9

Sisteme tehnologice specifice

leguminoaselor pentru boabe
 Importanta Fam. Leguminosales
• Conţinutul boabelor în substanţe proteice

Conţinutul boabelor de leguminoase în substanţe proteice , %

Mazăre Fasole Soia Linte Năut Bob Lupin Arahide
27,8 24,6 18,5 28,6 23,6 28,8 37,0 29,8
• Substanţele proteice contin aminoacizi esenţiali (lizină, metionină,
treonină, histidină, valină, izoleucină, leucină, fenilalanină, triptofan,
arginină).

• Boabele → ulei (soia → 17-25%, arahide > 50%),

extractive neazotate (25-50%),
P, Ca şi vitamine.

• Simbioza cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium

• Tulpinile (vrejii) → nutreţ valoros

De vizionat! https://www.youtube.com/watch?v=M2MvKwBaYhY (3.49 min.)

 Mazăre hrana oamenilor (verde şi uscată); hrana animalelor (boabe; masă verde sau fân)
Pisum sativum
L.
Fasole hrana oamenilor (boabe; păstăi verzi – proaspete sau conservate); scop terapeutic
Phaseolus
vulgaris L.
Soia hrana oamenilor (boabele se transformă în făină, din care se produc: lapte, brânză, fulgi,
Glycine max cafea, ciocolată, macaroane, biscuiţi etc.; proteina se utilizează ca substituent al cărnii;
(L.) Merr. din ulei se fabrică: margarină, lecitină, săpun etc.; boabele şi păstăile verzi se consumă
ca salată); hrana animalelor
Linte alimentaţia oamenilor (preparate diferite din boabe; făină ce se amestecă cu făina de
Lens culinaris grâu pentru obţinerea pâinii)
Med.
Năut alimentaţia oamenilor: boabe fierte sau prăjite; surogat de cafea etc.
Cicer arietinum
L.
Lupin nutreţ (verde sau fân; păşune sau însilozat; concentrat pentru toate speciile de animale;
Lupinus spp. îngrăşămât verde
Bob alimentaţia oamenilor şi animalelor;
Vicia faba L. plantă meliferă
Arahide hrana omului: ulei şi seminţe prăjite
Arachis
hypogaea L.
Fasoliţă boabe; nutreţ verde însilozat; îngrăşământ verde
Vigna sinensis
L.

Productia secundară (vreji; reziduuri de la industrializarea boabelor) → nutreţ valoros

 Suprafaţa cultivată, ha

Sursa: insse.ro
• 1. Mazărea (Pisum sativum L.)
origine Asia Centrală

• 2. Fasolea (Phaseolus vulgaris M.)

origine in Mexic şi Guatemala
 2.1. Soiuri de fasole
Denumirea Ţara de Înreg Varietatea Tipul de Per. MMB % Capacit. Zona de
soiului origine în creştere de (g) proteină de cultură
anul veg. producţie,
(zile) neirigat
(q/ha)
Ardeleana R 1982 ellipticus determinat 82 160- 24-30 20-34 Transilvania
190 Moldova
Banat
Avans R 1981 ellipticus nedeterminat 81 280- 24-30 25-39 stepă,
430 îndeosebi în
sudul ţării;
irigat -
neirigat
Aversa R 1983 ellipticus nedeterminat 85 340- 23-30 25-44 sudul ţării;
470 irigat -
neirigat
Astra R 1987 ellipticus- nedeterminat 78 160- 21-28 16-30 sudul ţării
compresus 260
Emiliana R 1989 ellipticus- determinat 80 220- 23-29 21-34 sudul ţării,
compresus 300 vestul
Transilv.
Ami R 1991 ellipticus- nedeterminat 74 260- 25-29 23-37 Moldova -
compresus 320 zonele
colinare,
Muntenia -
zona de
stepă, irigat
Cealî de R 1952 compresus nedeterminat 95 300- 21-28 peste 15 Dobrogea
Dobrogea 400
Star R 1987 ellipticus semideterminat 85 200- 24,5- 14-21 Moldova,
(rezistenţă 280 27,5 Banat şi în
genetică la cultură
bacterioze) succesivă
Diva R 1995 ellipticus semideterminat 85 180- 24-28 28-30 sudul şi S-E
240 ţării
 2.2. Cultura intercalată

Porumbul, mii plante/ha

Fasolea, 20 30 40
cuiburi/ha porumb fasole porumb fasole porumb fasole
q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha q/ha
- 46,02 - 50,31 - 51,61 -
8.300 40,86 2,69 46,41 1,94 47,61 1,70
16.700 35,89 4,98 42,91 3,87 43,93 3,64
33.300 31,79 6,32 38,43 5,93 38,79 5,21
 2.3. Cultura succesivă
(Sursa: I.C.C.P.T. – Fundulea)

Cultura Producţia, q/ha Umiditatea Frecvenţa

premergătoare media limita medie la anilor cu
minimă maximă recoltare, umiditatea
% seminţelor
ridicată, %
Secară masă verde 14,2 6,2 20,1 16,1 12
Borceag masă verde 15,8 9,4 26,7 16,4 25
Rapiţă 10,1 6,1 14,0 20,2 50
Orz de toamnă 12,3 6,9 22,9 19,3 25
Grâu de toamnă 11,2 4,2 16,6 20,8 63
Mazăre 11,4 6,3 20,2 23,1 88

La pregătirea solului se administrează doze mici de azot (30-50 kg s.a./ha);

fosforul necesar provine din superfosfatul administrat plantei premergătoare.
 3. Soia
(Glycine max. L.)
originară din China

• Proteinele → inlocuitori de carne, lapte → preparate culinare diverse.

• Uleiul → fabricarea margarinei, săpunurilor, lecitinei ş.a.

• Boabele şi păstăile verzi, cât şi plantutele tinere (boabele germinate cu

cotiledoanele şi primele frunzuliţe) se folosesc în alimentaţia oamenilor,
sub formă de salată.

• Şroturile (turtele) → importanţă esenţială în creşterea animalelor.

• Contribuie la ridicarea fertilităţii solului.

De vizionat! https://www.youtube.com/watch?v=M2MvKwBaYhY (3.49 min.)
https://www.youtube.com/watch?v=-JI0bXBnZXQ (11.10 min.)
• Sistematica:
• Genul Glycine, ordinului Leguminosales

• Morfologic, soiurile de soia se deosebesc după: forma

foliolelor, culoarea florilor, mărimea, forma şi culoarea
seminţelor ş.a.

• Este plantă anuală erbacee, prasitoare.

• Răspândire: între 55 gr. latitudine nordică (Moscova) şi 45

gr. latitudine sudică (Argentina şi Chile).
 2. CERINŢELE
faţă de factorii de
vegetaţie
(ecologie: climă şi
sol

temperatură umiditate lumină sol

- germinează la 6-7°C;
- pentru răsărire necesită suma - plantă de zi - soluri lutoase şi luto-
- consumul specific (500-700 nisipoase (aluvionare,
de 110-130°C;
mm); scurtă; cernoziomuri şi brun-
- după răsărire suportă -2.. –3°C roşcate de pădure)
- necesită irigaţie în zonele - la iluminare
pentru perioade scurte de timp;
secetoase; intensă, plantele
- temperaturi de -3°C în faza de
- excesul de umiditate este se ramifică şi fac
3 frunze distrug plantele;
dăunător în toate fazele de mai multe păstăi. - soluri bogate în
- la formarea organelor de humus
reproducţie → 21-23°C vegetaţie.
- la înflorire-fecundare → 22-
25°C
- în perioada de formare a - pH = 6,5
fructelor şi seminţelor → 21-
23°C;
- pentru maturare →19-20°C
 Ciclul de vegetaţie

creştere faza maturizarea

vegetativa reproductivă seminţelor

durează 30-40 zile;

planta îşi dezvoltă foliajul
si sistemul radicular;
se dezvoltă lent nodozitatile
(nu sunt în funcţiune);
planta foloseşte azotul mineral
din sol
durează 35-50 zile;
cuprinde înflorirea şi fructificarea;
durează 30-50
activitatea fiziologică a plantei este
zile
maximă, iar nodozităţile
furnizează azot plantei
3. ZONAREA - Zone de favorabilitate. Sursa: Doncescu, 1982).
 Perioada de vegetaţie a soiurilor de
soia pe grupe de maturitate

Grupa de Clasificarea Nr. zile pentru maturitate în zonele de Gradaţiile

maturitate cultură pentru
I II III IV V creştere (Σt
>10oC)
000 foarte precoce - - - 108-118 117-125 1000-1150
00 precoce - 118 116 122 132 1150-1250
0 semiprecoce 118 125 126 130 135 1250-1350
I semitardive 127 135 132 137 - 1350-1400
II tardive 145 - - - - 1400-1500
 4 ASOLAMENTUL / ROTAŢIA
• puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare;

• preferă ca plante premergătoare cerealele păioase, porumbul, sfecla

de zahăr, cartoful;

• nu sunt indicate ca plante premergătoare leguminoasele anuale sau

perene, floarea-soarelui şi rapiţa, acestea dinurmă având boli
comune cu soia (Sclerotinia sclerotiorum – putregaiul alb);

• ca urmare a efectului pozitiv asupra fertilităţii solului, prin lăsarea

unei cantităţi mari de azot în sol (80-120 kg azot/ha), soia este
plantă bună premergătoare pentru toate plantele de cultură, cu
excepţia florii-soarelui, rapiţei şi a altor plante leguminoase.
 5. FERTILIZAREA
• fertilizarea cu azot → nu poate fi exclusă în totalitate

• se recomandă administrarea azotului mai cu seamă pe solurile cu

fertilitate redusă (podzol) sau după premergătoare mari
consumatoare cu azot

• jumătate din doza stabilită (≤ 35 kg) se administrează primăvara, la

pregătirea patului germinativ, iar restul, în timpul vegetaţiei, la
praşila întâia sau a doua
Plantele cu Nr. nodozităţi Dozele de azot, kg/ha
nodozităţi, % pe plantă irigat neirigat epoca de aplicare
>85 >5 0-30 30-50 la praşila a II-a
55-85 1-5 30-60 40-60 la praşila I-a sau a II-a
0 lipsă 60-100 50-70 la praşila I-a sau a II-a

Îngrăşare foliară cu microelemente:

creşterea suprafeţei de asimilaţie, a intensităţii procesului de fotosinteză,
a producţiei de seminţe cu 14,6% şi a conţinutului de proteine cu până la 5,1%.
 6. LUCRĂRILE SOLULUI
• Lucrările solului pentru soia sunt asemănătoare ca cele
efectuate pentru cultura porumbului.

• vară/toamnă (în funcţie de data recoltării

premergătoarei): dezmiriştit, arat, lucrări de întreţinere a
arăturii;

• primăvară: o lucrare cu grapa cu discuri şi lamă

nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi, sau grapa
rotativă, după care se face pregătirea patului germinativ
în preziua sau ziua semănatului, cu combinatorul
perpendicular pe direcţia de semănat.
 7. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL
Densitatea (D) Norma de Adâncimea, Distanţa Distanţa Temp. Epoca de Perioada
Cultura Indicele sămânţă, cm între între min. de semănat de
P, % G, % kg/ha rânduri, plante pe germinare, vegetaţie,
o
MMB, cm rând, cm C zile
g
Mazăre 50 - 95 80 125 – 150 b.g./m2 225 – 300 7–8 12,5 8 1–3 1 – 15 mart. 90
450
Fasole 160 – 97 80 35 – 55 80 – 200 3–8 50 3,6 – 5 8 – 10 10 – 25 apr. 78 – 97
750 pl/m2
Soia 50 – 98 80 50 – 65 pl/m2 60 – 120 2,5 – 5 50 3,6 – 4,4 7–8 1 – 20 apr. 108 – 145
400
Năut 230 – 97 80 40 – 50 pl/m2 80 – 120 4–7 50 4–5 3-4 10 – 20 91 - 111
270 mart.

Explicaţii:
• densitatea mai mare este pentru culturile irigate;
• înainte de semănat, sămânţa leguminoaselor se
bacterizează pentru stimularea înmulţirii bacteriilor
fixatoare de azot (Nitragin, 4 flacoane pentru
sămânţa necesară la hectar).
 8. ÎNTREŢINEREA CULTURII
Boli si daunatori ai soiei
• BACTERIOZE: Arsura bacteriană (Pseudomonas glycinea)
→ Transmiterea în anul următor se face prin seminţe şi
resturile infectate, iar în perioada de vegetaţie bacteriile se
răspândesc prin ploile cu vânt

• MICOZE: Mana (Peronospora manshurica) →

Transmiterea bolii se face prin resturile infectate cu
oospori, precum şi prin seminţe, ca miceliu în tegument
sau oospori pe suprafaţă.

• DAUNATORI: molia pastailor de soia (Etiella zinckenella

Tr.) produce pagube mari, mai ales in perioada formarii
pastailor.
 Combatere buruieni
• tratamente chimice în momentele optime
cu erbicide:

- TRIFLUREX 48 EC (1,75-2l/ha)

- AGIL (0,7-1,5l/ha); LEOPARD (0,8-

1,75l/ha); GALANT SUPER (0,5-1l/ha);
SENCOR (0,25-0,5l/ha) etc.
 Fertilizare fazială
• Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.)
– 2,5 l/ha

• Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha

• Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe,

Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha

• Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente,

procaină, vit. B1, fenolftaleină)-1,5-2,5l/ha

• Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha

• Biofert (foliar) –2-4l/ha.

 Irigarea
• În perioada de vegetaţie, la soia se efectuează 4-5 udări prin
aspersiune.

• Norma de udare este de 700-800 m³/ha pe solurile cu permeabilitate

bună şi 400-500 m³/ha pe solurile cu permeabilitate mai slabă şi pe
solurile mai uşoare (nisipoase).

• Se folosesc:
 instalaţii de irigare cu tambur şi furtun,
 instalaţii cu deplasare frontală,
 instalaţii cu pivot central,
 iar acolo unde există forţă de muncă se poate utiliza instalaţia IIAM-
400 cu mutare manuală (mutarea se face de 2 ori pe zi).
• În funcţie de faza de vegetaţie, soia necesită udări:
 înainte de înflorit → o udare 600m³/ha
 la formarea păstăilor → o udare 600m³/ha
Lan de soia
Evaluarea producţiei
 9. RECOLTAREA
soiei şi producţia potenţială
• Recoltarea → combina autopropulsata → umiditatea
boabelor 14%.
• Producţii: 2000 - 3000kg/ha.

Sursa: insse.ro

De vizionat! https://www.youtube.com/watch?v=iDTawpODFa4 (7.07 min.)

 Depozitarea
• Se vor executa lucrări de uscare, condiţionare, lotizare şi
controale periodice privind condiţiile de păstrare.

• Păstrarea se face la max. 12% umiditate.

• Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizează:

- Actelic (0,05-0,1%);
- Fendona (2-3%);
- Phostoxin (39/100kg seminţe).
 3.1. Soia în cultură succesivă

Planta premergătoare Data medie Disponibil pentru cultura Soiul de soia

a soiei pentru cultura
recoltatului număr zile Σt > 10oC succesivă
Raigras, coasa I 7V 172 1485+/-129 semitardive
Raigras a II-a coasă 8 VI 140 1226+/-113 semitimpurii,
timpurii
Rapiţă 18 VI 132 1163+/-117 timpurii, foarte
timpurii
Orz 18 VI 130 1154+/-120 timpurii, foarte
timpurii
Grâu, soiuri timpurii 28 VI 121 1041+/-104 foarte timpurii
Mazăre 1 VII 116 973+/-127 foarte timpurii
Grâu, soiuri tardive 3 VII 115 976+/-114 foarte timpurii
 3.2. Soia ecologică
• Are pret atractiv, aproape dublu fata de cel
al soiei obtinute in agricultura conventionala

• Biopreparate - Bradyrhizobium japonicum –

se folosesc în mod obişnuit 4 doze la
sămânţa necesara însămânţării unui ha
 Lucrările solului

• afânarea şi aerisirea solului;

• încorporarea în sol a tuturor resturilor vegetale, a

îngrăşămintelor ecologice şi amendamentelor;

• distrugerea totală a buruienilor;

• crearea unui pat germinativ optim pentru semănat şi care să

asigure rasărirea plantelor şi dezvoltarea lor în continuare;

• acumularea unor rezerve mari de apă în sol, care să

permită aprovizionarea plantelor pe durata vegetaţiei.

Lucrările solului trebuie să se execute ţinând seama de tipul de sol, microclimatul zonei,
structura culturilor → să se aplice o agrotehnică diferenţiată.
 Sămânţa şi semănatul
• soi zonat,
• să provină din recolta anului precedent şi
• să aibă puritate de cel puţin 98%, capacitatea de
germinaţie de cel puţin 80%, iar masa a 1.000 de boabe
să fie cât mai mare.

• Tratarea seminţelor cu Nitragin-soia (Bradyrhizobium

japonicum) → 4 doze la sămânţa necesară însămânţării
unui hectar, la adăpost de razele solare

• Epoca → min. de germinaţie 7-8°C la adâncimea de

semănat şi care corespunde cu temperatura medie a
aerului de 14-15°C, iar vremea este în curs de încălzire
3.3. CULTURA conventionala PENTRU PRODUCEREA DE SEMINTE
• Amplasarea culturii:
 dupa prasitoare bine intretinute,
 pe terenuri fertile, profunde si bogate in calciu.

• Fertilizarea:
 - toamna fosfor si o parte din azot, o data cu aratura de baza
 - restul din doza de ingrasaminte cu azot se da primavara inainte de semanat.

• Samanta:
 sa corespunda soiului zonat si
 sa provina din loturi semincere verificate si aprobate,
 samanta se trateaza cu Nitragin
 germinatia min. 90% si puritatea cel putin 98%.

• Semanatul se face cu semanatoarea de precizie, in randuri distantate la 80 -100 cm.

• Intretinere:
 curate de buruieni → prasile intre rinduri si plivit pe rand.
 in timpul perioadei inflorire-fructificare se iriga,
 se administreaza si ingrasaminte cu azot si fosfor in doze moderate.

• Recoltarea: la maturitatea deplina, cand 75% din pastai au culoarea cafenie-bruna, iar semintele sunt
tari si au culoarea si luciul caracteristic soiului cultivat (15 - 16% apa).

• Productia: ~ 30 q/ha

• Depozitarea: sub 12% apa.

• http://www.horticultura-
bucuresti.ro/images/pdf/Fitotehnie.pdf
• https://agrointel.ro/72351/cum-se-cultiva-
soia-tehnologia-completa/
• https://www.youtube.com/watch?v=62ravC
w2rA4 (9.9 min.)