Evaluarea calitativă a

terenurilor agricole – resursa

de sol, cartarea şi bonitarea
 „Pământul“
• Solul → „produs“ al mediului natural;
→ principalul mijloc de producţie în agricultură.

• Factorii care contribuie la formarea solului:

1. roca mamă;
2. formaţiunile (treptele) de relief;
3. variaţia condiţiilor de climă;
4. structura vegetaţiei;
5. timpul;
6. vieţuitoarele (animalele şi omul).
 Componentele solului
B. C.
A. Soluţia solului Gazele din sol
Constituenţi solizi apa încărcată cu electroliţi CO2, N2, O2
(NO-2,NH+4, H2PO-4, K+, Na+, Ca2+, Mg2+ etc.)

1. minerali 2. organici

Feldspaţi, amfiboli etc. 2.1. materie organică moartă

Argile, oxizi şi hidroxizi 2.2. materie organică vie

microfloră
(alge, ciuperci, bacterii)
microfaună
(gasteropode,
artropode
<<arahnide, crustacee, miriapode, insecte>>,
rozătoare)
Solul – alcătuire/compoziţie naturală
 Proprietăţi
chimice

Capacitatea de schimb
Capacitatea de schimb Capacitatea totală Gradul de saturaţie Re a c ţ i a C a p a c i t a t e de
pentru baze
pentru hidrogen de schimb cationic în baze soluţiei tamponare
(suma bazelor de schimb)
H sau SH T V%= S*100/T pH-ul pH=pKa+logV/(100-V).
S sau SB

Concluzii:
În cazul solurilor cu V=100 sau aproape de 100% se indică o levigare slabă a acestora,
reacţie neutră până la alcalină, proprietăţi în general favorabile.
Un grad de saturaţie cu baze scăzut arată o levigare puternică, reacţie acidă,
proprietăţi mai puţin favorabile.
Cu cât V% este mai mare, cu atât şi starea de fertilitate a solului este mai ridicată.
 Proprietăţi
fizice şi
fizico-mecanice

D e n s i t a t e a (D) Densitatea Altele:

Structura: a p a r e n t ă (Da) Porozitatea
sau g r e u t a t e a -consistenţa, Rezistenţa la arat
Textura -grăunţoasă, s p e c i f i c ă (Gs): sau g r e u t a t e a totală
-Plasticitatea,
- glomerulară etc. D sau Gs = G/Vpt. v o l u m e t r i c ă (Gv): P%=100 (1-Da/D) -Adezivitatea etc.
Da sau Dv = G/Vt

Pa=Pt-CC·Da

Observaţii:
- densitatea solurilor obişnuite variază între 2,5 şi 2,7;
- > 2,7 = minerale grele;
- < 2,5 = substanţe organice;
- densitatea aparentă are valori mult mai mici decât densitatea şi sunt cuprinse între 1 şi 2;
- solurile cu textură mijlocie şi structură glomerulară, afânate, au porozitatea totală 50-60%
 Curbele de
reţinere a apei de
către diferite
soluri;
formele de apă din
sol;
indicii hidrofizici
Bilanţul apei în sol
 Solul
• Fertilitatea (rodnicia pământului):
- naturală;
- artificială;
- relativă;
- potenţială;
- efectivă;
- culturalizare.
- Starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive şi forma în care acestea se
găsesc → regimul nutritiv al solului.

• Mijloc de producţie în agricultură:

- mijloc de producţie natural;
- limitat în spaţiu;
- nu se uzează (ca alte mijloace de producţie) şi poate asigura producţii în
permanenţă.

Troficitatea → însuşire a unui sol de a fi nutritiv pentru plante

 Indicatorii
fertilităţii
solului

agrofizici agrochimici biologici

grosimea profilului
util de sol, microflora şi flora
textura, compactitatea, pH-ul, spontană
porozitatea, reacţia de tamponare, şi cultivată,
structura, gonflarea, suma bazelor schimbabile
microfauna şi fauna
contractarea
Activitatea din sol → faună şi microfaună
a-furnici, b-râme, c-bacteria Rhizobium, d-fungi, e-
Actinomycetes, f-bacterii
Profilul de sol
 Clasele si tipurile principale de soluri
Nr. Clasa de sol Orizonturi diagnostice Tipul de sol
crt.
1 Protisoluri cel mult un orizont A litosolul, regosolul, psamosolul,
(neevoluate) sau O sub 20 cm aluvisolul si entiantrosolul
grosime
2 Cernisoluri A molic (Am) kastanoziom (sol balan),
(molisoluri) cernoziom calcaric (cernoziom
carbonatic), cernoziom,
cernoziom
cambic
cambic,
(sol
faeoziom
cernoziomoid
Sistemul
cambic), faeoziom argic (sol
cernoziomoid argiloiluvial,
Român
cernoziom argiloiluvial),
faeoziom greic (sol cenusiu),
de Taxonomie
faeoziom
(pseudorendzina) si rendzina
marmic
a Solurilor
3 Umbrisoluri A umbric (Au) nigrosol (sol negru acid) si
humosiosol (sol humico-silicatic)
(SRTS), elaborat
4 Cambisoluri B cambic (Bv) eutricambisol (sol brun
mezobazic), terra rossa (sol rosu)
eu- de Institutul de
5 Luvisoluri B argilic (Bt)
si districambisol (sol brun acid)
preluvisol tipic (sol brun
Cercetari
(argiluvisoluri) argiloiluvial), preluvisol roscat
(sol brun-roscat), luvosol tipic
pentru
(sol brun luvic tipic), luvosol
albic (luvisol albic), planosol si
Pedologie,
6 Spodisoluri B spodic (Bs si Bhs)
alosol
prepodzol (sol brun feriiluvial
clasificare in
(spodosoluri) sau criptospodic (Bcp) sau brun podzolic), podzol si
criptopodzol
concordanta cu
7 Pelisoluri orizonturi A, B, C pelosol si vertosol cerintele cuprinse
(vertisoluri) bogate in argile
8 Andisoluri A - AC, AR sau Bv andosol in World Reference
9 Hidrisoluri glei de reducere (Gr) stagnosol (sol pseudogleic),
(hidromorfe) sau stagnic (W), A gleisol (sol gleic si lacoviste) si Base for Soil
limnic (Al) sau histic limnisol
(T) Resources
10 Salsodisolurile salic (sa), natric (na) solonceac, solonet
(halomorfe) sau orizont argiloiluvial (FAO, 1998)
natric (Btna)
11 Histisoluri (organice orizont turbos (T) sau histosol si folisol
sau histosoluri) folic (O)
12 Antrisoluri orizont antropogenetic erodosol si antroslol
(trunchiate si sau lipsa orizonturilor
desfundate) A si E
 Pretabilitatea solurilor pentru culturile de câmp

Însuşiri fizice Însuşiri chimice

Volumul edafic util (Ve)
Adâncimea profilului de sol (As)
Textuta (Tx)
Scheletul solului (Ss)
Regimul hidric (Rh)
Panta (P)
pH-ul (pH)
Raportul carbon/azot din sol (C/N)
Salinitatea (S)
Conţinutul în materii organice (H)
Capacitatea de schimb cationic (T)
Gradul de saturaţie cu baze (V%)

Din aceşti 12 parametri ai însuşirilor fizice şi chimice ale

solului se aleg 10 şi se iau notele care corespund cu
însuşirile lor fizice şi chimice.
 Condiţia ecologică cea mai bună
Specificarea/însuşirea Valoarea
Precipitaţii medii anuale, mm 600-700
Temperatura medie anuală, °C 11
Tipul de sol/textura cernoziom freatic-umed/mijlocie
Rezerva de humus, t/ha 400
Forma de relief teren plan
Adâncimea apei freatice, m 1,5-2,0
Salinizare/alcalizare absent

Observaţii!
În asemenea condiţii, se pot obţine producţii medii de 6-7 t/ha la grâu şi orz,
8-9 t/ha la porumb boabe, în condiţii tehnologice intensive.
Clase și tipuri de soluri din regiunea Sud Muntenia și Județul Ilfov
Clasa de soluri Tipul de sol Suprafata
ha %
Protisoluri 522586.22 14.43
Litosoluri 3012.79 0.08
Regosoluri 90936.82 2.51
Psamosoluri 644.69 0.02
Aluviosol 427991.92 11.82
Cernisoluri 1342154.21 37.07
Kastanoziomuri 3528.50 0.1
Cernoziomuri tipice 449465.23 12.41
Cernoziomuri gleice 50132.51 1.38
Cernoziomuri
cambice 550323.29 15.2
Cernoziomuri argice 219584.67 6.06
Faeoziomuri tipice 35401.25 0.98
Faeoziom greice 5387.15 0.15
Faeoziomuri
clinogleice 18331.38 0.51
Rendzine tipica 10000.23 0.28
Umbrisoluri 6794.48 0.18
Nigrosoluri 2691.15 0.07
Humosiosoluri 4103.33 0.11
Cambisoluri 405806.79 11.21
Eutricambosoluri 193785.99 5.35
Districambosoluri 212020.8 5.86
Luvisoluri 968442.85 26.75
Preluvosoluri 98056 2.71
Preluvosoluri roscate 286340.16 7.91
Luvosoluri tipice 289020.2 7.98
Luvosoluri roscat
vertic 161574.13 4.46
Luvosoluri albice 133452.36 3.69
Spodosoluri 83084.84 2.29
Prepodzoluri 53939.22 1.49
Podzoluri 29145.62 0.8
Pelisoluri 73738.27 2.04
Vertosoluri 73738.27 2.04
Hidrisoluri 111571.78 3.08
Gleiosoluri 92270.31 2.55
Stagnosoluri 19301.47 0.53
Salsodisoluri 11385.43 0.32
Solonceacuri 2056.17 0.06
Soloneturi 9329.26 0.26
 Salsodisolurile Soloneturi tipice Solonceacuri Regosoluri
Gleiosolurile
0% 0% tipice 3%
3%
0%
Psamosoluri
Stagnosolurile Litosoluri 0%
1% 0%
Vertosoluri tipice Aluviosoluri
2% tipice
Podzoluri 7% Aluviosoluri
1% entice
5%
Kastanoziomurile
Prepodzoluri 0%
2% Luvosoluri
17%
Cernoziomurile
Preluvosoluri 36%
11%

Districambosol
tipic
6%
Faeoziomurile
Eutricambosol 2%
tipic Rendzinele
5% 0%
Humosiosol tipic Nigrosol tipic
0% 0%
 Analiză comparativă
Caracteristica Cernoziomul tipic Solul brun – roşcat
profilul Am – AC – C sau Cca Ao – Bt – C sau Cca
afânat şi permeabil mai puţin favorabile decât ale
capacitate pentru bună cernoziomurilor
apă-aer
se lucrează bine şi, relativ, uşor
humus 3-6%, de calitate (mull 2,5-3,5%;
calcic)
reacţie neutră - slab alcalină ≤6
(pH = 7-7,6)
activitate foarte intensă intensă
microbiologică
aprovizionare cu bună bună
substanţe nutritive
folosinţă culturi de câmp, legume, - culturi de câmp (grâu, porumb,
viţă de vie, pomi floarea-soarelui, soia, culturi furajere
etc.), legumicole, pomicole, viticole
 Terenuri degradate şi neproductive
• nisipuri zburătoare
• stâncării, bolovănişuri, pietrişuri (nu sunt acoperite de
vegetaţie)
• râpe, ravene, torenţi (neproductive când nu sunt împădurite);
• sărături cu crustă
• mocirle şi smârcuri
• gropi de împrumut şi cariere (terenuri devenite neproductive
prin scoaterea stratului de sol şi rocă pentru diverse nevoi de
construcţii)
• halde (terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în
urma unor activităţi industriale şi exploatări miniere).
Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive

Suprafaţa afectată1 mii ha

Denumirea factorului
Total Arabil
Secetă 7100
Exces periodic de umiditate în sol 3781
Eroziunea solului prin apă 6300 2100
Alunecări de teren 702
Eroziunea solului prin vânt 378 273
Schelet excesiv de la suprafaţa solului 300 52
Sărăturarea solului, 614
din care cu alcalinitate ridicată 223 135
Compactarea secundară a solului datorită lucrărilor
6500 6500
necorespunzătoare ("talpa plugului")
Compactarea primară a solului 2060 2060
Formarea crustei 2300 2300
Rezervă mică-extrem de mică de humus în sol 7485 4525
Aciditate puternică şi moderată 3424 1867
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 6330 3401
Asigurarea slabă şi foarte slabă cu potasiu mobil 787 312
Asigurarea slabă cu azot 5110 3061
Carenţe de microelemente (zinc) 1500 1500
Poluarea fizico-chimică şi chimică a solului, din care: 900
- poluarea cu substanţe purtate de vânt 363
- distrugerea solului prin diverse excavări 24
Acoperirea terenului cu deşeuri şi reziduuri solide 18
1)
Sursa: I.C.P.A. Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de unul sau mai mulţi factori
restrictivi.
 Cartarea şi bonitarea terenurilor agricole
• Cartarea = examinarea sistematică, descrierea şi clasificarea
profilelor de sol şi de trasare a limitelor între unităţile
cartografice (porţiuni de teren omogene) de sol dintr-un areal.

• Bonitarea = cunoaşterea aprofundată a condiţiilor de creştere şi

rodire a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate a
acestora pentru diferite folosinţe şi culturi, prin intermediul
indicilor tehnici şi a notelor de bonitare.

→ Stabileşte valoarea relativă a unui teren (folosirea rentabilă

a acestuia), contribuind la fundamentarea tehnologiilor,
investiţiilor, retribuţiei muncii în agricultură etc.
 Aprecierea favorabilităţii
Categoria de Nota de bonitare,
favorabilitate pentru puncte
folosinţa dată
Nefavorabilă < 10

Slab favorabilă 10-30

Mijlociu favorabilă 30-40

Favorabilă 40-60

Foarte favorabilă > 60

 Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate după nota
de bonitare pe ţară în 2010 (parţial)

Suprafaţa Din care pe clase de calitate :

Folosinţa
totală cartată
ha/ Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa a V-a
% din total ha/ ha/ ha/ ha/ ha/
agricol % din total % din total % din total % din total % din total
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
9.236.031,59 618.543,46 2.649.906,21 3.527.081,91 1.764.253,13 676.246,88
Arabil
Arabil
63,4 6,7 28,69 38,19 19,19 7,32
Păşuni+ 4.811.360,70 77.235,82 389.766,64 1.304.335,19 1.871.973,38 1.168.049,67
Păşuni+ Fâneţe
Fâneţe 33,03 1,61 810 27,11 38,91 24,28
269.488,41 8.433,42 63.330,12 85.302,89 86.944,27 25.477,71
Vii Vii 1,85 3,13 23,50 31,65 32,26 9,45
250.523,74 1.305,57 24.336,90 79.821,57 110.025,76 35.033,94
Livezi
Livezi 1,72 0,52 9,71 31,86 43,92 13,98
Total 14585690,02
Total agricol
agricol 100
Resursa de sol repartizata dupa clasa de bonitare
 Contaminarea: animal – sol – animal (om)

Poluarea
biologică a solului

Infecţie secundară prin:

contactul direct cu solul, inhalarea prafului, consumul de furaje şi apă de pe terenurile poluate

Apele reziduale
Reziduuri zootehnice: neepurate:
salmonele, colibacili,
dejecţii brute, cadavre
pasteurele, clostridii, leptospire,
rickettsii, pararickettsii, virusuri,
ouă şi larve de helminţi paraziţi etc.
 Exemple de rezistenţă a microorganismelor în sol

Specia Condiţiile de sol Durata persistenţei

Escherichia coli cernoziom necultivat 60 – 70 zile

cernoziom cultivat cu 50 zile

porumb
Salmonella cholerae suis cernoziom necultivat 55 zile

cernoziom cultivat cu 44 zile

porumb
Bacilii tuberculozei oricare 7 – 18 luni

Durata cea mai mare de supravieţuire:

Bacillus anthracis, Clostridium chauvoei, Cl. Tetani, Cl. Perfringens, Cl. Septicum, Cl. Novyi etc.
Boli telurice: antrax, cărbune emfizematos, tetanos