole și silvice în vederea depistării organismelor dăunătoare; Să
realizeze măsuri pentru protecția plantelor în scopul preîntâmpinării apariției și
răspândirii dăunătorilor, bolilor și buruienilor; Să respecte cerințele privind
importul, stocarea, transportarea, comercializarea și utilizarea mijloacelor de
protecție a plantelor, să nu admită poluarea cu aceste mijloace a mediului și a
producției agricole sau acțiunea lor negativă asupra omului și animalelor;

Persoanele antrenate la lucrări de aplicare și de utilizare a produselor de uz

fitosanitar și a fertilizanților din cadrul întreprinderii sânt supuse examenelor
medicale preventive și periodice, precum și instruirii igienice.

Conducătorul unității agricole este obligat să asigure angajații implicați în

muncă cu produsele de uz fitosanitar și fertilizanți cu echipament de protecție și cu
produse de alimentație profilactică.

VI. Protecția mediului ambient

Este un process destul de complex și nu se poate de determinat o uare care
procedura de protecție anumită, fiindcă toate masurile care se indeplinesc sunt
necesare pentru a menține un uarecare echilibru în natură.
În ceea ce privesc modalitățile de protejare trebuie soluționate trei categorii
de probleme:

21
 - evaluarea costurilor acțiunilor de protejare a mediului și identificarea surselor
de suportare a acestora.
- elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan național și
internațional referitor la protejarea mediului.
Protecția mediului ambiant se subînțelege ocrotirea atmosferei, solului, apei,
florei și faimei. Este important faptul, că protecția mediului ambiant prevede și
protecția sănătății omului, orientată spre asigurarea unei stări psihologice și fizice
normale, favorabile pentru trai și muncă.

În ceea ce privește ocrotirea resurselor naturale, întreprinderea în cauză nu

efectuează activități de expunere în pericol a lor; eroziuni ale solului nu sunt
prezente în această zonă; prelucrarea semințelor se efectuează în locuri speciale,
ferite de orice alt pericol care le pot afecta sau procurate deja tratate, și în general
conducerea întreprinderii se străduie să nu provoace daune mediului ambiant, chiar
și dacă se întâmplă atunci se caută măsuri de înlăturare și prevenire a lor, dat fiind
faptul că atât muncitorii cât și mediul vor avea de suferit dacă nu sunt luate masuri.

VII Protecția muncii

În timpul muncii angajații întreprinderii fac cunoștință cu instructajul care trebuie

aplicate, se explică ce poate urma în caz că nu sunt respectate cerințele
instructajului, se explică de asemenea modul de lucru cu uneltele utilizate în
activitățile din gospodărie, cu tractoarele și mașinile agricole, cu utilizarea diferitor

22
prepară te chimice.

Protecția muncii reprezintă un sistem de măsuri și mijloace social-economice,

organizatorice, tehnice, curative și profilactice, care acționează în baza actelor
legislative și a altor acte normative și care asigură securitatea angajatului, păstrarea
sănătății și menținerea capacității lui de lucru în procesul muncii.

La efectuarea lucrului cu pesticide angajații dețin echipament special de protecție

ce include pantaloni, vestă, mască medicală și mănuși pentru manevrarea cu
preparatele chimice și formarea amestecului de soluție. Pesticidele sunt depozitate
intr-un loc sigur, departe de populație pentru a nu acționa negativ asupra omului și
nici asupra mediului, respectiv și transportarea lor se face în siguranță de persoana
responsabilă.

Accidente de muncă în întreprindere nu au loc, dat fiind faptul că oamenii sunt

precauți în toate lucrările ce le efectuează, însă dacă sunt astfel de cazuri,
întreprinderea intervine imediat pentru a acorda ajutor pentru a preveni astfel de
cazuri. Se elaborează instrucțiuni cu privire la protecția muncii, și se înștiințează
angajații în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor.

Concluzii şi propuneri
Întreprinderea SRL “GRAND DEPOT” este gospodărie preocupată de respectarea
la cel mai înalt nivel posibil a tuturor factorilor tehnologici și aplicarea tuturor
normelor care sprijină și asigură realizarea ulterioară a unor produse al căror
valoare nutritivă și consum stau la baza unei alimentații sănătoase și desigur

23
obținerea unor recolte înalte.

Gospodărie care are ca perspecivă implimentare a noilor tehnologii în domeniul

legumicol precum: prestarea de servicii cu aparataj tehnologic nuo și nu numai
implimentarea a proiectlor europene precum colectarea a apei de pe teren și cladiri
ceea ce permite gospodărie de a economisi capitall său dar și de aoptine o sursă
regenerabilă de apă.

De asemenea gospodărie are ca obiective extinderea suprafețelor cultivate cu

legume, totuși cea mai mare parte îi va reveni culturii de varză tardivă, deoarece
anume această cultură a înregistrat cea mai înaltă rentabilitate în cadrul
gospodăriei.

Utilizarea unui sortiment mai mare de hibrizi.

Utilizarea metodei de irigare prin picurare la culturile legumicole înființate în

gospodărie.

Bibliografie

1.PATRON, P., Legumicultură, Chișinău: Universitas, 1992, 476р.

24
2.POPESCU, V., Atanasiu, N., Legumicultura vol. I I București: Ceres, 2000.

3.ROȘCA, V., Tendințele producerii legumelor în spații protejate pe plan mondial.

Lucrări științifice. UASM, Vol. I I. Chișinău, 2006, pp, 237-242.

4.CONOVALI, V., FALA, A. Afaceri în cultura legumelor pe teren protejat

Chișinău: Tipografia Centarală, 2008, 120p.

5.STAN, N., STAN, T. Legumicultura vol. 1. Iași: Ion loneseu de la Brad, 1999,
330p.

6. VOICAN, V., Lăcătuș, V. Cultura protejată a legumelor în sere și solari.

București: Ceres, 1998.

https://www.gismeteo.md/

http://geoportal.md/ro/default/map#lat=204865.500000&lon=201581.000000&zoo
m=0

25