8.

Sisteme tehnologice
pentru
culturi cerealiere prăşitoare
(porumb boabe)
 SUPRAFAŢA ÎNSĂMÂNŢATĂ cu principalele
cereale, ha
4000000

3500000

3000000

2500000

2000000

1500000

1000000

500000

Grâu - total Porumb boabe

Grâu - total Porumb boabe

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
 PORUMBUL (Zea mays L.)
Aspecte tehnologice
1. Importanţa culturii (prod. principală şi prod. sec.) şi istoric (ex.: grâul este originar din Asia de S-V)

2. Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie (ecologie)

3. Zonarea culturii

4. Rotaţia culturilor

5. Fertilizarea culturii

6. Lucrările solului

7. Sămânţa şi semănatul

8. Lucrări de întreţinere a culturii

9. Recoltarea (şi producţii)

 1. IMPORTANŢA CULTURII şi istoric
(origine: America Centrală, America de Sud)

• Producţia de boabe:
► alimentaţia omului,
► industrie (industria spirtului, amidonului, dextrinei şi glucozei, uleiului
dietetic) şi
► furajarea animalelor (boabe, porumb masa verde sau însilozat).

• Producţia medie, kg/ha (figură)

• Din 100 kg boabe rezultă:

► 77 kg făină sau
► 63 kg amidon sau
► 44 l alcool sau
► 71 kg de glucoză,
► 1-3 l ulei,
► 3,5 kg turte.
• Compoziţie boabe:
► Glucide - cca. 71 % din masa bobului
► Proteine - cca. 10 %
► Lipide - cca. 4 %
► Substanţe minerale - cca. 1,5 %
► Vit. complexul B (B1, B2), A, E şi PP
► Enzime s.a.

• Cocenii → furajarea animalelor

• Întreaga plantă → furaj; industria celulozei;

panourilor aglomerate; combustibili (metanol,
etanol).

• Plantă meliferă şi medicinală

 Particularităţi biologice deosebite:
 rezistă bine la secetă şi căldură;

 are puţine boli şi dăunători;

 se poate cultiva pe terenuri foarte diferite şi în variate condiţii de climă;

 suportă monocultura;

 fiind prăşitoare, lasă terenul curat de buruieni;

 constituie o bună premergătoare pentru foarte multe plante, chiar pentru grâul de toamnă;

 valorifică bine îngrăşămintele organice şi minerale;

 are coeficient foarte mare de înmulţire;

 reacţionează foarte puternic la irigaţie;

 poate fi semănat ca o a doua cultură, după orz sau alte plante cu recoltare timpurie;

 permite obţinerea comodă a hibrizilor foarte productivi.

 Fam. Poaceae (Gramineae), tribul
Maydeae, genului Zea
• Varietăţile de porumb se deosebesc după culoarea
boabelor şi culoarea paleelor.

• Convarietăţi de Zea mays:

► Indurata (porumb cu bob tare - “sticlos” - stratul amidonos se
găseşte în cantitate foarte mică, în jurul embrionului)
► Dentiformis (porumb dinte de cal)
► Everta (porumbul de floricele)
► Amylacea;
► Saccharata;
► Tunicata;
► Amyleosaccharata;
► Ceratina
 Hibrizi de porumb

• Comparativ cu soiurile, hibrizii asigură, în

medie, un spor de producţie de 40-50%.

• Hibrizi de porumb:
- simpli – HS,
- dubli – HD şi
- triliniali – HT

• Hibrizi de porumb în cultura ţării noastre →

1957
 Hibrizi româneşti şi din SUA (Pioneer)
recomandati, in functie de zonele de resurse termice
• Foarte timpurii (Σ°C 800-1000): Suceava 95; Bucovina; Fundulea 102 etc.;
• Timpurii (Σ°C 1000-1200): Suceava 108; Doina; Turda 160; Optima etc.;
• Semitimpurii (Σ°C. 1200-1400): Podu Iloaiei 110; Turda 200; Turda 200+;
Turda Super; Minerva; Saturn; Milcov; Neptun; Oana; Oituz; Odessa etc.;
• Mijlocii (Σ°C 1400-1500): Fundulea 322; Rapid; Fulger; Soim etc.;
• Semitardivi (Σ°C 1500-1600): Fundulea 376; Robust; Danubiu; Olt; Dacic;
Fundulea 410; Lovrin 400; Volga; Pioneer 3578 etc.
• Tardivi (Σ°C > 1600): Temerar; Cocor; Fundulea 365; Pioneer 3362

1. Porumb extratimpuriu – FAO 150-250 (85 zile)

2. Porumb timpuriu – FAO 260-340 (86 – 94 zile)
3. Porumb semi-timpuriu – FAO 350-390 (95-99 zile)
4. Porumb semitardiv – FAO 400-450 (100-103 zile)
5. Porumb tardiv – FAO 460-490 (103-105 zile)
6. Extratardivi FAO >500 (> 108 zile)

https://www.youtube.com/watch?v=Jp_Pc6Gu6Ks 14.01 min

 Porumbul - OMG
• Document al Ministerului Agriculturii, care neagă unele
informaţii privind toxicitatea porumbului modificat
genetic:
→ porumbul nu are “rude compatibile sexual cu alte culturi
agricole sau flora spontană din Europa”, astfel că nu are
impact asupra alterării biodiversităţii.

• Sursa: http://www.ecomagazin.ro/ministerul-agriculturii-
porumbul-nu-are-rude-compatibile-sexual-cu-alte-culturi-
agricole/

Atenţie! Interzis în sistemul tehnologic ecologic!

 2. CERINŢELE faţă de factorii de vegetaţie
(ecologie: climă şi sol
• Cerinţe faţă de umiditate

- Porumbul → plantă de zi scurtă

• Cerinţe faţă de sol

 2. CERINŢELE
faţă de factorii de
vegetaţie (ecologie:
climă şi sol

temperatură umiditate lumină sol

- germinează la 8-10°C - consumului specific redus - soluri lutoase şi luto-

- îngheţurile târzii după răsărire
de –4°C ce se menţine 2-4 ore
distrug plantele
- până la apariţia paniculului →
min. 16-18°C
- la înflorire-fecundare → 22-
23°C
- în perioada de formare şi de
coacere a bobului → min. 17-
18°C
- sub 10°C (pragul biologic termic
al porumbului) → îngălbenirea
plantelor şi încetarea creşterii
(233-445 mm)
- perioada critică (apariţia
paniculelor - maturitatea în
lapte) → consumul de apă se
ridică la 70-75 % din total
- în perioada umplerii
boabelor seceta provoacă
şiştăvirea.
nisipoase (aluvionare,
cernoziomuri şi brun-
Porumbul → roşcate de pădure)
plantă de zi
scurtă
- soluri bogate în
humus
- pH = 6,5 - 7,5
 3. ZONAREA
porumbului în
România

Zona foarte favorabilă Zona favorabilă Zona puţin favorabilă

câmpiile din vestul şi sudul ţării;

cernoziomuri, soluri aluviale Câmpia Transilvaniei, în regiunile dealurilor subcarpatice
(Lunca Mureşului, Lunca Oltului, Bărăganului şi Dobrogei şi a dealurilor accidentate şi
Lunca Dunării), şi Moldova erodate din nordul Dobrogei
lăcovişti, soluri brun-roşcate ş.a.
Solurile nisipoase din Oltenia,
pe lângă Dunăre şi Călmăţui,
în Câmpia Bărăgadului,
sudul Moldovei şi Dobrogea
pot deveni zone foarte favorabile
prin irigare
 4. ASOLAMENTUL / ROTAŢIA
• Amplasarea culturii
→ asolamente cu rotaţii raţionale: 2-5 ani
→ sporuri de producţie de 15-25%
→ gradul de îmburuienare se reduce cu 20-50%
Ex. îmburuienare: 136 buruieni/m² în monocultură; 88 buruieni/m² în rotația
grâu-porumb și 45 buruieni/m² în rotația soia – grâu – porumb.
• Planta premergătoare:
 leguminoasele anuale pentru boabe și furajere, cerealele păioase, inul, cânepa,
cartoful, sfecla de zahăr, sfecla furajeră și floarea-soarelui;
 se practicată și rotația grâu-porumb.
 lucerna nu este o plantă premergătoare potrivită pentru porumb, mai ales în zonele
secetoase, deoarece lucerena consumă multă apă și lasă o rezervă mică în sol pentru
porumb;
 nu este recomandată nici cultivarea porumbului după sorg sau iarbă de Sudan.
• Porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară, dar și
pentru grâul de toamnă, în cazul în care sunt cultivați hibrizi cu perioadă de
vegetație mai scurtă.
• Monocultura se acceptă!
Sistem eco: leguminoase anuale pentru boabe.
 5. FERTILIZAREA
• Consumul cel mai ridicat de substanţe nutritive se realizează
până la începutul formării bobului.

• În perioada formării boabelor porumbul foloseşte 10-25 % din

elementele nutritive.

• Consumul specifice (Cs), kg s.a./t: N 24-30; P2O5 10-15;

K2O 20-23
Doza recomandă: azot 90 - 200 kg/ha, fosfor 30 - 100 kg/ha, potasiu 40-80 kg/ha.

• Se mai pot folosi îngrăşămintele foliare de tip folifag în

concentraţie de până la 1,5% substanţă activă.
Aplicarea îngrășămintelor foliare constă în 1-2 administrări, prima în faza de 4-6 frunze, iar a doua la un interval
de circa 2 săptămâni de la prima administrare. Se utilizează volume de soluție cuprinse între 300-500 m³/ha, cu o
concentrație de 1,0-1,5%. Fertilizarea foliară trebuie însoțită de combaterea chimică a buruienilor și nu
înlocuiește fertilizarea de bază cu azot, fosfor și potasiu.

Sistem eco: fără produse chimice (de sinteză); se acceptă roca fosfatică măcinată.
 6. LUCRĂRILE SOLULUI
• Sistemul de lucrări în două etape:
→ toamna: se aplică îngrăşăminte pe toată
suprafaţa şi se ară,
→ primăvara: se face discuitul, încorporând
erbicidele şi, concomitent cu semănatul,
se administrează îngrăşămintele pe rând.

• Procedeul „no tillage” → semănatul pe

teren nearat (toamna se administrează
îngrăşăminte, iar primăvara erbicide).
 7. SĂMÂNŢA şi SEMĂNATUL
• Sămânţa → certificată; să aparţină hibrizilor recomandaţi pentru fiecare
zonă de cultură.
• Epoca de semănat → când în sol, la adâncimea de semănat, se realizează
8-10°C cu tendinţe de creştere.
• Densitatea optimă la semănat → în funcţie de hibridul cultivat,
aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de cultură.
• Distanţa între rânduri → 70 cm (permite combaterea buruienilor prin
praşile).
• Adâncimea de semănat → 4 - 8 cm.
• Date tehnologice:

https://www.youtube.com/watch?v=dI8CWKTdlT0 14.42 min.

Semănat + fertilizat https://www.youtube.com/watch?v=vmRuciFmqWs

Fiecare cultivator să folosească 3-4 hibrizi diferiţi ca perioadă de vegetaţie!

 Tehnologia de cultivare a porumbului prin mulcire → folie din plastic fotobiodegradabil
(Sursa: http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=90&language=1)

• Avantaje:
- insamantare mai timpurie (la jumatatea lunii martie) → se
reduce riscul lipsei umiditatii in perioada de rasarire, in special
in primaverile secetoase;

- fertilizare si erbicidare → inainte de insamantare;

- ingrasaminte cu azot si erbicid → se reduc cu 30%;

- se elimina riscul de formare a crustei si riscul de

reinsamantare;

- datorita suprafetei acoperite cu folie, de 8.600 - 8.700 mp, se

reduce suprafata de evaporare la 1.300 - 1.400 mp, iar in
conditii de irigare se reduce cu 2/3 si valoarea normei de
udare;

- nu necesita prasile in timpul perioadei de vegetatie;

- ritmul de crestere a plantelor este intens, inflorirea mai

timpurie → posibilitatea unei rotatii corecte porumb - grau,
care sa permita insamantarea graului in perioada optima;

- umiditatea in momentul recoltarii mai mica → reducerea

cheltuielilor cu uscarea productiei;

- productii constante in fiecare an.

Costurile suplimentare (costul foliei din plastic fotodegradabil: 200 lei/ha) se recupereaza prin:
- cantitatile de ingrasaminte si erbicide mai mici,
- eliminarea cheltuielilor cu prasilele mecanice,
- costul redus cu uscarea productiei si
- sporul de productie realizat.
 8. ÎNTREŢINEREA CULTURII
(LUCRĂRI de ÎNGRIJIRE)
• Buruienile → pierderi de producţie până la 30-80%.
 monocotiledonate anuale: Setaria (mohor), Echinochloa (iarba barboasă), Digitaria
(meişor)
 monocotiledonate perene: Sorghum (costrei), Elymus (pir)
 dicotiledonate anuale: Amaranthus (ştir), Sinapis (muştar sălbatic), Poligonum
Convulvus (hrişca urcătoare), Abutilon (teişor), Solanum (zârna), Hibiscus
(zamoşiţa)
 dicotiledonate perene: Cirsium (pălamida), Convulvus (volbura), Soncus (susai),
Rubus (rugi), Lepidium (urda vaci).

• Combaterea buruienilor
 strategii: gradul de infestare cu buruieni, frecvenţa şi dominanţa speciilor de
buruieni, caracteristicile solului şi condiţiile climatice.
 combatere integrată

• Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor → respectarea

rotaţiei, executarea lucrărilor de bază la timp şi tratamente chimice la
sămânţă şi în perioada de vegetaţie.

Sistem eco: fără produse chimice (de sinteză).

 Combatere buruieni
• Erbicide: Alazine (4-6l/ha); Atranex (2-4l/ha); Banvel (0,6l/ha); Callisto (0,20-
0,35l/ha); Guardian (1,75-2,5l/ha); Harness (2-4l/ha); Laset (1,25l/ha)

• Infestare cu costrei: Mistral (1-1,5l/ha); Mistral Turbo (1,5l/ha); Equip (1,75-

2,5l/ha)

Calculul necesarului de erbicid

Ci = (C x L)/d,

în care:
Ci = cantitatea de erbicid ce urmează să se aplice pe rând (în kg/ha sau l/ha);
C = cantitatea de erbicid recomandată în kg/ha sau l/ha pe toată suprafața;
L = lățimea fâșiei sau benzii tratate pe rând, cm;
d = distanța între rânduri la semănat, cm.
 Prăşitul mecanic
→ se executa dupa
rasaritul plantelor de
porumb, la aparitia
buruienilor şi
respectand cerintele
agrotehnice de
calitate.
Combatere boli şi dăunători în timpul vegetaţiei

• Fungicide: BRESTAN 60WP (0,2%)

• Insecticide: Actara 35 WG (0.1l/ha);

Regent (0,1-0,2l/ha); Sinoratox 35
(1,5l/ha); Victenon (0,75-1l/ha).

• Rodenticide în câmp: Baraki, Redentin,

Storm Bait Blocks, Azodrin, Quickfos
Pătarea cenuşie a funzelor
(Helminthosporium turcicum)
Tăciunele comun al porumbului
(Ustilago maydis)
Fuzarioza
(Fusarium spp.)
Tăciunele ştiuleţilor şi paniculelor
(Sorosporium holci-sorghi)
Putregaiul tulpinilor şi ştiuleţilor
(Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum)
 Înflorirea albă a boabelor
(Gibberella fujikuroi f.c. Fusarium moniliforme)
Sfredelitorul porumbului
(Ostrinia nubilalis)
Păduchele frunzelor
(Rhopalosiphum maidis)
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb
(Diabrotica virgifera virgifera)
 Viermii
sârmă
(Agriotes spp.)
 Gărgăriţa
porumbului
(Tanymecus
dilaticollis)
 Obiectivele luptei integrate
• protejarea mediului înconjurător;

• menţinerea populaţiilor dăunătoare sub pragul economic

de dăunare;

• salvarea organismelor utile (microorganisme

entomopatogene, prădători, paraziţii, antagonişti şi
hiperparaziţi);

• aplicarea tratamentelor pe baza prognozei şi avertizării;

• evitarea acumulării de rezidii toxice în produsele

agricole.
 Combaterea biologică
→ distrugerea dăunătorilor plantelor cultivate cu ajutorul
biopreparatelor şi a duşmanilor naturali, hormonilor.

• Organisme folosite: virusuri, bacterii, ciuperci protozoare,

nematozi, insecte artropode si unele vertebrate.

• Avantaje:
- lipsa de toxicitate pentru om si animale;
- mentinerea echilibrului biocenotic;
- eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia
rezistenţei.

Ex.:
Combaterea biologică a sfredelitorului → cu biopreparate pe baza de Bacillus
Thuringiensis (Dipel, Thuringin si Bactospaine) → se reduce densitatea
populatiilor cu pana la 50 %.
 Fertilizare fazială

• Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%,

K20% + microel.) – 2,5 l/ha

• Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%

+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha

• Folifag (aport de N72%, P25%, K38% +

microelemente) - 1,5-2,5l/ha

• Biofert (foliar) – 2-4l/ha.

 Regimul de irigare la porumb
• În medie pe 3 ani:
- apa din sol participă
cu 22,21%,
- apa din precipitaţii cu
43,38%,
- iar apa de irigaţie cu
34,4%.

• Se recomandă 3-4
udări a câte 600-800
mc/ha
 9. RECOLTAREA
• Evaluarea producţiei
anticipat

• Perioada optimă de recoltat

→ umiditatea boabelor 28-
30%

• Recoltarea se încheie când

boabele au o umiditate de
20-25%.

• Recoltatul mecanizat sub

forma de boabe → când
umiditatea boabelor < 25%.

• Păstrarea boabelor → 14%

umiditate.

• Depozitarea: silozuri,
magazii, pătule.
 Producţii medii, kg/ha
Grau comun Porumb boabe

9000

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
199019911992199319941995199619971998199920002001200220032004200520062007200820092010201120122013201420152016201720182019
 Depozitarea
• lucrări de lopătare,
condiţionare, lotizare
şi controale periodice
privind condiţiile de
păstrare;

• combaterea insectelor
din depozite:
Actelic (0,05-0,1%);
Fendona (2-3%);
Phostoxin etc…..
 Tehnologia ecologică (1)
• Conversie
• Rotația:
 plante de toamnă cu cele de primăvară;
 plante cu sisteme radiculare diferite;
 plante anuale cu cele perene;
 culturi semănate în rânduri rare cu cele semănate în rânduri dese;
 plante cu particularități diferite în ceea ce privește consumul de apă şi elemente nutritive;
 plante care nu au boli și dăunători comuni;
 culturi cu elemente tehnologice diferite.
În rotaţie trebuie să fie incluse leguminoasele perene şi anuale, dar şi gramineele perene (pajiști temporare); culturile
perene (lucernă, trifoi, graminee) de 2-4 ani sunt urmate de 3-4 ani de culturi anuale.

• Fertilizare: gunoi de grajd, îngrăşământ verde (mazăre, măzăriche, rapiță, muștar, lupin, sulfină).
• Amendamente: este permis doar carbonat de calciu (sub forma de cretă, marnă, rocă calcică pulverizată,
depozit de nisip cu alge impregnate de calcar (marnă), cretă fosfatată) sau varul industrial obţinut din fabricarea
zahărului sau sării.

• Sămânţa de semănat:
 ecologică
 să nu fie modificată genetic

• Mecanizarea specifică: care lucrează numai în ferma ecologică.

 Tehnologia ecologică (2)
• Controlul buruienilor în agricultura ecologică:
 Metodele preventive:
o rotația culturilor;
o fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat sau compost;
o lucrările solului, prin care se poate diminua gradul de îmburuienate;
o folosirea de material semincer certificat;
o semănatul în epoca şi la densitatea optimă;
o distrugerea focarelor de buruieni problemă de pe terenurile necultivate
 Metodele curative:
o combatere manuală: plivit manual, plivit cu oticul sau săpăliga, prăşit manual, cosit
o combatere mecanică: plivit mecanic (efectuarea de lucrări cu diferite grape - cu lanțuri, cu colți, cu degete, rotative,
cultivatoare sau perii de buruienire), prăşit mecanic
o combatere termică:arderea cu flacără, folosirea apei calde (opărirea buruienilor), solarizarea
o combatere biotehnică: mulcire,
o combatere biodinamică: se aplică efectul inhibant pe care-l exercită cenușa semințelor de buruieni asupra buruienilor din
aceeași specie
o combatere biologică: combatere alelopatică (bazată pe relaţia care există între plantele superioare prin care unele inhibă
dezvoltarea altora), combatere cu ajutorul insectelor sau al microorganismelor (ciuperci).

• Controlul bolilor în agricultura ecologică (metode preventive şi curative)

• Controlul dăunătorilor în agricultura ecologică (metode preventive şi curative)
• Inspecţie în câmp

De vizitat, citit şi fixat principiile generale ale agriculturii ecologice:

https://www.srac.ro/files/documente/GHID-
03%20ECO%20e1%20r0%20Ghid%20practic%20_Productia%20vegetala.pdf
 De vizionat!
• Cum să obții o producție ridicată la
porumb - partea I
https://www.youtube.com/watch?v=H-
W9AvA2mx8 (10.55 min)
• https://www.youtube.com/watch?v=vaKeYI
S-1bw
• https://www.youtube.com/watch?v=-
34xQ2hwgzg
 Bibliografie
• Bran Mariana s.a., Tehnologii agricole comparate – Culturi de
toamna, Ed. Printech, Bucuresti, 2007

• Bran Mariana, Ecotehnica exploatatiei vegetale, Ed. Printech,

Bucuresti, 2005

• Bran Mariana, Agrofitotehnie - cereale, Biblioteca digitala ASE

• Dincu I. si Mariana Bran, AgroEcoFitotehnie, vol. I – III, Ed. Meteor

Press, Bucuresti, 2002 – 2004

• http://www.pesticide.ro/ghidul-buruienilor
• http://www.pesticide.ro/ghidul-daunatorilor
• http://www.pesticide.ro/ghidul-bolilor
• https://www.gazetadeagricultura.info/porumb/cultura-porumb.html