UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Student: Calenic Roxana-Aurelia

Anul de studiu: 2021-2022

Grupa: Agronomie-IFR

Data şi locul naşterii: 28.09.1984

Domiciliul:Str Plopului, nr12. Com Frecatei, Jud Tulcea
Telefon .0732791499
E-mail: roxana.calenic@gmail.com

Responsabil fermă: Calenic Toader

Telefon 0721322687
E-mail: roxana.calenic@gmail.com

Responsabil practică: Prof. univ.dr. ing. VIOLLETA SIMIONESCU

Telefon:
E-mail: violetams59@yahoo.com

1
 CUPRINS

 Tema I - Prezentarea generală a fermei

 Date de identificare a fermei
 Date privind mediul fizic în care este localizată ferma
 Date privind mediul socio-economic în care este localizată ferma
 Date generale privind agricultura din zona în care este localizată ferma
 Organizarea fermei
 Rotaţia practicată în cadrul fermei
 Vizită generală / turul fermei
 Raport privind activitatea desfăşurată în cadrul temei I
 Tema II sii III - Cultura: (sunt abordate 2 culturi existente în fermă)
 Planta premergătoare
 Lucrările solului
 Fertilizarea
 Sămânţa utilizată la semănat
 Semănatul
 Lucrări de îngrijire
 Recoltarea
 Problema resturilor vegetale
 Producţia
 Aprecierea stării culturii
 Stabilirea fazei şi stadiilor de vegetaţie a plantelor
 Uniformitatea culturii
 Determinarea densităţii culturii
 Efectuarea de măsurători biometrice
 Identificarea aspectelor anormale ale plantelor de cultură
 Umiditatea solului din cultură
 Buruienile identificate în cultură
 Boli identificate în cultură
 Dăunători identificaţi în cultură
 Descrierea lucrărilor fitotehnice care se efectuează în cultură în momentul
efectuării temei

2
 TEMA I

PREZENTAREA GENERALĂ A FERMEI

Date de identificare a fermei

Denumire societate comercială / Fermă: SC Agrocalion. SRL

Localitatea Frecatei. Judeţul Tulcea

Tip de exploataţie agricolă : SRL

Pesoana de contact: Calenic Toader

Telefon: 0721322687

TEMA I

PREZENTAREA GENERALA A FERMEI

Date de identificare a fermei

Denumire societate comercială / Fermă: AGROCALION SRL,

Localitatea – Frecatei Judeţul – Tulcea

Tip de exploataţie agricolă - Ferma (agricultura )

Pesoana de contact : Calenic Toader

Telefon: 0732 791 499

I. Date privind cadrul natural

Aşezarea geografică: Ferma este amplasata la intrarea comunei Frecatei fiind traversata de
DJ 229A pe relatia Cataloi-Frecatei-Posta-Telita.

3
Comuna Frecatei este situata in partea centrala a judetului Tulcea .Este invecinata la nord cu
teritoriul administrativ al comunei Somova si teritoriul administrativ al orasului Tulcea, la
sud cu teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu si teritoriul comunei
Nalbant, la est cu teritoriul municipiului Tulcea, la vest cu teritoriul comunei Izvoarele.

Relieful: Satul reşedinţă de comună, Frecatei, este amplasat pe valea Teliţei, intr-o zona cu
relief destul de pronuntat. In general, formele de relief coboara la vest si est si totodata spre
albia paraului si are o vatra de tip adunat, cu o textură neregulată. Relieful este alcătuit din
pantele domoale ale Dealurilor Tulcei, care coboară spre lunca Teliţei. În S se înalţă Movila
lui Martăzău (120 m) iar spre N şi E colina Cartalu (158 m).
Comuna Frecatei are forma de relief de ses si deal, padure, apa curgatoare, paraul Telita,
mai multe izvoare de padure cu debit de apa redus.
Reteaua hidrografica din aceasta zona are orientarea generala N-NV, E-SE, in stransa
legatura cu configuratia formelor de relief. Cursurile de apa, cu debit permanent spre putine
si reprezentate in principal de paraul Telita.
Valea atinge o latime de circa 500 m, in zona satului Telita, unde terenul este mai inalt,
largindu-se pana la 2 km spre est. Dupa ploi indelungate se produc inundatii usoare
provocate de parau si de torentele ce se formeaza pe versantii ducand la un puternic proces
de eroziune al solului.

Clima:
- Temperatura – valoarea medie multianuală (oC): 11,4
Caracterizarea anului de cultură din punct de vedere termic:
- brumele predominante sunt cele tarzii de primavara ,iar temperaturile minime si maxime se
situeaza intre -20 grade C si + 35 grade C
- stralucirea soarelui: 2250 – 2500 ore pe an ( pana la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusă)
- radiaţia solară: 130 – 135 kcal/cm2 (cea mai mare din ţară)

4
- Precipitaţii - valoarea medie multianuală (mm): sub 400
Caracterizarea anului de cultură din punct de vedere al precipitaţiilor:
- precipitaţiile sunt reduse cantitativ cu umiditate atmosferica ridicata.

Date privind mediul socio-economic în care este localizată ferma

- Principalele ocupaţii ale populaţiei din zona
- agricultura
- cresterea animalelor
- activitati comerciale
- zootehnie
- Activitatea socio-culturală specifică zonei
- În comună există patru cămine culturale ce au fost recent reabilitate. De asemenea inre
satul Posta si Telita, se gaseste manastirea Celic Dere, locas sfant ce atrage mii de turisti pe
an.

Date generale privind agricultura din zona în care este localizată ferma
- Principalele plante de cultură mare
- porumb
- grau
- orz
- ovaz
- floarea soarelui
- rapita

- Principalele plante legumicole

- ceapa
- rosii
- conopida
- ardei
- castraveti
- varza

- Plantaţii pomi-viticole
- vita de vie
- pruni
- gutui
- nuci
- caisi
- meri

- Principalele plante furajere cultivate în zonă

- lucerna
- sfecla furajera
-
5
- Principalele specii de animale crescute în zonă
- ovine si caprine
- bovine
- porcine
- pasari

- Tipuri de exploataţii agricole din zonă

- Exploatatii specializate - culturi
- Exploatatii specializate – productie animala
- Exploatatii mixte

ORGANIZAREA FERMEI
Structura fermei (Departamente)
- Departament agricol
- Departament tehnic
- Departament contabilitate

Resurse umane ale fermei

- Angajaţi permanenţi : 4 , din care :
- Angajaţi cu studii superioare : 2 , din care :
- 1 inginer agronom
- 1 contabil
- Angajaţi cu studii medii : 2, din care :
- 1 tehnician
- 1 tractorist
- Angajaţi sezonieri: 2

Amenajări de îmbunătăţiri funciare existente în fermă (irigaţii, desecări, drenaje)

- Ferma dispune de o autorizatie de irigat pentru 6 hectare de teren cu un sistem de irigat
cu motopompa. Apa provine din paraul Telita, care din pacate nu dispune de multa apa.
Suprafaţa fermei: Total: din care Irigat: Neirigat
- Suprafaţă totală: 98,20 ha 6 ha
- Suprafaţă culturi de câmp: 92,5 ha 3,8 ha
- Suprafaţă culturi legumicole: 2,2 ha 2,2 ha
- Suprafaţă culturi furajere: 3,5 ha 0 ha
- Pasuni 0 ha 0 ha

CARACTERISTICILE SOLULUI DIN FERMĂ

Clase, tipuri si subtipuri de sol (consultaţi anexa 1)
I. Clasa: Cernisoluri , 80 % din suprafaţă
I.1.Tipul de sol: Cernoziom , 90% din suprafaţă
I.2.Tipul de sol: Faeziomuri , 10% din suprafaţă
6
II. Clasa: Protisoluri , 20 % din suprafaţă
II.1.Tipul de sol: Litosoluri si stancarie , 5% din suprafaţă
II.2.Tipul de sol: Soluri aluviale , 15 % din suprafaţă

Caracteristicile solului din fermă(consultaţi anexa 1)

P2O5 K2O pH
Nr. Sola Suprafaţa Humus
Tipul de sol Textura IN (mg/100 g(mg /100
crt. (parcela) (ha) (%)
sol) g sol)
1 340 6,2 Cernoziom 4,5 7,0

2 488 3,19 Cernoziom 4,5 7,0

3 339 12,10 Cernoziom 5,0 7,5

4 438 15,25 Cernoziom 4,8 7,4

5 398 12,15 Cernoziom 5.5 7,6

6 588 2,6 Cernoziom 5,5 7,8

vermic
77 455 32,5 Cernoziom 5,5 7,5

8 541 1,6 Litosoluri si 4,2 7,0

stancarie

Aprecieri privind textura solului din fermă (consultaţi anexele 4 şi 5):

Structura este grăunţoasă, glomerulară, poliedrică, prismatică, lamelară etc.Textura solului
este dată de proporţia dintre nisip, praf şi argilă. După textură, solurile sunt nisipoase,
nisipo-lutoase, luto-nisipoase, lutoase, luto-argiloase, argilo-lutoase, argilose. Textura
solului influenţează major acumularea şi circulaţia apei în sol.
- Pe teritoriul comunei, prezentând resurse imense şi acoperind în cea mai mare parte
celelalte roci, se găsesc depozitele loessoide, gălbui, cu grosimi de până la 15 m. Sub aceste
depozite se ivesc sporadic calcare marnoase de vârsta coniaciană. Exploatările de substanne
minerale solide. Pe raza acestei comune, în afara de loess, extras sporadic de către localnici,
nu sunt semnalate resurse minerale care să fi făcut obiectul unor exploatări sistematice.

Aprecieri privind conţinutul în humus al solului din fermă (consultaţi anexa 3):

7
- se considera drept humus acea fractiune din componenta organica a solului care este
caracterizata prin:
- absenta completa a structurii tesuturilor organismelor animale sau vegetale, prin a caror
transformare a luat nastere
- starea coloid – amorfa;
- culoarea variaza de la negru la brun – inchis;
- insusirile de „acidoid” ( complex de substante coloide cu caracter de acizi, capabili de a
lega baze prin neutralizare);
- continut apreciabil de azot ( 3 – 5 %).

Aprecieri privind starea de aprovizionare cu elemente nutritive a solului din fermă:

Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de
îngrasaminte organice, resturi vegetale, îngrasaminte verzi. Si în acest caz, practicarea
culturilor ascunse este foarte utila.
Pe solurile supuse eroziunii si pe cele vulnerabile se va evita dezmiristirea cu grape cu
discuri si cu masini de frezat solul.

Aprecieri privind reacţia solului din fermă (consultaţi anexa 2):

- Slab alcalina

Aprecieri privind ferilitatea solului din fermă

Fertilitatea creşte prin tehnologii adaptate tipului de sol
În adâncime, un anumit tip de sol este alcătuit dintr-o succesiune caracteristică de straturi
numite orizonturi. Această succesiune este urmarea evoluţiei foarte îndelungate (mii şi zeci
de mii de ani) în anumite condiţii de climă şi în funcţie de roca mamă.Din punct de vedere
pedologic, orizonturile de sol au fost caracterizate şi denumite. Un anumit tip de sol nu are
toate orizonturile din manualul de pedologie, ci o succesiune caracteristică de orizonturi.
Tocmai de aceea există o mare diversitate de tipuri de sol. Şi tot din acest motiv este foarte
important ca tehnologia agricolă să fie adaptată tipului de sol, pentru a-i creşte fertilitatea.
Spre exemplu orizontul impermeabil cu conţinut mare de argilă începe de la 50-60 cm şi are
o grosime foarte mare.În acest caz, pentru elimarea excesului de apă, lucrările de ameliorare
a solului trebuie să aibă drept scop eliminarea apei din parcelă prin canale, şi nu prin drenaj
vertical (posibil dacă orizontul iluvial, de depunere de argilă, este la cca 40-50 cm şi are o
grosime de cca 10 cm.

Vizită generală / turul fermei

- Aspecte generale prezentate în timpul vizitei în fermă:
Ferma este divizata in peste 50 de parcele diferite.
Solele de teren a sectorului vegetal se afla in afara comunei Frecatei, Nalbant , Cataloi.
Nereusind sa le vizitez pe toate, m-am axat in special pe culturile din vecinatatea comunei
Frecatei

8
 TEMA II

CULTURA:
__GRAU_______________________________________________

Sola: ____54________________ Suprafaţa: 53

Soiul/Hibridul cultivat: ___RUBISCO__________________________

Planta premergătoare: MAZARE

Avantajele oferite de planta premergătoare:

După mazăre, solul rămâne bogat în azot, curat de buruieni şi, în general, cu
suficientă umiditate; mazărea eliberează terenul foarte timpuriu, în lunile iunie şi
iulie. Cand grâul este cultivat după mazăre, azotul nitric, azotul amoniacal şi
fosforul solubil se găsesc în sol pe tot timpul vegetaţiei în cantităţi mai mari decât
atunci când grâul este cultivat după porumb, de exemplu (mai mult cu 49% azot
nitric şi cu 50% azot amoniacal), sau după grâu. În unii ani secetoşi, umiditatea
solului în cultura grâului cultivat după mazăre a fost mai mare cu până la 31%; de
asemenea, în anii secetoşi, producţia de grâu cultivat după mazăre este mai mare
decât producţia obţinută după alte premergătoare
Dezavantajele plantei premergătoare:

Obtinerea unor recolte mai tarzii

Continut redus de lizina

Lucrările solului efectuate pentru înfiinţarea culturii: grau

Agregatul folosit Costul
Consum Perioda Caracteristici ale lucrării
Lucrarea unitar al
combustibil efectuării efectuate (adâncime,
efectuată Tractor Utilaj lucrării
(l/ha/lucrare) lucrării calitatea lucrării, etc.)
(lei/ha)
New Plug 18 l/ha 15.07. 22 cm 173/ha
Arat holand servo 4
trupite
New Teradisc 11 l/ha 20 iulie 15 cm 115
Discuit holand potinger
New Teradisc 11 l /ha 10 sept 15 cm 115
Discuit holand poteinger
Deutz Semanato 12 12 sept 5 cm 120
Semanat fahr are
maschio
9
 gaspardo
Deutz Masina 8 20 sept 90
fertilizat fahr imprastiat
Deutz MA 8 2 90
fertilizat fahr martie
Deutz tavalugit 9 15 110
tavalugit fahr martie
Erbicidat +tratamente fito insecticide 9 25 mai 110

Organizarea lucrărilor solului (pentru fiecare lucrare efectuată

 Aprecieri privind lucrările solului:

-
-
-
-
-
-
Fertilizarea
Doza aplicată
Îngrăşământul folosit Agregatul folosit
(kg/ha) Costul
Consum Condiţii Preţ
Denumire Perioada unitar al
Conţinut în combustibil de îngr.
produs aplicării lucrării
substanţă s.a. p.c. Tractor Utilaj (l/ha/lucrare) aplicare (lei/t)
comercial (lei/ha)
activă (s.a.)
(p.c.)
50.2 deutz MA 8 15 480 808
33.5 5 sept 0
Azot
50.2 deutz MA 8 2 480 808
Azot 33.5 5 marti 0
amoniu e

Organizarea lucrării de fertilizat:

-
-
-
-
10
 -
 Aprecieri privind fertilizarea (consultaţi anexele 6 şi 7):
-
-
-
-
-
-
Sămânţa utilizată la semănat
Justificarea alegerii soiului/hibridului :
- RUBISCO-soi samanta Italia infrateste atat toamna cat si primavara,potential de
productie ridicat pana la 8300 kg/ha
-
Modul de procurare al seminţei: achizitie imputuri

Categoria biologică a seminţei: C1, puritate 99,8%

Tratamente efectuate la sămânţă :
- Sămânţa se procură tratată :fungicid sponsor 6 fs
- Sămânţa se tratează în fermă: insecticid nuprid al
Tratamente cu fungicide Tratamente cu insecticide Tratamente cu insectofungicide
(fungicid, doză) (insecticid, doză) (insectofungicid, doză)
0.5 l/tona 0.6 l/tona

Indicii de calitate ai seminţei :

- Puritatea fizică (P) = 99.8 (%)
- Germinaţia (G) = 96 (%)
- Masa a 1000 de boabe (MMB) = 37.6 (g)
Semănatul
Agregatul folosit Densitatea Norma Distanţa Adâncimea Costul
Consum Cost
Epoca de de semănat de dintre de unitar al
combustibil 2 sămânţă
Tractor Semănătoare (l/ha/lucrare) semănat (b.g./m sau semănat rânduri semănat lucrării
(lei/ha)
b.g./ha) (kg/ha) (cm) (cm) (lei/ha)
maschoo 11 15-20 400- 250 12.5 5 cm 675 790
11
Deutz gaspardo sept 600 kg/ha
fahr boabe
g.mp
 Aprecieri privind sămânţa utilizată la semănat:
Samanta care infrateste atat toamna cat si primavara
 Aprecieri privind epoca de semănat:

Perioada optima pentru semanat

 Aprecieri privind densitatea de semănat:

 buna

 Aprecieri privind norma de semănat:

Verificarea normei de semănat prin calcul după următoarea formulă:

D x MMB
C x 100 250=600x37.6
PxG
99.7x96 =2.357
unde: C = este cantitatea de sămânţă care trebuie semănată (kg/ha);
D = densitatea de semănat (exprimată în număr de boabe
germinabile care trebuie semănate la metru pătrat);
MMB = masa a 1.000 de boabe (g);
P = puritatea fizică (%);
G = germinaţia (%).
C = 2.357 x100 =236

 Aprecieri privind norma de semănat calculată comparativ cu cea folosită în fermă:

 Aprecieri privind distanţa dintre rânduri:
 Aprecieri privind adâncimea de semănat:
 Organizarea lucrării de semănat:
- Pregatit pat germinativ
- Tratat samanta cu insecticid+
-
-
-
LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE
12
Combaterea buruienilor
Principalele specii de buruieni (buruieni problemă) în fe3
- Veronica arvensis
- Troscot (polygonum aviculare)

Lucrări mecanice de combatere a buruienilor:

Agregatul folosit Consum Costul unitar
Momentul Reguli de
Denumire lucrare combustibil al lucrării
Tractor Utilaj efectuării efectuare
(l/ha/lucrare) (lei/ha)
New plug 20 Imediat 22-24 200
arat holland dupa adancime
recoltare
Deutz fahr met 9 10 -15 Acoperire 80
Erbicidat sept integrala

rotatie

 Organizarea lucrărilor mecanice de combatere a buruienilor:

Lucrări manuale de combatere a buruienilor:

Costul unitar al
Denumire lucrare Momentul efectuării
lucrării (lei)
- - -

 Organizarea lucrărilor manuale de combatere a buruienilor:

-
-
-
-
Combaterea chimică a buruienilor:
Erbicidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Buruieni Reguli de
produs substanţă erbicid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătute aplicare
comercial activă (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)

13
 Triben Lam met 9 20- Buruien Viteza
uron - borg 30gr/ i vint
Trimm metil hini ha dicotile mai
er 50 donate mica
ws anuale de 2
şi m/s
perene
Metsu 30 gr Buruien
Galme lfuron /ha i
t metil dicotile
200g/ donate
kg

 Organizarea combaterii chimice a buruienilor:

-
-
-
-
 Aprecieri privind combaterea buruienilor:
-
-
-
-
-
Combaterea bolilor
Combaterea chimică a bolilor
Fungicidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Reguli Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Boli
produs substanţă de fungicid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătute
comercial activă aplicare (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)
tebuco Deut met Preve Fuzario
Zamir nazol z ntiv za,septo
133 fahr 10 rioza,pa
g/l + aprilie tarea in
proclo ochi a
raz ulpinii,f
267 ainare,r
g/l ugina

14
  Organizarea combaterii chimice a bolilor:
-
-
-
 Aprecieri privind combaterea bolilor:
-
-
-
Combaterea dăunătorilor
Combaterea chimică a dăunătorilor
Insecticidul aplicat Agregatul folosit Doza
Costul
Consum utilizată
Denumire Denumire Reguli Cost unitar
combustibil (l/ha; Momentul Dăunători
produs substanţă de insecticid al
Tractor Utilaj (l/ha / kg/ha; aplicării combătuţi
comercial activă aplicare (lei/ha) lucrării
lucrare) ml/ha ;
(p.c.) (s.a.) (lei/ha)
g/ha)
deltam Lam met 9 0,05 Preve Oulem
delmet etrina borg l/ha ntiv a
ros hini prima melan
vara opa

 Organizarea combaterii chimice a dăunătorilor:

 Aprecieri privind combaterea dăunătorilor:

Irigarea
Momentul aplicării Norma de udare Cost apă Costul unitar al
Echipamentul utilizat Udarea
udării (m3/ha) (lei/ha) lucrării (lei/ha)
I
II

15
 III
IV
V

 Organizarea irigării culturii:

 Aprecieri privind irigarea culturii:

Aplicarea îngrăşămintelor foliare

Îngrăşământul folosit Agregatul folosit
Denumire Conţinut Consum Doza Cost Costul
produs în combustibil aplicată Momentul Condiţii de îngr. unitar al
comercial (p.c.) substanţă Tractor Utilaj (l/ha / (kg/ha aplicării aplicare foliar lucrării
activă lucrare) l/ha) (lei/ha) (lei/ha)
(s.a.)
Lambor met 9 5 l/ha Montu
First 36,3% ghini l
power azot infrati
rii

 Organizarea lucrării de aplicare a îngrăşămintelor foliare:

-
-
-
 Aprecieri privind lucrarea de aplicare a îngrăşămintelor foliare:
-
-
-
Aplicarea altor măsuri fitotehnice (lucrări de spargerea crustei, aplicarea de produse
nanizante, aplicarea de regulatori de creştere, etc.)
-
-
-
-
-
-
Recoltarea
Modul de recoltare Maşina de recoltat Consum Momentul recoltării Costul unitar

16
 (manual / mecanizat) utilizată combustibil al lucrării
(l/ha / lucrare) (lei/ha)
claas 15 1 iulie
mecanizat

 Organizarea recoltării:
-
-
-
-
-
-
 Aprecieri privind recoltarea culturii:
-
-
-
-
Problema resturilor vegetale – modalitatea de rezolvare în cadrul fermei:
-
-
-
-

Producţia
Repartizarea producţiei
Vânzare la Păstrare în vederea Consum în sectorul
Producţia Autoconsum
Suprafaţa Producţia recoltare vânzării zootehnic
planificată/
cultivată
probabilă
totală Preţ
(ha) (tone) Preţ Cost Preţ intern
Cantit. Cantit. Cantit. intern Cantit.
(kg/ha) vânzare depozitare valorific.
(t) (t) (t) valorific. (t)
(lei/t) (lei/t) (lei/t)
(lei/t)
6000 318 220 1.6 - - - - 98
53

APRECIEREA STĂRII CULTURII

Aprecierea stării culturii se face în cel puţin patru puncte diferite, dispuse la distanţe
egale pe diagonala mare a lanului, fiecare punct de determinare fiind luat într-o zonă
omogenă a culturii (fără goluri sau cu variaţii evidente de densitate sau aspect al
plantelor). Observaţiile şi determinările nu se efectuează pe marginea parcelei.
În fiecare punct de determinare se vor efectua:
- stabilirea fazei şi a stadiului de vegetaţie a plantelor;
17
- aprecierea uniformităţii culturii;
- determinarea densităţii culturii;
- determinări biometrice cu privire la înălţimea plantelor şi numărul de frunze;
- identificarea aspectele anormale ale plantelor de cultură;
- aprecierea umidităţii solului;
- determinări privind buruienile din cultură;
- determinări privind bolile din cultură;
- determinări privind dăunătorii din cultură.

Stabilirea fazei şi stadiilor de vegetaţie a plantelor

În timpul perioadei de vegetaţie, plantele trec prin mai multe etape (faze) bine
definite, care se manifestă prin modificări ale aspectului exterior datorită formării şi
creşterii diferitelor organe: frunze, tulpini, inflorescenţe. Acestea se numesc faze de
vegetaţie, faze fenologice sau fenofaze, iar observaţiile privind momentul când se
declanşează şi condiţiile în care se desfăşoară aceste faze poartă numele de observaţii
fenologice. Stadiile de vegetaţie sunt momente bine definite din cadrul fazei de vegetaţie.
Se consideră că plantele au intrat într-o anumită fază de vegetaţie atunci când 10%
dintre plante se găsesc în faza respectivă. Momentul în care cultura se consideră că este
într-o plină fază de vegetaţie este atunci când 50% dintre plante se găsesc în faza
respectivă, cu excepţia fazei de răsărit, la care procentul este de 75%.
Pentru faza de răsărit, se numără plantele răsărite pe o suprafaţă de 1m2 în cazul
plantelor semănate în rânduri dese (12,5 cm sau 25 cm între rânduri, cum sunt grâul,
secara, triticale, orzul, mazărea etc.), respectiv pe o suprafaţă de 28m2 în cazul plantelor
semănate la 70 cm între rânduri (porumb, floarea-soarelui), ceea ce înseamnă 10 m liniari
x 4 rânduri de plante. Atunci când distanţa dintre rânduri este de 60 cm, suprafaţa aferentă
celor 4 rânduri pe 10 m lungime de rând este de 24 m2. În cazul plantelor semănate la
50 cm între rânduri, suprafaţa este de 10m2, ceea ce înseamnă 5 m liniari x 4 rânduri de
plante. În cazul plantelor semănate în benzi (la 70 cm între rândurile pe unde trec roţile
tractorului şi 45 cm între rândurile din bandă), suprafaţa este de 10m2, aceasta rezultând
din lăţimea de lucru a semănătorii şi lungime de rând aferentă.
Pentru celelalte faze de vegetaţie, se analizează 10 plante luate la rând, dintr-o zonă
cu dezvoltare omogenă a plantelor.
Atunci când fazele de vegetaţie se suprapun, se ia în considerare faza cea mai
avansată.
Fazele şi stadiile de vegetaţie sunt prezentate în anexa 8.

Stabilirea fazei de răsărit:

Punctul de determinare a fazei de Numărul de plante răsărite Procentul de plante răsărite raportat la numărul de boabe
răsărit germinabile răsărite
1
2
3

18
 4
Media

Stabilirea fazei şi a stadiului de vegetaţie:

Punctul de determinare a Numărul de plante din Procentul de plante din Stabilirea fazei şi a
fazei şi a stadiului de vegetaţie fiecare stadiu de vegetaţie fiecare stadiu de vegetaţie stadiului de vegetaţie
identificat identificat

Aprecierea fazei şi a stadiului de vegetaţie a plantelor:

-
-
-
-
-
-
Uniformitatea culturii (apreciere vizuală):
-
-

Determinarea densităţii culturii

Densitatea reprezintă numărul de plante existente la unitatea de suprafaţă (la metru

pătrat sau la hectar). Întrucât recolta depinde nemijlocit de producţia fiecărei plante,
determinarea densităţii prezintă o importanţă deosebită pentru aprecierea unei culturi.
Densitatea se determină astfel :
19
 - pentru culturile semănate în rânduri dese, se numără plantele de pe 8 rânduri
apropiate dacă distanţa dintre rânduri este de 12,5 cm sau pe 4 rânduri apropiate dacă
distanţa dintre rânduri este de 25 cm, pe lungimea de 1 m, ceea ce înseamnă o
suprafaţă de 1m2 – în acest caz, densitatea se exprimă în plante/m2;
- pentru culturile semănate la 70 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 10 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 28 m2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 28 m2 se
raportează la ha);
- pentru culturile semănate la 60 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 10 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 24 m2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 24 m2 se
raportează la ha);
- pentru culturile semănate la 50 cm între rânduri, se numără plantele de pe 4 rânduri
apropiate, pe lungimea de 5 m, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 10 m2 – în acest caz,
densitatea se exprimă în plante/ha (numărul de plante de pe suprafaţa de 10 m2 se
raportează la ha) ;
- pentru culturile semănate în benzi (la 70 cm între rândurile pe unde trec roţile
tractorului şi 45 cm între rândurile din bandă), se numără plantele de pe rândurile ce
reprezintă lăţimea de lucru a semănătorii şi o lungime de rând care să dea o suprafaţă
de 10 m2.
Densitatea culturii se obţine ca medie a densităţii rezultată în punctele de
determinare.

Determinarea densităţii culturii:

Punctul de Numărul de plante Densitatea (numărul de
Distanţa dintre Suprafaţa unui punct
determinare a din punctul de plante la unitatea de
rânduri (cm) de determinare (m2)
densităţii determinare suprafaţă - m2 sau ha)
1 12.5 250

Media punctelor de determinare = Densitatea culturii

Aprecierea densităţii culturii

-
-
-
-
Efectuarea de măsurători biometrice
Înălţimea plantelor se determină la 10 plante luate la rând într-o zonă cu plante
normal dezvoltate, măsurându-se distanţa de la suprafaţa solului şi până la vârful frunzelor
strânse şi întinse în sus (până la vârful frunzei celei mai lungi), la plantele la care nu s-a
20
format tulpina, sau până la vârful tulpinii principale sau a inflorescenţei de pe tulpina
principală, la plantele la care a apărut inflorescenţa.
Numărul de frunze pe plantă se determină la cele 10 plante luate pentru
determinarea înălţimii, numărându-se plantele verzi şi cele uscate pe fiecare plantă în
parte.

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 1:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 2:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 3:

Înălţimea plantei Numărul de frunze pe plantă
Numărul plantei
(cm) Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
21
 verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Măsurători biometrice – punctul de determinare nr. 4:

Numărul de frunze pe plantă
Înălţimea plantei
Numărul plantei Numărul de frunze Numărul de frunze Numărul total de
(cm)
verzi uscate frunze
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Media

Aprecierea înălţimii plantelor din cultură:

-
-
-
Aprecieri privind aparatul foliar al plantelor din cultură:
-
-
-
Identificarea aspectelor anormale ale plantelor de cultură
Organele Aspecte anormale posibil de identificat Aspecte anormale identificate în cultură
22
 plantei
analizate
- frunze atacate de boli; Nu sunt
- frunze atacate de dăunători;
- frunze sfâşiate sau zdrenţuite de grindină;
- frunze decolorate, cu pete sau dungi, datorită
Frunze
carenţei de elemente nutritive;
- frunze cu vătămări chimice;
- frunze uscate datorită secetei (de obicei,
frunzele de la baza plantei).
2 tulpini
- tulpini slab dezvoltate, subţiri, galbene, datorită -
carenţei de elemente nutritive, deficitului sau -
excesului de umiditate;
- tulpini atacate de boli;
- tulpini atacate de dăunători;
- tulpini vătămate mecanic;
Tulpini - tulpini vătămate de grindină;
- tulpini sterile ca urmare a secetei sau carenţei de
elemente nutritive;
- tulpini căzute (înclinate din rădăcină la peste
50) sau frânte (îndoite sau rupte dintr-un punct
oarecare de pe tulpină) datorită vântului,
atacului de boli sau dăunători.

-
- inflorescenţe mici, deformate, ca urmare a -
insuficienţei de elemente nutritive şi secetei; -
Inflorescenţe - inflorescenţe atacate de boli; -
- inflorescenţe atacate de dăunători;
- inflorescenţe căzute.

Aprecieri privind identificarea de aspecte anormale ale plantele din cultură:

-
-
-
-
Umiditatea solului din cultură (apreciere vizuală):
-
-
-
Buruienile identificate în cultură
Nr. Specia Punctul de determinare Media la Participarea Constanţa
crt. (denumire ştiinţifică – denumire populară) 1 2 3 4 m2 (P) % (k) %
BURUIENI MONOCOTILEDONATE
1. Costrei -perena 2
2. Pirul tarator -perena 3
3.

23
Monocotiledonate anuale
4.
5.
6.
Monocotiledonate perene
Total monocotiledonate
BURUIENI DICOTILEDONATE
7. Veronica (doritoare) perena 2
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Dicotiledonate anuale
14. Polygonum aviculare- troscot
15.
16.
17.
18.
Dicotiledonate perene
Total dicotiledonate
ALTE SPECII
19.
20.

TOTAL BURUIENI / m2 100

Participarea se calculează după următoarea formulă :

m
P= x100
M

unde: P = participarea (%);

m = numărul de plante din fiecare specie/grupă de specii pe m2 (valori medii);
M= numărul total de plante pe m2 (valoare medie).

Constanţa se calculează după următoarea formulă :

n
k= x100
N

unde: k = constanţa (%);

n = numărul de puncte în care s-a găsit specia;
N= numărul total de puncte în care s-au făcut determinări.
Atunci când constanţa unei specii depăşeşte 50%, aceasta este prezentă în cea mai
mare parte a solei. La volori mai mici, dar asociate cu o valoare ridicată a participării,
specia respectivă apare în vetre dense.
24
Aprecieri privind buruienile identificate în cultură şi gradul de îmburuienare
-
-
-
Boli identificate în cultură
Punctul de Agenţi patogeni identificaţi în cultură Organul F I GA
determinare Denumire populară Denumire ştiinţifică plantei atacat (%) (%) (%)

1 -
-

F (Frecvenţa atacului - %) reprezintă valoarea relativă a numărului de plante sau organe

atacate (n), raportate la numărul total de plante sau organe analizate (N):

n x 100
F % = -------------

25
I (Intensitatea atacului - %) reprezintă raportul dintre suprafaţa afectată şi suprafaţa
totală a plantei sau organului atacat şi poate fi exprimată în valori relative (%) sau note.

Aprecieri ale intensităţii atacului prin valori relative (%) sau note
Planta sau un organ al plantei este Nota ce caracterizează
atacat în proporţie de: intensitatea atacului
0 % 0
1- 3 % 1
4 - 10 % 2
11 - 25 % 3
26 - 50 % 4
51 - 75 % 5
76 - 100 % 6

G.A. (Gradul de atac - %) se calculează, pe baza frecvenţei şi intensităţii atacului, după

formula:

Fx I
G.A. = -------------
100

Aprecieri privind bolile identificate în cultură (consultaţi anexele 10 şi 11):

-
-
-
-
-
Dăunători identificaţi în cultură
Specii de dăunători identificaţi în cultură Număr de
Faza biologică de Organul
Punctul de dăunători pe
dezvoltare a plantei
determinare Denumire populară Denumire ştiinţifică m2 (sau pe
dăunătorului atacat
plantă)

-
-
1
-

26
 3

Aprecieri privind dăunătorii identificaţi în cultură (consultaţi anexa 12):

-
-
-
-
-
Descrierea lucrărilor fitotehnice care se efectuează în cultură în momentul efectuării
temei

Data: Student,
11.07.2022 Calenic Roxana-Aurelia
responsabil fermă, resp

27