Examen DD PDF

Indicatori de Dezvoltare Durabilă:
Ținte 2030
Pilonul economic
Cuprins
• Informații generale
• Caracteristicile/ Relevanța indicatorilor propuși pentru pilonul economic
în atingerea ODD
• Selecția indicatorilor
• ODD acoperite
• Sursa datelor
• Comparabilitate
• Prezentarea indicatorilor
2
Informații generale
• Dezvoltarea Durabila (DD) este un concept larg, care echilibreaza nevoia
de creștere economică cu protecția mediului și echitatea socială.
• Conceptul de durabilitate este alcătuit din trei piloni: economic, de
mediu și social, sau, în limbaj informal, profit, planetă, oameni.
• Dezvoltarea economică este cea mai simpla formă de durabilitate,
deoarece, pentru a fi profitabila, o afacere trebuie să producă venituri
suficiente pentru a avea viitor, continuitate.
• Provocarea cu aceasta formă de durabilitate reprezentată de pilonul
economic al DD, este aceea de a realiza unui echilibru, care presupune
ca, în loc să-și concentreze eforturile pentru câștigul cu orice preț,
întreprinderile să aibă în vedere generarea de profit în conformitate cu
celelalte elemente de durabilitate.
3
Informații generale-continuare
• Obiectivele de dezvoltare durabilă care alcatuiesc pilonul economic au în
vedere:
- creșterea economică pe baza unui efort investițional crescut, cu eficienta
ridicata,o dinamică înaltă a productivității totale a factorilor de producție,
dar mai ales satisfacerea criteriului eco-eficienței, acela de a realiza “mai
mult cu mai putin” consum de resurse naturale și umane.
- reducerea nivelului inflației (factor economic cu puternic impact atat în zona
sociala cât și de mediu, care mărește gradul de incertitudine și risc, inclusiv
în cazul dezastrelor naturale) prin reducerea costurilor, inclusiv a consumului
resurselor de mediu, creșterea competitivității și productivității mai rapid
decât creșterea salariilor
- Asigurarea unui inalt nivel al gradului de ocupare a fortei de munca
disponibile și reducerea șomajului la nivelul său acceptabil, natural, prin
crearea de locuri de muncă cu productivitate ridicată, utilizarea unor
mecanisme de redistribuire a veniturilor, evitându-se mentalitatea de a nu
munci pentru a beneficia de ajutor social.
4
Caracteristicile/ Relevanța indicatorilor propuçi pentru pilonul
economic în atingerea ODD
• Ofere o viziune cuprinzătoare asupra dezvoltării durabile, întregind tabloul
alături de indicatorii sociali și de mediu, realizarea dezvoltării durabile
depinzând de capacitatea guvernării de a asigura o creștere economică
compatibila cu echitatea sociala și conservarea ecosistemelor, printr-un
compromis adecvat între economie, societate si mediu.
• Ajută la fundamentarea unor decizii și acțiuni eficiente prin simplificarea,
clarificarea și punerea la dispoziție a informațiilor agregate pentru factorii de
decizie, la determinarea unor modalităţi de apreciere a atingerii obiectivelor
definite şi a unor ţinte măsurabile care să exprime dimensiunea şi direcţia
schimbării prevăzute şi nivelul de performanţă estimat.
• Indicatorii sunt grupați în indicatori principali și adițional, fiind utilizați în
principal pentru măsurarea implementării Țintelor 2030 și contribuie la
creșterea gradului de conștientizare a publicului
5
Cei trei piloni ai dezvoltǎrii durabile çi selecția indicatorilor
pentru pilonul economic
22 indicatori principali, - Profit
-Reducerea/Eficiența
36 indicatori aditionali costurilor
- Crestere economică
- Cercetare-dezvoltare
- Managementul riscurilor
Economic
Dezvoltare
durabilă
Mediu Social
6
Distribuția indicatorilor
- Număr -
12
10
10
8
8
7
6
5 5 5
4 4
4
2 2
2
1 1 1 1 1 1
0
ODD 2 ODD4 ODD 7 ODD 8 ODD 9 ODD 10 ODD 12 ODD 14 ODD 16 ODD 17
Numar indicatori principali Numar indicatori aditionali
7
Sursa datelor
- Număr -
14
12
12
10 9 9
8
6
6 5
4
4 3 3
2 2
2 1 1 1
0
ODD 2 ODD 4 ODD 7 ODD 8 ODD 9 ODD 10 ODD 12 ODD 14 ODD 16 ODD 17
INS Alte Institutii
8
Comparabilitate
- Număr -
12
10
10 9
8 7
6 5
4
4 3 3
2 22 2 2
2 1 1 1 1 1 1 1
0
ODD 2 ODD 4 ODD 7 ODD 8 ODD 9 ODD 10 ODD 12 ODD 14 ODD 16 ODD 17
Naționali Comuni ONU Comuni Eurostat
9
Prezentarea indicatorilor
10
Anexa – indicatorii propuși pentru măsurarea implementării Țintelor 2030,
Pilonul ecnomic
2.2 Finalizarea
Suprafața terenurilor intabulate pe categorii de
cadastrului folosință
agricol
Evoluția randamentului agricol
2.3 Dublarea ponderii Ponderea agriculturii în PIB

agric ulturii în PIB-ul
României, față de anul Ponderea exportului și importului Romaniei de produse
2018 agroalimentare in PIB, pe zone intra-UE si extra-UE
Număr de proiecte și cheltuiala de C_D pe programe

NABS în agricultură
2.4 Menținerea și
extinderea diversității
genetice a semințelor, a Alocarea bugetara a sumelor pt activitatea de cercetare
dezvoltare in agricultura
plantelor cultivate și a
animalelor de fermă și
domestice și a speciilor Numărul de soiuri şi hibrizi noi creați în România, pe
sălbatice înrudite specii
11
Valoarea productiei ramurii agricole
2.5 Creșterea gradului de valorificare a

Ponderea vanzarilor in afara ramurii in
producției agricole autohtone
total productie agricola autohtona
Valoarea exportului și importului de

produse agroalimentare,pe Mari
Categorii Economice (MCE)
2.7 Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode Produse atestate traditional

tradiționale de valorificare a plantelor medicinale și
fructelor de pădure în zona montană. Menținerea
tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu
caracteristici specifice în ceea ce priveşte originea Productia de fructe de padure, plante
geografică medicinale, aromatice, condimente
Valoarea exportului si importului de

plante medicinale și fructe de padure,
pe zone intra-UE și extra-UE
4.1 Reducerea ratei de părăsire Cheltuielile publice cu educația ca procent din
timpurie a sistemului PIB
educațional
4.11 Extinderea în educația

formală universitară a dezvoltării
durabile ca principii și specializare Populaţia în vârstă de 30-34 ani cu nivel
și accentuarea rolului cercetării superior de instruire
interdisciplinare în dezvoltarea
unei societăți durabile
13
7.1 Extinderea rețelelor de transport și
distribuție pentru energie electrică și gaze Lungimea totala a conductelor de distributie a
naturale în vedea asigurării accesului gazelor
consumatorilor casnici, industriali și
comerciali la surse sigure de energie la
prețuri acceptabile
7.2 Asigurarea securității cibernetice

a platformelor de monitorizare a Gradul de independenta energetica
rețelelor de producție, transport
și distribuție a energiei electrice și
gazelor naturale
7.5 Asigurarea unui cadru de reglementare Prețul la export raportat la prețul la import,
stabil și transparent în domeniul eficienței pentru energia electrica, pe total şi detaliat pe
energetice în vederea atragerii investițiilor țări partenere
14
Venitul național brut pe locuitor
8.1 Păstrarea în continuare a unui ritm al
creșterii PIB superior față de media UE
pentru a susține efortul de reducere a
Valoarea soldului balanței comerciale cu
decalajelor în comparație cu țările
bunuri și servicii a României, pe zone intra-
europene avansate, paralel cu aplicarea
UE și extra-UE
principiilor dezvoltării durabile și
îmbunătățirea constantă a nivelului de trai
al populației Rata anuală de creștere a PIB real pe cap de
locuitor
8.2 Promovarea unor politici orientate spre Procentul din PIB alocat pentru investitii in
dezvoltare care susțin activitățile IMM-uri
productive, crearea locurilor de muncă
decente, antreprenorialul prin start-up,
creativitatea și inovația,și care încurajează
formalizarea și creșterea întreprinderilor VAB realizată de IMM ca pondere în PIB
micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la
servicii financiare
Productivitatea muncii pe persoană ocupată
8.3 Atingerea unor niveluri mai ridicate ale Valoarea exportului și importului de bunuri
productivității prin diversificare, realizate de companiile mici și mijlocii
modernizarea tehnologică și inovație,
inclusiv prin accent pe sectoarele cu
Castig salarial nominal mediu net lunar pe
valoare adăugată sporită și utilizarea
activitatea de cercetare-dezvoltare în intreprinderi
intensivă a forței de muncă
Valoarea exportului și importului de bunuri

realizate de companiile cu capital integral românesc
15
8.4 Realizarea unui turism competitiv pe Ponderea turismului in PIB
termen lung, dezvoltarea agroturismului,
ecoturismului, turismului rural, balnear
și cultural și îmbunătățirea imaginii
României ca destinație turistică Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică, pe tipuri de structuri
Populatia ocupata (sau salariatii) din hoteluri si

restaurante
8.5 Consolidarea capacității instituțiilor Intermediere financiara

financiare interne pentru a încuraja și a
extinde accesul la servicii bancare, de
asigurări și servicii financiare pentru toți
Volumul creditarii activitatilor economice de catre

institutiile financiare interne
Numărul de sucursale de unități de credit si numarul de

bancomate
16
9.1 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
calitative, fiabile, durabile și puternice, inclusiv Pondere drumuri modernizate in
infrastructura regională și transfrontalieră, total retea drumuri
pentru a sprijini dezvoltarea economică și
bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg
și echitabil pentru toți
9.3 Reabilitarea industriilor pentru a deveni Valoarea importului de bunuri și a

durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor investitiilor străine directe
și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor
industriale curate și ecologice, toate țările luând
măsuri în conformitate cu capacitățile respective
ale acestora
Cheltuieli totale pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare in sectorul
9.4 Stimularea cu precădere a economiei digitale și public si in sectorul privat ca % in PIB
investițiilor industriale care se situează în zona mai
profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și Întreprinderi inovatoare ca pondere
rezultatele eforturilor naționale de cercetare- în total întreprinderi
dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe
stabile și în creștere
Cercetatori in activitatea de
cercetare-dezvoltare la un milion de
locuitori
9.5 Întărirea cercetării științifice, modernizarea
capacităților tehnologice ale sectoarelor Ponderea fondurilor de schimb și de
industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea transfer din fonduri externe, în total
semnificativă a numărului de angajați în cercetare cheltuieli de cercetare-dezvoltare
și dezvoltare și sporirea cheltuielilor publice și
private pentru cercetare și dezvoltare
Cheltuieli totale pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare in sectorul public
ca pondere în PIB
17
Valoarea adăugată a industriei
9.6 Promovarea industrializării prelucrătoare ca pondere din PIB și pe
incluzive și durabile și sporirea ratei cap de locuitor
de ocupare
9.7 Creșterea accesului Valoarea soldului operațiunilor de

întreprinderilor mici industriale și de comerț exterior realizate de IMM-uri
altă natură la servicii financiare,
inclusiv la credite accesibile, și
integrarea acestora în lanțuri
valorice și piețe externe
18
10.1 Adoptarea politicilor, în Venitul disponibil brut ajustat al
special fiscale, salariale și de Gospodăriilor populației pe
protecție socială, în scopul locuitor
reducerii progresive a
inegalităților, respectiv a
proporției grupurile Venitul disponibil net pe regiuni
dezavantajate de dezvoltare
12.1 Trecerea etapizată la un

nou model de dezvoltare bazat Ponderea VAB în tehnologii de
pe utilizarea rațională și
mediu in PIB
responsabilă a resurselor cu
introducerea unor elemente ale
economiei circulare, elaborarea
unei foi de parcurs
14.3 Dezvoltarea responsabilă și

sustenabilă a activităților de pescuit la
speciile sălbatice și de acvacultură cu Valoarea exportului și importului
respectarea cotelor și metodelor de pești și crustacee, moluște si
stabilite prin lege și menținerea, în alte nevertebrate acvatice,
limite rezonabile, a viabilității detaliat pe zone intra-UE și extra-
îndeletnicirilor tradiționale în acest UE
domeniu, inclusiv a pescuitului sportiv
și de agrement
19
16.8 Profesionalizarea și perfecționarea Investiții în produse hardware si
activității tuturor instituțiilor softwear la 1000 investiții totale in
administrației publice centrale și locale, produse si servicii TIC, în
mai ales a compartimentelor care intră administrația publica
în contact direct cu cetățenii, pentru
prestarea unor servicii prompte și
civilizate; extinderea și generalizarea
serviciilor digitalizate on-line.
20
Ponderea întreprinderilor inovatoare cu acorduri de
17.1 Majorarea progresivă a cuantumului cooperare cu parteneri situați în afara țării, în total
asistenței oficiale de dezvoltare acordate de întreprinderi
România în cadrul programelor ODA, în funcție de
capacitatea de susținere a economiei naționale, Asistență oficială netă pentru dezvoltare (AOD), totală
având ca obiectiv țintă atingerea cifrei de 0,33% și în țările slab dezvoltate, ca proporție din Venitul
din venitul național brut la nivelul anului 2030 Național Brut (VNB)
Ponderea valorii exportului/importului către/din țările

slab dezvoltate în valoarea exportului și importului
României de bunuri și servicii
Asistență oficială netă pentru dezvoltare (AOD), totală

și în țările slab dezvoltate, ca proporție din Venitul
Național Brut (VNB)
17.2 Sporirea și diversificarea ajutorului oficial Valoarea importului de bunuri și a investitiilor străine
pentru dezvoltare pe măsura creșterii potențialului directe
economic al României și încurajarea agenților
economici români să investească, pe baze
competitive, în economia țărilor mai puțin Ponderea valorii importurilor de bunuri și servicii din
dezvoltate tarile slab dezvoltate in valoarea totală a importurilor
României
Exportul de produse Hight Tech
21
17.3 Aderarea României la Zona Rata medie lunara a inflatiei pe categorii de
Euro, la spațiul Schengen și la marfuri si servicii
Organizația pentru Dezvoltare și
Cooperare Economică
Datoria publică României, din care externă
17. 4 Susținerea angajamentelor Valoarea exportului și importului de bunuri,

internaționale și implicarea dupa natura capitalului companiilor
proactivă pe plan european și
internațional
Datoria publică a României, din care externă
22
Finanţarea dezvoltării durabile
Finanțarea durabilă - concept
• •„Finanțarea durabilă” se referă, în general, la luarea în calcul în mod
corespunzător a considerentelor sociale și de mediu în procesul de luare a
deciziilor în investiții, ceea ce antrenează investiții sporite în activități
durabile și pe termen mai lung.
• •considerentele legate de mediu se referă la atenuarea schimbărilor
climatice și la adaptarea la acestea, precum și la mediul înconjurător în
sens mai larg și la riscurile conexe (de exemplu, dezastrele naturale)
• •Considerentele sociale pot să vizeze chestiuni legate de inegalitate,
incluziune, relații de muncă, investiții în capitalul uman și în comunități.
• •Considerentele sociale și de mediu sunt adesea interconectate, întrucât în
special schimbările climatice pot agrava sistemele de inegalitate existente
NIVEL ONU Agenda de acțiune de la Addis Abeba
(AAAA)
• •în cadrul celei de a treia Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU)

privind finanțarea pentru dezvoltare de la Addis Abeba din iulie 2015, s-a
adoptat un pachet cuprinzător de mijloace de punere în aplicare pentru Agenda
2030 - Agenda de acțiune de la Addis Abeba (AAAA)
• •AAAA se bazează pe buna guvernanță și pune accentul pe aspecte precum
responsabilitățile comune, întâietatea acțiunii interne, inclusiv mobilizarea
resurselor, importanța politicilor propice, rolul sectorului privat și angajamentul de a
asigura coerența politicilor
• •oferă un nou cadru global pentru finanțarea dezvoltării durabile prin alinierea
tuturor fluxurilor și politicilor de finanțare la prioritățile economice, sociale și de
mediu. Acesta include un set cuprinzător de acțiuni, cu peste 100 de măsuri
concrete care se bazează pe toate sursele de finanțare, tehnologie, inovare,
comerț, datorii, pentru a sprijini realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.
• •conform AAAA, asistența oficială pentru dezvoltare (ODA) precum și Sectorul
privat joacă un rol esențial în implementarea cu succes a Agendei 2030.
NIVEL ONU Raportul privind finanțarea pentru dezvoltare durabilă 2020 (FSDR - Financing for Sustainable
Development Report)
https://developmentfinance.un.org/sites/develop
mentfinance.un.org/files/FSDR_2020.pdf
•Elaborat de către Grupul operativ inter-agenții
pentru finanțarea dezvoltării
•Peste 60 de agenții și organizații internaționale ale

Națiunilor Unite au contribuit
•Procesul a fost coordnat de UN-DESA (Department

of Economic and Social Affairs)
2020 FSDR – Context global
•Recesiunea economică globală și turbulențele financiare provocate de COVID-19 au

intarziat implementarea AAAA și a ODD-urilor prin;
•Prăbușirea comerțului și a investițiilor
•Eliminarea a aproximativ 90 de miliarde de dolari SUA alocați investițiilor în piețele emergente
•Dar chiar și înainte de pandemie s-a observat;
•o scaderea a asistenței ODA cu 4,3%;
•1/5 din totalul țărilor au înregistrat o stagnare sau scadere în 2020 a veniturilor pe cap de
locuitor
•S-au evidențiat vulnerabilități în creștere în instituțiile financiare nebancare

2020 FSDR – acțiuni imediate și soluții politice pe termen mediu
• Un pachet de stimulente, aprobat și coordonat la nivel global, care să adreseze şi problematica declinului , a
ajutorului acordat precum și creșterea finanțării concesionale.
•Prevenirea unei crize a datoriilor prin:

•Suspendarea imediată a plăților datoriei țărilor sărace;
•Reevaluarea sustenabilității datoriilor / revizuirea mecanismelor existente
•Stabilizarea piețelor financiare prin continuarea injectării de lichidități:
•Pe termen mediu, utilizarea cadrelor de reglementare pentru a limita supra-împrumuturile destinate unor
investiții neproductive
•Parteneriat cu sectorul privat:
•Pe termen scurt, prin amânarea datoriilor IMM-urilor și a persoanelor fizice;
•Pe termen mediu prin promovarea investiții lor durabile

2020 FSDR – politici complementare
•O Reconstrucţia bazată pe principiile dezvoltării durabile – „ Building back better for sustainable development”
care să vizeze:
•Investiții publice și private în dezvoltarea durabilă, inclusiv într-o infrastructură rezilientă;
•Sisteme de protecție socială consolidate;
•Investiții în prevenirea riscurilor,
•Eliminarea barierelor comerciale și a restricțiilor care pot afecta lanțurile de aprovizionare.
Politicile publice ar trebui să fie ajustate pentru a accelera progresul, pentru a aborda riscurile de excludere și de
discriminare, pentru a asigura beneficii pentru societate în general, inclusiv locuri de muncă decente.
2020 FSDR – politici complementare – tehnologiile digitale
•crează oportunități în ceea ce priveşte implementarea Agendei Addis Abeba:
•piețe financiare - acces la servicii financiare;
•management financiar public - eficiență în managementul financiar public
•căi de dezvoltare - acces la pieța globală și comerțul internațional
•dar creează și inechități, noi riscuri și incertitudine!
•Automatizarea reprezintă o amenințare la adresa locurilor de muncă putnd genera inegalitatea

salarială
•Țările trebuie să se pregătească și să investească în tehnologiile digitale, punând

întotdeauna oamenii pe primul loc
Politica UE de finanțare durabilă
•Pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă, de mediu și de sustenabilitate socială, sunt

necesare investiții publice și private majore.
•UE și statele sale membre reprezintă cel mai mare furnizor de finanțare publică pentru
combaterea schimbărilor climatice din lume
•Reușita tranziției verzi necesită canalizarea investițiilor private, ca o completare la finanțarea

publică
•Începând cu planul său de acțiune în 10 puncte pentru dezvoltare durabilă din martie 2018,
UE a pus bazele politicii sale de finanțare durabilă (https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0097&from=RO)
•În mai 2018, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri „Finanțare durabilă” ca
urmare a planului său de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, alcătuit din trei propuneri
de regulamente: privind transparența - informările referitoare la investițiile durabile, indicii de
referință și taxonomia.
•Pe baza pachetului, în 2019 și 2020, Consiliul a adoptat o serie de acte legislative pentru a
direcționa capitalul privat către investiții mai durabile pe piața de capital prin:
•îmbunătățirea obligațiilor de transparență pentru ca intermediarii financiari să includă factorii

de mediu, sociali și de guvernanță în procesele lor de evaluare a riscurilor
•crearea unei noi categorii de indici de referință pentru investiții durabile pentru a ajuta
investitorii să compare amprenta de carbon a investițiilor lor
•instituirea unui sistem de clasificare unitar al UE („taxonomie”) pentru activitățile economice

durabile
•în 2019 și 2020, Consiliul a adoptat o serie de acte legislative pentru a direcționa capitalul privat
către investiții mai durabile pe piața de capital :
•Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor

financiare (https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R2088&from=ro)
•Regulamentul (UE) 2019/2089 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică,
indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea pentru indicii de
referință (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R2089&from=RO)
•Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile
(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0852&from=ro)
•Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile
(Regulamentul privind taxonomia - RT) https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0852&from=RO
•Prin Pactul verde european din decembrie 2019, Comisia Europeana a anunțat că va prezenta
o strategie reînnoită pentru finanțarea durabilă în contextul unei recuperări verzi, echitabile
și reziliente.
•Planul de investiții pentru o Europă durabilă este pilonul de investiții al Pactului ecologic
European. O Europă durabilă necesită eforturi investiționale semnificative în toate sectoarele
economiei. Atingerea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 va necesita investiții
suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030.
•Pentru sectorul public, semestrul european, planurile naționale privind energia și schimbările
climatice, planurile aferente legislației sectoriale de mediu (de exemplu, privind deșeurile, apa,
biodiversitatea și aer) vor permite identificarea
•Taxonomia va oferi sectorului privat informații în ceea ce este investițiile verzi, stabilind baza
pentru instituirea la nivelul UE a unui sistem de clasificare pentru activitățile economice durabile
din punct de vedere al mediului. Comisia a pregatit taxonomia climatică până la sfârșitul anului
2020 și a pregătit taxonomia pentru toate celelalte obiective de mediu până la sfârșitul anului 2021.
Taxonomia UE se va integra în metodologia de urmărire a climei în cadrul InvestEU și va fi utilizată
de către partenerii implicați în implementarea InvestEU
Semestrul european
•Introdus în 2010, ca instrument de monitorizare a eforturile pe care le fac statele membre pentru a
atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, semestrul european le permite statelor membre ale UE
să își coordoneze politicile economice pe tot parcursul anului și să găsească soluții la
provocările economice cu care se confruntă UE
•Începând cu anul 2020, ca urmare a recomandărilor Concluziilor Cons., adoptate în perioada
PRES RO, rapoartele de ţară conţin o evaluare a stadiului de implementare a fiecărui ODD
(http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/03/odd-7-energie-curata-si-la-preturi-accesibile-
analiza-progresului-romaniei/)
•Conform Raportului special al Curţii de conturi europene privind SE
(https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/sr20_16/sr_european-semester-2_ro.pdf), SM au
înregistrat cele mai mari progrese de-a lungul anilor în ceea ce privește serviciile financiare, accesul
la finanțare, legislația privind protecția încadrării în muncă și politicile active în domeniul pieței forței
de muncă, reflectând prioritatea acordată stabilizării sectorului financiar ca răspuns la criza
economică și financiară, care a necesitat măsuri de politică ferme. Recomandările privind politica
bugetară și guvernanța bugetară au înregistrat, de asemenea, o rată de punere în aplicare ridicată,
astfel încât să se asigure baze solide pentru finanțele publice în urma crizei financiare.
Taxonomia – ce este şi ce nu este?
 Un sistem de clasificare ce stabilește dacă o activitate economică este durabilă din punct
de vedere ecologic
 Instrument menit să ajute investitorii și companiile să ia decizii de investiții în cunoștință
de cauză cu privire la activitățile durabile din punct de vedere al mediului în scopul
determinării gradului de durabilitate al unei investiții
 Taxonomia va fi actualizată periodic, reflectând evoluțiile tehnologice și politice
 Tehnologie neutre
ce nu este taxonomia
 Nu este o listă obligatorie pentru a investi

 Nu este o evaluare a dradului de „verde” al companiilor
 Nu face nici o apreciere cu privire la performanța financiară a unei investiți
 Ceea ce nu este „green” nu este neapărat „brown”.
 Activitățile care nu sunt pe listă nu sunt neapărat activități poluante.
 Accentul se pune pur și simplu pe activități care contribuie substanțial la obiectivele de mediu.
Politica UE de finanțare durabilă - taxonomia
pentru a fi considerată durabilă din punctul de vedere al mediului și eligibilă conform

taxonomiei, o activitate economică trebuie să contribuie substanțial la unul sau mai multe
obiective de mediu, fără a avea impact negativ semnificativ asupra niciunuia dintre celelalte
obiective de mediu (do no significant harm - DNSH), respectând garanțiile sociale minime și
criteriile tehnice Regulamentului privind Taxonomia UE (RT)
Se aplică pentru:
(a) măsurile adoptate de statele membre sau de Uniune care stabilesc cerințe aplicabile
participanților la piața financiară sau emitenților în ceea ce privește produsele financiare sau
obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al
mediului;
(b) participanților la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare;
(c) întreprinderilor care fac obiectul obligației de a publica o declarație nefinanciară sau o
declarație nefinanciară consolidată în temeiul Directivei 2013/34/UE
•Regulamentului privind Taxonomia UE (RT) prevede definirea unor criterii uniforme pentru a
stabili durabilitatea unei activități economice din punct de vedere al mediului, cu scopul de a
măsura gradul de durabilitate al unei investiții din perspectiva a șase obiective de mediu:
•Conform Regulamentului privind Taxonomia UE (RT) în elaborarea criteriilor tehnice de

examinare, aprobate prin acte delegate, COM este sprijinită și consiliată de un organism
consultativ denumit Platforma privind finanțarea durabilă.
•Platforma privind finanțarea durabilă este instituită și prezidată de Comisie și trebuie să

asigure o reprezentare echilibrată din partea unor instituții europene; experților din sectorul privat
(inclusiv participanții la piața financiară, nefinanciară și sectoarele economice); societății civile
(inclusiv persoane care au competențe în domeniul mediului, în cel social, al muncii și al
guvernanței); experților numiți cu titlu personal în baza cunoștințelor și experienței; mediului
academic
Platforma privind finanțarea durabilă
- sprijiniă COM în elaborarea criteriilor tehnice de examinare, aprobate prin acte

delegate
- Consiliază Comisia cu privire la revizuirea RT precum și la alte obiective de

durabilitate, inclusiv. obiectivele sociale și activitățile care dăunează semnificativ
mediului
- Monitorizează și raportează fluxurile de capital orientate către investițiile durabile
- Consiliază Comisia cu privire la politicile financiare durabile, în detaliu

Pactul ecologic european – motor al redresării
Finanțarea durabilă și Strategia de finanțare durabilă reînnoită vor juca un rol cheie
in redresarea UE
Un sistem financiar mai durabil înseamnă că economiile și societățile vor fi mai

reziliente în ceea ce privește riscurile climatice și de mediu
Taxonomia va ghida investițiile în redresarea Europei, cu scopul de a ne asigura că

acestea sunt în conformitate cu ambițiile noastre pe termen lung.
Pachetul de redresare la nivel EU (adoptat în mai 2020)
Noul instrument de recuperare „Next Generation UE” (750 miliarde EUR) și bugetul
Comisiei pentru 2021-2027 (1.100 miliarde EUR) vor:
Sprijini SM pentru reforme și investișii
•Mecanismul de redresare și reziliență (560 miliarde de euro)
•55 miliarde EUR pentru suplimentarea programelor actuale aferente politicii de coeziune prin
REACT-UE
•Fondul de tranziție echitabilă (de până la 40 miliarde EUR)
•Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde EUR
Relansa economia UE prin stimularea investițiilor private
•Instrument de sprijin pentru solvabilitate (31 miliarde EUR)
•InvestEU (15,3 miliarde EUR)
•Facilitate strategică de investiții (de până la 150 miliarde EUR)
Rezolva probleme generate de criză
•Programul EU4Health în valoare de 9,4 miliarde EUR
•2 miliarde de euro prin rescEU
•Fondul Horizon Europe în valoare de 94,4 miliarde EUR
•Sprijin pentru partenerii globali ai Europei prin 16,5 miliarde EUR suplimentari
•Consolidarea altor programe ale UE
De la Planul de acțiune la Strategia reînnoită de finanțare durabilă
Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile Strategia reînnoită de finanțare

durabilă
Pornind de la planului de acțiune din 2018, contextul actual necesită o strategie mai ambițioasă și mai
cuprinzătoare
• Pe măsură ce UE se îndreaptă spre neutralitatea climatică și își intensifică lupta împotriva degradării
mediului, sectoarele financiare și industriale vor trebui să fie supuse unei transformări la scară largă. Deși
sectorul financiar a făcut deja progrese considerabile, tranziția sa nu este suficient de rapidă pentru a atinge
obiectivele climatice din 2030 și 2050.
• Planul de acțiune din 2018 a abordat nevoile identificate în sectorul financiar. Strategia reînnoită va muta
accentul pe economia reală și pe corporații, precum și pe autoritățile publice și cetățeni pentru a oferi
tuturor instrumentele necesare pentru trecerea de la „brown to green”.
• Pandemia COVID-19 a subliniat nevoia, critică deja, de a consolida durabilitatea și reziliența societăților
noastre precum și modalitățile în care funcționează economiile noastre. În următorii ani, un sistem financiar
mai durabil va fi esențial pentru a asigura o redresare ecologică din criză și pentru a sprijini prevenirea altor
pandemii în viitor.
România - finanțare durabilă - OECD
• În perioada 2019 – 2020, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare (OCDE) a derulat proiectul
„Corelarea planificării politicilor cu cadrul de finanţare pentru sprijinirea implementării
obiectivelor de dezvoltare durabilă în România”, care a avut ca obiectiv principal analiza
mecanismelor instituționale, de planificare și bugetare necesare implementării Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă (ODD) în țara noastră.
• Proiectul a evaluat mecanismele deja existente, menite să sprijine implementarea Strategiei

Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, precum și implementarea Agendei 2030
pentru dezvoltare durabilă, la nivel național.
• Unul dintre rezultatele proiectului a sost elaborarea raportului:
ROMANIA: Consolidarea coerenței politicilor de dezvoltare durabilă, planificarea și

bugetarea acestora în sprijinul implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă
(ODD)
România - finanțare durabilă - OECD
• ROMANIA: Consolidarea coerenței politicilor de dezvoltare durabilă, planificarea și bugetarea acestora în sprijinul
implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (http://www.oecd.org/gov/budgeting/oecd-review-of-sdg-
budgeting-in-romania.pdf) – principale concluzii şi recomandări:
• România are un cadru strategic puternic pentru coordonarea implementării ODD. Pe baza acestor eforturi, există
oportunități de a promova o mai mare Coerență a Politicilor pentru Dezvoltarea Durabilă (CPDD), precum și pentru
dezvoltarea în continuare a capacității guvernului de a corela planificarea politicilor și bugetarea pentru a sprijini
implementarea ODD (referire la „bugetarea ODD”)
• Implementarea bugetării ODD într-o manieră mai sistematică va necesita selectarea punctelor de intrare corespunzătoare
în ciclul bugetar anual. Astfel OECD recomandă:
• Într-o primă etapă, introducerea unei perspective a ODD-urilor în procesul de stabilire a priorităților, solicitând ministerelor
să explice modul în care propunerile lor bugetare susțin realizarea ODD-urilor. Un următor pas firesc ar fi ca aceste informații
să fie rezumate într-o declarație de buget pentru ODD-uri;
• Pe măsură ce eforturile României de modernizare a cadrului bugetar progresează, pot fi dezvoltate abordări mai sofisticate.
Mai exact, România poate urmări integrarea considerațiilor referitoare la ODD în planurile strategice instituționale și în
stabilirea performanței. Acest lucru va deschide oportunitatea de a introduce urmărirea programelor bugetare asociate ODD
și de a elabora o declarație de buget legată de ODD, mai detaliată.
România - Semestrul European - recomandări pentru România
•Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor

socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu,
obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și
transformarea digitală. Comisia Europeană recomandă României, să ia măsuri în 2020 și în 2021 în
vederea:
•Corectării deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile
creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă
•Aplicării unei politicile fiscale în conformitate cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu
referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022.
•Oferirii unor înlocuitoare adecvate pentru venituri și extinderii măsurilor de protecție socială și a
accesului la servicii esențiale pentru toți.
România - finanțare durabilă - Semestrul European-recomandări pentru România
•Diminuării impactului crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor aranjamente
flexibile de lucru și măsuri de activare, precum și consolidarea abilităților și învățării digitale și
asigurarea accesului egal la educație.
•Asigurării sprijinului de lichiditate pentru economie în beneficiul întreprinderilor și gospodăriilor, în

special al întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor independenți. În acest sens, Comisia
recomandă accelerarea proiectelor de investiții publice și promovarea investițiilor private pentru a
favoriza redresarea economică, precum și accentul pe investiții concentrate pe tranziția ecologică și
digitală, în special pe transportul durabil, infrastructura serviciilor digitale, producția curată și eficientă
și utilizarea energiei și a infrastructurii de mediu, inclusiv în regiunile carbonifere.
•Îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice și a predictibilității luării deciziilor, inclusiv

printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.
România - finanțare durabilă - taxonomia
Aranjamente instituționale necesare pentru stabilirea poziției naționale și reprezentării

României în Grupul de experți al statelor membre pentru finanțare durabilă în vederea
implementării RT:
•identificarea autorităților naționale competente și asumarea de către acestea a

implementării prevederilor Regulamentului. Deși ASF și BNR vor fi autorități competente pentru
aplicarea criteriilor de taxonomie din sectorul serviciilor financiare, la acest moment rămân
neasumate obiectivele de mediu recent amintite (prezentate anterior)
•constituirea și coordonarea unei rețele naționale de experți, cu expertiză la nivel tehnic

privind sectoarele vizate de RT, care să participe prin rotație la reuniunile Member States Expert
Group on Sustainable Finance (MSEG SF), în funcție de subiectele incluse pe agendă. Având în
vedere preponderența obiectivelor de mediu considerăm că acest aspect ar putea fi gestionat de
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
•Diseminarea de către instituțiile relevante (din perspectiva obiectivelor de mediu și a

macro-sectoarelor afectate) a informațiilor referitoare la înființarea Platformei privind finanțarea
durabilă către partenerii sociali, pentru asigurarea unei eventuale participare a experților din RO.
România - finanțare durabilă - taxonomia
•Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) asigură reprezentarea în MSEG SF și este

autoritatea responsabilă pentru pregătirea poziției naționale pentru actele delegate care stabilesc
criteriile tehnice de examinare pentru cele 6 obiective de mediu: (1) atenuarea schimbărilor climatice;
(2) adaptarea la schimbările climatice; (3) utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor
marine; (4) tranziția către o economie circulară; (5) prevenirea și controlul poluării; (6) protecția și
refacerea biodiversității și a ecosistemelor
•Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD). În calitatea sa de instituție de coordonare a

activităţilor de implementare a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
asigură reprezentare în MSEG SF și sprijină MMAP în procesul de pregătire a poziției naționale
privind actele delegate care conțin criterii tehnice specifice de examinare menite să completeze
principiile stabilite în RT și să stabilească activitățile economice care pot fi eligibile pentru fiecare
obiectiv de mediu, cu incidență asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Strategiei.
România – Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027
2021-2027: Statele Membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro
prin: Cadrul financiar 2021-2027 = 1 074,3 miliarde euro Next Generation EU = 750 miliarde
euro Total = 1.824,3 miliarde euro CFM 2021-2027
•Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat la
17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și
pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU).
•Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27
de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea
Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va
permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a
sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite
politici/zone.
ROMÂNIA CFM 2021-2027
- Politica de coeziune 30,5 mld.
- Facilitatea de Reziliență și Relansare 30,46 mld.
- Politica agricolă 19,34 mld.
- SURE 5mld.
LISTA PROGRAMELOR
1. Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare
2. Programul Operațional Sănătate
3. Program Operațional Educație și Ocupare
4. Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială
5. Program Operațional Dezvoltare Durabilă
6. Program Operațional Transport
7. 8 Programe Operaționale Regionale
8. Programul Acvacultura și Pescuit
9. Programul Operațional pentru Tranziție Justă

10. Programul Operațional Asistență Tehnică
Indicatori de Dezvoltare Durabilă: Ținte 2030
PILONUL SOCIAL
Cuprins
 Pilonii dezvoltării durabile
 PILONUL SOCIAL al Dezvoltării Durabile
 Caracteristici ale indicatorilor
 Distribuția indicatorilor sociali pe obiective și teme
 Distribuția indicatorilor sociali pe obiective și după sursa datelor
 Necesitatea implementării țintelor
 Relevanța indicatorilor
2
PILONUL SOCIAL - al Dezvoltării Durabile
Domenii acoperite:
-Forţa de muncă
112 INDICATORI, -Incluziune socială
din care: -Calitatea vieţii
39 IND. -Sănătate
PRINCIPALI SOCIAL -Educație și cultură
-Egalitate de gen și de
șanse
-Violență și discriminare
-Trafic de persoane
Dezvoltare
-Siguranță socială
durabilă
Economic Mediu
3
 Cei 3 piloni ai Dezvoltării Durabile au fost definiți în Raportul Comisiei Brundtlend1 în anul
1987.
Summit-ul Mileniului2, din 2000, a ratificat Declarația Mileniului, primul document cadru la
nivel internațional pentru combaterea sărăciei, a foametei, a bolilor și inegalităților la nivel
mondial.
Conferința ONU privind Dezvoltarea Durabilă de la Rio, din 2012, a elaborat documentul
‘‘Viitorul pe care îl dorim’’, care a înregistrat progresele în direcția realizării Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului și a făcut trecerea către ODD pentru Agenda de după 2015.
Din perspectiva pilonului social Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă solicită acțiuni
concrete pentru reducerea sărăciei și pentru satisfacerea nevoilor sociale, de educație și
cultură, sănătate, protecție socială și crearea de locuri de muncă decente, abordând în același
timp problemele actuale cum ar fi: inegalitatea, discriminarea, traficul de persoane.
Agenda promovează implicarea tuturor părților interesate, prin democratizarea procesului
decizional pe tema dezvoltării durabile. Se subliniază responsabilitatea și rolul generațiilor
tinere pentru crearea unei societăți durabile.
1 Brundtland Report (1987),https://www.are.admin.ch/are/en/home/sustainable-development/international-cooperation/2030agenda/un
milestones-in-sustainable-development/1987--brundtland-report.html
2 Millennium Summit (2000), http://www.un.org/en/events/pastevents/millennium_summit.shtml 4
-continuare-
 Având în vedere Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Țintele stabilite
pentru PILONUL SOCIAL se contureză două mari teme care pot caracteriza
dezvoltarea durabilă din punct de vedere social:
• incluziune socială și reducerea sărăciei;
• egalitate de gen și siguranță socială.
 SNDDR prin PILONUL SOCIAL este construită în jurul cetățeanului și ’’pleacă
de la premisa că dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care
odată însușite de cetățean’’ va crea premisele formării unei societăți ’’mai
echitabile, definită prin echilibru și solidaritate, capabilă de a face față
schimbărilor la toate nivelurile sale (globale, regionale, naționale), inclusiv
scăderii demografice înregistrată în România, bazată pe valori morale,
diversitate culturală și etnică, care va duce la o societate durabilă ’’.
5
Caracteristici ale indicatorilor
 Indicatorii sociali sunt instrumente esențiale pentru măsurarea și

monitorizarea implementării Țintelor de Dezvoltare Durabilă 2030
aferente PILONULUI SOCIAL.
Din punct de vedere al PILONULUI SOCIAL, indicatorii sociali
monitorizează 13 din cele 17 obiective ale SNDDR 2030.
Acești indicatori oferă atât o imagine punctuală, cât și una de ansamblu
asupra evoluției acțiunilor întreprinse pentru atingerea Țintelor și sunt
un instrument facil pentru luarea celor mai bune decizii și măsuri în
domeniul social.
Indicatorii sunt grupați în indicatori principali și adiționali, fiind
utilizați pentru măsurarea implementării Țintelor 2030 această grupare
contribuind la o mai ușoară înțelegere și interpretare a fenomenului
măsurat.
6
Caracteristici ale indicatorilor
Setul de indicatori funcționează ca un “semafor” pe care îl putem interpreta

astfel:
VERDE - evoluție pozitivă a fenomenului monitorizat; măsurile
implementate au fost eficiente;
GALBEN – evoluția este aproape neschimbată; măsurile trebuie intensificate;
ROȘU - evoluție negativă a fenomenului monitorizat; necesitatea unor măsuri
urgente de analiză și concentrarea eforturilor pentru implementarea
măsurilor;
Setul de indicatori a fost stabilit în funcție de relevanța pentru măsurarea
Țintelor și ținând cont de gradul de disponibilitate al acestora în surse statistice
și administrative.
Au reprezentat criterii de calitate în selectarea setului de indicatori
reglementările europene, existența acestora în seturile UE și ONU de indicatori
pentru Dezvoltarea Durabilă, cu accent pe situația specifică a României și a
Țintelor asumate de România pentru îndeplinirea Obiectivelor SNDDR 2030.
7
Distribuția indicatorilor sociali pe obiective și teme
10 4 23 14 14 6 4
indicatori, indicatori, indicatori, indicatori, indicatori, indicatori, indicatori,
3 P și 7 A 2 P și 2 A 11 P și 12 A 6 P și 8 A 3 P și 11 A 3 P și 3 A 0 P și 4 A
2 8 4 1 20 2
indicatori, indicatori, indicatori, indicatori, indicatori, indicatori,
1 P și 1 A 4 P și 4 A 1 P și 3 A 0 P și 1 A 5 P și 15 A 0 P și 2 A
Având în vedere Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Țintele stabilite pentru

PILONUL SOCIAL cele două mari teme care pot caracteriza dezvoltarea durabilă din
punct de vedere social se pot monitoriza prin:
• 63 indicatori, din care 24 P și 39 A - incluziunea socială și reducerea sărăciei
• 49 indicatori, din care 15 P și 34 A - egalitatea de gen și siguranța socială
Distribuția indicatorilor sociali pe obiective și după sursa datelor
- nr. indicatori -
20 19
18 17
16
14
12 10
10 9 9
8 6 6
6 5
4 4 4 4
4 3 3
2 2 2
1 1 1
2 0 0 0 0 0 0
0
INS ALTE SURSE
9
Necesitatea implementării țintelor
• Din perspectiva pilonului social implementarea țintelor este singura
soluție viabilă care poate îndrepta societatea spre una modernă,
coezivă și durabilă.
• Implementarea obiectivelor și țintelor de dezvoltare durabilă creează

premisele egalității de gen și siguranței sociale care au ca scop
promovarea unei societăți deschise, în care inegalitățile dintre femei
și bărbați, urban și rural sunt reduse, populația trăiește într-un mediu
sigur, grupurile vulnerabile sunt protejate, discriminarea este
eliminată.
• Din perspectiva incluziunii sociale și reducerii sărăciei implementarea

obiectivelor și țintelor de dezvoltare durabilă va conduce la o
societate cu sisteme de educație și sănătate moderne, acces adecvat
și remunerare echitabilă pe piața muncii, protecție socială orientată
pe nevoi, politici fiscale rezonabile și un nivel de trai cât mai ridicat
al populației.
Relevanța indicatorilor
• PILONUL SOCIAL al dezvoltării durabile are ca principal beneficiar populația, iar
țintele și indicatorii care o caracterizează pun bazele creării unui cadru de
gândire incluziv, care conduce la formarea unei societăți echitabile, în care
justiția și pacea socială devin mediul prielnic acestor manifestări.
• Setul de indicatori oferă baza unor analize solide și fundamentării unor decizii
bazate pe dovezi, astfel încât să poată da decidenților la nivel național, regional
sau județean un instrument coerent pentru deciziile corecte care să conducă la
atingerea cât mai multor ținte și crearea unei societăți moderne și durabile.
• În acelați timp setul de indicatori subliniază natura multidimensională a

dezvoltării durabile și reflectă importanța integrării pilonilor săi.
Setul de indicatori pentru PILONUL SOCIAL sunt
prezentați pe Obiective și Ținte în Anexă
12
Anexă
Obiectivele și indicatorii de Dezvoltare Durabilă
acoperite de
- PILONUL SOCIAL -
- PILONUL SOCIAL -
Rata sărăciei relative la pragul de 40% din mediana

veniturilor pe adult-echivalent (P)
Numărul beneficiarilor propuși a fi plătiți în cadrul

programului ”Ajutorul social pentru asigurarea venitului
minim garantat" (A)
Ținta 1.1
Eradicarea
sărăciei
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), pe
extreme
sexe, grupe de vârstă, regiuni de dezvoltare și macroregiuni
pentru toți
cetățenii (A) (MTP 10.1)
Indicele inegalității veniturilor (A) (MTP 10.1)
Indemnizații de șomaj - media lunară (A)
15
- PILONUL SOCIAL -
Numărul persoanelor sărace, pe sexe, grupe
de vârstă, regiuni de dezvoltare și
macroregiuni (P)
Ținta 1.2 Rata sărăciei relative (AROP), pe sexe, grupe

Reducerea cu cel de vârstă, regiuni de dezvoltare și
puțin jumătate a macroregiuni (P) (MTP 10.1)
numărului de
cetățeni care
trăiesc în sărăcie
relativă Persoane aflate în deprivare materială
severă, pe sexe, grupe de vârstă, regiuni de
dezvoltare și macroregiuni (A)
Rata sărăciei persistente pe sexe și grupe de

vârstă (A)
Rata sărăciei în muncă (A) (MTP 8.2)

16
- PILONUL SOCIAL -
Rata de obezitate pentru persoanele de 18 ani

și peste, pe sexe și pe medii de rezidență (P)
Ținta 2.1
Eradicarea Prevalența malnutriției (greutatea raportata
malnutriției și la înălțime >+2 sau <-2 SD fata de mediana
menținerea standardelor OMS privind creșterea copiilor)
ratei obezității in rândul copiilor sub cinci ani, pe tipuri (P)
sub 10%,
similar cu
nivelul Consumul alimentar mediu zilnic de calorii pe
înregistrat în locuitor, pe categorii (A)
anul 2014
Consumul alimentar mediu zilnic total de

proteine de origine animală pe locuitor (A)
16
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 3.1 Asigurarea accesului

universal la servicii de informare, Numărul centrelor de preluare a
educare și consiliere pentru imigranților solicitanți de protecție și
promovarea prevenției și adoptarea date privind capacitatea acestora (A)
unui stil de viață fără riscuri
Ținta 3.2 Digitalizarea completă a

sistemului de sănătate și, implicit
eliminarea documentelor și registrelor
hard copy, pentru a eficientiza și a Numărul locuitorilor care revin la un
facilita intervențiile medicale, pentru a medic de familie pe medii de rezidență
asigura populației accesul rapid la si pe judete (P)
servicii medicale de calitate, la
tratamente și medicamente și pentru
monitorizarea eficientă a nevoilor
17
- PILONUL SOCIAL -
Rata mortalităţii copiilor sub 5 ani la

1000 născuţi-vii (P)
Ținta 3.3 Reducerea

prevalenței Rata născuților vii de către mame adolescente (10-
mortalității materne 14 ani, 15-19 ani) la 1000 femei din grupa de vârstă
și infantile, a corespunzătoare (P)
incidenței cancerului
la sân sau de col
uterin și a sarcinilor la Ponderea născuților vii care au beneficiat de
adolescente, având ca asistență medicală la naștere în totalul născuților
obiectiv prioritar vii (A)
grupurile vulnerabile
și defavorizate
Persoane de 16 ani şi peste care nu au putut consulta
un medic specialist, în ultimele 12 luni, după motivul
invocat (A)
18
- PILONUL SOCIAL -
Rata mortalitatii neonatale

(decese la 1 000 de născuţi-vii)
(P)
Rata mortalităţii materne la 100

Ținta 3.4 000 de născuţi-vii (P)
Reducerea
mortalitatii
materne si
mortalitatii Speranța de viață la naștere (A)
neonatale,
astfel incat sa
se situeze sub
media UE Rata mortalitii infantile (A)
Rata avorturilor la 1000 femei (A)
19
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 3.5 Creșterea acoperirii

vaccinale până la nivelul minim Valoarea exportului și importului de
recomandat de OMS pentru fiecare vaccinuri pentru medicina umană, pe
vaccin, prin dezvoltarea unei zone intra-UE și extra-UE (A)
platforme comune de colaborare
între autorități, medici, pacienți,
organizații internaționale cu
experiență în acest domeniu, Incidența unor boli transmisibile ce pot
reprezentanți ai companiilor în fi prevenite prin vaccinare (rujeolă,
domeniu, precum și alți factori rubeolă, parotidită epidemică, varicelă,
interesați
tuse convulsivă, tetanus) (A)
Ținta 3.6 Promovarea constientizarii

bolilor psihice, reducerea stigmatului si Numărul persoanelor decedate din
crearea unui mediu in care cetatenii cauza tulburărilor mentale şi de
afectati se simt acceptati si unde pot comportament (A) (MLP 3.8)
cere ajutor
20
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 3.7 Stoparea

imbolnavirii de tuberculoza Incidența tuberculozei, hepatitei si a altor boli
si combaterea hepatitei si a transmisibile la 100000 locuitori (P)
altor boli transmisibile
21
- PILONUL SOCIAL -
Rata sinuciderilor (P)
Ținta 3.8 Reducerea cu o Rata deceselor cauzate de tumori (P)

treime a mortalității
premature cauzate de
bolile netransmisibile prin Rata mortalităţii din cauza otrăvirii accidentale
prevenire și tratament și prin sau la expunerea la substanţe nocive (P)
prin promovarea sănătății
și bunăstării mintale
Rata persoanelor decedate din cauza tulburărilor
mentale şi de comportament (A) (MLP 3.6)
Structura persoanelor de 16 ani și peste după

starea de sănătate auto-declarată (A)
22
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 3.9 Reducerea Rata mortalitatii datorata bolilor

mortalității cauzate de boli cardiovasculare, tumorilor, diabetului sau
cronice bolilor respiratorii (P)
Consumul mediu de alcool pe locuitor (P)

consumului de substante nocive
Valoarea exportului și importului de tutun,
produse din tutun și produse alcoolice, pe
zone intra-UE și extra-UE (A)
23
- PILONUL SOCIAL -

ratei de părăsire Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de
timpurie a sistemului către tineri (18-24 ani), pe sexe (A)
educațional
Ținta 4.2 Învățământ

axcenat pe competenţe și
trat pe nevoile elevului,
căruia să îi fie oferită o
mai mare libertate în Rata de participare la educația timpurie a copiilor
definirea priorităților de cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta oficială de
studiu, prin măsuri înscriere în învățământul obligatoriu (A)
precum și creșterea
ponderii de materii
opționale
24
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 4.3 Asigurarea faptului că toți elevii
dobândesc cunoștințele și competențele
necesare pentru promovarea dezvoltării
durabile, inclusiv prin educația pentru Ponderea tinerilor de 15 ani care
dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, nu au suficiente cunoștințe de
drepturile omului, egalitatea de gen, citire, matematică și științe (A)
promovarea unei culturi a păcii și non-
violenței, aprecierea diversității culturale și a
contribuției culturii la dezvoltarea durabilă
Ținta 4.4 Accentuarea rolului, în procesul

educational, al educației civice, a principiilor şi
noţiunilor despre o societate durabilă pașnică și
incluzivă, egalitate de gen, despre valorile Distribuția populației școlare
democrației și pluralismului, despre valorile din învățământul preuniversitar,
multiculturalismului, prevenția discriminării și pe etnii (P)
înțelegerea percepției „celuilalt”, despre
importanța eradicării violenței cu accent pe
fenomenul de violenţă în școli
25
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 4.5 Modernizarea sistemului de

învățământ prin adaptarea metodologiilor de Numărul echipamentelor din
predare-învățare la folosirea tehnologiilor invătămant, din care număr de
informaționale și creșterea calității actului calculatoare conectate la internet (P)
educațional
Ținta 4.6 Organizarea învățământului

profesional și tehnic în campusuri special Numărul de absolvenți ai
amenajate și dotate; pregătirea personalului învățământului profesional,
didactic bine calificat; elaborarea de postliceal și de maiștri (P)
curriculum potrivit cerințelor de pe piața
muncii prin dezvoltarea de parteneriate,
incluziv cu mediul de afaceri
26
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 4.7 Extinderea generalizată a

facilităților pentru formarea și
Gradul de participare la
perfecționarea continuă pe tot
procesul educaţional sau de
parcursul vieții, sporirea considerabilă instruire al persoanelor de
a participării la sistemele formale și 25-64 ani, pe sexe (P)
nonformale de cunoaștere în vederea
apropierii României de media (MLP 4.9)
performanțelor din statele membre ale
UE
Ținta 4.8 Extinderea rețelei de centre

comunitare de invatare permanenta de Participanți la cursurile de
catre autoritatile locale; continuarea formare profesională continuă,
cointeresarii companiilor in sprijinirea pe sexe (P)
inrolarii angajatilor in asemenea
programe
27
- PILONUL SOCIAL -
Rata de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 de

ani, la 1-3 ani după absolvire (P)
Ținta 4.9 Creșterea
substanțială a
numărului de tineri și Ponderea reușiților la BAC (proveniți din absolvenții anului
adulți care dețin curent), în totalul elevilor înscriși în clasele terminale la
competențe relevante,
începutului anului școlar (A)
inclusiv competențe
profesionale, care să
faciliteze angajarea, Gradul de participare la procesul educaţional sau de
crearea de locuri de instruire al persoanelor de 25-64 ani, pe grupe de vârstă
muncă decente și (A) (MLP 4.7)
antreprenoriatul
Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de
educaţie sau de instruire, pe sexe (A) (MLP 10.1)
28
- PILONUL SOCIAL -
Creditele acordate gospodăriilor populației (A)

Ținta 4.10 Creșterea
nivelului de educație
financiară a cetățenilor
Depozitele gospodăriilor populației (A)
29
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 5.1 Disparitatea salarială de gen (P)

Continuarea
reducerii
disparității Ponderea timpului petrecut pe activități
salariale dintre casnice și de ingrijire neplătite, pe sexe,
sexe grupe de vârstă și medii de rezidență (A)
- PILONUL SOCIAL -
Numărul anual al femeilor victime ale unei forme de
violență domestică, în vârstă de 18 ani și peste, astfel
cum este înregistrat de către serviciile administrative,
pe macroregiuni si regiuni de dezvoltare (P)
Numărul victimelor infracțiunilor de violență

domestică la 100000 locuitori pe macroregiuni, regiuni
Ținta 5.2 de dezvoltare și județe (A) (MTP 16.3)
Eliminarea tuturor
formelor de Numărul victimelor violenței domestice pe sexe,
violență împotriva regiuni de dezvoltare și medii de rezidență, înregistrat
femeilor și fetelor, de către serviciile administrative (A) (MTP 16.4)
în sferele publice și
private, inclusiv a Numărul victimelor violenței domestice în funcție de
traficului, categoria de vârstă (minori și adulți), pe sexe,
exploatării sexuale înregistrat de către serviciile administrative (A) (MTP
și a altor tipuri de 16.4)
exploatare
Numărul victimelor violenței domestice după tipul de
violență, înregistrat de către serviciile administrative
(A) (MTP 16.4)
Numărul victimelor violenței domestice după tipul

serviciilor sociale acordate victimelor, înregistrat de
către serviciile administrative (A) (MTP 16.4)
- PILONUL SOCIAL - - continuare -
Numărul victimelor cu vârsta sub 18 ani supuse

traficului de persoane după scopul traficării (P)
Ținta 5.2 (MTP 16.4)
Eliminarea tuturor
formelor de
violență împotriva Numărul victimelor cu vârsta sub 18 ani supuse
femeilor și fetelor, traficului de persoane la 100.000 locuitori, după
în sferele publice și scopul traficării (A) (MTP 16.4)
private, inclusiv a
traficului,
exploatării sexuale Numărul victimelor supuse traficului de persoane la
și a altor tipuri de 100.000 locuitori, după scopul traficării pe sexe și
exploatare grupe de vârstă (A) (MTP 16.4)
- PILONUL SOCIAL -
Proporția femeilor în funcții de conducere (P)

Ținta 5.3 Asigurarea
participării depline și
eficiente a femeilor și
a egalității de șanse la
ocuparea posturilor de Rata de ocupare pe total și pe grupe de vârstă
conducere la toate (15-64 ani) si sexe (A) (MTP 8.2)
nivelurile de luare a
deciziilor în viața
politică, economică și
publică Proportia locurilor deținute de femei si bărbați
în parlamentele naționale (A) (MTP 16.6)
- PILONUL SOCIAL -
Populația conectată la sistemul public de
alimentare cu apă (P) (MTP 6.4)
Ținta 6.3 Conectarea gospodăriilor
populației din orașe, comune și sate
compacte la rețeaua de apă potabilă
și canalizare în proporție de cel Populația conectată la sistemele de canalizare
puțin 90% și la stațiile de epurare pe medii r/u (A)
Persoane care nu au baie/duș și nici toaletă în

Ținta 6.4 Creșterea accesului la apă locuinţă, după statutul de sărăcie (P)
potabilă pentru grupurile
vulnerabile și marginalizate Populația conectată la sistemul public de
alimentare cu apă, in mediul rural (A)
(MTP 6.3)
Ținta 6.6 Realizarea accesului la Procentul populatiei conectate la sistemul

condiții sanitare și de igienă de canalizare in total populatie (P)
adecvate și echitabile pentru toți,
acordând o atenție specială celor
în situații vulnerabile Procentul populatiei conectata la sistemul
public de alimentare cu apa (A)
34
- PILONUL SOCIAL -
Rata de ocupare pe total si pe grupe de vârstă

Ținta 8.2 Promovarea unor politici (15-64 ani) (A) (MTP 5.3)
orientate spre dezvoltare care susțin
activitățile productive, crearea
locurilor de muncă decente, Rata şomajului BIM pe total si sexe (A)
antreprenorialul prin start-up,
creativitatea și inovația, și care
încurajează formalizarea și creșterea
întreprinderilor micro, mici și mijlocii, Rata sărăciei în muncă (A) (MTP 1.2)
inclusiv prin acces la servicii
financiare
Rata de ocupare a persoanelor cu studii
superioare (A)
35
- PILONUL SOCIAL -
Rata deceselor cauzate de accidente de

transport la 100 000 de locuitori (P)
Ținta 9.2
Îmbunătățirea
siguranței rutiere
Număr de accidente rutiere, după localizare

(autostrăzi, în localități, în afara localităților)
(A)
- PILONUL SOCIAL -
Indicele inegalităţii veniturilor (P) (MTP 1.1)
Coeficientul Gini (P)
Ținta 10.1 Venitul total mediu lunar pe o gospodărie (P)

Adoptarea
politicilor, în Rata tinerilor neocupați care nu urmează nicio
special fiscale, formă de educație sau de instruire (15-24 ani) (P)
salariale și de (MLP 4.9)
protecție socială, în
scopul reducerii
progresive a Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială
inegalităților, (AROPE), pe sexe, grupe de vârstă, regiuni de
respectiv a dezvoltare și macroregiuni (A) (MTP 1.1)
proporției
grupurilor Rata sărăciei relative (AROP), pe sexe, grupe de
dezavantajate vârstă, regiuni de dezvoltare și macroregiuni (A)
(MTP 1.2)
Nivelul ajutorul lunar nerambursabil acordat de

statul român persoanelor imigrante în vederea
reducerii imigrației ilegale) (A)
- PILONUL SOCIAL -

discriminării prin
acordarea de sprijin Numărul constatărilor de discriminare și
organizațiilor ponderea acestora în totalul petițiilor de
neguvernamentale discriminare primite anual de CNCD (A)
care activează în (MLP 16.16.2)
domeniul drepturilor
omului
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 11.1
Asigurarea Rata deprivării severe de locuire (P)
accesului la
condiții de
locuire adecvate
pentru toți Rata de supraaglomerare (A)
cetățenii
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 11.4 Elaborarea și punerea în

aplicare a unui program general de Ponderea populației
planificare spațială și amenajare a rezidente a
teritoriului în corelare cu municipiului București
strategiile sectoriale la nivel în totalul populației
național prin aplicarea conceptului rezidente din mediul
de dezvoltare spațială policentrică urban (A)
și echilibrată, care să susțină
coeziunea teritorială
Ținta 11.8 Consolidarea

eforturilor de protecție și Cheltuieli de la bugetul
salvgardare a patrimoniului de stat și cheltuieli de
cultural și natural, a elementelor la bugetul local pentru
de peisaj din mediul urban și cultură, recreere și
religie (A)
rural
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 12.1 Trecerea

etapizată la un nou
model de dezvoltare
bazat pe utilizarea
rațională și responsabilă Cheltuielile totale de consum medii pe
a resurselor cu o gospodărie (A)
introducerea unor
elemente ale economiei
circulare, elaborarea
unei foi de parcurs
- PILONUL SOCIAL -
16.1 Administrarea
justiției în condiții de
imparțialitate și
celeritate, în Numărul proceselor câștigate contra statului
conformitate cu legile român în fața Curții Europene a Drepturilor
și procedurile stabilite, Omului (A)
cu respectarea
principiului prezumției
de nevinovăție
- PILONUL SOCIAL -
Ținta 16.2 Asigurarea și

susținerea dialogului cu
minoritățile naționale în
vederea îmbunătățirii
actului decizional, prin
acces egal pentru toți Manuale școlare și cursuri universitare
cetățenii de a-și respecta şi tipărite, după limba de predare (P)
valorifica cultura,
tradițiile, limba maternă și
de a participa la viața
economică, socială și Numărul constatărilor de discriminare pe
politică și pentru criterii entice și ponderea acestora în totalul
combaterea petițiilor de discriminare pe criterii etnice
preconcepțiilor, a primate anual de CNCD (A) (MLP 10.3)
prejudecăților și a
discriminărilor în toate
formele sale și promovarea
dialogului interetnic,
valorilor comune,
diversității culturale și
lingvistice
- PILONUL SOCIAL -
Rata mortalității prin agresiune (violență) la

100.000 locuitori (P)
Numărul de cazuri de violență domestică sesizate

poliției pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și
Ținta 16.3 județe (A)
Reducerea
semnificativă a
tuturor formelor
de violență și Numărul victimelor infracțiunilor de violență
ratelor de deces domestică la 100.000 locuitori pe macroregiuni,
conexe regiuni de dezvoltare și județe (A) (MTP 5.2)
Numărul cazurilor de violență domestică, soldate

cu decesul victimei pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare (A)
- PILONUL SOCIAL -
Numărul victimelor cu vârsta sub 18 ani supuse traficului

de persoane după scopul traficării (P) (MLP 5.2)
Ținta 16.4
Stoparea
abuzului, Numărul victimelor cu vârsta sub 18 ani supuse traficului
exploatării, de persoane la 100.000 locuitori (din grupa de vârstă) (A)
traficului și a (MLP 5.2)
tuturor
formelor de
violență și Numărul victimelor traficului de persoane la 100.000 de
torturii copiilor locuitori pe sexe, grupe de vârstă și după scopul traficării
(A) (MLP 5.2)
- PILONUL SOCIAL - - continuare -
Numărul victimelor violenței domestice în funcție de

categoria de vârstă (minori și adulți), pe sexe, astfel cum
este înregistrat de către serviciile administrative (A)
(MLP 5.2)
Ținta 16.4 Numărul victimelor violenței domestice pe sexe,

Stoparea macroregiuni de dezvoltare și medii de rezidență, astfel
abuzului, cum este înregistrat de către serviciile administrative (A)
exploatării, (MLP 5.2)
traficului și a
tuturor
formelor de Victimele violenței domestice, după tipul de violență, astfel
violență și cum este înregistrat de către serviciile administrative (A)
torturii copiilor (MLP 5.2)
Numărul victimelor violenței domestice după tipul serviciilor

sociale acordate victimelor, astfel cum este înregistrat de
către serviciile administrative (A) (MLP 5.2)
- PILONUL SOCIAL -
Numărul persoanelor condamnate definitiv pentru

fraude financiare, spălarea banilor și evaziune fiscală,
fapte care implică arme, explozivi și alte materiale
distructive și pentru fapte legate de un grup
infracțional organizat, după tipul infracțiunii (P)
16.5 Reducerea
semnificativă a
fluxurilor ilicite
financiare și de Sumele de bani dispuse prin hotărâri judecătorești
armament, pentru recuperarea creanțelor provenite din
consolidarea infracțiuni și/sau recuperarea prejudiciilor (P)
recuperării și
returnării
bunurilor furate
și combaterea Numărul hotărârilor judecătorești prin care s-au dispus
tuturor formelor măsuri privind amenda penală, confiscarea produsului
de crimă infracțiunii și/sau repararea prejudiciilor (A)
organizată
Cheltuieli de la bugetul de stat și cheltuieli de la

bugetul local pentru ordine publică și siguranță
națională (A)
- PILONUL SOCIAL -
16.8 Profesionalizarea și
perfecționarea activității tuturor
instituțiilor administrației publice
Numărul persoanelor
centrale și locale, mai ales a condamnate definitiv
compartimentelor care intră în pentru infracţiuni de
contact direct cu cetățenii, pentru corupție și de serviciu
prestarea unor servicii prompte și (A)
civilizate; extinderea și generalizarea
serviciilor digitalizate on-line.
- PILONUL SOCIAL -
16.6 16.6 Asigurarea procesului Proportia locurilor

decizional receptiv, incluziv, deținute de femei si
participativ și reprezentativ la toate barbati în parlamentele
naționale (A)
nivelurile
- PILONUL SOCIAL -
17.3 Aderarea României la Zona Numărul centrelor de preluare a

Euro, la spațiul Schengen și la imigranților solicitanți de protecție
Organizația pentru Dezvoltare și și date privind capacitatea acestora
Cooperare Economică (A) (MTP 3.1)
Numărul țărilor în care s-au

17.4 Susținerea angajamentelor predat cursuri de cultură și
internaționale și implicarea proactivă civilizație românească și
pe plan european și internațional numărul persoanelor care au
beneficiat (A)
MĂSURAREA DEZVOLTĂRII DURABILE – Dimensiunea de
mediu
Indicatori de Dezvoltare Durabilă: Ținte 2030
Cuprins
 Pilonii dezvoltării durabile

 Pilonul de mediu - Pilonul central al Dezvoltării Durabile
 Caracteristici ale indicatorilor de mediu
 Distribuția indicatorilor de mediu pe obiective
 Sursa datelor
2
Pilonii dezvoltării durabile
Domenii acoperite:
Utilizarea resurselor
121 de Biodiversitate
indicatori din Deșeuri
care 38
principali Mediu Produse și servicii de
mediu
Schimbări climatice
Dezvoltare
durabilă
Economic Social
3
Pilonul de mediu - Pilon central al Dezvoltării Durabile
 1972 Clubul de la Roma - “Limitele creșterii” -> epuizarea

resurselor neregenerabile
 1972 Conferința de la Stockholm -> încurajarea parteneriatului în

îngrijirea mediului și înființarea Programului Națiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP)
 1983 Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare -> 1987 raport
“Viitorul nostru comun”
4
Pilonul de mediu - Pilon central al Dezvoltării Durabile
- continuare
 Resurse limitate
 Schimbări climatice
 poluare apă, aer, sol
 dezastre naturale
 modificări ale peisajului
 Toate activitățile umane au impact asupra mediului
5
Caracteristici ale indicatorilor de mediu
 instrumente esențiale pentru urmărirea progresului de mediu,

sprijinirea evaluării politicilor și informarea publicului
prezintă statistici de mediu în jurul a 10 teme: aer și climă,
biodiversitate, energie și minerale, păduri, resurse de apă interioară,
terenuri, agricultură, zone marine și de coastă, dezastre naturale și
deșeuri
ajută la integrarea considerațiilor de mediu în politicile sectoriale, cum
ar fi energia, transportul și agricultura, și la măsurarea progresului în
decuplarea presiunilor de mediu de creșterea economică
oferă o viziune cuprinzătoare asupra dezvoltării durabile, mulți dintre
acești indicatori concentrându-se în mod special pe dimensiunea de
mediu a dezvoltării durabile și a gestionării resurselor
6
Caracteristici ale indicatorilor de mediu - continuare
 indicatori principali și adițional

 măsurarea implementării Țintelor 2030
 creșterea gradului de conștientizare a publicului
bază de decizii bune și eficiente prin simplificarea, clarificarea și
punerea la dispoziție a informațiilor agregate pentru factorii de decizie,
referitoare la datele de mediu
încorporarea cunoștințelor referitoare la datele de mediu și măsoară
progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă
 avertizare timpurie pentru regresele economice, sociale și de mediu
 evidențiază natura multidimensională a dezvoltării durabile și
importanța integrării pilonilor săi
7
Distribuția indicatorilor
- număr -
20
18
18
16
14 13
12 11
10 9
8
8 7
6 6 6
6 5 5
4 4 4
4 3 3
2 2 2
2 1 1 1
0
ODD1 ODD2 ODD6 ODD7 ODD9 ODD11 ODD12 ODD13 ODD14 ODD15 ODD16
Indicatori principali Indicatori aditionali
8
Sursa datelor
- număr -
14 13
12 11 11
10 10
10 9 9
8 7 7
6
6 5
4 4
4 3 3 3 3
2
2 1
0
ODD1 ODD2 ODD6 ODD7 ODD9 ODD11 ODD12 ODD13 ODD14 ODD15 ODD16
INS Alte institutii

Lista de indicatori de mediu
10
Anexă – Lista indicatorilor propuși pentru măsurarea
implementării Țintelor 2030 – Pilonul de mediu
Numărul de intervenții ale Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență, pe
medii de rezidență și județe
Ținta 1.3 Consolidarea sistemului național

unitar al serviciilor de intervenție de urgență,
reabilitare ulterioară și compensare a Ponderea bugetului alocat activității
pierderilor în caz de calamități naturale, Inspectoratului General pentru Situații de
accidente industriale sau evenimente Urgență în totalul cheltuielilor
climatice extreme guvernamentale
Numărul de salariați ai Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență
11
Ținta 2.3 Dublarea ponderii agriculturii în PIB- Suprafata agricola protejata de sistemul
ul României, față de anul 2018 national antigrindina
Ponderea producției agricole ecologice în

producția agricola totală
Ținta 2.6 Creșterea ponderii agriculturii

ecologice în totalul producției agricole
Ponderea suprafetei agricole ecologice în

producția agricola utilizata
12
Volumul de apă captată pe activități
economice și pe surse de captare (de
Ținta 6.1 Creșterea substanțială a suprafață și subterană)
eficienței folosirii apei în activitățile
industriale, comerciale și agricole; Resursele de apă ale României
extinderea reutilizării raționale a apelor
tratate și reciclate în perspectiva atingerii
obiectivelor economiei circulare Volumul de ape uzate evacuate în
receptorii naturali și cantitățile de
poluanți
Volumul de apă captată pe activități

Ținta 6.2 Creșterea substanțială a economice și pe surse de captare (de
eficienței de utilizare a apei în toate suprafață și subterană)
sectoarele și asigurarea unui proces
durabil de captare și furnizare a apei Volumul de apă distribuită de sistemul public
potabile, pentru a face față deficitului de de alimentare cu apă pe activități economice
apă
Nivelul stresului apei: ponderea apei dulci
prelevate în totalul resurselor de apă
Ținta 6.5 Îmbunătățirea calității apei prin Procentul de apa netratata in total apa
reducerea poluării, eliminarea depozitării uzata generata
deșeurilor și reducerea la minimum a
produselor chimice și materialelor
periculoase, reducând proporția apelor Calitatea apelor de suprafață (rauri) pe
uzate netratate și sporind substanțial stari de calitate pentru lungimile de râu
reciclarea și reutilizarea sigură monitorizate
Ținta 6.6 Realizarea accesului la condiții

sanitare și de igienă adecvate și echitabile Nivelul stresului apei: ponderea apei dulci
pentru toți, acordând o atenție specială prelevate în totalul resurselor de apă
celor în situații vulnerabile
13
Ținta 7.1 Extinderea rețelelor de
transport și distribuție pentru energie Valoarea exportului și importului de energie
electrică și gaze naturale în vedea electrică și gaz natural, pe zone intra-UE și
asigurării accesului consumatorilor extra-UE
casnici, industriali și comerciali la surse
sigure de energie la prețuri acceptabile
DMC( consum intern de materii prime)pe
tipuri de materiale
(regenerabile si
Ținta 7.3 Decuplarea creșterii economice neregenerabile)
de procesul de epuizare a resurselor și de Intensitatea materiala
degradare a mediului prin sporirea
considerabilă a eficienței energetice (cu Productivitatea resurselor materiale
minimum 27% comparativ cu scenariul de
status-quo) și folosirea extinsă a schemei
EU ETS în condiții de piață previzibile și RMC pe tipuri de materiale (regenerabile si
stabile neregenerabile)
Numarul de vehicule electrice inmatriculate

Ținta 7.4 Creşterea ponderii surselor de Consumul de bio-combustibil ca % din consumul
energie regenerabilă și a combustibililor total de combustibil folosit in transport
cu conținut scăzut de carbon în sectorul
transporturilor (autovehicule electrice), Ponderea energiei regenerabile in totalul
inclusiv combustibili alternativi consumului de energiei in transporturi
Valoarea importului si exportului de vehicule
electrice si hibride
Consumul final energetic pe tipuri de purtatori
de energie
Ținta 7.5 Asigurarea unui cadru de
reglementare stabil și transparent în Numărul de clădiri rezidențiale reabilitate
domeniul eficienței energetice în vederea termic
atragerii investițiilor
Sprijin financiar pentru Programul Casa Verde
Valoarea producției de echipamente de transport
7.6 Susținerea strategică a ponderii electrice și mai eficiente din punct de vedere al
energiei electrice în totalul consumului utilizarii resurselor
casnic, industrial și în transporturi prin
stabilirea unor norme de performanță Ponderea consumului total de energie finala
pentru instalații și aparatură provenita din surse regenerabile de energie
14
Ținta 9.1 Modernizarea și dezvoltarea Raportul dintre lungimea drumurilor
infrastructurii calitative, fiabile, durabile și forestiere şi suprafata fondului forestier
puternice, inclusiv infrastructura regională și
transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea
economică și bunăstarea oamenilor, cu accent Numarul de pasageri si marfuri (tone), pe
pe accesul larg și echitabil pentru toți moduri de transport
Ținta 9.2 Îmbunătățirea siguranței rutiere Structura pe grupe de varsta a vehiculelor

rutiere inmatriculate in total parc
Valoarea producției si VAB în tehnologii de

mediu
Ținta 9.3 Reabilitarea industriilor pentru a deveni Intensitatea GES in industrie

durabile, cu eficiență sporită în utilizarea
resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și
proceselor industriale curate și ecologice, toate Ponderea lemnului brut exportat in lemnul
țările luând măsuri în conformitate cu exploatat
capacitățile respective ale acestora
Emisii de gaze cu efect de seră, pe activități
economice
Cheltuieli pentru protectia mediului ca

procent in PIB
Ținta 9.6 Promovarea industrializării

incluzive și durabile și sporirea ratei de Forța de muncă din industria prelucrătoare ca
ocupare proporție din forța de muncă totală
15
Ținta 11.2 Reducearea semnificativă a Numărul de decese și de persoane rănite
pierderiloreconomice provocate de inundații și atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la
alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului intervențiile Inspectoratului General pentru
colectiv și întărirea capacității de adaptare și revenire Situații de Urgență, la 100000 de locuitori
la nivel funcțional în cel mai scurt timp după
producerea evenimentului, reducerea impactului
inundațiilor sau a poluării generate de inundații și ale
alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv
prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ
Ținta 11.3 Asigurarea accesului la sisteme de Procentul transportului cu autobuze si

transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și trenuri in totalul transportului de pasageri
durabile pentru toți, în special prin extinderea
rețelelor de transport public, acordând o atenție
deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile,
femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate
Pasageri-km parcursi cu autobuze si
microbuze, tramvaie, troleibuze si metrou
Numărul de activități de informare

preventivă în domeniul situațiilor de
urgență
Ținta 11.5 Educarea și responsabilizarea populației
pentru situații de risc seismic
Numarul emisiunilor educative si al
spoturilor publicitare sau mesajelor de
interes public cu rol de educatie in caz
de cutremur, derulate anual de TVR
16
Emisiile de poluanți în aer, pe activități
economice
Ținta 11.6 Reducerea efectelor pe care poluarea
atmosferică le are asupra sănătății umane și a mediului prin Valoarea producției de bunuri și servicii de
acordarea unei atenții deosebite calității aerului mediu pentru protectia aerului inconjurator
si a climei
Intensitatea vătămării arborelui după gradul

de defoliere a coroanei
Suprafața terenurilor pe care s-au executat

regenerări pe categorii de regenerări
Nmuarul deceselor cauzate de afecţiuni

respiratorii şi cardiovasculare
Ținta 11.7 Reducerea substanțială a numărului deceselor și
bolilor provocate de produsele chimice periculoase de
contaminarea aerului, apei și solului
Cantitati de deseuri periculoase generate
Niveluri medii anuale de particule în

suspensie PM2.5 și PM10, la stațiile de
monitorizare de tip fond urban
Ținta 11.8 Consolidarea eforturilor de protecție și
salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a
elementelor de peisaj din mediul urban și rural
Suprafata spatiilor verzi pe judete
Ținta 11.9 Implementarea prevederilor legale referitoare la

producția, transportul, depozitarea, utilizarea și eliminarea Ponderea parcursului marfurilor periculoase
produselor chimice, inclusiv a celor farmaceutice, care pot (tone-km) in transportul rutier si feroviar in
prezenta pericole pentru sănătatea oamenilor și animalelor și total parcurs marfuri
pentru integritatea mediului
17
Ponderea energiei regenerabile în
consumul final brut de energie pe
sectoare
Ponderea namolului valorificat in
total namol rezultat in procesul de
epurare al apelor uzate
Productivitatea resurselor materiale
Ținta 12.1 Trecerea etapizată la un nou model

de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și Dependenta materiala
responsabilă a resurselor cu introducerea unor
elemente ale economiei circulare, elaborarea Intensitatea materială
unei foi de parcurs
Exportul si importul de materii prime
(tone)
Cantitatea de deseuri generata
Consumul intern de materiale, din

care biomasa
Cantitatea si valoarea exportului și

importului de deșeuri
Valoarea exportului și importului de
bunuri, în funcție de intensitatea
tehnologică
Numar de angajati in sectorul bunuri

si servicii de mediu
Ținta 12.2 Înjumătățirea pe cap de locuitor a Productivitatea energetică

risipei de alimente la nivel de vânzare cu
amănuntul și de consum și reducerea
pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor Numar operatori receptori care au
de producție și de aprovizionare, inclusiv a optat pentru diminuarea risipei
pierderilor post-recoltare alimentare
18
Ținta 12.3 Reciclarea în proporţie de 55% a Rata de reciclare a deșeurilor
deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în municipale pe tipuri de deseuri
2030
Cantitatea de deseuri generata
Ținta 12.4 Reciclarea în proporţie de 65% a deșeurilor

de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%;
lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă Rata de reciclare a deșeurilor din
70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 ambalaje pe tipuri de materiale in
(materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase total ambalaje generate
80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%)
Ținta 12.5. Colectarea separată a deșeurilor

menajere periculoase până în 2022, Cantitatea de deșeuri menajere
colectate, pe categorii
a deșeurilor biologice până în 2023 și
materialele textile până în 2025
Contributia la fondul de mediu a

Ținta 12.6 Stabilirea de scheme obligatorii de operatorilor economici pentru
raspundere extinsaaproducatorilor pentru toate cantitatea de deseuri din
ambalajele pana in 2024 ambalajele nevalorificate
Ținta 12.7 Implementarea practicilor durabile de Numarul de vehicule electrice

achiziții publice verzi, în conformitate cu inmatriculate
prioritățile naționale și politicile europene
19
Ținta 13.1 Consolidarea Numărul de persoane decedate și rănite,
rezilienței și capacității de atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la
adaptare a României la intervențiile Inspectoratului General pentru
riscurile legate de climă și Situații de Urgență,la 100000 de locuitori
dezastre naturale
Pagubele anuale la inundatii
Ținta 13.2 Îmbunătățirea Suprafata agricola protejata de sistemul national
capacității de reacție antigrindina
rapidă la fenomene Numărul de intervenții ale Inspectoratului
meteorologice extreme General pentru Situații de Urgență, cauzate de
intempestive de mare producerea unor fenomene meteorologice
intensitate periculoase si/sau asociate
Ponderea bugetului alocat activității
Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență în totalul cheltuielilor guvernamentale
Ținta 13.3 Îmbunătățirea

educației, sensibilizării și Cantitatea de deseuri menajere generate
capacității umane și
instituționale privind Temperatura medie lunara/anuala la nivelul
atenuarea schimbărilor Romaniei
climatice, adaptarea, Populația acoperită de semnatarii pentru Pactul
reducerea impactului și primarilor
alerta timpurie
Cantitatea lunara/anuala de precipitatii la nivelul
Romaniei
Suprafata padurii, din care impadurita anual
Ținta 13.4 Intensificarea
eforturilor României pentru a
realiza tranziția de la Intensitatea emisiilor de CO2
economie "verde", cu emisii
reduse de dioxid de carbon, Emisii de gaze cu efect de seră, pe activități
rezilientă la schimbările economice
climatice și pentru integrarea
măsurilor de adaptare la Numărul de persoane decedate și de persoane rănite
schimbările climatice în atribuite dezastrelor naturale, înregistrate la
sectoarele vulnerabile intervențiile Inspectoratului General pentru Situații de
economice, sociale și de mediu, Urgență, la 100000 de locuitori
în conformitate cu politicile UE 21
Valoarea producției de bunuri si servicii de mediu
Volumul de ape uzate si cantitatile de poluanti pe
evacuate in Marea Neagra
Ținta 14.1 Prevenirea și reducerea semnificativă a
poluării marine de toate tipurile, în special de la
activitățile terestre, inclusiv poluarea cu deșeuri
marine și poluarea cu nutrienți Numarul de situri de coasta cu ape de calitate
excelenta pentru scaldat
Ținta 14.2 Minimizarea și gestionarea impactului Valorile pH-ului apelor de la litoralul românesc al
acidificării mediului apelor marine, inclusiv prin Mării Negre
cooperare științifică sporită la toate nivelurile
Numar de controale efectuate, din care numar de

contraventii constatate
14.3 Dezvoltarea responsabilă și sustenabilă a

activităților de pescuit la speciile sălbatice și de Cantitatea stocurilor de pește din punct de
acvacultură cu respectarea cotelor și metodelor vedere biologic
stabilite prin lege și menținerea, în limite
rezonabile, a viabilității îndeletnicirilor
tradiționale în acest domeniu, inclusiv a
pescuitului sportiv și de agrement Suprafata siturilor marine desemnate in conditii
Natura 2000 si zone umede de importanta
internationala
14.4 Atragerea celorlalte state riverane Marii

Negre in actul de management durabil al Volumul de ape uzate si cantitatile de poluanti
resurselor acvatice vii evacuate in Marea Neagra, pe tari riverane
21
Suprafața terenurilor pe care s-au executat
regenerări pe categorii de regenerări
Ținta 15.1 Dezvoltarea infrastructurii verzi și
folosirea serviciilor oferite de ecosistemele
naturale (în special în luncile Dunării, Resursele de apă asigurate potrivit gradului de
afluenților acesteia și în Deltă) prin amenajare a bazinelor hidrografice
gestionare integrată a bazinelor hidrografice
și zonelor umede
Calitatea apelor de suprafață (rauri) pe stari
de calitate pentru lungimile de râu
monitorizate
Suprafața siturilor marine si terestre desemnate

în condițiile Natura 2000
Arii Naturale Protejate ale României pe categorii

(suprafete)
Ponderea valorii productiei de bunuri si servicii

de mediu pentru protectia biodiversitatii si a
peisajului in totalul productiei de bunuri si
servicii de mediu
Ținta 15.2 Conservarea și protejarea zonelor

umede, între care se află și Rezervația Arii Naturale Protejate ale României pe
Biosferei Delta Dunării, zonă umedă unicat în categorii (suprafete)
Europa, ca parte a patrimoniului natural
european și mondial
Suprafața siturilor marine si terestre
desemnate în condițiile Natura 2000
Calitatea apelor de suprafață (rauri) pe stari

de calitate pentru lungimile de râu
monitorizate
22
Suprafata padurii ca procent in
Ținta 15.3 Asigurarea conservării suprafata totala a tarii
ecosistemelor montane, inclusiv a
biodiversității acestora, în scopul de a
spori capacitatea acestora de a oferi Ponderea valorii productiei de bunuri si
beneficii esențiale pentru dezvoltare servicii de mediu pentru protectia
durabilă
biodiversitatii si a peisajului in totalul
productiei de bunuri si servicii de mediu
Suprafața pădurilor virgine și

cvasivirgine
Ținta 15.4 Susținerea instituțiilor și Suprafața siturilor marine si terestre

infrastructurilor de cercetare-dezvoltare desemnate în condițiile Natura 2000
de interes național și European pentru
studierea, gestionarea, protejarea și
conservarea diversității patrimoniului Valoarea fondurilor alocate in
natural domeniul silvic
Suprafața terenurilor din fondul

forestier parcursă cu tăieri (pe tipuri
Ținta 15.5 Gestionarea durabilă a pădurilor, de taieri)
eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor
rase, introducerea unui sistem informatic Suprafața terenurilor pe care s-au
integrat pentru monitorizarea exploatării și executat regenerări pe categorii de
transportului masei lemnoase, inclusiv la regenerări
punctele de frontieră, reglementarea
împăduririi și reîmpăduririi terenurilor din Valoarea exportului și importului de
fondul forestier și a celor degradate sau lemn, carbune de lemn și articole din
supuse deșertificării, desfășurarea plantării lemn, pe zone intra-UE și extra-UE
programate a perdelelor forestiere pentru
protecția culturilor agricole și a elementelor
de infrastructură în scopul limitării impactului
schimbărilor climatice Volumul de masa lemnoasa pe picior
23
Suprafața terenurilor din fondul forestier
parcursă cu tăieri (pe tipuri de taieri)
Ținta 15.6 Tranziția către o economie circulară prin

abordări complementare ce implică metode
tradiționale și tehnologii de ultimă generație
pentru restabilirea/refacerea capitalului natural și Rata de reciclare a deseurilor din lemn
reducerea dependenței de fertilizatorii sintetici și
de pesticide, pentru combaterea degradării solului
Amprenta materiala
Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de

irigatii si suprafata agricola irigata
Ținta 15.7 Combaterea deșertificării, restaurarea Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de

terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a ameliorare si combaterea eroziunii solului, pe
terenurilor afectate de deșertificare, secetă și categorii de folosinta a terenurilor
inundații
Suprafaţa cu păduri de protecţie a solului
24
Ponderea intreprinderilor care au
interactionat on-line cu administratia publica
in totalul intreprinderilor
Ținta 16.7 Dezvoltarea instituțiilor eficiente,
responsabile și transparente la toate nivelurile
Persoane care au transmis on-line formulare
completate administratiei publice in ultimele
12 luni
Persoane care au interactionat on-line cu

administratia publica, in ultimele 12 luni
Persoane care au transmis on-line formulare

completate administratiei publice in ultimele
Ținta 16.8 Profesionalizarea și perfecționarea 12 luni
activității tuturor instituțiilor administrației
publice centrale și locale, mai ales a
compartimentelor care intră în contact direct
cu cetățenii, pentru prestarea unor servicii
prompte și civilizate; extinderea și Persoane care au interactionat on-line cu
generalizarea serviciilor digitalizate on-line administratia publica, in ultimele 12 luni
25
Analiza comparativă a modelelor de
dezvoltare
Rolul Uniunii Europene în progresul Dezvoltării Durabile
2006 (iunie) - a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o

Uniune Europeană extinsă
identifică şapte domenii de acţiune majore, multe dintre acestea fiind în strânsă legătură cu
mediul, urmărind să identifice şi să dezvolte acţiuni care să permită UE o creştere constantă a
calităţii vieţii atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare prin intermediul
creării de comunităţi sustenabile, capabile să folosească şi să gestioneze resursele în mod
eficient şi să folosească potenţialului de inovare al economiei în domeniile ecologic şi social,
asigurând astfel prosperitate, protecţia mediului şi coeziune sociala
2
Provocările cheie ale Strategia Uniunii Europene privind
Dezvoltarea Durabilă (SDD)
Ținând cont de înrăutățirea situației în ceea ce priveşte mediul înconjurător, de provocările economice şi
sociale ale UE, cuplate cu noile presiuni competiționale si cu noile angajamente internaționale, Strategia de
Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene identifică 7 provocări cheie:
1) Schimbările climatice şi energia curată

Obiectivul general: Limitarea schimbărilor climatice, a costurilor şi efectelor sale negative pentru societate şi
mediu
2) Transport durabil
Obiectivul general: un sistem de transport ce satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii,
minimizând impactul nedorit asupra economiei, societăţii si mediului.
3) Consum şi producție durabile
Obiectivul General: Promovarea modelelor de producție şi consum durabile
3
Provocările cheie ale Strategia Uniunii Europene privind
Dezvoltarea Durabilă (SDD)
4) Conservarea şi managementul resurselor naturale
Obiectivul general: Imbunătățirea managementului şi evitarea supraexploatării resurselor naturale,
recunoșterea valorii beneficiilor ecosistemelor.
5) Sănătate publică
Obiectivul general: Promovarea unei sănătăți publice corespunzătoare în mod echitabil şi îmbunătățirea
protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății.
6) Incluziune socială, demografie şi migrație
Obiectivul General: Crearea unei societăți a incluziunii sociale prin luarea în considerare a solidarității între şi
în cadrul generațiilor, pentru a asigura securitatea şi a creşte calitatea vieții cetățenilor ca o condiție pentru
păstrarea bunăstării individuale
7) Sărăcie la nivel global şi provocările dezvoltării durabile
Obiectivul General: Promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurarea faptului că politicile
interne şi externe ale UE sunt în acord cu principiile dezvoltării durabile şi cu angajamentele internaționale
ale acesteia.
4
Strategia Lisabona
• Strategia Lisabona (2000 – 2010), a fost adoptată de către Consiliul European
extraordinar de la Lisabona în martie 2000 şi reînnoită de către Consiliul European în
martie 2005.
• Strategia Lisabona (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona), reprezintă un set de obiective,
domenii prioritare de acţiune, ţinte şi măsuri, pentru orientarea politicilor europene de
creştere economică şi ocupare a forţei de muncă către realizarea obiectivului strategic al
Uniunii Europene de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe
cunoaştere.
• martie 2005 - Consiliul European a decis că Strategia de la Lisabona în forma modificată ar
trebui privită în contextul mai larg al SDD şi că noua SDD ar trebui să conţină ţinte,
indicatori şi un proces de monitorizare eficient, plus o integrare deplină a dimensiunii
interne
5
SDD - Strategia Lisabona
- sinergii-
• Strategia Lisabona este o strategie dinamică vizând creşterea economică şi locurile de muncă,
având şi o componentă de mediu. Ea promovează obiectivul general al dezvoltării durabile prin
îmbunătăţirea competitivităţii, a creşterii economice, prin crearea de locuri de muncă – este vorba
despre rolul dezvoltării economice în realizarea unei societăţi sustenabile.
• SDD este un cadru pentru ghidare şi raportare în ceea ce priveşte anumite tendinţe generale în
procesul de dezvoltare şi pentru promovarea unei reflecţii pe termen lung cu privire la
sustenabilitate. Scopul său general ar trebui operaţionalizat mai precis prin intermediul unor
obiective concrete pe termen lung
• Soluţia privind implementarea, nu a fost contopirea acestor strategii pentru că ele îndeplinesc
funcţii diferite, fiind vorba despre clarificarea rolului SDD în relaţie cu celelalte strategii, în special
Lisabona, precum şi de o coordonare mai bună
• Cele 2 strategii se completează una pe cealaltă, făcând împreună posibilă crearea unei societăţi
europene sustenabile
6
Strategia Europa 2020
• În martie 2010, Comisia a propus o nouă strategie

economică pentru Europa denumită Strategia Europa 2020.
• Această strategie înlocuieşte Strategia Lisabona (2000-2010)
şi îşi propune să ghideze economia Europei spre ieşirea din
recesiune şi să permită un standard de viaţă ridicat
concomitent cu păstrarea modelului social european,
creşterea gradului de ocupare, a forţei de muncă, a
productivităţii şi a coeziunii sociale
7
8
Pentru a cataliza progresele în cadrul ecarei prioritai tematice, Comisia Europeana a adoptat
sapte iniiative emblematice (agship initiatives), care sa angajeze atât UE, cât si statele
membre în aciuni concrete, menite sa impulsioneze cresterea economica si crearea de noi
locuri de munca:
9
10
UE - economia circulară
În ceea ce privește cadrul legislativ, UE are deja un cadru legislativ extins dedicat economiei
circulare
• 2016 - Adoptarea primului pachet dedicat economiei circulare include mai multe
propuneri legislative și un plan de acțiune pe mai multe sectoare de activitate.
Zona managementului deșeurilor este țintită în mod direct ca promotoare a abordării “închiderii buclelor”
consumului de resurse.
• 2020 - Adoptarea noului Plan de acțiune pentru economia circulară, UE își propune să
sprijine activ acțiunile strategice incluse în cadrul Pactului Ecologic European.
Acest demers vizează inițiative, care țintesc întregul ciclu de viață al produselor (de ex. proiectarea
produselor în conformitate cu normele UE, acordarea unei atenții deosebite sectoarelor cu potențial de
circularitate crescut -electronice, baterii, ambalaje, mase plastice, construcții și clădiri, alimente, apă și
nutrienți, etc.), respectiv subliniază rolul activ al Achizițiilor Publice Verzi (APV) în tranziția spre economia
circulară
11
Nivel regional: Uniunea Europeană
Uniunea Europeană s-a angajat să devină lider în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
Documente programatice:
• 7 Iunie 2017 - Consensul European pentru Dezvoltare: „Our World, Our Dignity, Our Future”
• 20 Iunie 2017 - Concluziile Consiliului UE: Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru
dezvoltare durabilă, pentru a accelera elaborarea Strategiei pentru dezvoltare durabilă la nivel european
• 30 Ianuarie 2019: Document de Reflecție al Comisiei Europene „Către o Europă durabilă până în 2030”, care
se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate:
- trecerea de la economia liniară la cea circulară
- corectarea dezechilibrelor din sistemul alimentar
- adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului
- garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă
• 09 Aprilie 2019 Concluziile Consiliului UE: ” Către o Uniune tot mai durabilă până în 2030”
Președinția României la Consiliul UE
• 2019 a adus pentru România oportunitatea de a
îndeplini în semestrul I Președinția Consiliului UE.
• Dezvoltarea durabilă va juca un rol esențial, nu
doar pentru Președinția României, ci și pentru
viitorul Uniunii.
• Reprezentantul Departamentului a prezidat, în
timpul președinției României, Grupul de lucru
(Working Party) pentru implementarea Agendei
2030 pe lângă Consiliul UE, care este responsabil
de urmărirea implementării Agendei în plan intern
și european
Președinția României la Consiliul UE
Rezultate
• 09.04.2019 – Concluzii ale CONS ”Către o Uniune tot mai durabilă
până în 2030” privind punerea în aplicare de către UE a Agendei
2030 a Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă
• Concluziile adoptate de Consiliul Afaceri Generale, reprezintă
răspunsul CONS la documentul de reflecție "Către o Europă durabilă
până în 2030”, publicat de către Comisia Europeană la inceputul lui
2019
• Consiliul subliniază importanța centrală a dezvoltării durabile pentru
Uniunea Europeană și subliniază că este în interesul UE să continue
să joace un rol de lider în punerea în aplicare a Agendei 2030 și a
celor 17 ODD-uri ale acesteia
• Consiliul subliniază că este extrem de necesar și urgent să se
consolideze coerența politicilor în favoarea dezvoltării durabile la
toate nivelurile să se utilizeze mai eficient mecanismele și
instrumentele existente, inclusiv semestrul european
Președinția României la
Consiliul UE Rezultate
• Introdus în 2010, ca instrument de monitorizare a
eforturile pe care le fac statele membre pentru a
atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, semestrul
european le permite statelor membre ale UE să își
coordoneze politicile economice pe tot parcursul
anului și să găsească soluții la provocările economice
cu care se confruntă UE
• Începând cu anul 2020, ca urmare a recomandărilor
Concluziilor Cons., adoptate în perioada PRES RO,
rapoartele de ţară conţin o evaluare a stadiului de
implementare a fiecărui ODD
(http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/03/o
dd-7-energie-curata-si-la-preturi-accesibile-analiza-
progresului-romaniei/)
Angajament politic pentru Agenda 2030 în RO
• Există nevoia de schimbarea paradigmei de dezvoltare pentru

a face față provocărilor secolului XXI.
• În aprilie 2016, ambele camere ale Parlamentului României
și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17
obiective.
• Parlamentul României a fost primul parlament din cele 176
ale Uniunii Interparlamentare care și-a exprimat susținerea
pentru Agenda 2030.
• S-au tradus două manuale privind dimensiunea parlamentară
a implementării Agendei 2030 pentru a sprijini legiuitorul în
integrarea componentei dezvoltării durabile în procesul
legislativ.
Abordarea pe mai multe nivele de decizie
multi-nivel, multi-tematic, multi-sectorial în RO
Cei implicați
Parlament
•Mediul academic
• Subcomisia pentru
Guvernul Dezvoltare Durabilă •Sectorul privat
(Comisia pentru
Departamentul •Comitetul •Organizații
Politică Exernă)
pentru Dezvoltare Interministerial profesionale
Durabilă
• Consiliul consultativ
•Toate ministerele pe ODD-uri •Societatea civilă
Guvernul României •Institutul Național de (ONG-uri, cetățeni)
Statistică (INS)
Contextul dezvoltării durabile.
Provocări conceptuale şi
metodologice
Apariţia Conceptului „Dezvoltare Durabilă”
• a fost formulat la sfârşitul secolului al XX-lea, într-un moment în care subiectul

mediului se afla în prim planul dezbaterilor politice.
• „sustainability” = „sustain” – a susține + „able” capabil = „dezvoltare în limitele
capacității de suport sau de rezistență
• 1972 - Conferința ONU privind Mediul Uman, Stockholm, pune bazele dezvoltării
durabile, comunitatea internaţională dezbătând problema mediului global şi a
necesităţilor de dezvoltare
• 1987 - sintagma de dezvoltare durabilă - utilizată pentru prima oară de către
premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland.
2
Evoluția Conceptului Dezvoltare Durabilă
• Anii 1960 – este conştientizată gravitatea problemelor de mediu cu care se confruntă omenirea
• 1962 – apare cartea Silent Spring („Primăvara tăcută”), a cercetătoarei americane , Rachel
Carson (1907-1964), exemplu al studiului de impact asupra mediului, prezentat publicului larg;
• După lectura cărţii „Silent Spring”, preşedintele american John Fitzgerald Kennedy
(1917 - 1963) decide să creeze organizaţia guvernamentală precursoare a actualei Agenţii de
protecţie a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection Agency).
• 1972 - raportul Clubului de la Roma intitulat „Limitele creşterii” („The limits to growth”)
evidenţiază contradicţia între dezvoltarea industrială şi mediul ambiant
3
Evolutia Conceptului Dezvoltare Durabilă
Comisia Brundtland- Raportul Brundtland
1987 Raportul "Viitorul nostru comun" (Raportul Brundtland)

• a definit dezvoltarea durabilă ca fiind "dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile
generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
îndeplini propriile necesităţi“
• Apare nevoia asigurării echității între generații ca o componentă majoră
• Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic
şi social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei
4
Repere în Evoluţia Conceptului de Dezvoltarea Durabilă
(DD) în România - Nicolae Georgescu-Roegen
• creator al unei noi paradigme, întemeietor al
unei noi şcoli de gândire economică, fondatorul
bioeconomiei
• explică economia prin prisma legii entropiei
din termodinamică ce tratează transformarea
continuă a ordinii în dezordine (1971 Entropy
Law and Economic Process )
• explică de ce procesul economic este
continuarea celui biologic, demonstrând că
procesul economic, privit ca un tot, este pur
entropic şi că lupta economică se dă doar
pentru entropia joasă
5
Repere în Evoluţia Conceptului de DD în România -
Nicolae Georgescu-Roegen
• Procesul social-economic se întinde dincolo
de frontera tradițională (producție-consum),
luând în considerare relaţiile și schimburile
permanente cu mediul înconjurător,
considerat pe de o parte ca mediu de viață,
ca sursă de energie și materiale disponibile
(cu entropie joasă =ordine) epuizabile și pe
de altă parte ca spațiu de depozitare a
deșeurilor (entropie înaltă=dezordine);
• Bioeconomia este privită ca proiectul noii
alianţe a vieţii economice bazate pe
tehnologii şi comportamente umane
prietenoase cu mediul natural.
Conceptul clasic de bioeconomie
Grigore ANTIPA (1906–1916) şi Nicolas Georgescu ROEGEN
(1960-1975) 6
Repere în Evoluţia Conceptului de DD în România –
A.Vădineanu
• dezvoltarea durabilă este un proces lent de schimbări,care permite folosirea pe termen lung a
mediului, astfel încât dezvoltarea economică să rămână posibilă concomitent cu menţinerea
calităţii mediului la un nivel acceptabil
• susţine ideea că dezvoltarea durabilă nu poate fi tratată decât la nivel mondial, având un caracter
unitar şi simultan
• formularea dezvoltare sustenabilă/durabilă exprimă dependența strictă a procesului de
dezvoltare, de asigurare și menținere a capacității de a crea, testa și conserva potențialul
adaptativ în cadrul complexelor socio-ecologice și în final la scara întregii ierarhii de organizare a
naturii și societății
• managementul ecosistemic sau holistic și adaptativ al naturii reprezintă calea de a pune în
practică acest model de dezvoltare.
• termenul “ecosistemic sau holistic” reflectă una din trăsăturile fundamentale ale naturii și
societății umane – organizarea
• termenul “adaptativ” înglobează o altă trăsătură fundamentală care exprimă transformarea
adaptativă și evoluția acesteia la toate nivelele ierarhice de organizare
7
Repere în Evoluţia DD în România – prima Strategie
Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 1999
• În perioada 1997-1999 a fost elaborată prima Strategie Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă, cu asistenţă din partea Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD)
• a fost definitivată în urma unui proces de consultare şi participare publică şi adoptată ca
document oficial al Guvernului României.
• impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel naţional a fost relativ restrâns, el
a oferit însă cadrul conceptual şi metodologia de consultare a factorilor interesaţi pentru
implementarea cu succes a programului Agenda Locală 21 într-un număr de circa 40
municipalităţi şi judeţe.
• După aderarea României la UE, Strategia din 1999 a format obiectul unei raportări către
Comisia Europeană asupra aplicării obiectivelor dezvoltaării durabile, în iulie 2007.
8
1992 ,,Conferinţa de la Rio’’
• Dezvoltarea durabilă reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman
pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat".
• Scopul declarat al Conferinţei a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltării economice,
industriale şi sociale în lume, cuprinsă sub numele de dezvoltare durabilă – "sustainable
development".
• a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia
mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă
• a marcat tranziția de la etapa centrată pe fundamentarea crizei acute în relația mediu-
dezvoltare și formularea unei soluții pe termen lung, la etapa de proiectare și
implementare a tranziției globale, la “modelul de Dezvoltare sustenabilă”
• Declaraţia de la Rio și Agenda 21 au dezvoltat teme de mediu în beneficiul social: calitatea
vieții; utilizarea resurselor natural; protecția bunurilor globale; managementul
comunităților umane; creștere economică durabilă
9
2000 Milenium Summit
• Summitul Mileniului (2000) a ratificat Declarația Mileniului, primul document cadru la

nivel internațional pentru combaterea sărăciei, a foametei, a bolilor și inegalităților la nivel
mondial. Pentru a realiza aspirațiile Declarației Mileniului, s-au definit 8 obiective
specifice de dezvoltare, cunoscute ca Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Mileniului
(ODM), 21 de ținte și 60 de indicatori, cu termen de realizare 2015
• A urmărit completarea și eficientizarea cadrului instituțional și operațional prin

consolidarea pilonului social și a celui de mediu prin orientarea acțiunilor pe următoarele
componente prioritare: apă, energie, biodiversitate, sănătate, agricultură
10
Declaraţia Mileniului - Obiective de Dezvoltare ale
Mileniumului
Obiectivul 1 - Reducerea sărăciei extreme şi a foametei
• îşi propune să reducă la jumătate numărul celor care trăiesc cu mai puţin de un
dolar pe zi, să creeze de locuri de muncă pentru toţi, în special femei şi tineri şi să
reducă la jumătate numărul celor afectaţi de foamete
• cele mai multe progrese în reducerea numărului de cazuri de copii subnutriţi au
fost înregistrare în Asia de Est, între 1990 şi 2006.
Obiectivul 2 – Acces universal la educaţia primară

• îşi propune să asigure accesul la educaţie primară, până în 2015, pentru toţi copii
din lume.
• Numărul copiilor din ţările în curs de dezvoltare care au terminat ciclul de educaţie
primară a crescut de la 79%, în 1999, la 85%, în 2006
11
Mileniumului
Obiectivul 3 - Promovarea egalităţii dintre sexe şi încurajarea femeilor
• îşi propune să elimine inegalităţile dintre sexe în ciclul de educaţie primară
şi secundară, până în 2005, şi în toate ciclurile educaţionale, până în 2015
• două din trei ţări au atins paritatea dintre sexe la nivelul educaţiei primare după
ce, între 2000 şi 2006, rata de şcolarizare a fetelor în ţările în curs de
dezvoltare a crescut mai mult decât cea a băieţilor
Obiectivul 4 - Reducerea mortalităţii infantile

• îşi propune să reducă cu două treimi, până în 2015, mortalitatea în rândul copiilor
cu vârsta sub cinci ani.
• Majoritatea ţărilor din Africa Sub-Sahariană nu au făcut progrese în reducerea
mortalităţii infantile. În Asia de Est, America Latinăşi Caraibe, ratele
mortalităţii infantile sunt de patru ori mai mari decât în ţările dezvoltate.
Disparităţile persistă în toate regiunile, iar cei mai expuşi copii sunt cei din
zonele rurale şi a căror mame au o educaţie slabă. 12
Mileniumului
Obiectivul 5 – Îmbunătăţirea sănătăţii materne

• îşi propune să reducă cu două treimi, până în 2015, rata mortalităţii
materne şi să faciliteze accesul universal la contracepţie.
• Numărul sarcinilor survenite la o vârstă fragedă a stagnat între 2000 şi 2005,
dar ele sunt în continuarea în număr mare în Africa Sub-Sahariană
Obiectivul 6 – Combaterea HIV/SIDA, malariei şi a tuberculoze

• îşi propune să reducă la jumătate, până în 2015, cazurile de infectare cu HIV/SID
• După 2001, infectarea cu HIV în rândul tinerelor mame prezente la controale
prenatale a scăzut în 14 din cele 17 ţări cele mai afectate.
13
Mileniumului
Obiectivul 7 – Asigurarea sustenabilităţii mediului înconjurător
• îşi propune să integreze principiile dezvoltării durabile în politicile naţionale
şi săcontracareze pierderile de resurse; să reducă considerabil pierderile de
biodiversitate până în 2010; să reducă la jumătate, până în 2015, procentul celor
care nu au acces sigur la apă potabilă
Obiectivul 8 – Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare

• şi propune să canalizeze ajutoarele ţărilor bogate către ţările puţin
dezvoltate, fărălitoral (acces la mare) şi mici state insulare aflate în curs de
dezvoltare; să stabilească reguli viitoare nediscriminatorii pentru susţinerea
comerţului şi a schimburilor financiare.
Măsurile întreprinse de România pentru îndeplinirea celor 8 ţinte convenite în cadrul ONU privind
problematica globală a dezvoltarii durabile sunt prezentate în Raportul asupra Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului, adoptat de Guvernul României la 18 septembrie 2007.
14
RIO +10 (2002) - Summitul de la Johannesburg
a reafirmat dezvoltarea durabilă ca element central al agendei internaţioanle și a avut ca

rezultate:
• Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă prin care s-a asumat
responsabilitatea colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni
interdependenţi ai dezvoltării durabile: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi
protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.
• Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă (JPOI)
urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile şi întărirea cooperării
internaţionale şi integrarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile prin
• eradicarea sărăciei ;
• modificarea modelelor de producţie şi consum;
• protejarea sănătăţii
• protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi socială.
15
RIO +20 (2012)
• RIO+20 (2012) Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă are ca obiective:
• s-a decis lansarea unor acţiuni care să contribuie la dezvoltarea

Obiectivelor Dezvoltării Globale şi care să ducă la continuarea
procesului demarat de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniumului,
după anul 2015.
• s-au stabilit căile principale pentru politica unei economii verzi, bazată
pe un program desfăşurată pe parcursul a 10 ani care susţine
consumul și producția durabile
• s-a formulat ideea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD)
16
Strategia Uniunii Europene privind Dezvoltarea Durabilă
(SDD)
• Consiliul European a adoptat la Goteborg (2001) prima Strategie de
Dezvoltare Durabilă a UE, completată cu o dimensiune externă în 2002, la
Consiliul European de la Barcelona, luând în considerare Summit-ul
Mondial privind Dezvoltarea Durabilă de la Johannesburg 2002
17
Strategia Uniunii Europene privind Dezvoltarea Durabilă (SDD)
• Strategia UE din 2001, a fost revizuită în 2006, oferind o „viziune pe termen lung a sustenabilității în care
creșterea economică, coeziunea socială și protecția mediului merg mână în mână și se sprijină reciproc. SDD
in forma revizuită a fost adoptată de către Consiliul European din iunie 2006
• Scopul general al SDD în forma revizuită este să identifice şi să dezvolte acţiuni care să permită Uniunii o
creştere constantă a calităţii vieţii atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare prin intermediul
creării de comunităţi sustenabile, capabile să folosească şi să gestioneze resursele în mod eficient şi a
folosirii potenţialului de inovare al economiei în domeniile ecologic şisocial, asigurând astfel prosperitate,
protecţia mediului şi coeziune social
• Această strategie care acoperă toate politicile Uniunii identifică şapte domenii de acţiune majore, multe
dintre acestea fiind în strânsă legătură cu mediul înconjurător
18
SDD – Raportări
2007 primul raport al Comisiei privind progresul SDD care concluzionează:
• că atât Uniunea cât şi statele membre au înregistrat succese în implementarea unor cadre de politici publice
vizând dezvoltarea durabilă
• că trebuie menţinută atenţia acordată celor şapte domenii stabilite în 2006, acordându-se însă prioritate
schimbărilor climaterice şi energiei bio
• Eurostat a publicat în 2007 un raport de monitorizare bazat pe un set extins de indicatori în strânsă legătură
cu dezvolarea durabilă. Acest raport a constituit unul dintre inputurile cele mai importante pentru realizarea
acestui raport de progress
2009 al doilea raport privind progresul SDD subliniază că:
• dezvoltarea durabilă a fost introdusă într-o categorie largă a politicilor UE; Uniunea se poziţionează pe un loc
fruntaş în lupta împotriva schimbărilor climatice şi promovarea unei economii care generează un nivel scăzut
de emisii
• Această evaluare a progresului este însoţită de raportul bi-anual al Eurostat cu privire la dezvoltarea
durabilă.
19
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilăa României
Orizonturi 2013–2020–2030
• Guvernul României, întrunit în şedinţă la 12 noiembrie 2008, a dezbătut
şi aprobat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul
anilor 2013–2020–2030
• Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaţiei asumate de România în
calitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor
convenite la nivel comunitar, în special cele statuate în Tratatul de
aderare, în Strategia Lisabona entru creştere şi locuri de muncă şi în
Strategia reînnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă din 2006.
• Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval
de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu
Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondial – cel al dezvoltării
durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a
relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natura
20
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilăa României
Orizonturi 2013–2020–2030
În urma dezbaterii proiectului la nivel naţional şi regional, cu implicarea activă a factorilor interesaţi şi cu
sprijinul conceptual al Academiei Române, Strategia propune o viziune a dezvoltării României în perspectiva
următoarelor două decenii:
• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul
programelor şi politicilor publice ale României;
• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai
dezvoltării durabile;
• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a Romaniei de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE.
Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoară procesul de convergenţa reală, se creează astfel
condiţiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al României să depăşească în anul 2013 media UE din acel
moment, să se apropie de media UE în anul 2020 şi să fie uşor superior nivelului mediu european în anul
2030.
SNDD este considerată o strategie cuprinzătoare căreia însă i-a lipsit monitorizarea procesului de
implementare
21
Contextul actual, internațional și european al dezvoltării
durabile
• Există nevoia de schimbarea paradigmei de
dezvoltare pentru a face față provocărilor
secolului XXI.
• În 2015, s-a adoptat în cadrul adunării naționale
de la ONU la New York Agenda 2030 care include
un set de 17 ODD-uri.
• Cei trei piloni ale Dezvoltării Durabile sunt:
economic, social și de mediu.
• În 2015, an emblemetic pentru dezvoltarea
omenirii, au mai fost adoptate:
• Sendai Framework for Disaster Risk Reduction
• Addis Ababa Action Agenda
• Paris Climate Agreement
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă ”Transformarea lumii noastre” este o versiune fundamental
modificată a cadrului conceptual al dezvoltării durabile, structurată pe un pachet de 17 ODD-uri
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este o foaie de parcurs globală, un parteneriat în care România
trebuie să se implice susținut, alături de statele lumii, de la nivel guvernamental până la nivelul cetățeanului
obișnuit, beneficiarși actor, cu rol important în reducerea decalajului existent între lumea în care trăim și cea
pe care ne-o dorim.
23
Cadrul instituțional,
instrumentele și mecanismele pentru implementarea Agendei 2030 la
nivel global
1
1c
UN System 1a 1b United Nations
Sistemul Environmental
Economic and Programme (UNEP) –
Națiunilor Social Council
Department of Economic and
Social Affairs (UN DESA) – Programul Națiunilor Unite
Unite (ECOSOC) –
pentru Mediu
Consiliul Departamentul de Afaceri
Economic și Economice și Sociale al autoritate în domeniul mediului la
Social Națiunilor Unite nivel global
High Level Political United Nations Executive

Forum (HLPF) - Forumul Committee on Economic and
politic la nivel înalt al Social Affairs - ECESA Plus -
ONU privind dezvoltarea Comitetul Executiv pentru Afaceri
durabilă Economice și Sociale Plus
Sustainable Development Report
(formerly the SDG Index & Dashboards)
este prima evaluare la

nivel mondial care
studiază evoluția fiecărei
țări în ceea ce privește
realizarea ODD-urilor
• coordonat de Jeffrey D. Sachs, profesor de economie de renume mondial, lider în

dezvoltare durabilă, consilier senior al ONU
• Raportul pentru dezvoltare durabilă se poate utiliza pentru a identifica prioritățile de

acțiune, pentru a înțelege provocările cheie în implementare, pentru a urmări progresul,
pentru a identifica lacunele care trebuie acoperite pentru a atinge ODD-urile până în 2030.
25
Sustainable Development Report
(formerly the SDG Index & Dashboards)
• Țările sunt clasificate în funcție de un scor general ce măsoară progresul total al
unei țări în realizarea tuturor celor 17 ODD.
• Scorul poate fi interpretat ca procentul realizării ODD. Un scor de 100 indică
faptul că toate ODD-urile au fost atinse. În perioada 2018 -2020 România a urcat
constant în acest clasament
• Sustainable Development Report 2022, From Crisis to Sustainable
Development: the SDGs as Roadmap to 2030 and Beyond, Romania ocupă locul
30 din 163 țări evaluate cu scorul de 77.7
• Sustainable Development Report 2020, The Sustainable Development Goals
and Covid-19, 2020, Romania ocupă locul 38 din 166 țări evaluate cu scorul de
74.78
• 2019 The SDG Index and Dashboards , Romania a acupat locul 42 din 162 șări
evaluate, cu un scor 72.7
• 2018 SDG Index and Dashboards, Romania a ocupat locul 44 din 156 țări
evaluate cu un scor de 71.2
26
Calcularea indicelui SDG în RO
Universitatea Babeș-Bolyai - partener în atingerea obiectivelor de Dezvoltare; au realizat un dashboard
al indicelui ODD pt aprox. 80 autorități publice locale
CMA Localitites
Cluj-Napoca 10.00 5.36 9.34 8.57 6.25 9.90 9.20 9.97 7.82 10.00 6.49 9.96 2.24 1.74 0.14 5.34 7.02
Florești 0.39 8.49 6.64 5.79 8.36 10.00 9.99 4.91 3.93 9.71 8.99 10.00 6.97 0.42 4.79 1.01 6.28
Baciu 0.14 5.31 7.12 3.98 6.03 8.57 7.93 6.73 4.67 6.83 6.67 8.51 6.51 0.48 4.85 2.75 5.44
Gilău 0.15 8.17 6.08 4.58 4.78 7.16 6.04 4.19 2.36 6.16 5.77 7.76 10.00 0.44 4.94 3.85 5.15
Apahida 0.23 4.19 6.04 4.56 6.10 6.97 7.01 6.04 4.18 6.57 6.44 7.29 0.48 4.64 5.81 3.27 4.99
Jucu 0.11 8.47 6.03 3.40 2.85 3.85 6.05 7.10 3.30 3.95 4.30 5.42 2.33 3.82 4.99 6.94 4.56
Feleacu 0.05 4.35 4.90 3.09 4.65 4.80 5.84 5.48 3.69 5.03 6.18 4.99 5.28 1.19 4.98 3.82 4.27
Bonțida 0.05 7.51 5.16 4.29 3.95 3.94 5.01 6.60 2.82 3.58 2.36 4.65 2.28 2.93 6.10 4.38 4.10
Chinteni 0.04 5.18 5.24 2.56 4.60 2.06 6.24 3.47 0.81 5.20 4.72 2.00 2.45 5.11 4.99 6.58 3.83
Borșa 0.01 4.62 7.86 4.59 3.84 1.00 4.27 4.41 1.21 2.09 3.75 1.34 0.51 7.10 9.99 2.43 3.69
Gârbău 0.02 0.00 4.42 3.46 5.18 4.74 5.12 3.59 3.58 2.84 4.46 5.18 7.12 0.43 4.99 3.04 3.64
Vultureni 0.01 10.00 3.69 3.37 4.09 0.00 4.63 0.42 0.76 1.63 3.63 0.00 6.11 5.53 5.00 5.49 3.40
Tureni 0.03 4.68 2.98 3.60 4.08 2.01 4.37 2.90 1.66 3.72 3.70 2.08 2.76 0.52 4.99 5.58 3.10
Petreștii de Jos 0.02 0.84 6.83 2.90 3.35 1.13 4.71 1.89 2.30 0.84 3.16 1.73 5.06 1.96 5.00 4.12 2.87
Ciurila 0.01 1.55 6.94 1.73 4.62 2.11 0.53 1.47 2.10 2.51 6.40 2.33 6.23 0.30 5.00 1.78 2.85
Căianu 0.01 3.41 6.71 3.27 0.41 2.04 5.06 4.09 1.63 2.24 2.28 2.12 1.61 0.74 4.99 3.71 2.77
Aiton 0.00 4.82 7.66 1.27 5.12 0.40 5.35 4.44 1.50 0.00 3.87 0.71 0.00 1.46 5.00 0.56 2.64
Cojocna 0.03 1.58 5.33 2.90 2.36 0.04 3.76 3.24 1.91 2.57 1.22 0.92 0.34 1.65 5.31 1.68 2.18
România durabilă
• În vederea armonizării obiectivelor Agendei 2030 cu
particularitățile naționale în perioada 2017 - 2018 a fost
revizuită de către Departtamentul pentru Dezvoltare
Durabilă, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a
României Orizonturi 2013-2020-2030, rezultând astfel
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României
2030
• Pe plan economic, este nevoie de garantarea unei creșteri
economice pe termen lung de care să beneficieze cetățenii
României care să nu compromită mediul înconjurător.
• Sub aspect social, este nevoie de o societate coezivă, care să
beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și
sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei,
dintre mediul urban/rural și între regiuni, care să conducă la
promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot
simți apreciați și sprijiniți.
• Conștientizarea importanței mediului înconjurător a crescut
semnificativ în ultimii ani, atât în ceea ce privește mediul
natural, cât și la cel antropic.
Dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea
Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
La nivelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, se desfășoară proiectul “România durabilă -

Dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea
României 2030”, ce are ca scop implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României
2030 (SNDD 2030) prin:
• asigurarea cadrului adecvat de implementare,
• creșterea capacității instituționale a autorităților centrale,
• eficientizarea comunicării și colaborării interinstituționale,
• asigurarea consistenței implementării prin monitorizarea
progresului și prezentarea tendințelor de dezvoltare ale României,
INS - SETUL DE INDICATORI
1. Institutul Național de Statistică (INS),

partener în proiectul “România Durabilă” –
Dezvoltarea cadrului strategic şi
instituţional pentru implementarea
Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea
României 2030”
2. Rolul INS este de a stabili setului de

indicatori de dezvoltare durabilă pentru
monitorizarea implementării Strategiei.
Dimensiunea globală a
dezvoltării durabile
Ce este Dezvoltarea Durabilă?
• Dezvoltarea durabilă „este dezvoltarea care
urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului,
fără a compromite posibilităţile generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".”*
• Dezvoltarea durabilă promovează conceptul

de conciliere între progresul economic şi
social fără a pune în pericol echilibrul
natural al planetei.
* Viitorul nostru comun, Raportul Brundtland, 1987

2
De ce Dezvoltare Durabilă?
Pentru implementarea Agendei

2030 este esențială o abordare
holistică, care recunoaște sinergiile și
interconexiunile dintre obiectivele și
dimensiunile diferite ale acesteia.
3
De ce Dezvoltare Durabilă?
• Conceptul de dezvoltare durabilă s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului se afla în
prim planul dezbaterilor politice.
• Comunitatea internaţională a decis să trateze problemele mediului prin măsuri colective la nivel
global, pe care a căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru internaţional
adecvat.
• Cadrul internaţional de acţiune s-a format în timp, se află într-o evoluţie dinamică cuprinzând:
• măsuri legale cu caracter obligatoriu în forma tratatelor sau convenţiilor

• măsuri cu caracter neobligatoriu, în forma declaraţiilor, rezoluţiilor sau seturilor de linii
directoare şi orientări politice, măsuri instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile.
4
Unde ne aflăm?
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
este rezultatul modificării percepției și conștientizării evoluției fără precedent a societății, din
1972 și până în anul 2015, când a fost adoptată de către 193 de state și guverne din întreaga
lume, printre care și România, în cadrul lucrărilor summit-ului ONU de la New York.
5
1972 Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman
(Stockholm Conference on Human Environment) - context
• comunitatea internaţională a dezbătut
problema mediului global şi a necesităţilor de
dezvoltare
• Conferinţa a recunoscut că problemele de
mediu ale ţărilor industrializate, cum sunt
degradarea habitatelor, toxicitatea şi ploile
acide nu reprezintă probleme neapărat
importante pentru toate ţările, adică
strategiile de dezvoltare nu îndeplinesc
necesităţile şi priorităţile ţărilor şi
comunităţilor celor mai sărace.
6
1972 Conferinţa de la Stockholm privind Mediul Uman
Rezultate
• Declaraţia de la Stockholm, conţine 26 de principii;

• Planul de Acţiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
• programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
• activităţile pentru managementul mediului;
• măsurile de sprijin.
• Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment
Programme – UNEP) al cărui Consiliu de Conducere şi Secretariat au fost
înfiinţate în decembrie 1972 de Adunarea Generală ONU;
• Fondul voluntar pentru Mediu (Voluntary Environment Found) înfiinţat în
ianuarie 1973, în conformitate cu procedurile financiare ONU.
7
1983 Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare -
Comisia Brundtland - context
• Declaraţia de la Stockholm, prin principiul 13 ( Pentru a realiza un management

mai raţional al resurselor, care să conducă la îmbunătăţirea mediului, Statele
trebuie să adopte o abordare integrată şi coordonată a planurilor lor de
dezvoltare, pentru a asigura că dezvoltarea lor este compatibilă cu necesitatea de
a proteja şi îmbunătăţi mediul în beneficiul propriei populaţii.)
• A generat reorientarea eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare, în

1983, când Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare (World Commission on Environment and Development –
WCED) cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland.
8
1983 Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare
Comisia Brundtland – probleme identificate
• Problema-cheie a dezvoltării durabile este opoziţia între nevoile de creştere ale

populaţiei şi limitele impuse de resursele planetei precum şi degradarea continuă
a mediului
• dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari şi standarde mai înalte de trai
pentru un mic procent din populaţie, ci creşterea nivelului de trai al tuturor;
• dezvoltarea nu ar trebui să implice distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor
noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant.
9
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare - Comisia
Brundtland - rezultate
1987 a elaborat şi publicat raportul "Viitorul nostru comun" (Raportul Brundtland)

• a definit dezvoltarea durabilă ca fiind "dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile
generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea
generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi“
• a formulat cadrul care avea să stea la baza:

• celor 40 de capitole ale Agendei 21
• celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio
10
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare - Raportul
Comisiei Brundtland
• a schimbat paradigma introducând conceptul de „depășire a limitelor”, astfel că „resursele

limitate” de care societatea are nevoie au fost „depășite”, ceea ce descrie incapacitatea
sistemului planetar de absorbție a deșeurilor generate de „creșterea economică”.
Raportul Brundtland a ajutat la definirea celor trei componente fundamentale ale
dezvoltării durabile:
• ECHITATEA SOCIALĂ prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea
de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă,
alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării
• CREȘTEREA ECONOMICĂ la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de
calitatea vieții din țările dezvoltate
• MEDIUL cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin
schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile
11
1992 ,,Conferinţa de la Rio’’ - context
• iunie 1992, Rio de Janeiro s-a
desfăşurat Conferinţa
Naţiunilor Unite privind
Mediul şi Dezvoltarea (United
Nations Conference on
Environment and
Development – UNCED)
denumită şi "Conferinţa de la
Rio“ sau „Summitul
Pământului”
• a reunit 120 de conducători ai
statelor lumii;
• a fost recunoscută oficial
necesitatea de a integra
dezvoltarea economică şi
protecţia mediului în obiectivul
de dezvoltare durabilă
12
1992 ,,Conferinţa de la Rio’’ - scop
• Dezvoltarea durabilă reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susţină

progresul uman pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat".
• Scopul declarat al Conferinţei a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltării
economice, industriale şi sociale în lume, cuprinsă sub numele de dezvoltare
durabilă – "sustainable development".
• S-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului internaţional al
mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării urabile.
13
1992 ,,Conferinţa de la Rio’’ - rezultate (1)
• Declaraţia de la Rio, "Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă

în armonie cu natura; naţiunile au dreptul suveran de a exploata resursele
proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor proprii." -
27 de principii;
• Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu
începere din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor
domenii de programe specifice, structurate în termenii:
• bazei de acţiune;
• obiectivelor de realizat;
• activităţilor care trebuie efectuate;
• modalităţilor de implementare.
14
1992 ,,Conferinţa de la Rio’’ - rezultate (2)
• Declaraţia principiilor privind pădurile – document fără putere obligatorie, care
conţine principiile pentru managementul conservării şi dezvoltării durabile a tuturor
tipurilor de păduri.
• Organizarea instituţională a Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD);
• Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21.
• a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a mediului şi de
dezvoltare.
• Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio, s-a ajuns la un acord cu privire la două
convenţii obligatorii:
• Convenţia privind Diversitatea Biologică (Convention on Biological Diversity CBD)
• Convenţia cadru privind Schimbările Climatice.
15
Evaluările periodice ale Conferinţei de la Rio
(+5, +10, +20)
• RIO+5 (1997) - New York

Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio
• RIO+10 (2002) – Johannesburg
Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (World Summit on
Sustainable Development – WSSD), Summitul de la Johannesburg
RIO+20 (2012) – Rio de Janeiro

Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă – UNCSD (United Nations
Conference on Sustainable Development, Rio+20)
16
RIO+5 (1997)
• RIO+5 (1997) - Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la

Rio, New York
• a evidenţiat o serie de deficienţe, legate în particular de echitatea socială şi
sărăcie.
• Aceste aspecte au fost evidenţiate prin:
• reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi creşterea datoriilor
internaţionale;
• eşecul îmbunătăţirii: transferului de tehnologie, construcţiei capacităţilor
pentru participare şi dezvoltare;
• eşecul coordonării instituţionale
• incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producţie şi de consum.
17
RIO +10 (2002)
• RIO+10 (2002) - Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă (World

Summit on Sustainable Development – WSSD), Summitul de la Johannesburg
• a reunit 104 conducători ai statelor lumii
• a reafirmat dezvoltarea durabilă ca element central al agendei internaţioanle şi a
dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor globale de luptă
împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului
• a făcut apel la ratificarea, întărirea şi implementarea mai fermă a acordurilor şi
convenţiilor internaţionale privind mediul şi dezvoltarea
18
Rio +10 (2002) - rezultate
• Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă prin care s-a asumat

responsabilitatea colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni
interdependenţi ai dezvoltării durabile: dezvoltarea economică, dezvoltarea
socială şi protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.
• Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă
(JPOI) urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile şi întărirea
cooperării internaţionale şi integrarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile
prin
• eradicarea sărăciei ;
• modificarea modelelor de producţie şi consum;
• protejarea sănătăţii
• protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi
socială.
19
RIO +20 (2012)
• RIO+20 (2012) Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă are ca obiective:

• un angajament politic reînnoit pentru dezvoltarea durabilă,
• evaluarea progreselor realizate până în prezent şi a lacunelor aprute în
implementarea rezultatelor principalelor summituri privind dezvoltarea
durabilă,
• abordarea provocărilor noi şi emergente
• Pentru realizarea obiectivelor, accentul se pune pe două teme majore:

• Economia verde, în contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei
• Cadrul instituţional pentru dezvoltare durabilă
20
Sinergiile ODD - Rio+20 - ODM
• Conceptul de ODD s-a născut la Conferinţa (Rio+20), în 2012.
• ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) parte a
Declaraţiei Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU.
• Summitul Mileniului (2000) a ratificat Declarația Mileniului, primul document cadru la

nivel internațional pentru combaterea sărăciei, a foametei, a bolilor și inegalităților la nvel
mondial. Pentru a realiza aspirațiile Declarației Mileniului, s-au definit 8 obiective specifice
de dezvoltare, cunoscute ca Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Mileniului (ODM), 21
de ținte și 60 de indicatori, cu termen de realizare 2015.
21
Sinergiile ODD - Rio+20 - ODM
Declaraţia Mileniului a constituit în perioada 2000-2015 unica agendă globală în domeniul

dezvoltării asupra căreia a existat un acord la cel mai înalt nivel şi care includea ţinte
precise:
1. Reducerea sărăciei extreme şi a foametei
2. Realizarea accesului universal la educaţie primară
3. Promovarea egalităţii de gen şi emanciparea femeilor
4. Reducerea mortalităţii infantile
5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne
6. Combaterea HIV/SIDA, a malariei şi a altor boli
7. Asigurarea sustenabilităţii mediului
8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare
22
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
• Agenda 2030 a fost adoptată în anul 2015, în cadrul lucrărilor summit-ului ONU
de la New York. Prin acest document, ONU a oferit o agendă universală cu
obiective clare și cuantificabile.
• Agenda 2030 include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi un

plan de acţiune pe următorii 15 ani, pentru eradicarea sărăciei extreme,
combaterea inegalităţilor, a injustiţiei şi protejării planetei până în anul 2030.
• În 2015, au mai fost adoptate alte 3 tratate internaționale:

• Sendai Framework for Disaster Risk Reduction
• Addis Ababa Action Agenda
• Paris Climate Agreement
23
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă ”Transformarea lumii noastre” este o versiune fundamental
modificată a cadrului conceptual al dezvoltării durabile, structurată pe un pachet de 17 ODD-uri
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este o foaie de parcurs globală, un parteneriat în care
România trebuie să se implice susținut, alături de statele lumii, de la nivel guvernamental până la
nivelul cetățeanului obișnuit, beneficiarși actor, cu rol important în reducerea decalajului existent
între lumea în care trăim și cea pe care ne-o dorim. 24

Examen DD PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen DD PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicatori de Dezvoltare Durabilă:

Numar indicatori principali Numar indicatori aditionali

INS Alte Institutii

Naționali Comuni ONU Comuni Eurostat

Evoluția randamentului agricol

2.3 Dublarea ponderii Ponderea agriculturii în PIB

Număr de proiecte și cheltuiala de C_D pe programe

2.5 Creșterea gradului de valorificare a

Valoarea exportului și importului de

2.7 Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode Produse atestate traditional

Valoarea exportului si importului de

4.11 Extinderea în educația

7.2 Asigurarea securității cibernetice

Productivitatea muncii pe persoană ocupată

Valoarea exportului și importului de bunuri

Populatia ocupata (sau salariatii) din hoteluri si

8.5 Consolidarea capacității instituțiilor Intermediere financiara

Volumul creditarii activitatilor economice de catre

Numărul de sucursale de unități de credit si numarul de

9.3 Reabilitarea industriilor pentru a deveni Valoarea importului de bunuri și a

9.7 Creșterea accesului Valoarea soldului operațiunilor de

12.1 Trecerea etapizată la un

14.3 Dezvoltarea responsabilă și

Ponderea valorii exportului/importului către/din țările

Asistență oficială netă pentru dezvoltare (AOD), totală

Exportul de produse Hight Tech

Datoria publică României, din care externă

17. 4 Susținerea angajamentelor Valoarea exportului și importului de bunuri,

Datoria publică a României, din care externă

• •în cadrul celei de a treia Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU)

•Peste 60 de agenții și organizații internaționale ale

•Procesul a fost coordnat de UN-DESA (Department

•Recesiunea economică globală și turbulențele financiare provocate de COVID-19 au

•Prăbușirea comerțului și a investițiilor

•Eliminarea a aproximativ 90 de miliarde de dolari SUA alocați investițiilor în piețele emergente

•Dar chiar și înainte de pandemie s-a observat;

•o scaderea a asistenței ODA cu 4,3%;

•S-au evidențiat vulnerabilități în creștere în instituțiile financiare nebancare

•Prevenirea unei crize a datoriilor prin:

•Reevaluarea sustenabilității datoriilor / revizuirea mecanismelor existente

•Stabilizarea piețelor financiare prin continuarea injectării de lichidități:

•Pe termen mediu prin promovarea investiții lor durabile

•Sisteme de protecție socială consolidate;

•Investiții în prevenirea riscurilor,

•Eliminarea barierelor comerciale și a restricțiilor care pot afecta lanțurile de aprovizionare.

•crează oportunități în ceea ce priveşte implementarea Agendei Addis Abeba:

•piețe financiare - acces la servicii financiare;

•management financiar public - eficiență în managementul financiar public

•căi de dezvoltare - acces la pieța globală și comerțul internațional

•dar creează și inechități, noi riscuri și incertitudine!

•Automatizarea reprezintă o amenințare la adresa locurilor de muncă putnd genera inegalitatea

•Țările trebuie să se pregătească și să investească în tehnologiile digitale, punând

•Pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă, de mediu și de sustenabilitate socială, sunt

•Reușita tranziției verzi necesită canalizarea investițiilor private, ca o completare la finanțarea

•îmbunătățirea obligațiilor de transparență pentru ca intermediarii financiari să includă factorii

•instituirea unui sistem de clasificare unitar al UE („taxonomie”) pentru activitățile economice

•Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor

 Nu este o listă obligatorie pentru a investi

pentru a fi considerată durabilă din punctul de vedere al mediului și eligibilă conform

(b) participanților la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare;

•Conform Regulamentului privind Taxonomia UE (RT) în elaborarea criteriilor tehnice de

•Platforma privind finanțarea durabilă este instituită și prezidată de Comisie și trebuie să

- sprijiniă COM în elaborarea criteriilor tehnice de examinare, aprobate prin acte