Eualunre inifiald

planul pro-
citegte atent cerinlele itemilor. organizeazd rdspunsul, urmirind
pus. Scrie cite!. Cu siguranld vei reugi sd rezolvi acest test. Succes!

l. Coloana I cuprinde clase de animale vertebrate, iar coloana ll -

unele
caracteristici ale acestor clase. inscrie pe spaliul liber din dreptul
claselor din coloana I cifrele corespunzitoare din coloana ll.
I
tl
prin
A. Clasa Pegtii osogi ----- 1. sistem.circulator de tip inchis; 2. deplasarea
t6r6re 3. inima cu perete despirlitor incomplet; 4.
balend; 5. respird doar prin plamdni; 6. crocodil;
B. Clasa Amfibienii ------- 7. salamandrd; B. forma corpului hidrodinamicd;
9. latimeria: 10. somon; 11. aparilia circulaliei
pulmonare; 12.triton
G. Clasa RePtilele

ll. Argumenteazi de ce fecundarea interni gi homeotermia sunt

considerate adaptiri progresive ale mamiferelor

lll. Elabo reaz1o listi de sfaturi pentru prevenirea surminirii sistemului

nervos (cel pulin cinci). Argumenteazi'le'
lV. Olegendi stiveche spune n, ...cine va gisi o ferigi infloriti sub ea va
da de o comoar6" Comenteazd legenda.

V. Enumeri adaptirile viermilor la modul de viali parazitar (cel pufin

trei). Argumenteazi rispu nsul

Vl. Alege rispunsurile corecte.

1. Care tip de sisfem nervos esfe caracteristic mamiferelor ?
A. ganglionar; B. lan! nervos; C. difuz; D. tubular.
2. Prin ce se deosebesc reptilele de celelalte vertebrate?
A. inima cu trei camere; B. respiralie pulmonard; C. membre articulate;
D. prezenla rinichilor; E. fecundalie interne; F. piele lipsiti de glande.

3. Ce criterii stau Ia baza divizdrii clasei Mamiferele in subclase ?

A. prezenla glandelor mamare; B. gradul de dezvoltare al embrionului;
C. grija de urmagi; D. prezenla vaginului 9i a placentei; E. prezenla pdru-
lui.

Vll. Explici in viziune proprie esenfa nofiunilor:

ecologie

ecosistem

biotop

factori ecologici
 DIVERSITATEA gulofufuf
LUMIIVII I

Tema 7-.7-. DIVERSITATEA ECOSISTEMELOR.

ECOSISTEMELE SI COMPONENTELE LOR

Componentele ecosistemului. Vieluitoarele unei plduri, ale unui lac, ale

nei llezt etc. sunt legate intre ele si cu mediul lor de viali, formAnd un sistem
;tabil numit ecosistem.

/ q I
L*HJHentificati ecosistemul din fi9.1.1. 9i descrieli'l.
'

Un ecosistem se compune din biotop si biocen ozd. Biotopul este alcituit din
:actorii mediului fbrd de viald (abiotici): substratul (elemente minerale gi organice)
si factorii climatici (lumina, temperatura, umiditatea, vAntul). Substratul poate fi
de natura solid[ (solul), lichida (upa) gi gazoasi (atmosfera). Biotopul terestru (de
eremplu, parcul) arc ca substrat solul, biotopul acvatic (de exemplu, balta) - masa
apei gi substratul solid de pe fundul apei, iar biotopul aerian - atmosfera.
Biocenoza, componenta vie (biotici) a ecosistemului, este reprezentata de
oopulaliile de plante gi animale de specii diferite, care traiesc intr-un'biotop.
Specia cuprinde indivizi asemi,nitori, care se pot imperechea intre ei dAnd
Cescendenli fertili. Mai mulli indivizi din aceeagi specie, care triiesc intr-un
anumit teritoriu, formeazd o
topulalie (populalii de iepuri,
de stejari etc.). Totalitatea po-
rulaliilor din specii diferite de
plante qi de animale dintr-o pi-
dure alcltuiesc biocenoza pn-
durii (biocenoza terestra). Toa-
te populaliile speciilor diferite
de plante gi de animale dintr-o
baltl constituie biocenoza bil(ii
r,biocenozd acvatica). intre bio-
top gi biocenozi exista o strAnsi Fig. 1.1. Ecosistemul padurea
Modulul I

legatur[ gi influenle reciproce, ele neputAnd exista decAt impreuna. Comunita-

tea de plante dintr-o bioceno za formeaza fitocenoza, comunitatea de animale
- zoocenoza, rar de microorganism e - microbiocenoza.

Scoptamctat *'(amatut
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaoaaa.aaaaaaaaaaa...aaaaaaa

ln cazul unui lac (fig. 1.2), ecosistem

de apd dulce, biotopul este apa. in cadrut
,

acestui biotop, incepand de la mal pana in

profunzimea masei de apd, se dezvolta o
biocenoza variatd, compusa din numeroa-
se specr7 de plante gi de animale. Existenla
biocenozei esfe influenlatd de temperatura,
presiunea, salinitatea, gradul de oxigena-
re al apei, adancimea de pdtrundere a lu-
minii solare. Astfel, la mal gi in zonele cu
apa pulin ad1ncd, pana la 1,5-2 m, cresc
specii de plante care au nevoie de lumind
Fig. 1.2. Ecosisternul lac pentru fotosintezd. Aceastd vegeta{ie ser-
vegfe drept adapost pentru multe specii de
animale: viermi, larve de insecte (fantari, libelule), melci, pegti, amfibii(broasfe,
tritoni), reptile (gerpi de apd, broaste fesfoase,) , pdsdri acvatice (rafe, gAgte, lebe-

.... .0."..'::::.'.:.'.'..:::.'::.':::.": .::::.'.''.0.':.0.".:::.0:.'.".".'::........

Clasificarea ecosistemelor. Ecosistemele de pe glob se clasifici clupl:
a) dimensiuni: microecosisteme (trunchiul unui copac doborAt la pamint, fur-
nicarul (fi7. 1.3), o baltoaca; mezoecosisteme ( stepa, lacul, padurea) ; ntacroecosis-
teme (continent, ocean) gi ecosistem global (biosfera);
b) caracterul biotopului: tereste (pidurea, stepa, pasunea, tundra etc.), acva-
tice (lacul, balta, mlastina, fla-
rea etc.) st subterane (peqterile,
grotele);
c) origine: naturale, for-
mate sub acfiunea factorilor
naturali, st antropogene - cre-
ate Ei sus{inute de cltre om, de
exemplu agroecosisteme, la-
curi de baraj, razlJrr, helegteie,
:=j
a$ezarl umane etc.
Func{iile ecosistemului.
I sf- Principalele funclii ale unui
Fig. 1. 3. Micro eco sistemul furnicarul ecosistem sunt: a) energetica:
 Diversitatea lumii vii

Fig. 1.4. Delimitarea

e c o si st emului terestru

de cel acvatic

fixarea energiei solare de citre plantele yerzr;i transportr-il acesteia sub forma
energiei chimice a compLrqilor organici la diferite grupe de animale; b) de circula-
lie ct materiei: trecerea materiei sub formi de hrani din mediul extern in corpul
organismelor vii gi reintoarcerea in rnediu sub tonna de resturi nedigerate; c) de
autore.glare: asigurarea existenlei in timp qi spaliu a ecosistemuitti.
Delimitarea spafiali a ecosistemelor. Uneori delimitarea ecosistemelor e
ugor dereahzat, pentru c[ acestea se diferen\taza clar prin compozilia florei gi
faunei, aspectul exterior (fi7. l,a).De eremplu, o padure se deosebeqte de un
cAmp agricol, de o cAmpie. De regula, intre aceste doui ecosistente terestre se
intdlnegte o zona de tranzilie de dimensiuni variabile, de exempiu, la limita
dintre o pidure gi o pajigte se glse;te liziera pndurii ffg. 1.5) unde vegetalia
qi fauna de pidure se amesteca cu cea de pajiEte. Pe de alti parte, trecerea de
la un ecosistem la altul se face treptat. Astfel, de la poalele munlilor spre vArl
in funclie de altitudine, se
succed urmitoarele ecosis-
teme: pidurea de foioase,
pldurea de conifere, zona
subalpini cu jnepeni gi zona
pajiEtilor alpine cu muEchi,
licheni, plante tArAtoare.

a qE"/i Cum sunt re-

partizate ptan-
tele dintr-o pddure pe ver-
ticald? Dar pe orizontald? Fig. 1.5. Liziera padurii

Structura spafiali a unui ecosistem. Speciile din cadrul unui ecosistem sunt
repartizate in spaliu pe verticala gi pe orizontali. Repartizarea pe verticald, nu-
miti etajare sau stratifcare, vtzeazd reprezentanlii fitocenozei gi de aceea este
Modulul I

determinata de cantitatea de lumini. De regula, etajele superioare

sunt ocupate
de plante iubitoare de lumini, iar cele inferioare de speciice
suporti umbrirea.
Fiecare etaj vegetal este populat de anumite specii de
animale. Astfel, intr-o pa-
dure de foioase deosebim urmitoarele straturi (fig. r.6):
. stratul mineral in care nu ajung rdddcinile plantelor
. stratul organic al solului in care se gasesc raddcinile plantelor
si multi ma-
terie organici

' stratul de frunze uscate in care se intAlnesc ciuperci, mugchi gi numeroase

insecte, molugte
. stratul ierburilor joase, ferigilor, mugchilor, licheniior
' stratul ierburilor inalte gi animalelor care se hranesc cu acestea
. stratul arbugtilor gi o fauni bogati, mai ales insecte pasiri
9i etc.
. stratul arborilor rezisten{i la umbra
' stratul arborilor iubitori de lumina impreuna cu numeroase plsari, mamife-
re arboricole, insecte etc.

/ D I
t- -.6"J
ldentificali straturile enumerate in text pe tig. 1.6.

t a ,@@
,Q'
\r l'a-

ry
V
I
II

Fig. 1.6. Stratificarea unei paduri mixte

Repartizarea pe orizontala a specrilor intr-un ecosistem,

numitl mozaicitate.
manifesta sub forma de microgrupdri de mirimi diferite,
constituite din specL
 Diversitatea lumii vii

diferite. Formarea lor este generati de neomogenitatea

reliefului' compozilta solu-
poate fi provocatl qi
rilor, particularitafile biologice ale speciilor etc. Mozaicitatea
vegetafiei) sau de cea a
de activitatea animalelor (formarea furnicarilor, bitltorirea
omului (taierile selective, rugurile)'
din componen-
Structura de specie a ecosistemului. Dupa numarul de specii
pot fi bogate in specii gr sarace tn specii. De obicei se
!a biocen ozeror,ecosistemele
zeci gi sute de specii de
consideri srrace ecosistemele ale clror biocenoze numlr a
sau zeci de mii de spe-
plante qi de animale, iar bogate cele ce cuprind cAteva mii
inundabill, p[durile
cii. Astfel, ecosisteme bogate sunt pidurea tropicali, lunca
din zona temperati, iar slrace tundra, deqerturiie.
in funclie de reprezentarea lor numerici, deosebim specii dominante Ei
in-
specii secundare. Primele sunt prezente in biotop intr-un
numlr mare de
efectivul celor se-
divizi sau ocup[ cea mai mare parte a acestuia, in timp ce
speciile au un efec-
cundare este redus. in biocenozele bogate practic toate
tiv redus, spre deosebire de cele sirace, unde pot fi cateva specii
dominante.

Eztalu
l. Definegte noliunile:

ll. Completeazi spaliile libere' Componenta nevie a ecosistemulY,-rt=-"*,-;^?3

compune din: comunitatea de animale . comunitatea de Plante
: comunitatea de microorganisme

lll. Alege A, daci afirmalia eqle adevirati, 9i F dac6 aceasta'i

falsi' Daci ai
iles F,-inscrie varianta c6recti pe spaliul rezervat.
A F Biotopul include totalitatea factorilor abiotici

u se influenleazd reciProc

ffiulpddureacuprindemaimultemicroecosisteme

A f Stratificarea stepei depinde de calitatea solului

 Modulul I
Tema 7-.2,
lV. Gisegte intrusul.
Biocenoza unui lac constd din: zoocenozi, fitocenoz6, apa din
lac, microbio-
cenozd.
v. Reprezinti schematic structug s.gafiali. a unui ecosistem din apropierea
j"iilii sau din localitate pe verticali gi orizontal6. Nofiunet
nism viu qi
Popularea o
acesta. Adal
terne gi exte
in vederea a
acvatice au <

metabolice,
cateva ztle fi
vl. Estimeazi in 2-3 lraze importanla etajirii intr-o pidure de foioase.
o pidure pt
Adaptlrile 1

Vll. Gompleteazi rebusul. Ce cuvint ai obfinut pe verticali?

1. Microorganisme care descompun resturile vegetale 9i animale' Ad
2. Organisme autotrofe. simea
3. Totalitate organismelor vii dintr-un
cuticut
ecosistem. Oscila
4. Organisme heterotrofe. toare
5. Totalitatea microorganismelor dintr-
t

s ple de
un ecosistem. fecale
6. Ecosistem de dimensiuni mici. comp
7. Partea nevie a ecosistemului. ocolir<
8. Animale ce se hrdnesc cu Plante.
9. Animale care se hrdnesc cu plante 9i
... . .u:tu.::
cu alte animale'
Vlll. Elaboreazi o schemi ce ar reprezenta clasificarea ecosistemelor. Adaptir
cucerirea d
patru med
terestru-aet
ganismic.
f---E-----l
fE'l'

de viald

10
$',

Tema L.Z.MEDIILE DE VIATA (acvatic, terestru-aerian,

subteran gi organismic) $I ADAptAru LA MEDIU

Nofiunea de adaptare. Partea naturii vii gi nevii care inconjoarl un

orga-
de viafd'
nism viu gi cu care el stabilegte anumite relalii este numht| mediu
popularea oricirui mediu presupune adapt areala condiliile de viali oferite de
(structurii in-
acesta. Adaptarea este corespunderea caracterelor organismului
de viafi
terne gi externe, proceseror fiziologice, comportamentului) mediului
in vederea asigurlrii supravieluiriili lislrii de urmagi. De exemplu, animalele
acvatice au corput de foiml fusiforml ceea ce le faciliteazl
inotul; folosirea apei
metabol ice, reiultate din scindarea grisimilor, d[ posibilitate clmilei
si rezisti
etaje vegetaliei intr-
cAteva zILe faritde api in zonele de degert; repartizareape
a

o pidure permite folosirea mai efi.cienti a energiei solare pentru fotosintezi'

Adaptlrile pot fi morfologice, fiziologice 9i comportamentale'

Z Soqlltc*ttt c24|o'uaafcrt
a a a a a a a a a a a a a a a o . a o'''''''''''
(7a aa a a a a a ata a a o a a a a a . a a a a a a o a a a a o

gro'
Adaptdri morfologice la plante sunt: reducerea frunzelor sau lipsa lor,
addncd a stomatelor, iar la animale
simea frunzelor, agezarea superficiald sau
ochilo;r 9. a'
cuticula sau cochilia impermeabile, dimensiunile, forma agezarea
gi
sinteza unor substanle protec'
oscilalia intensitdlii foiosintezei gi transpiraliei,
toare (grasimi, fitoncide, toxine), perioada redusd de vegetalie etc' sunf e.xem'
apei la formarea urinei 9i
pte de adaptdtri fiziologice ta pta'nte, iar economisirea
fecalelor, ob,tinerea apei din s;cindarea grdsimilor etc. - la animale. Adaptdrile
prin
comportamentate sunt mai bine dezvoltate Ia animale gi se manifestd
locuri de addpost, sdparea de
ocolirea condiliilor nefavorabile, cdutarea unor

. o o. .u:.'.::'.ll:.. .. .. o.... ..... o. o..... o... ... o..... .... o.. .... .. '
Adaptlrile au fbcut Posibill
cucerirea de citre organisme a
patru medii de viali: acvatic,
terestru-aerian, subteran Ei or-
ganismic.

Identificali duPd fig.

2.1 cele patru medii
de viald de Pe Terra.
Fig. 2.1. Mediile de viald de Pe Terra

. r'- l - ..'. .
'{
:..

:l'r',,1 tl'.5.=.;r;,*..rti,
Modulul I

ADAPTARILE ORGANISMETOR LA MEDIUL DE VIATA ACVATIC

Organismele, care populeazd mediul acvatic, numite hidrobionfi, pe

parcur-
sul evoluliei indelungate s-au adaptat la principalele particularitili ale
acestu-
ia: densitatea mare, iluminarea redusl,
conlinutul sclzut de oxigen.
intrucAt densitatea apei este cu mult
mai mare decAt a aerului, respectiv gi forla
sa de impingere este mai mare. Drept ur-
mare, in api greutatea organismelor se
micgoreazil, ceea ce le permite si triiasci
permanent in grosul apei, fbri si cad[ Ia
fund. Majoritatea organismelor de di-
mensiuni mici (microorganisme, ricugori
mici, icrele gi larvele pegtilor, meduzele
etc.), care nu pot inota activ, se afli: in apl
in stare suspendat[, fiind duse de curenlii
de ap[. Totalitatea acestor organisme for-
Fig. 2.2. Oceanul - mediu de viala meazd planctonul. inontl activ al pegtilor,
acvatic al delfinilor a devenit posibil datoritl for-
mei aerodinamice a corpului, care uqurea-
z[ spinte careaapei, dezvoltirii musculaturii, acoperirii corpului cu mucus in vederea
reducerii frecirii de api. Hidrobiontii, care inoatl activ, formeazd, nectonul. Organis-
acvatice
mele planctonice gi nectonice populeazi grosimea apei. Fundul bazinelor
mai
revine bentosulul. intrucAt la fundul bazinelor acvatice presiunea apei este cea
mare, pentru a-i face f4a organismele bentonice s-au inzestrat cu cochilii
masive,

din caLar (molugtele), cuticJ[ chitinizatl pluristratificat[ (racii, crabii, langustele),

cu organe pentru fixarea de substrat (ventuzelalipitori, cArlige la larvele
unor insecte,
rrzoiz\qi ridicini la Plante).

tdentificali reprezentanlii planctonului, nectonului gi bentosului din

fig. 2.2

Z
({a .a
Stqlmzr,tt a'4o'ur'afc&
. a . . . a'. a . a . a . a a a a a . a . a a a a . a a a . a a a
. a a a . a . a a a a . a a a a a''' t''' o

lJn exemplu elocvent de adaptare la inotut activ sunf constitulia gi ,structura

a corpu-
corporald a detfinilor. in procesul evoluliei detfinii gi-au dezvoltat o formd
tot ce
lui asemdndtoare cu cga a unei torpile, debarasdndu-se in acest scop de
le putea strica aceastd formd. Astfel, organele genitale, atdt Ia femeld, cdt 9i la
mascul,s-au pozilionat in interiorul corpului, membrele posterioare au dispdrut,
iar cele anterioare s-au redus, amintind nigte aripioare mici folosite la stabiliza'
rea corputui gi dir4area migcarii. Coada s-a fransformat in inotdtoare
caudald
rigiddt gi tatd, care', aiutatd de inotdtoarea dorsald, impinge animalul in apd cu

12
 o forld gi eficienld miraculoasd. Deniveldrile cauzate de mugchigi de oase sunt
atenuate de stratulgros de grdsime
aflat sub piele. Pentru reducerea Depbsarea
unui corp solid in api
turbulenlelor generate de curgerea genereazil turbulenti
apei pe corpul animalului, pe pie-
lea lor au apdrut cute tnnsversale
care micAoreazd rezistenla mediu-
lui (fi9.2.3). Alunecarea in apd este
facilitatd gi de pielea netedd, nudd
gi find, asemenea mdtdsii, unsd cu
uleiul rezultat din distrugerea ce-
lulelor de la suprafa,ta ei. Datoritd
Fig. 2. 3. Particularitdlile hidro dinamice
acestor adaptdri delfrnii dezvoltd
ale delfinului
o vitezd de 50 ktn/h pe care o pot
menline chiar gi la distanle mari.
aoaaoaaooaaaaaooaoaoaaoooaaaaaoaooaaoaooaoaaooaoaaaaaaaaaaooaooa

Luminaeste un factor care limiteazi rispindirea organismelor in api. intrucit

cu cregterea adincimii cantitatea de lumine
se micqoreazA, adincimea maximi la care pi-
trund plantele verzi in api este circa20-40m.
La adincimi mai mari pot fi intilnite doar
algele rogii. Adaptirile animalelor acvatice la
w@
cond{iile de iluminare se reduc la forma gi
Fig. 2.4. Reducerea ochilor
amplasarea ochilor, gradul lor de dearoltare
la peStii bentonici: 1 -addncimea
(frg.2.a ). Cu cregterea adAncimii, dimensiu-
de 750m; 2 - 800-1000 m;
nile ochilor se micqoreazd, iar la organismele
3 - 3000 m;4 - 5000m
bentonice acegtia lipsesc. La unele specii, ce
populeazi straturile de la suprafafi, ochii sunt
impirlifi in doui: o jumitate vede in aer, iar cealalti in ap[.
Expuneli-vd pdrerea vizavi de iegirea periodicd a delfinilor Ia suprafa-
la apei.
lntrucit in api conlinutul de oxigen este redus, locuitorii tipici ai apelor, Poi-
chilotermele, in insuficienfa de oxigen igi reduc intensitatea proceselor metabo-
lice, multe din ele pAni la starea de anabiozi (lipsa semnelor vizibile de via![).
Animalele homeoterme triiesc in api numai datoriti faptului ci respirl cu aer
atmosferic, cu care scop ies periodic la suprafafa apei.

Z
l{.
SaqlAaenl dtclo'r,raaftrt
.o a o o a a ata a a o o o o o a o a o . a o o a o a a a o a a a a o a o o o o a a a o o a a . . a a a a a a o a a a a

' Adaptdrile hidrobionlilor la salinitatea apei. ln funclie de caracterul presi-

unii osmotice (presiunea lichidelor din interiorul corpului), deosebim hidrobionli
homoosmotici - presiunea osmoticd esfe constantd, gi poichiloosmotici - presiu-
nea osmoticd este variabild. Homoosmoticisunf toate animalele de apd dulce gi
 Modulul I

vertebratele marine. Nevertebratele de apa dulce igi menlin constantd presiunea

osmoticd eliminand surplusul de apd prin organele excretoare, iar veftebratele IL
marine datoritd tegumentelor impermeabile. La poichiloosmotici (nevertebrate
marine) presiunea osmoticd a mediului intern nu diferd de cea a apei din jur. Mul- l
este
. . o. .': .o:.:::::: .':::':,': .u:.:.'.":.0.".:0.".':.".o.': "'::.': .':T:.::::.':.(::::::?. ace(
ze li
ADAPTARILE ORGANISMELOR LA MEDIUL DE VIATA TERESTRU-AERIAN ina
chir
Mediul terestru-aerian este cel mai complex dupa condiliile ecologice. Aici este glar
mult oxigen, multi lumini, schimbiri mai brugte in timp qi spaliu ale temperaturii cild
gi caderi mai atenuate ale presiunii decit in mediul acvatic, deficit de umiditate. Po- aces
pulanfii acestui mediu, aerobion{ii, atreusit in timp s[ se adaptezela aceste condilii. sau
Pentru a viefui intr-un mediu cu densitatea atht de micd, organismele au avut ante
nevoie de sprijin. La plante acest rol a revenit lesuturilor mecanice, iar la animale zica
- scheletului. Eforturile depuse pentru mentinerea corpului in spafiu gi invingerea tea
forlei de gravitalie au limitat masa gi dimensiunile aerobionlilor in comparatie cu supr
hidrobionfii. Astfel, elefantul atinge o greutate de 5 t, iar balena-albastri - 150 t. anir
ingr
f-[l Amintili-vd modurite de deplasare
'
ale animalelor pe uscat. lato
l_'--.H -d Tert
Densitatea mica a aerului a fbcut posibila evolulia progresivl, a aparatului lo- adil
comotor, ceea a diversificat modul de deplasare pe uscat (mers, tArAt, salturi, aler-
gat). P[sirile gi insectele au insugit zborul. in cazulplsarilor acesta a devenit po- I
ra
sibil datoritl: transformirii membrelor anterioare in aripi; formei aerodinamice
a corpului; reducerii greutifii scheletului gralie oaselor pneumatice gi reducerii
num[rului de oase din membre; dezvoltirii sternului pentru fixarea mugchilor
pectorali care pun in miscare aripile; prezenlei sacilor aerieni, ce permit respira-
lia in timpul zborului etc.
{An
I HF
Enumera{i adaptdrile Ia zbor ate insectetor.

Mobilitatea sporiti a aerului pe vertica-

Wffiff
wffi
I[ gi pe orizontald a fbcut posibili rispAn-
direa unor organisme (insectele Ei larvele
lor, spori de ferigi gi mugchi, seminte, fructe
etc.) cu ajutorul curenlilor de aer. Prin ana-
logie cu planctonul, acestea dispun pentru
planare de adapt[ri similare - dimensiuni
Fig. 2.5. Adaptdrila planarela: 1 reduse ale corpului, diferite excrescente
{dnfar;2 - gali{d; 3 - hermec; pentru mirirea suprafelei relative a corpu-
4 - himenopterd; 5 - larvd de
lui sau a unor organe etc. (fig. 2.5).
Lymantria dispar

14

I
 i:':':

Enumerali dupd fig. 2.6 adaptdrile seminlelor gi fructelor pentru

planare.

R#
Regimul termic al mediului terestru-aerian
este mult mai variabil decit al celui acvatic. De
aceea aerobionlii s-au vizut nevoili si se adapte-
zela un diapazonlarg de temperaturi, folosind
in acest scop cele trei metode de termoreglare:
chimici, fizic| qi comportamentali. Termore-
glarea chimicd consti in cregterea producfiei de
laldura h coborArea temperaturii mediului. in
acest scop animalele consumi mai multi hrani
sau recurg la rezervele de grisime acumulate
anterior. Mai avantajoasl este termoreglarea fi-
zicd - evitarea supraincllzirii prin intensifica- Fg. 2.6. Adaptdri ale fructelor
rea cedirii de cilduri in mediul ambiant, iar a Si semin{elor la planare
supraricirii - prin pistrarea cirldurii in corpul
animalului. Metode fizice de termoreglare sunt:
ingustarea gi dilatarea reflexi a vaselor pielii, schimbarea proprietllilor termoizo-
latoare ale bllnii sau penajului (nlpirlirea), reglarea intensit[fii transpiraliei etc.
Termoreglarea comportamentald se rezumi la schimbarea pozei, ciutarea activi de
adiposturi, siparea de vizuini etc.

Z ^)-
6
Sq,ptarcaA cnlotutafctt
oooaoooaaooaaaaaoaaoooooaaoaaoaoaaaaaooaoaaaooaaaaoaoaaaaaaaa

in func,tie de sursa termicd utilizatd deosebim animale poichiloterme (plan-

tele, microorganismele, -
nevertebratele, pegtii, amfibiile gi reptilele) folosesc
energia termicd a Soarelui, de aceea
\ t,/
temperatura corpului variazd in func'
lie de cea a mediului, gi homeoterme
(pdsdrile gi mamiferele)
cdldura rezultatd din
- utilizeazd
procesele meta-
bolice, ceea ce le permite sd-gi men-
ffi
Fig. 2.T.Termoreglarea fizicd Ia:
lind constantd temperatura corpului.
Metodele principale de termoreglare 1 - Sopdrld (evaporarea de pe mucoase
la poichiloterme sunt cele comporta- cu gura deschisd); 2 - marmotd (freca-
mentale. De exemplu, in degert, in rea cu salivd); 3 - coiot (evaporarea de
timpul zilei rozdtoarele se afundd in pe mucoase la accelerarea respiraliei)
nisip. Unele poichiloterme recurg la
termoreglarea fizicd - gopdrlele stau
cu gura deschisd pentru accelerarea evapordrii apei de pe mucoase (fi9.2.7).
Pentru a nu se supraincdlzi zburdnd pe timp torid, albinele secretd din gura o pi'
cdturd de lichid, prin evaporarea cdruia se inldturd surplusul de cdldurd. Pe timp
de argifd, plantele deschid ostiolele pentru a accelera transpirafia, iar pe timp

. .. . .':::::.:::'."n:.i:::::::::.::'.::."."':.'.".':::::.n::::.''::.'.:: ::':'::.
 Modulul I
Regimul de umiditate al mediului terestru-aeria
n variazri de la saturarea Popula
gi permanenri cu vapori de apd, in identifi
*-rr.* ::TfI?
la
unele regiuni de
tropice, pdnd la lipsa lor totali, in d.i.rtrri.
t t.'C
oscilatii ale ticulari
,ru.
I I-

IGJ'E ' umiditetii se inregistreaz|., de asemenea, pe parcursul

zilei De reg
&Ggiaanului.Deaceea,peuscatumiditateaestefactoru1care corpul
r-Fr limiteazl rdspdndirea organismelor. Pe parcursul evolutiei membr
' ' la organismele terestre s-au dezvoltat diferite
l-^t
-"F- ;;;;"i;;;tl;
economisire a apei. La animale reducerea pierderii
nice g.
apei se re- nenti I
-
,,
-t
permal
,l,f;j;f !:ff*;; :X.T'ff;' ;*i;.',;'f ,'#lTH*',',,.ilf j,',,:?:i; nisme
groasi' acoperiti cu un strat de ceari, ceea ce
gandacul- o face imper-
miabila (fig' 2'8). Adaptiri aseminitoare intAlnim
populA
scarabeu este la reptile aer (ba
(crocodili' broagte-festoase). La mamifere
impermiabild s-a redus numirul gi orga
de glande sudoripare. Animalele de degert ric (art
eco
toare).

ffi$f;}l*,;ffiffi
sferic a
in sol r
sau rep
Pitr
13,:t:
il i :: [ ffilH.ffiXil ffiH: !,';::
?, funclie
luareafunc!ii1ordeasimi1a!iedecatretulpina; (rAmelr
tE I j' I | | cregterea eficientei de utilizare a apei
prin ras- broagte
pAndireasistemuluiradicu1arfiep-"oii'ontal[, vermif<
ftg. radicular '\-
Fig. 2.9. Sistemul radicular pe verticali
fie yL (fig. z.v);
vsr trL'1ra Vr9. 2.9); Stlmilarea
stimulaiea absorb{iei
absorUfi.i pun de
al grdului-de-toamna in conditii apei prin cregterea presiunii osmotice a celule- Deplasr
de precipita[ii: 1 - abundente; lor, absorblia umezelii rezultat|,din cea{i, cu ghee
acu-
2 - medii; 3 - puline mularea de api in tesuturile acvifere. t[. Rozr
de muc
ADAPTARITE ORGANISMETOR tA MEDIUT DE VIATA SUBTERAN AD
solul sau edafonul repre zintd,stratul afhnat de la
suprafala scoartei terestre, for-
mat sub ac{iunea complexd a factorilor fizico-chrmici, Une
climatici gi biologici (orga- (parazi
nismelor vii)' Este alcdtuit din particule solide
de sol, stribdtute de pori gi cavitdti
umplute cu aer apn. oscilafiile ae temperatur[ astfelir
in sol sunt moderate, iar
1i
apelor freatice qi pdtrunderea precipitafilor Or";;:;; altora i
asiguri un nivel mediu al umiditeFi.
in sol con{inutul de substan(e mineiale qi organice Para
este destul de inalt, oxigen este
pu{in' iar lumina practic lipsegte. La aceste Jondilii mul rAr
s-au uauptut un numdr limitat
de viefuitoare: microorgunir-., protozoare, ecologi
artropode, insecte, viermi, mamifere
sipitoare g. a (fig.2.10 ). simplifi
Insufici
studiali fauna sotutui din fig. 2.10. majorit
ffi sunt pr
16

+
 Diversitatea lumii vii

.:a Populanlii solului, edafobionfii, pot fi

'1 p identificali dupa aspectul exterior gi par-
'.p ticularitatile anatomice ale unor organe.
J1
!I De reguli, acestia au ochii subdezvoltali,
corpul compact cu gAt scurt, blana deas6,
-l membrele de tip sap[tor cu gheare puter-
:e nice E.a. Deosebim edafobionli perma-
nenli gi temporari. Printre edafobionlii
permanenli (geobionfi) se numara orga-
nisme ce respira cu aerul din sol, acestea
populAnd porii solului umpluli cu ap1 gi
aer (bacteriile, ciupercile, nematozii g.a.),
gi organisme care respir[ cu aer atmosfe- :.

ric (artropodele, rAmele, mamifereie sapa- Fig. 2.10. Mediul de viafa subteran
toare). Pentru a avea acces la aerul atmo-
sferic acestea igi sapI galerii. Edafobionlii temporali igi dobAndesc hrana pe uscat,
in sol retragAndu-se doar pentru odihna si iernat (geoxeni - hArciogii, lemingii)
sau reproducere (geofli - unele insecte).
Pltrunderea gi deplasarea organismelor in sol se realizeaza prin 2 moduri in
funcfie de structura gi textura acestuia: prin minare - largirea golurilor existente
(rAmele, miriapodele, larvele insectelor, reptilele) qr prin sapare (cArtila, orbetele,
broagtele-lestoase). Animalele, care se deplaseaza in sol prin minare, au corpul
vermiform, tegumentul elastic, segmentele corpului unite mobil, unele specii dis-
pun de membre anterioare speciahzate in sapat sau tegumente chitinoase dure.
Deplasarea prin sapare este asigurata de membrele de tip sapator (la1ite, previzute
cu gheare puternice), iar la unele animale de excrescente cefalice sub forma de dal-
ti. Rozatoarele folosesc in acest scop incisivii. Deplasarea prin sol este facilitati gi
de mucusul care acoperl tegumentul la rAm[, iar la mamifere de blana lunecoasi.

ADAPTARITE ORGANISMELOR LA MEDIUL DE VIATA ORGANISMIC

Unele organisme heterotrofe igi duc viafa sau o parte a ciclului vital pe corpul
(parazifi externi) sau in corpul altor organisme (parazifi interni), folosindu-le
astfel in calitate de mediu de via![. lJtlhzarea de c[tre unele organisme a corpului
altora in calitate de mediu de viafa este relalia de tipul gazda-parazit.
Parazrln au un sir de avantaje fa![ de populanlii altor medii de via!6. in pri-
mul rAnd, ei au indeajuns hrani si sunt protejali de acliunea directa a factorilor
ecologici. Drept urmare, majoritateaparazililor interni se caracterizeazaprintr-o
simplificare a structurii unui gir de sisteme (circulator, digestiv, excretor g. a).
Insuficienla de oxigen in tesuturi, mai ales in tractul digestiv aI gazder, a frcut ca
majoritatea parazililor s[ fie anaerobi. Alte adaptiri la modul de viaf aparazitar
sunt prolificitatea inaiti gi dimensiunile reduse ale corpului.

17
Modulul I

Temi
Eualuare cltrentd
l' Scrie pe spatiul rezervat esenfa notiunilor, aducdnd
c6te un exemplu.
Adaptare

Poichiloterme

Mediu de viald
-/t
lf. Rispunde pe scurt la urmitoarele intrebiri:
1' Ce adaptdri prezintd plantele la regimul de umiditate
al mediului terestru-a erian?

factor limiteazd rdspdndirea organismelor in apa?

Argumen teazdrdspun-
3r,?"'u
Fac
3. Ce legdturd ....
_-d / +-^,
\r4(
"*i" Jirec!i
lnitatc
lfl' selecteazd cuvintele care Nu se incadreazdingrupul
zi printr-o frazd alegerea. tematic. Argumentea- ^umini
A :actori
B c A
aerobiont
tura n
biban rdmd
din zo
necton mistre! ascaridd l4oC, i
plancton crocodil cartila +2'4'C
hidrobionti triton orbete solului
I .I w

lV. Gompleteazi tabetul. DlIa, la

Caracteristica comparativd a vertebratelor poichiloterme gi 1a). Ur

homeoterme
areoi
!a org
De ext
l. Forma corpului. _.-.-_.\\ joaca
planteJ
2. Circulafia sAngelui spre organe.
tru ma
3. Metabolismul energetic celular Fac
nismel
Reprer
umidi
regiun
lii dife
rela!ii
ferite r

I
Tema 1.3. FACTORII DE MEDIU

Noliunea de factor de mediu. Factorul de mediu, numit qifactor ecologic, este

o proprietate sau un element al mediului care exercitl o acfiune specifici asupra
organismului viu. Luafi in ansamblu, factorii de mediu determini condiliile de
existenfi ale organismului. Dupi natura lor, factorii ecologici se grvpeazi in abi-
otici, biotici gi antropogeni.

ffi
Rxxxt I diversitatea factorilor ecologici dupd fig. 3.1
Studiali

- FACTORII ABIOTICI

Factorii abiotici sunt proprietalile naturii nevii: temperatura, umiditatea, lumi-

na (factorii climaterici), relieful, compozifia chimici a aerului, a apei gi a solului,
direc{ia gi puterea vintului, presiunea atmosferica pozllia geografici, relieful, sit-
linitatea etc. Acfiunea factorilor abiotici poate fr directd qi indirecta. De exemplu,
lumina gi caldura acfioneazA dtect, iar relieful indirect, pe calea modificirii valorii
factorilor direc{i. Majoritatea factorilor ecologici sunt variabili in timp (tempera-
tura medie a lunilor de iarni
din zona temperati este de -20-
24"C, iar a celor de vari de +20-
ffidl
+24"C), gi in spafiu (la suprafala FACTORI

solului temperafura este varia- ABIOTICI

bil[, iar in sol aproape invariabi-
H). Unul gi acelaqi factor abiotic
are o importanle diferite in via-
!a organismelor conlocuitoare.
De exemplu, compozllia solului
,_N ditata \
Comlmofa
minereli
mcdiului
a
n\ b*lto.t
comPonoli
Arbori, arbugti(adipos$
Organismele din sol
"
de-geurilor metabolice)

omul (vinatul pentru blani)

joacl un rol hotirAtor in viala

Fig. 3.1. Factorii de mediu
plantelor gi este indiferenti pen-
tru majoritatea animalelor.
Factorii ecologici cei mai importanfi, care determini condiliile de viafi ale orga-
nismelor practic in toate mediile de viafi, sunt temperatura, umiditatea gi lumina.
Reprezentanfii diferitor specii iniirnteazd cerin(e diferite fali de temperaturi,
umiditate, lumini, compozilia solului etc. De aceea pe diferite soluri, in diferite
regiuni climaterice cresc diferite plante. in asocialiile de plante se creeazl condi-
lii diferite pentru animale. Adaptdndu-se la factorii abiotici gi stabilind anumite
relalii reciproce, plantele, animalele, microorganismele se repartizeazh dupd di-
ferite medii gi formeazd, diversitatea ecosistemelor de pe Terra
 Modulul I
f rtll r ldentificali dupd tig. 3.2 reaclia organelor plantei la acliunea tempe-
tg,-
raturilor extreme. /
{r
Temperatura. Acest factor ecologic
SEMNE ALE DEREGLARII Florile se ofilesc in scurt timp.
exercit[ o influenli puternic[ asupra REGIMULUI TERMIC Caqza - telnperatura
- { prea inaltl \
unor procese vitale ale organismelor,
determini rispdndirea lor geog raficd,,
reproducerea etc. Diapazonul tempe- se
FrLrnzele
se rasucesc,
innegresc qi cad,
Alungirea putcrnicd a
ldstarilor la^o iluminare
\t
D
r-

raturilor, la care pot exista organisme-

Cauza - temperatura
prea joase
buni iarna sau primivara
devreme. Cauz-a -
temperatura prea inaltl
-l
I
F
le vii, oscileazd de la -2000C pAni la + Frunzele cele mai de jos
cad, nrarginile frunzelor Frunzele se ingilbenesc
1000C. Se intAlnesc specii care pot trii repede gi cad.

la cele mai diferite temperaturi. De

cirpittr o culoare
brun-rogcati. Cauza - schimbarea \
Cauza - temperatura brusci a temperaturii
rr!
exemplu, tigrul suporti la fel de bine prea inaltd

atdt gerurile siberiene, cAt gi argi(a re- Fig. 3.2. Reaclia organelor plantei Ia
giunilor tropicale din India. in schimb acliunea temperaturilor extreme
orhideea poate creEte doar la tropice, in
regiunile temperate fiind intAlnita doar in sere. Unele specii de corali, care for- ,4
meaze recife, pot trii doar in mare, unde temperatura nu coboari sub
Zllc,insi
pier cAnd apa se incilzeqte mai tare.
Umiditatea. in fizicit umiditatea se misoard dupa cantitatea de vapori de ap6
din aer. insi cel mai simplu gi mai comod indice, iur" ,ur^cterizeaz[ umiditatea
unui anumit teritoriu, este cantitatea de precipitalii cdzutetimp de un an sau intr-
o anumiti perioada. Plantele extrag apa din sol cu ajutorul rad[cinilor. Lichenii aaoa

pot capta vaporii de apa din aer. Animalele terestre iEi restabilesc pierderile de
P
apd prin biut, altele, de exemplu amfibiile, unele insecte gi cipugele - prin
tegu-
mentele corpului, absorbind-o in stare lichidn sau de vapori. Se intatnesc gi specii
de animale care niciodati nu beau api, limitlndu-se la apa confinut6 in hrani.
Unele animale (cimila, unele specii de molii gi gAndaci) oblin apa pe o cale gi
mai
anevoioasi - scindarea grisimilor.

7 SaopZettrcrat
..t""t"""'aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaooa

Se cunosc mai multe grupe ecologice de ptante in rapori cu apa: hidrofite-

Ie - plantele acvatice (sdgeata-apei, ciuma-apelor, nufdrul, pdilag'ina-apei
S.a.);
mezofitele (steiarul, teiul, alunul, vila-de-vie, mdcrigul-iepurelui, lrifoiul, lgcerna,
cerealele gi alte plante spontane gi majoritatea celor de culturd)- cresc pe soluri
cu umezeald suficientd; xerofitele - cresc intr-un mediu cu umiditate scdzutd.
Se impart in suculente (cactugii, agavele) gi sclerofite (negara, pdiugul, keleria,
-

.... .".::.:.0::.1i.1... o........ o...... o o......... o.................

- '-{. -
20
 Obsemali pdpddiile din fig.3.3 9i explicali cauza deosebirii in aspec-
tul lor exterior.
Lumina. Lumina solari este
principala sursi de energie pentru
toate procesele care au loc pe Terra,
inclusiv in organismele vii. Pentru
animale lumina este mai pufin im-
portanti decAt temperatura qi umi-
ditatea, servind, in principal, pen-
tru orientarea in spaliu. in schimb
Fig, 3.3. Pdpddie crescutd pe fdneald (1)
in viala plantelor rolul luminii este
Si tn cdmp deschis (2)
enorm, ea determinind procesul de
fotosintezb (frg.3.3).

Z
l{a
Soop**t*rrl cn/oarlara,
aa a a a a a ata a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o o a a a a a o o o l-'o r r

Pe parcursul evoluliei s-au conturat urmdtoarele grupe ecologice de plante in

raport cu lumina: heliofitele - plante iubitoare de lumind, preferd degerturile, lun-
cile, stepele; sciofitete - ptante iubitoare de umbrd, ocupd etajele inferioare ale
pddurilorintunecoase; heliofitele facultative (plante rezistente la umbrd) - cresc

. o.. .:::::..':.:::.::.'.':."::.u.:,.".:::::.':::.""'::.. o. ... .... .. ... .. .. .. .

Principiile de acJiune ale factorilor abiotici. Pentru studierea acfiunii tempera-

turii asupra plantelor a fost montat urmltorul experi-
Optimul
I ment. Plantele erau crescute in camere speciale unde
temperatura se schimba, ceilalli factori abiotici (lu-
I mina, umiditatea, nutrilia minerali) rimanand ne-
a,
w schimbali. Rezultatele au aritat ci pe misura cre$-
e,
terii temperaturii de Ia valoarea, firxi jos de care
N
{t
cregterea este practic imposibill, plantele cresc
tot mai bine, pane cand vrteza de creEtere nu
atinge valoarea maximl. La creqterea de
mai departe a temperaturii plantele
se simt tot mai riu gi in final pier.
Grafic rezultatele acestui experi-
ment se prezinti sub forma unei
t, oc
curbe, amintind un clopot (fig.
3.4).Varil clopotului reflectl va-
lorile optime ale temperaturii pen-
Fig. 3.a. Reaclia plantelor la acfiunea temperaturii tru procesul de cregtere al plantelor.
 Modulul I
Intervalul de valori ale factorului, favorabile pentru desfdgurarea fi
unei ac-
tivitifi vitale (cregtere, dezvoltare, reproducere, nutrilie, respirafie, locomo{ie q
g'a'), este numit zona optimului factoiului pentru activitatea
dati. Aceat d zond,
reflecti ac(iunea pozitivd a factorului dat asupra organismelor. La
abaterea de ri
la aceste limite, acliunea factoruiui devine nigativl. De exemplu,
plantele 9i
animalele suporti cu- greu argi{a gi gerurile putirnice, optimalehind'tempera_
ar
turile med-ii. Acelagi lucru il putem ip,rrre gi despre ,...ie gi ploile
Cu cit factorul se abate mai mult in stAnga ruri., dreapta de
torenqiale. g
la valoril" opii-., JE
adici in direcfia micgordrii sau miririi intengitdlii sale, cu atat mai
nefavorabild este F
acfiunea sa asupra organismelor. Din fig.3.ase vede cd curba,
ce reflecti cregterea ut
plantelor in funclie de temperatura mediului, coboard brusc jos
in de ambelepirli
ale zonei optimului.
Intervalul de valori ale factorului, care inhibi activitatea normali
a organis- D
melor, constitue zona de oprimare.in fig. 3.4 avemdou[ zone
de oprimare s]tuate es
de ambele pirfi ale zonei optimului

Debrminari dupd fig. 3.i intensitatea optimd gi oprimantd a luminii IE

ad)
w pentru salatd. H il(
q
La intersecfia curbei Il(
cu axa orizontald se afld in
punctele critice - valori ah
ale factorului pe care
organismul nu le poate
ry
suporta, iar la depdgirea
lor - piere. Valorile fac-
Fig. 3.5. Plante de salatd crescute la diferite intensitati
torului cuprinse intre luminii: w/m2FARz3O (l),80 (2), ZbO (:) vtaZO
a
punctele critice reprezin- @)
td limita de rezistenfd a speciei fa16 de factorul dat. Fiecare specie
are optimul
sdu ecologic gi limita de rezistenff pentru fiecare factor.
Condifiile apropiate de
punctele critice sunt cele mai grele pentru supravietuire. trd
Astfel d" .otraifi ," .r.r-
mesc extremale. in
studiali termenii men,tionali in text pe fig. 3.4
ffi
Z
Kt t t"
SacAletaaret
a a a a a a a a a a o a a a a a a a a o a ao a o a a a o a
" "ta oa o a a a a a a a a o o a a a a o a a a
Curbele temperaturii optime pentru diferite specii nu coincid,
ceea ce demonstrea-
zd cd ceea ce esfe optimat pentru o specie, pentru alta poaie ge
reprezinta un punct
critic' De aceea, cdmitete nu pot trdi in tundrd, iar temingii in
- degerturile sudice. prz
"""'o"'oaoaaaaaaaaaaoaaaaaaaaoaaaoaaaaaaaaaaaaaaaoaaaooaaaoa mi
Factorullimitativ. Asupra oric[rui organism ac\ioneazd,concomitent aer
mai mul-
!i factori. in cazul in care majoritatea loise afld in zona optimului si doar unul la bil,
"
22-' ''""
limita de rezistenfi, anume aceasta din urml gi va perturba activitatea normali a
organismului. De exemplu, insuficien{a de api in condilii optime de iluminare gi
cilduri poate fi. catza ofilirii gi chiar a pieirii plantelor. Factorii, care aclioneazl,
asupra organismelor la limita rezistenfei, sunt numilifactori limitativi.
Cunoagterea optimului pentru diferifi factori abiotici qi a factorilor limitativi
are o mare importan{i in practica agricoli. De exemplu, cregterea si dezvoltarea
griului poate fi limitati de temperaturile ridicate, de insuficienla de umiditate
sau de concentra{ii mici de slruri minerale, iar uneori gi de imburuienirea cAm-
purilor. De aceea, pentru menfinerea unor condilii optime se cer anumite ac!i-
uni, in primul rAnd atenuarea factorului limitativ.
Interacfiunea factorilor ecologici. Observirile au aritat ci ac{iunea unui factor
ecologic depinde de puterea cu care aclioneazl alli factori qi de imbinarea acestora.
De exemplu, argi{a sau frigul se suporti mai ugor in aer uscat gi nu umed. Transpiralia
este mai intensl la o temperaturi indti a aerului cu vAnt, decit pe timp lini$it.
Uneori insuficienfa unui factor poate fi compensati de intensificarea altora,
fenomen numit compensare. Astfel, ofilirea plantelor poate fi stopati atAt prin
udare, cit gi prin coborirea temperaturii aerului. in degert insuficienfa de pre-
cipitalii este partial compensati de umiditatea relativ inalti a aerului pe timp de
noapte. ln Arctica ziua-lumini prelungiti compenseazi insuficienla de cilduri.
lnsi nici unul din factorii ecologici necesari organismului nu poate fi inlocuit cu
altul. In lipsa luminii plantele autotrofe pier, chiar daci au suficienti cilduri gi
api. In cazul dat lumina este factorul limitativ care nu poate fi compensat de a[ii.
Amintifi-vd cdteva exemple de relalii dintre organismele de aceiagi
specie 9i de specfi diferite.

FACTORII BIOTICI

Factorii biotici reprezinti rela{iile dintre indivizi de aceeasi specie (relalii in-
traspecifice) sau de specii diferite (relafii interspecifice) cu care veli face cunogtinfi
in cadrul temei 3.3.

Amintifi-vd cdteva din efectete negative ale interuenliei omuluiin natura.

ffi
FACTORUL ANTROPOGEN
Dezvoltareavertiginoasi a activitilii gospodiregti a omului deseori se rdsfrin-
ge negativ asuPra mediului de viafi al majoritilii speciilor. Influen{a omului asu-
pra naturii are loc atit pe cale transformi.rii sistemelor naturale formate timp de
milenii (tiierea pidurilor, desecarea mlagtinilor), cit gi a poluirii apelor, solului,
aerului. Toate acestea au dus la degradarea naturii, cu urmiri adeseori ireversi-
bile. Ac{iunea factorului antropogen este expusi mai aminunlit in modulul VII.
Modulul I

'ii=II;
Eztaluqre curentd
t. Sg!_q esgnla nofiunitor, aducind c6te un exemptu.
Factor de mediu
J-'

din cere doui coroane, not6nd pe spaliurdin drepturtipurui

ll^*::l=:1"!iunire
oe prante don coloana A exemple din coloana B,
B
a) plante hidrofite 1. teiul
b)plante mezofite 2. vi{a-de-vie
c) plante suculente 3. cactusul
d) plante sclerofite 4. trifoiul
5. negara
6. nufarul
7. sdgeata-apei
8. pdigul &

- lll. Construiegte, folosind datele din literaturd, curba temperaturii

tru cregterea castravetilor. Noteazi:
optime pen- *
a) temperatura optimi; b) punctele critice. .!i

I
i
i.

lV. incercuiegte ,,A", daci afirmafia este adevdrati gi ,,F,,, daci aceasta-i
Dacd aiincercuit ,,.F", scrie pe spaliur rezervat aiirm"1i" corecti.
falsi.
A F Factorii abiotici nu aclioneazd aiupra organismelor fntr-o anumita

E
consecu-
tivitate, specificd pentru fiecare specie

I
A F Majoritatea factorilo

A F Asupra oricdruiorganism a

V' Studiu de caz' Un fermie.r incepatol a plantat seminle de ceapd la

sfdrgitul lunii
mai gi nu a cdpdtat recolta dorita. in baza informa{ibi din texi, propune
mdsuri
de solulionare a acestuiegec. Argumenteazd mdsurile propuse.
Tema 1.4. RETATIILE TROFICE iw ECOSISTEM.
LANTURILE TROFICE

Determinali rela,tiile de nutrilie (cine pe cine mdndncd) dintre compo-

nenlii ecosistemului din fig.4.1

Structura trofici a ecosistemului. in funcfie de modul de hrinire, toate spe-

ciile unei biocenoze se impart in trei categorii trofice: producitori, consumatori
gi descompunitori.
Producdtori sunt organismele autotrofe (plantele verzi, algele, bacteriile foto-
sintetizante gi bacteriile chemosintetizante). Ele igi produc singure hrana (sub-
stanlele organice) din substanle anorganice.
Consumatorl sunt animalele heterotrofe care folosesc in calitate de hrani alte
organisme. Dupd felul hranei, deosebim consumatori primari (de ordinul I) -

Fig.4.1. Ecosistemulfdsieforestierd de protec{ie: 1 - Soarece;

2 - potdrniche; j - Sopdrld.; 4 - cdrdbuSul-auriu
Modulul I

animale care se hrinesc cu plante; consumatori secundari (de ordinul II) - anima-
lele care se hrdnesc cu consumatori primari (de exemplu, buburuza se hr[neEte
cu pdduchi de plante, care, la rAndul lor, sug seva plantelot); consumatori terfiari
(de ordinul III) - animalele care se hrlnesc cu consumatori secundari, de reguli,
animale de talie mare, care nu cad pradi altor animale; consumatori cuaternari
(de ordinul IV) - animale care se hr[nesc cu consumatori terliari (de exemplu,
paraziliipisdrilor ripitoare mari). Consumatorii, care se hrinesc numai cu plan-
H
te, sunt numiyiftofagi sau erbivorl, numai cu alte animale - zoofagi sau carnivori,
iar cei ce consumi atit hrani vegetali, cAt 9i animalS' - omnivori'
-' i&rtr
-:,r int
Z
t< ..
Sa4lr*ttz'*
oeaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat aat aaa! aaaaaaaaaaaoaaaaaaaat aaao

La aceste categorii de consumafori se adaugd incd una - saprofagii, con-

z
t'5tt
sumatori specializaliin valorificarea substan,tei organice moarte. Printre acegtia
deosebim: detritofagi- animale (viermi, crustacee, molugte, paianieni, insecte)
care se hrdnesc cu substanld organicd in descompunere (detritus); necrofagi
- animale specializate in consumarea de cadavre; coprofagi - animale care
provenind
folosesc in calitate de hrand dejecliile altor animale, in special cele
de la erbivore. Toate acesfe grupe de consumatori grdbesc fragmentarea 9i des-

.....".o.'.'.'.'.".::".:.".':'::.".':::::.::".:"..':::.^.:::::.":::i"......!...o.... Til
:. s-
Descompunatorii, numili gi reducatorl, sunt organisme microscopice, de regu- :i
.,1
li bacterii qi ciuperci, care descompun substanlele organice in putrefacfie pinl la ..: :,
elemente minerale, proces numit mineralizare.
Fiecare categorie trofici cuprinde vieluitoare de specii diferite, care au aceleaqi
nevoi trofice (de hrani). Unele specii, de exemplu omnivorele, fac parte din mai
multe categorii trofice. -l:.
Enumerali un gir de animale dintr-o pddure, dintr-un lac care se devorea'
zd reciproc.

Lanluri trofice. Producitorii dintr-un ecosistem sunt consumali de c[tre fitofagi,

aceqtia, la rAndul lor, sunt devorali de citre consumatorii primari, care devin sursi
de hrani pentru consumatorii secundari g.a.m.d. AgezAnd organismele in iinie in
4
ordinea in care sunt mdncate uneie de altele (fig. 4.2), obginem un lan! in care hrana
circuld intr-un singur sens - de la producitori la consumatori. Acest lan! este numit
lanl trofic sau nutritiv. Fiecare organism din componenla lanlului trofic reprezinti o
verigd trofcd. Totalitatea organismelor care aparfin la aceeagi categorie trofici 9i igi
procuri hrana prin acelagi numdr de verigi in raport cu inceputul lanlului trofic for-
meazaun niyel trofc.De regul[, producitorii (autotrofii) ocupd primul nivel trofic,
iar consumatorii (heterotrofii) toate celelalte. intrucAt la fiecare nivel trofic se pierde

zo
 vu

producdtor consumator primar

Fig. .2. Relaliile trofice dintre organismele vii

o parte din energie prin respiratie sau cu hrana neutilizati numlrul

Ei neasimilati,
lor intr-un lan! trofic este nu mai pulin de trei qi nu mai mult de sase.

7 SaaZurczt
rrrr'aaaaaaaaaa.ooaaaaaaaaaoaaooaaaaaoaaooaaaaaaaaaaoaaaoaaaaaa

Studiul lanlurilor trofice se face prin obserualia directd; analiza conlinututui

tubului digestiv; analiza resturilor de hrand ate rdpitoritor; metoda izotopilor radi-
oactivi, folosili la marcarea sursei de hrand.

''
;;;;" ;;,.;."';;;;;. .;il.:. ;" ;;;;;;"
fic, se disting doui tipuri principale de lanturi trofice: erbivor gi detritivor (fig.
a3).in lanful trofic erbivor primul nivel este ocupat de producitori, de.".tti-
pla: plantd verde - fitofag - carnivor primar - carnivor secundar carniyor tertiar.
-
completali acest gir cu exempre concrete din ecosistemur stepd.
ffi
Dimensiunea animalelor intr-un lant erbivor, numit gi lanl de consum, cregte
spre ultima verigi: fitofagul este mai mic decit pri-
mul zoofag ca urmare a faptului cb, zoofagul consumd
hrani mai bogati in energie gi o folosegte mai eficient.

ldentificali tanlut trofic detritivor din fig.4.3.

ffi
Lan{ul trofic detritivor, numtt qi de descompunere,
descinde de la detritus.

Fig.4.3. Tipuri
delanluri trofice

27
Modulul I

Astfel de lanluri trofice sunt rispAndite in sol gi in litier6, de ex.: detritus - rhme -
rozdtoare, si in ape la nivelul substratului, de ex.: detritus - viermi acvatici -
puiet de pe;te - pe;te rdpitor. Lanfurile detritivore joacd un rol important in na-
tur[. in lipsa lor suprafala pimAntului s-ar acoperi cu un strat gros de organisme
moarte.

Ka
Z Scqtc:otzttl
a a a a a a a ata a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a t a a a a a a a a a o a a t o a a a a a a a a a a a a a a a a

Lanlurile trofice pot fi dereglate prin intervenlia omului. Astfel, administrarea

lll. r
de pesticide pentru combaterea ddundtorilor culturilor agilcole afecteazd puternic
ing
relaliile trofice, deoarece pesticidele se acumuleazd in organismele anumitor ca-
tegorii trofice provocdnd imbolndvirea lor sau chiar moarlea. De exemptu, dacd
caftofii sunt stropili cu DTT (pesticid astdzi interzis) pentru combaterea g6ndacu-
lui-de-colorado, o parte din pesticid cade pe so/ gi esfe ingerat de r6me. Acestea
sunt imune /a acesf pesticid (nu mor), daril acumuleazd in organismul lor. Mierte-
le, care se hrdnesc cu rdme gi, fiind sensibl/e la pesticid, pier. o attd cantitate de
lv. l

pesticid existentd in sol intrd in carTofi, de unde prin consum ajunge in organismul aler
uman sau animal (porci, pdsari). Prin consumul de carne, oud, legume, fructe,
omul poate acumula in ficat o cantitate apreciabild de pesticid, care va duce la
dezvoltarea de ciroza sau cancer.

Eaaluare curentd V.E

l. Expune in viziunea proprie noliunile:

ll' incercuiegte ,,A", daci afirmalia este adevdrati gi ,,F", daci aceasta-i falsi.
Daci ai incercuit ,,F", scrie in spafiul rezervat afirmalia corecti.
A F Componentele vii ale unui ecosistem sunt legate intre ele prin relafiitrofice

28
 Diversitatea lumii vii

A F Unul 9i acelagi animal erbivor poate ocupa diferite niveluri trofice in limitele
aceluiagi ecosistem

A F Antmatete omnivore pot exercita rolul at6t de consumator primar, cdt gi se-
cundari

ecosistem sunt in exclusivitate plantele verzi

flf. Argumenteazd din punct de vedere ecologic proverbul ,,pegtele cel mare il
inghi.te pe cel mic"

lV. selecteazi cuvintele care Nu se incadreazi in grupul tematic

ai explicd
alegerea pe spafiul rezervat.
A B
grdu caprd tigru
porumb oaie lup
goarece cal nevdstuicd
negard pisicd veveri[d -
A

V. Expunefi pirerea.
Descoperind in 1502 insula sf6nta Elena, portughezii au constatat cd aceasta
este nelocuiti giacoperitd cu pdduride abanogi. in 1513 aiciau fost aduse prime-
le capre. Doud secole maitdrziu pe insuld nu rdmdsese nici un aDanos.
Explici cauza acestui fenomen. cum crezi, acesf dezastru putea fi evitat?
 Modulul I

\
$ema 1.5) RETELE TROFTCE. PTRAMTDELE TROFTCE
\/

( ?) tdentificali din fig. s.l. tanluri trofice in care aceteagi organisme sd

ocupe niveluri diferite.

Refea troficl.
Aceeagi specie animald poate consuma hrand diferitd, deci poa-
te face parte din mai multe lanturi trofice. De exemplu, intr-o pddure
de foioase,
mistreful intr-un lanf ocup6 nivelul consumatorilor primari (consumn ghindi;i
ridicini), iar in alt lanf al consumatorilor secundari (goareci). fderul ataJd peseri,
goareci gi veverife, dar poate consuma fructe de padure, iar forfat
9i de foame gi
cadavre. intrucdt aceeagi specie vegetald sau animali poate servi ca hrand
pentru
diverse organisme, fiind antrenate in diferite lanfuri trofice, intre acestea
apare o
interconectare care formeazd o retea trofca (fiy. S.t).
Importanta cunoasterii retelelor trofice. Pisirile, gopdrlele, broagtele sunt
animale cu un regim variat de hrand, ftcAnd parte din mai multe lanluri
trofice.
De aceea, a perturba un lan! trofic, a distruge o verigd a acestuia, inseamni
a
perturba ecosistemul in totalitatea sa, negtiind in ce direclie vor acfiona efectele

consumatort
secundari

Fig. 5.1. Relea troficd tntr-o padure defoioase

 I

acestei acliuni, gi nici amploarea pe care o pot avea. Drept exemplu poate ser-
vi compania de nimicire a vribiilor in China. Vrabia era considerati duqmanul
principal al chinezilor intrucit se hrinea cu orez. Pentru nimicirea acesteia, in
1958 a fost elaborat un plan de stat. in lupta cu aceasti pasire micd a fost antre-
nati toatd populalia firii. lntrucAt vribiile se pot afla in zbor cel mult 15 min,
prin emiterea de zgomote populalia nu le permitea si se ageze si acestea, ripuse
de oboseali, cideau moarte la pimint. in mai pulin de un an China nu mai avea
vribii. Recolta de orez a crescut, dar gi numirul de llcuste Ei de alte insecte ce se
hrlnesc cu partea vegetali a orezului. in urmitorii ani acestea au nimicit practic
cAmpurile de orez, foametea ripind viafa a 10 mil. de chinezi. Acesta a fost prelul
inculturii ecologice. ulterior vrabia a fost reintrodusl in China din Europa.
Piramide trofice. Relaliile trofice dintr-o biocenozi pot fi reprezentate grafic
printr-o piramidi, numiti piramidd troficd sau ecologicd. Aceasta este un grafic
in formi de piramidi, formati din dreptunghiuri suprapuse. Lungimea dreptun-
ghiurilor corespunde fie numirului indivizilor (piramida numericd),fiebiomasei
(piramida biomasei) sau energiei (piramida energeticd) cuprinse in organismele
de pe fiecare nivel trofic.
Piramida numericd,bazati pe numirul de indivizi, are forma de triunghi cu
vArful in sus, dovadl a faptului ci numlrul indivizilor este in descregtere de la
producitori la consumatori (fig. 5.2).
Piramida biomasei exprimi masa totali a indivizilor de pe diferite niveluri
trofice. Ea aratl, ci masa sumari a plantelor este mai mare decAt biomasa tuturor
erbivorilor, iar masa acestora intrece masa tuturor ripitorilor. Prin urmare, cu fie-
ce nivel trofic cantitatea de biomasi creat6,intr-o unitate de timp cregte (fiT. s. 2).

(e
;*fi ^\
*-{*-*

Piramida numerelor
Fig. 5.2. Piramide trofjce
Modulul I

Z Scr&2,,1&4r
Fi a o c o o a a a a a a a a o a a a a o a a a a o o a a o o t a a a a a a a a o o a a ' " '
t
" " "
t
" ' ' " '

Piramidete numerelor sau a biomaselor pot fi gi inversate: nivelurile trofice infe-

rioare pot avea o densitate gi o biomasd mai micd decdt cele superioare (fig. 5.3).
Aceasta se intdmpld in cazul cdnd viteza de reinnoire a efectivuluiiertfei este inal- L Expr
td. in acest caz, chiar gi la o biomasa micdt ea poate fio sursd suficientd de hrand pira
pentru rdpitori, care au o biomasdt mai mare, dar se reproduc mai incet. De ex.,
afid4e (puricii plantetor) sunt foafte prolifice (depun cdte 20-80 de oua de 23 ori des
pe an) gi au un ciclu vital redus, biomasa lor fiind suficientd pentru a indestula ne-
rete
cesitd.tile nutritive ale buburuzelor care trdiesc mai mult 9i au o biomasd mai mare.

ll. Argu
rila intr
Piramida energeticd reflecti valoa-
rea energetici a organismelor de pe fieca-
re nivel trofic. S-a constatat ci de la un nivel
trofic la altul se transmit cca I0o/o din energia ilt.;
acumulati la nivelul anterior. Aceasti legitate a primar
fost numiti regula piramidei ecologice sau regula
celor 10%. Conform acestei reguli la cel de-al 5 ni-
vel trofic ajung doar 0, 01% din energia acumulati de
producitori. De exemplu, dacd iepurele a mAncat 10
kg de masi vegetali, masa sa a crescut cu 1 kg. Vulpea Fig. 5.3. Piramida l/ Alec
sau lupul, consumind I kg de carne de iepure, igi mi- numericd inversata
- .= ><

reEte masa doar cu 100 g.

v, Anali
{-q) n Reprezentali aceste date sub formd de piramidd energeticd.
I dF

Catzaacestui fenomen rczidl,,in primul rAnd, in faptul ci o parte din energia

confinut[ in hranl se consumi pentru respiralie gi, deci, nu se transmite nive-
lului urmltor. in al doilea rAnd, asimilarea hranei nu este total[, o parte fiind
inliturati din organism sub formi de dejeclii. De aceea numirul rbpitorilor mari
este redus qi aceEtia, de regull, nu au duqmani: nu sunt rlpitori care s-ar hrani cu
lupi, deoarece nu s-ar putea asigura cu hrani, efectivul lupilor fiind redus.
I
--
Aplicarea practic[ a regulii piramidelor. Cunoagterea acestei reguli are o mare
importan![ practici. inbazaacesteea, activitatea gospodireasci a omului poate fi
planificatl astfel, incit s[ oblini o cantitate maximl de produclie fbri sa afecteze
I\ -
\
capacitatea de autorestabilire a ecosistemelor naturale gi antropogene. De exem-
I

plu, conform regulii piramidei ecologice, pentru om este mai avantajoasl hrana
vegetall. Astfel, pentru cregterea 1 kg de gtiuci se cere de 7 ori mai mult[ energie
gi respectiv hrand, decAt pentru 1 kg de carne de vitl. De aceea omul di preferinld
animalelor erbivore, cele carnivore fiind crescute in special pentru blani.
g2
 Diversitatea lumii vii

Eaaluare curentd
l. Expune in viziune proprie noliunile:
piramidd troficd

descompundtor

retea trofica

ll. Argumenteazi afirmalia :" intr-un anumit spaliu natural existd o relalie relativ sta-
bila intre masa producdtorilor, consumatorilor si cea a descompundtorilor"

lll' Alcituiegte o relea trofici in care mistrelul si ocupe nivelul de consumator

primar 9i de consumator secundar.

.;.4
lV. Alege varianta corectd de rispuns. Care piramida ecologica are un caracter
:.ta
universal 9i reflecta micaorarea cantitiilii de energie produse la fiecare nivel urmdtor:
a) piramida energetica; b) piramida biomasei; c) piramida numericd.
VrAnalizeazi fragmentul de relea trofici din imagine.
a) stabilegte animalul care face
. parte din mai multe lanturi
I trofice;
a b) identifica trei lanluri ale aces-
te relele trofice cu participa-
A rea aceluiagi animal.

I
,lre @e.,r*r - .lr
''-/t l
-:fi
:ZC
:Lll-
f-
ll ld

:gie
ntI

JJ
Modulul I
Tern
Tema 1.6. BIODIVERSITATEA UNUI ECOSISTEM
DIN APROPIEREA $COLII (EXCURSIE)

Obiectivele excursiei:
. Identificarea ecosistemelor din vecin[tatea gcolii'
. Studierea componenlei ecosistemelor identificate'
. Descrier.u ,rrr.i plante gi a unui animal (la solicitare) din ecosistemul
identificat.

Materiale necesare: carnet de notile, pix, rigli, lup6, determinator al plantelor

qi animalelor.

Algoritmul activitifii in timpul excursiei:

L. Num6ra!i-v[ de la I la 3 gi formali 3 echipe. Fiecare echipi va trebui sd
identifice un tip de ecosistem din apropierea Ecolii'
2. Observl ac{iunea omului in ecosistemul dat gi incearci s[ reconstitui ima-
ginar ecosistemul pAni la aceasti intervenlie'
3. Studiaz6 cu atenlie speciile de plante Ei de animale intAlnite in acest eco-
sistem. Identifica-le folosind determinatoarele. Noteazi denumirea lor in
carnetul de notife.
4. Alege o specie de planti/animal care te-a impresionat cel mai mult 9i de-
s crie- o. Argumente az6' aleger ea.
5. Descrie ecosistemul identificat in timpul excursiei dupi urmltorul algo-
ritm:
' Tipul ecosistemului
. Factorii abiotici caracteristici pentru ecosistemul dat (intensitatea luminii,
umiditatea, temperatura, relieful, intensitatea qi direclia vantului E'a.)
. Factorii biotici ( exemple de lanluri trofice din ecosistem)
' Structura spa!ia16 a ecosistemuiui
. Schimbirile sezoniere in viala ecosistemului'
' Sursele qi gradul de poluare a ecosistemului 1-':
--

' Misuri de prevenire a poluirii ecosistemului studiat

. Concluzii

34
 1. 7. BIODIVERSITATEA ECOSISTEMULUI ACVATIC
$

Am i ntifi-vd cdteva ti puri de ecosisfeme acvatice intat n ite in tocat itatea

natald. Ce trdsdturi comune prezintd acestea?

Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele al ciror biotop este mediul acvatic.

est tip de ecosisteme ocupi cea mai mare parte a pimintului (mai mult de
If3 ditt suprafala planetei) gi in funcfie de salinitatea apei se impart in ecosisteme
rcine (salinitate ridicati > 2,5g%), sunt ecosistemele din oceane gi miri, gi eco-
tistcme dulcicole (salinitate scazuti < r,5g zo). Acestea din urmi se subdMzeazi
in ecosisteme de ape stititoare (lentice) gi curgitoare (Iotice).

Descrieli biotoput gi biocenoza ecosistemurui acvatic din fig.7.1.

ffi
LACUL - ECOSISTEM LENTIC

Biotopul acestui ecosistem este apa stititoare, de obicei dulce. Biocenoza la-
cului este constituitl din pelagos gi bentos. Pelagosul rcprezintdtotalitatea asoci-
a$ilor de organisme animale gi vegetale din masa apei.

Z Sacllrncoar
roaaaaaoaaooaaaoaoaaaaaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaoaaaatoaaaataaaooaaao

Pelagosul se compune din: neuston, plancton gi necton. Neustonul este for-

mat din organisme mici (alge unicelulare, glndaci de apd, tarue de insecte) ce
populeazd pelicula de apd de aproximativ 10 cm la nivetul de contact al
apei cu
atmosfera; planctonul cuprinde organisme microscopice vegetale (fitoptanctonul)
gianimale (zooplanctonul) de la suprafala apeiduse de cuienliide apd; nectonil

.....::'::."."."::.:::.0:.::::::.::::.:::."::::.".::::.':.::::."::'.........
Bentosul cuprinde plantele (fitobentos) gi animalel e (zoobentos,) care triiesc pe
fundul bazinului acvatic. Fitobentosul se compune din alge, iar zoobentosul din
specii de viermi, molugte, celenterate, artropode etc.
intre speciile care compun biocenoza unui lac se stabilesc numeroase inter-
ac{iuni,legate de rela}ii de hrinire qi de reproducere. cele mai numeroase gi mai
intense ca manifestare sunt interacfiunile legate de hrinire. Astfel, componentele
fitoplanctonului sunt consumate de citre zooplancton, care,la rindul lui, consti-
tuie hrana zoobentosului - puietuluide pegte gi a pegtilor omnivori, devorafi de
pegtii ripitori sau pisdrile acvatice. in ceea ce privegte interactiunile legate de re-
 Modulull ,

producere, majoritatea speciilor de pegti qi amfibieni folosesc vegetalia submersi I

drept suport pentru depunerea icrelor sau a ouilor (pontelor). Pi.slrile acvatice rh
folosesc in acest scop v-getalia (stuful, Papura, salciile) de pe malul lacurilor. h
TJ

Ha
Z Sae,Ptltaztrl
aaaaaaaaaaaaaaoaaaaaaaao
' ' ' ' ' ' '
t
'
o
' ' ' '
t o
' '
o
' ' ' ' ' ' ' ' '
o
' ' ' '
o
'
t qE
Lanlurile trofice dintr-un lac au servit drept modet pentru elaborarea tehno'
i-u
togiei de prelucrare a degeurilor de la complexele zootehnice' Astfel,
gunoiul d
drept hrand pentru I
de grajd este adunat prin spdtare in bazine, unde servegte
atgete microscopice. Din acesfe bazine, atgete impreund cu apa sunt trecute
-in g
atiele, unde sunt consumate de dafnii gi rdcugori-filtratori. Apa bogatd in dafnii IT
este trecutd intr-un att bazin, unde cu dafnii sunt cresculi pegti' Apa curatd din _,1
acest bazin, datoritd pegtitor, este folositdt din nou la complexele zootehnice,
din
dafnii se prepard suplimente nutritive pentru animale, iar pegtele este consumat .-:
de om. I
3:A
t@
i?lllr
|trq
irq
7

u
!s-

i(' -a

_::
M

Fig. 7.1. Lacul - ecosistem

lentic: 1 - libeluld;
2 - gdind-de-aPd; 3 - biban;
4 - gdndac-de-aPa.

36

s-
 Diversitatea lumii vii
Zonele unui lac' intr-un lac, in funclie de reducerea pe verticala a
cantitifii de
lumini si a concentratiei de oxigen dizolvat in ap6, se disting: zona litoral
b., zona
limnicd gi zona profundd (fiS.Z.Z).
Zona litorala cuprinde ![rmul acoperit cu apd care cu adAncimea coboard
treptat spre fundul lacului. Apele din aceasti zonl sunt pulin adanci,
aa
bogate in
oxigen, temperaturavariazain funclie de perioada zilei gianotimp,
iar.untitut.u
de lumini de adAncime. Prezenfa sirurilor minerale gi a luminii
favorizeazd. in-
JI mullirea in masi a algelor ftoplanctonulul. Belgugul de alge gi oxigen
fac posibila
'n viala bacteriilor, celenteratelor, crustaceelor infeiioare gi a alto. lrganisme
care
alcdtuiesc zooplanctonul. Fiind de dimensiuni mici, organismele
planctonice au
q un mod de viafd suspendat, fiind duse de curentii de apa. Planarea lor
este facili-
1 tatd de densitatea mare a apei gi de numeroase excrescenle
9i anexe ale corpului,
1L care maresc suprafala gi, prin urmare, frecarea de apa din
iur.
Zona limnicd cuprinde apa de maximd adancime din largul lacului.
Apele
stratului de mijloc sunt mai reci, mai slab iluminate gi, respectiv, mai
sirace in or-
ganisme autotrofe. Acest strat este populat de vieluitoare (pegti,
unele mamifere
semiacvatice) care se opun curenfilor de api prin inot activ asigurat
de un gir de
adaptdri, printre care: forma hidrodinamica a corpului, prezenla
inotdtoarelor,
acoperirea tegumentului cu mucus etc,
Zona profunda. Fundul lacurilor poate fi constituit fie dintr-un
strat tare, fie din-
tr-unul moale, acoperit de namol, Apele acestui strat (la adancimi de peste
14m)
sunt sdrace in oxigen gi reci, temperatura nu depdgegte 5-i0"c. Fiora
gi fauru b"r._
tosului sunt siricdcioase, variind in funclie de adAncime gi de natura
substratului
(pietros, nisipos, mAlos). Pe substratul pietros din lacuriie
pulin adAnci cresc mus-
chi acvatici, alge verzi. Animalele din aceastd zona aucorpul turtit gi
se fixeazit d.e
pietre cu ajutorul substanlelor mucilaginoase (melci), ventuzelor (lipitori)
gi cArli-
gelor (larvele insectelor), Pe substratul mAlos sau nisipos se intAlneic
scoici mici,
melci, larve de insecte, viermi-rogcafi-de-mal, protozoare, bacterii
etc.

( fl I
1.,-,,o"-/
ldentificali zonete descrise in text pe fig.7.2.

Fig, 7.2. Zonele unui lac

37
 Modulul I
i

Eaaluare curentd
L Expune o viziune proprie a noliunilor:
tau
ecosistem lotic
bentos
ll. Citegte textul de maijos gi rispunde la intrebirile afiliate.
Apa lacului din apropierea satului Rdzeni se trezegte mdngAiati de razele solare.
La suprafald mai cald5, la addncime mai rece, lipsitd de sdruri minerale, nu este
potabild. Lumina bldndd cu greu strdbate grosul apei. Pe fundul lacului este un
strat mAlos in care se intdlnesc microorganisme. Flora este siracd: mdtasea-
broagtei, clamidomonada, la addncimi mici stuf, rogoz, papurd, in care igi gdsesc
addpost rafele-silbatice, gerpii-de-apd, pldtica, carasul, crapul, plogni!a-de-apd,
puricele-de-apd, !An!arii etc.
Numegte tipul de ecosisfem
Enumerd cel pulin trei elemente ale biotopului
Enumerd cel pulim trei elemente ale biocenozei
ldentificd: producdtorii
consumatorii
reducitorii
lll. Completeazi schema.

-=-.---=---.--\

| -t i

+ I

lV. Alcituiegte cite un lanf trofic detrivor gi de consum dintr-un lac.

V. Situafie de problemd. In iazul din apropierea satului Colonila au inceput a pieri

pegtii 9i se dezvoltd rapid algele. Ce mdsuri trebuie inireprinse pentru a salva iazul?

38
Tema 1.8. BIODIVERSITATEA ECOSISTEMULUI TERESTRU

Amintili-vd citeva exemple de ecosisfeme terestre gi enumerali trdsd-

turile lor comune.

Ecosistemele terestre ocupl biotopurile formate pe suprafafa uscatului. Aces-

tea sunt alcituite din sol, dintr-o fazL gazoasl (aerul) gi una lichidd (apa din sub-
strat gi cea din precipitafii). Principalele ecosisteme terestre naturale sunt pidu-
rea, stepa, tundra, degertul.

PADUREA DE FOIOASE

Acest tip de pidure (fi7, S.t) este caracteristic pentrv zona temperati, unde
iernile sunt blinde, cu multe precipitafii, iar verile cilduroase qi secetoase. Con-
{itiile de viali dintr-o pidure de foioase prezintlt anumite particularitili. Astfel,
odati cu desfacerea frunzigului, etajele inferioare ale pidurii se afl6 in semiintu-
neric. Coroanele arborilor reduc vitezavAntului datoriti cirui fapt in pidure este
liniEte. Umiditatea aerului intotdeauna este inalti. Apele de ploaie gi cele prove-
nite din topirea zdpezii sunt bine imbibate de litieri, de aceea solul din pidure
nu duce lipsl de umiditate. Litiera protejeazd solul gi de uscare. Iarna, stratul de
zirpadddin pidure este cu mult mai gros decAt la cimpie, ceea ce face casolul din
pldure si nu inghe{e la adAncimi mari.

Amintifi-vd lanlurite trofice dintr-o pddure de foioase dupd fig. 8.2.

ffi

Fig. 8.1, Pddure de foioase

 Fig. 8.2. Relaliile trofice
intr-o pddure de foioase

Aceste condilii sunt favorabile pentru cregterea plantelor lemnoase. Din arbori
aici se intAlnesc: arfarul, stejarul, teiul, frasinul, carpenul, fagul; din arbuEti: cor-
nul, porumbrarul, lemnul-ciinesc, mlcegul. Etajul inferior al pidurii este format
de plante ierboase: clopolelul, leurda, pecetaJui- Solomon, vioreaua, licrimioara,
popirnti.ol, brebenelul, ceapa-ciorii 9. a. Majoritatea arborilor, cu exceplia teiului 9i
art,arului, sunt anemofili (potenizali de vAnt). Plantele ierboase sunt polenizate de
c[tre insecte.
principaliif tofagi aipidurii de foioase sunt cerbii, clprioarele, iepurii, care se
hrinesc cu plante ierboase, frunzele gi scoarla copacilor. Cu frunzele copacilor
se hrlnesc gi unele insecte: clribugul-de-mai, molia-verde-a-stejarului 9i
omizile
unor fluturi. Se intalnesc gi insecte diunltoare, de ex., omida-plroasl-a-stejarului.
in unii ani aceasta din urmi se inmullegte in mas[,lisind fbrl frunze stejarii de
pe suprafele considerabile. Piduchii, cicadele, puricii preferl sucurile din tulpini
gi raaacini. Larvele gindacului-de-mai, girgirilelor gi ale altor insecte ierneazl in
sol, unde se hrlnesc cu rldicinile arborilor aducAndu-le mari daune. Veverilele,
goarecii, majoritatea p[sirilor prefer[ fructele 9i seminlele plantelor de pidure'
Zoofagii pidurii sunt vulpile, gopArlele, broaEtele, chi{canul, dintre pisiri-
buha q. a. Cu insecte se hrinesc pislrile cintitoare: silvia, pifigoiul, mierla, cin-
teza, pitulicea g. a. in lipsa insectelor, aceste pislri se pot hrlni cu pomugoare.
Litiera este prelucrati de o armati enorm[ de nevertebrate, bacterii, ciuperci.
Aminti{i-vd numirul.de etaie dintr'o pidure de foioase'
ffi
 Concurenla dintre populanlii unei plduri de foioase este atenuati de reparti-
zarealor spafiall pe etaje. in funclie de maturitate, intr-o pidure se pot distinge
pAn[ la 7 etaje. Etajul 1 este ocupat de stejar qi frasin; etajul 2 de arlar, mirul gi
plrul-pidure!; etajul 3 de arbugti; etajul4 - plante ierboase inalte (umbelierul,
aconitul, clopogelul, trestia-de-cA-p g. a.); etajul 5 - ferigi, licrimioard, stelufi;
etajul 6 - plante ierboase cu tulpini joase, tArAtoare(fragul, scrAntitoarea g. a.);
etajul T - licheni, mugchi, alge. Etajele inferioare sunt formate din plante rezisten-
te la umbri care vara triiesc in semiintunericul creat dupl dezvoltarea frunzelor
arborilor. Fiecare etaj vegetal este populat de anumite specii de animale. De ex.,
etajul I este ocupat de pi{igoi, etajul 2 -de cioclnitoare, ausel q.a.m.d.

TUNDRA

Amintifi-vd particularitdlite zonei de tundrd.

ru]
Tundra (fi7. 8.3) este situatl in zona arctici a globului ocupAnd o suprafa-
![ de circa 3 mil. km2. Clima de aici este aspri. Degi verile sunt ricoroase gi
scurte (2-3luni), zipada reugegte si se topeasci. Iernile, din contra, sunt lungi
(7-9luni) gi geroase. Temperatura medie in luna ianuarie coboarl pAni la -40,
oC,
-50 iar stratul dezitpad|atinge o grosime de cca 25-30 cm. Din catzasoluri-
lor reci, umede gi pufin fertile, plantele de aici sunt de talie joasi (cel mult 40 cm)
gi au o perioadi de vegetafie scurtl (in jur de 60 zile). Cresc de obicei in grupuri,
apirdndu-se astfel de geruri 9i vAnturi puternice (fiy. S.q). Formeazl, de regull,
doui etaje. Cel superior este ocupat de arbugti (merigor, arginticl, salcia-pitici,
mesteaclnul-pitic, arinul-pitic g.a.), iar cel inferior de licheni, mugchi, graminee
tArAtoare, ciuperci g.a.

Fig.8.3. Aspectul
de yard al tundrei
 Modulull

Fauna tundrei este relativ sirac6. Cele mai rispAndite specii sunt
gii, iepurii, vulpea-polari, bufnila-polari, un numir
renii, lemin- rlFr
-ut. d. insecte. in timpul
iernii majoritatea vertebratel or migreazi in silvotundri sau mai depart.
lrr:,
,pr. ,.rd. Ea:
q-d
+fu
-a
1rf f
qrci
Lr:
hir
Fh
-rn
l-*
&ri
J+
-!r
tu
Fig.8.4.
hc
Plante de tundrd
.tl
hiq
STEPA &d
,/---=----n lrr
(l*-#"f
ll J Aminti,ti-vd particutaritdlite zonei de stepd.

ocupi suprafele intinse in brAul temperat gi cel subtropical al emi-

Stepa ffig.8.5)
sferelor de nord Ei de sud. Se caracterizeaz6,printr-un relieide cAmpie, clim6 cald6
gi uscati, precipitalii moderate (cca 400 mm anual). stepele Fcr
din America de Nord
sunt numite prerii, iar din America de Sud - pampasuri. stepa asiatici, ET
umiditetii reduse, nu
ca urmare a
r-f
este favorabili pen- qriar
tru dezvoltarea pd- &
durilor. Aici cresc - bcri
doar plante ierboa- alr
se cu o perioadi de
-r
Ftq
Ffto

/,
Fig. 8.5. Ecosistemul stepa

42
 vrr

vegetatie scurte, efemere gi rezistente la seceti: pirul-gros, orzul-goricesc, obsiga-

seaci, pelinila, ceapa-ciorii, stAnjenelul-de-stepi, pirul-crestat, piiugul, pelinul,
laleaua g. a. (fi9. 8.6). Mozaicitatea,
spre deosebire de etajare, este bine
exprimati, pilcurile de ierburi gi
de arbugti (porumbrar, m[ceg
g. a.) formeazi peisajul caracteristic
stepei.
Lumea animali a stepelor popu-
leazi solul sau pilcurile de vegeta-
!ie. in sol triiesc diferite protozoare,
viermi, insecte gi larvele lor, mami-
fere sdpdtoare (cArtila). Pe sol igi
duc viala diferite specii de insecte,
printre care licusta, cosagii, c[r6bu- pelin
gul-de-stepi, greierul etc. Dintre ver- Fig.8.6. Plante de stepd
tebrate se intAlnesc gopirlele, gerpii,
broasca-festoasi-de-stepi, diferite specii de pisiri, in principal dintre cele ce-gi fac
cuibul pe pdmant (p otirnichea, ciocirlia), mamifere r ozdtoar e ( 9o arecele- de - cimp,
hirciogul, fistarul, popAndiul g. a.), erbivore copitate. Din cauza numirului mare
de rozitoare, stepele sunt terenul de vAnitoare al plsirilor (bufnife) gi mamiferelor
ripitoare (lupi, vulpi).

ECOSISTEME AGRICOLE

Ecosistemele antropogene pe care cresc culturi agricole sunt numite ecosis-

teme agricole sau agroecosistene. Ecosistemul agricol integreazi 4 subsisteme:
biotopul agricol - intrunegte factorii climatici, edafici gi orografici; biocenoza
agricold. - cuprinde plantele de culturl gi organismele vii existente in spaliul de
culturi (microorganisme, diunatori, buruieni etc.); subsistemul agrofitotehnic
- lucririle prin intermediul cirora omul exerciti controlul permanent in eco-
sistem: tratamente, sisteme de susfinere, pragile, tdieri, recoltare, fertilizare etc.;
subsistemul socio-economic - mijloacele de mecanizare gi materialele de produc-
tie (ingrigiminte, pesticide, mijloace de sustinere etc.) introduse in ecosistem
pentru menlinerea echilibrului acestuia.

Z Sr44&raz'4t
f aaaaaaaooaaooaaaaa! aaaaaaaaaaaaa! aaaat aaaaaaaaaaaaaooaoooaaaaa

intre ecosistemele naturale gi cele agricole existd un gir de deosebiri. Pri-

ma constd in utitizarea energiei. in timp ce ecoslsfe mele naturate se timitea-
43
 ze Ia energia soarelui, cele agricole dispun gi de energie suplimentard. Este
vorba de energia consumatd la producerea ingrdgdmintelor, pesticidelor, la
-7
realizarea irigaliei etc. Fdrd aceste cheltuieli suplimentare de energie eco- l.
sistemul agricd nu poate exista. A doua deosebire constd in diversitatea \.LJ
speciilor. Ecosisfemele agricole sunt cu mult mai sdrace in specii decdt cele
naturale, ceea ce reduce stabilitatea lor. A treia deosebire rezidd in circui.
tul elementelor nutritive. in cele naturate substanlele organice produse de
r.u
plante sunt utilizate de toli ceilalli componenli al ecosisf emului, reintorcdn-
du-se in circuitul biologic sub formd de apd, CO2 gi sdruri minerale. in agro- ,
ecosisfeme circuitul elementelor nutritive se intrerupe brusc, deoarece omul
scoafe o bund parte a lor din circuit cu roada. Pentru restabilirea circuitului lor. lft
t't-,
.... .:.:o. ::.::"':::::.t.'::::.':':.... ................................

Determinali dupd fig. 8.9 producdtorii gi consumatorii unui lan de

grdu.
r,;
I
Producitorii unui agroecosistem, de exemplu, a unui lan de grAu, sunt in prin- -'
cipal plantele de grAu gi diferite buruieni ce insolesc inevitabil culturile agricole,
Consumatori sunt diferite specii de insecte, pisdri, ;oarecii-de-cAmp, vulpile gi
alte animale fitofage gi zoofage. Consumatorul principal este insa omul, care re-
.-
colteazd, pentru consum personal boabele de grAu. Ciupercile microscopice gi L9
bacteriile sunt reduc[torii care asigurd descompunerea paielor ce rimAn pe mi- -^lrir:
rrFJ
rigte dupi recoltarea roadei.

I;
{E

rf. r
r:f,c
&f e" rit I
gf,tl i

Fig. 8.9. Relaliile trofice intr-un lan de grhu

44

:\
 Tema 1,9. BIoDovERSITATEA ECOSISTEMULUI SUBTERAN

Ecosisteme subterane sunt ecosistemele din peqteri, grote, avene, fante qi mi-
crocaverne (locuri retrase, obscure, s[pate sau construite de animale).

PE$TERA - ECOSISTEM SUBTERAN

Pegterile sunt ecosisteme naturale subterane formate in urma dizolvarii rocilor
calcaroase de cdtre apele de in-
_____=
filtratie ("fiy. g.1). in unele peg-
teri existl ape subterane curg6-
toare sau lacuri. Biotopul unei t)\r' 4
pegteri se caracterizeazd prin:
temperatura aproape constanti,
.
in medie de 10'C (pegterile sunt =re{
--t
izolate de variatia de temperatu-
ri din mediul extern), umidita- :-':^
te foarte ridicati, lumini pu!in[,
doar la intrarea in pestera, ven- l. Con
tilalie slaba ca urmare a faptului
a
Fig.9.1. PeStera - ecosistem subteran ci pegterile sunt spatii inchise. :
In profunzimea pegterilor se l* R.ir
aduna materie organicd moartd de naturd vegetal[ (frunze, lemn putred etc.) qi ani- .:
mal[, adusi de ape sau provenit[ din moartea unor animale de pegterd.
Biocenozd unei pegteri se distinge prin lipsa plantelor. Doar la intrarea in peg- =
tera, unde pdtrunde pulind lumini, se pot vedea pe perelii umezi alge microsco-
pice. Dintre animale in pegteri se pot intAlni p6ianjeni, melci, insecte, iar pe plan- =--
geele din zona profundi a pegterii lilieci care in unele peEte ri formeazd. populalii
cu o densitate foarte mare.
lV R"i

Ka
,V Sc**tr***
a a a a a a a a'a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a t o . a a a a a a a a a a
a

Hrana aiunge in pegteri pe diferite cdi: gravita{ie; curenlii de aer, care antre-
neazd in subteran insecte, parlicule organice etc.; titiecii, care formeazd cotonii
de vard gi produc guano; apele curgatoare care pdtrund de ta suprafa(d antre-
nand gi substan{e nutritive; apa de percolalie, adica apa meteoricd, din preci-
pitalii (ploaie, topirea zdpezii) care la trecerea prin straturite de vegeta,tie de la
V. Do
.....'.'::t::::.::.:::::':::::.'.":.0.".'::,:.'.'::"':..................... la vizi

Argumentali de ce adaptdritrebuie sd dispund animalele pentru a pu-

tea trdiin pegteri.

46

L
 Diversitatea lumii vii
Animalele cavernicole (animale care triiesc in pegteri) dispun de un qir de
adaptdri: metabolism scizut - consuma de 4-6 ori mai pulrn oxigen decAt rudele
apropiate care triiesc la exterior; activitate motrice scdzuta, deoarece stau mult
timp nemigcate; lipsa pigmentaliei, majoritatea liind albicioase, galbui sau trans-
lucide; lipsa organelor vizuale; talie mai mare, corpul mai gras, apendicele (ante-
nele gi membrele) mai mari decAt la rudele terestre; lipsa aripilor membranoase
la insectele zburdtoare; incetinirea ciclului vital (prelungirea stadiilor embrionar
gi nimfal) comparativ cu speciile inrudite de la suprafatd.

Eaaluare curentd
L Explici esenla noliunilor:
pestera

organrsme caverntcole

ll. Gompleteazi spaliile libere. Factorii .., precum gi tipsa

gi ................. , Animalele depigmentate gi lipsite de vedere traiesc in

lll. Rispunde succint la intrebiri.

1. Prin ce se deosebegte biotopul unei pegteri de cel al ecosistemelor terestre?

2.Cum influenleazi factorii abiotici structura biocenozei din peglera?

3. Ce adaptdri prezintd vieluitoarele din pegteri ?

lV. Reprezinti schematic citeva lanfuri trofice din pegteri. ';

{
T
T

$
!i
i

V. Documenteazi-te din literatura de specialitate ce regulitrebuie respectate

la vizitarea unei pegteri. Enumeri cel pulin trei dintre ele.

47
t
{
 Modulull

L Definegte notiunile:
mediu de viatd

adaptare

biodiversitate
Tema l
lan! trofic

ll. Enumeri cel pufin cinci adaptiri ale animalelor la insuficienfa de api
Dupd
:atie a Pr
nai eric
,i.in orga
lll. Rdspunde la urmitoarele intrebiri: ;onditii
Care este roluletajdriiintr-un ecosistem ? in r-ia1a
sezonier

,11
Dupd care component, plante sau animale, pot fi determinate hotarele unui eco- u
sistem? Argumenteazd rdspunsul.

A
lV. Reprezinti schematic tipurile de relatii biotice

cot
V Enumeri- acliuni antropice de dereglare a echilibrului ecologic intdlnite in me
ecosistemele din localitatea natali gi din surse suplimentare.
inc
tulp
Iips
LUA

cul'
vl. Argumenteazi prin_exemple afirmatia: structura de specie 9i spaliald a unui
ecosistem sunt un indice al diversititii condifiilor de viafi.
....::'
Fiecr
specific
raturii I

riddcir

\_-
 t.

b
I

gvtofufuf
u

Tema 2.L.L.ASPECTE SEZONIERE

ALE UNUI ECOSISTEM TERESTRU

migcirii de ro-
Dupi cum Etili deja, succesiunea anotimpurilor este consecinla
celepatru anotimpuri este
talie a elmantului in lurul Soarelui. Distinclia dintre
de aici sunt formate
mai evidentl in regiunile din zona temperatl. Ecosistemele
la viala intr-un mediu cu
din organisrn. .ur. f. parcursul evoluliei s-au adaptat
condilii variabile. eceri. adaptiri se prezintl sub
formi de fenomene sezoniere
ele alcituiesc aspectul
in viala reprezentanlilor fiecirei specii. in totalitatea lor
sezonier al ecosistemului dat'

Amintifi'vd biodiversitatea unei pdduri de foioase'

ffi
DE FOIOASE
ASPECTUL DE PRIMAVARA (VERNAL) AL PADURII

Z SaoPllncezl
ltoloit""o'oo""o'o'o"""o't
... o.. ... o o. o....
6-cccoraaooaaaa"r

Fenomenuldupdcareputemdeterminavelirearyriylveriiestedegteptarea
tutpini' in regiunile sudice feno'
copacilor atestatd'de inceputul circulaliei seveiin
mai t6rziu' circulalia sevei
menul demareazd inainte de 1 martie, in cele nordice
gi apa absorbitd de rdddcini se ridicd prin
incepe dupd ce se iergneald sotul
gi desfacerea tor' intruc1t frunzele
tutpina spre muguri. Asiet se asigurdt ,^it"r""
sd se dizolve re'zervele depozitate de cu
/tpsesc, apa nu se eva,pord giin ea incep
toamndin|esuturitetutpinii.-Deaceeasevadeprimdvardestedulce'
ar!9r Decla.nga.rea cir-,
Mai devreme iecattia afti copaciincepe circutalia sevei.la
pimdver'1i in Canada din acest
cutaliei t" Si'"# " onsideiatincepuiut
""""rti "i"","
suc se obtine pe sc'ard industriald zahdr, ar,tarulf,ind
simbotut de stat al acesteildri'

aaaaloaoaaaao"""o"o""Io""o'o"t""o'ooo"o'o""t"o'oo

Fiecare specie de plante Ei animale dintr-o pldure de foioase iqi are un ritm
odatl cu ridicarea tempe-
specific de viala p.rriro fiecare anotimp. Primlvara,
la via![ plantele' Prind
raturii gi mlrirea duratei zilei-lumina, primele se trezesc
lui. La arbori 9i arbuqti incep
r6d6cini seminlele ce au iernat in sol sau la suprafala
49,
Modulul II

K-j
" li'
{
*
Fig. 1.1. Brebenel Fig. 1.2. Dedilel Fig.\. s. Floarea-pagtelui
I

sd circule substanlele de rezervil depozitate din toamnl initesuturile tulpinii, da-

torite cirora se dezvolta mugurii. inainte de desfacerea lor, cAnd lumina pitrun-
de din belgug pAn[ la sol, inverzesc gi infloresc plantele efemere iubitoare de lu-
min[: ghioceii, viorelele, brebeneii (fig, 1.1), dedilelul (759.
1,2) g. a. Florile acestor specii formeazd aspectul fenologic
de prim[var6, (vernal) al pidurii. Tot in aceastl perioadd
energia solard
infloresc arborii cu flori anemofile (plante polenizate de

*'_#t
co2 + , aPd vdnt), deoarece lipsa frunzelor uqureazd rispAndirea pole-
nului. Mai tArziu, cAnd se incheie frunzigul pldurii Ei pAnd
la sol ajunge foarte pulini lumin6, infloresc aga plante ca
protlucdtori
I floarea-paqteluj (fig.1.3), colgigorul, leurda, care in ansam-
t blu formeazi aspectul de primivarS. tdrzie (postvernal) al
pidurii.
consumatort
de ordinul I
!

t.
I a[-t
1 lF Amintiti-vd cdteva speciide pdsdri cdldtoare.

a inviorarea cuprinde gi lurnea animal6. Se intorc din !6rile

calde pislrile migratoare, care, de rAnd cu cele sedentare, sunt
de ordinul Il
s preocupate de amenajarea cuiburilor. Se trezesc din amorlire
I
insectele, zumzaltul lor auzindu-se de departe. $opArlele ies
s
din ascunziguri gi se incdlzesc la soare. Vulpea, iepurii gi alte
mamifere, pdsirile, pentru a face faqitemperaturii in continud
creqtere, nipArlesc. Primlvara este cel mai prielnic anotimp
pentru perpetuarea speciilor. Multe animale scot pui.

Enumerali consumatorii de ordinul I dintr-o pddu-

re de foioase.
Fig. 1. 4. Lanl trofic
de primavard dintr-o Primdvara, lanfurile trofice dintr-o pidure de foioa-
pddure de foioase se nu sunt prea variate, deoarece vegetalia este in curs de

50
dezvoltare. Descompunerea detritusului decurge incet din cavza ci solul este
inci slab incilzit, iar numlrul descompunitorilor redus (fiy. 1.4).

ASPECTUL DE VARA (ESTIVAL) AL PADURII DE FOIOASE

Vara sunt cele mai lungi zile gi cele mai scurte nopfi. Cregterea arborilor caplrtir
amploare. Numirul plantelor in floare scade vertiginos. La inceputul verii igi desfac
florile urzica,licrimioarele, pecetea-lui-Solomon (fig. 1.5),roco!eaua (fig. 1.6),g[lbe-
nila (fig. 1.7),poroiniai (fig.l.S) gi alte plante rezistente la umbri. Coloritul acestor
flori determini aspectul de vari timpurie Qrestiva[) al pldurii. Cu venirea perioadei
uscate de vari, doar citeva dintre speciile ierboase mai au frunze, ceea ce le permite si
sintetizeze in continuare substanle organice pentru a le depozita in fructe gi seminfe.

Argumentali de ce majoritatea plantelor ierboasein a douaiumdtate a

verii intrd in repaus vegetativ.
Majo.ritatea plantelor ierboase intri insi in repaus vegetativ. Cele anuale, dupl
ce gi-au indeplinit misiunea gi au format seminle, se usucl. Partea aerianl a celor
ierboase bi-gi multianuale, dupi ce au acumulat cantitili suficiente de substanle
de rczervd pentru anul viitor in organele ce ierneazd (bulbi, tuberculi, rizomi),
de asemenea se usucl. De altfel, multe din aceste specii nici nu pot si-gi continue
vegetalia din insuficien(a de api, iar cele iubitoare de luminl, gi din lipsa luminii
dupi infrunzirea arborilor. De aceea, pe misura infrunzirii etajelor superioare,
densitatea plantelor ierboase se reduce, iar coloritul florilor se atenueazi, predo-
minAnd verdele frunzelor. Majoritatea animalelor au deja pui. Treptat pldurea
capiti o infbligare monotonl, iar solul continui si se goleasc[ de vegetafie.
Vara in pidure este hrani indeajuns datoriti cirui fapt lanfurile trofice sunt va-
riate, formind o relea bine ramificati gi asigurind un echilibru biologic pe durata
vierii destul de stabil (fi7. 1.9). Degi insuficien{a unor nutreluri este compensatl de
altele, interdependenla numerici a speciilor se menline gi vara. Astfel, daci creg-

v,w,
ry\U K &- A-

"$
T

vPhw-K/
-_\rr-aaa,
\---\y t !
Fl ,

--l!^

Fig. 1. 5. Pecetea-lui-Solomon
7 |
Fig. 1.6. Rocofea Fig. 1.7. Gdlbenild Fig. 1.8. Poroinic
 ModululII

te numdrul iepurilor,
cregte gi numirul rdpi-
torilor (r.ulpi, bufnife
g.a.). Creqterea numi.-
rului de rozitoare duce
Ia cresterea numericd a
bufnifelor qi a altor rd-
pitori nocturni. Feno-
K
\l#
menul este explicabil: la
un belgug de hrand ani- L/
-//
,y/
malele pierd mai pufin[
energie pentru ciutarea
ei, minAnci pe saturate,
nasc mai mulli pui care Fig. 1.9. Lan{ trofic de vard intr-o pddure de
foioase
au sanse mai mari de
supraviefuire. Majoritatea speciilor de animale sunt preocupate de creEterea puilor
gi acumularea rezervelor pentru perioada rece a u.rul.ri.

.<
ASPECTUL DE TOAMNA (AUTUMNAL) At PADURII DE FOIOASE t
:l
Toamna zilele se scurteaz[, in timp ce nopfile devin tot mai lungi. Temperatu_
ra e in continud descregtere. Cad ploi reci, ciobinegti. Toamna intri in drepturile
q
:l id
sale. inceputul toamnei este perioada coacerii fructelor gi a semin{elor la majo-
titatea plantelor lemnoase gi a depozitirii substanfelor de rezervd, pentru anul
viitor in tulpini, ramuri, riddcini. Pdsirile sedentare gi mamiferele nipArlesc, im-
brdcand haine de iarn6. Frunzigul incepe s[-gi schimbe culoarea.

7 Scqlta<"*
r"... a a a a aa a a a.oaaa aaa a a a aao a aoaa a a oa a a aaaoa aoa a a aaaoa aaaaa aaa

Cdderea frunzelor este fenomenul cel mai caracteristic toamnei. Aces- o l" ,(

a
tea cad nu dintr-odatd, fenomenul fiind anticipat de o perioadd pregdtitoare. ;11
"pa
Frunzele maiintdiigi schimbd culoarea. Pentru fiecare specie de aibori este
Fig. 1.1
caracteristicd o anumitd culoare a frunzelor de toamnd. De ex., la tei, stejar,
de toat
mesteacdn aces/ea toamna sunt gdlbui, aurii, la arlar
- rogiatice. La uiete
speciifrunzele nu-gi schimbd toamna culoarea, de ex., ta titiac. padur
Cdderea frunzelor este un proces biotogic condilionat de activitatea vitatd
a plantelor. Cdtre toamnd in frunze se acumuleazd substan,te toxice pentru
Iarna
plantd. Acestea se concentreazd in tocut de unire a pe,tiotutui cu ramut'. Drept
urmare. frunza devine grea, uneori desprinzdndu-se de copac la cea mai micd
bivore s,
adiere de vdnt. in at doilea rAnd, toamna frunza nu are surse de existentd: si veveri
substanlele organice se depoziteazd in tutpini gi ramuri, rdddcini, iar fotosin- ceteazA
pupe de
...... .'."ii::.':::':.': .":.::::::::'i!!"J!?.::.":: .:::.,:::r. .. . . . . . . . . . . . . . deaogr
52
 Pisirile cilitoare se pregitesc de plecare, insec-
tele gi alte vertebrate cad in amorfire. Primele pleacl
pisirile insectivore (consumatori de insecte) (privi-
ghetoarea, muscarul, pitulicea g. a.), mai tirziu cele
granivore (se hrinesc cu seminle). $opirlele, gerpii,
broaqtele, ariciul g. a. igi cautd adipost pentru iarni.
in pidure domini linigtea, doar din clnd in cind se
face auzit glasul singuratic al pisirilor ce au rimas si
ierneze.
Toamna lanfurile. trofice sunt deosebit de variate:
sunt multe insecte, fructe, semin{e, ciuperci, roztrtoare.
De ex., {oiul se hrinegte toamna nu doar cu insecte, dar
gi cu nuci, ghinde, seminle de tei, arfar etc. (fig. 1.10).
Toamna devine evidenti dependen{a locuitorilor
pidurii ce rimin si ierneze de roada de fructe gi
seminfe. Astfel, in anii cu pulini roadi de fructe gi
seminte veverifele, goarecii, pisdrile nu-gi pot face
rezerve suficiente pentru iarni. Ca urmare, multe din
ele, slibite de foame, iarna pier.

ASPECTUT DE IARNA (HIENAI,) AL PADURII

DE FOIOASE

Iarna pidurea se afli in repaus. in sol ierneazl tu-

berculii, rizomii 9i bulbii plantelor ierboase perene. Sub
t frunzele uscate, in cripiturile din scoarfa copacilor,
ierneazd. insectele. Tot aici se afli oulle qi larvele lor.
Animalele homeoterme sunt in clutarea hranei. Com-
portamentul lor se modifici, urmirind un singur scop:
ciutarea hranei gi a locurilor de dormit. Unele pisiri in-
Fig. 1.10. Lanl trofic nopteazi in scorburile din trunchiurile copacilor. Pi!i-
de toamnd dintr-o goii se aduni mai mulli la un loc Ai ln cursul nop{ii trec
pddure de foioase
de citeva ori din centrul grdmezii la periferie gi invers
pentru a se incilzi.
Iarna lan{urile trofice dintr-o pidure sunt reduse considerabil. Animalele er-
bivore se hrlnesc in principal cu scoarfa arborilor, ramuri tinere, listari. $oarecii
gi veverifele igi folosesc rezervele adunate de cu toamn6. Pislrile insectivore cer-
ceteazd minufios cripiturile din scoarfa arborilor in ciutarea de ou6, larve sau
pupe de insecte. De obicei, ele cauti hrana impreuni, ceea ce le sporegte gansele
de a o gisi.
ModululII

Eaaluare curentd

l. Definegte noliunile:
plante anuale
plante bienale
plante perene
olante efemeroide
ll. Descrie aspectul de toamnd al pidurii de foioase dupi algoritmul:
a) particularitSlile climatice:

b) activitatea Plantelor:

c) activitatea animalelor'

pe spaliul din
lll. stabileqte corespondenla dintre cele doui coloane. Noteazd
de'
dreptul organelor d-in coloana A exemple de plante din coloana B care-gi
poiiteaza substanlele organice in organul dat'
B
A
1. mazdre
seminle
tuberculi 2. carlofi
rizomi 3. lalea
4. viorea
bulbi
5. ldcrdmioard
6. urzicd
7. topinambur

lv. schileazi c6te doud lanluri trofice de primivard 9i de toamni dintr'o

pi'
dure de foioase. Gompari gitrage concluzii'

ff
Ir
iarna'
v. Propune cel pulin 3 misuride ajutorare a pSsirilorin perioada de .|

54
 Tema 2.L.2. ASPECTE SEZONIERE ALE UNUI
BAZIN ACVATIC

W
Biocenoza unui bazin acvatic. primivara gi vara un bazin
acvatic este populat de un numir mare de plante gi de animale
adapate la convieluirea in comun. Din cauza neuniformitifii
condiliilor de viafi, organismele sunt gi ele repartizate neuni-
form. Cel mai populat este stratul de apl de la suprafaln gi de
pe maluri, unde este multi lumini, oxigen, suficienti cilduri,
substanfe nutritive etc.

m
Amintili-vd zonete unui bazin acvatic.

Deosebit de bogati este vegetafia malurilor, constituiti din

rogoz (fig. 1.11.2), trestie (fig. 1.11.3), stuf. Frunzele inguste gi
#L
aspre ale acestor plante fognesc la adierea vintului. Mai aproape
de mal cresc plantele a ciror parte inferioari este afundatl in
api, de ex., sigeata-apei (fig. i.L1.1)..pe suprafala apei plutesc

ffi
nuferii (fig, 1.12.3), florile albe gi galbene ale cirora infrumuse-
feazi oglinda apei. Pe suprafafa apei mai pot fi observate linti-
fa-de-api (fig. 1J2.Q. AdAncimile sunt preferate de brosciriti,
foarfeca-bilgi, elodee (fig. 1,12.1), diferite specii de alge.
Cu adincimea numirul plantelor se micqoreaz| din cauza Fig. 1.11.
inriutifirii condiliilor de iluminare. corespunztrtor se micgo- Plante acvatice:
reazi gi numirul de animale. 1 - sdgeata-
apei;2 - rogoz, ,

3 - trestie

ililrr 1?
J4
'rr lil
Fig, 1,12, Plante acyatice: I- elodee; 2 - otrdfel- de-b altd; 3 - nufdr- alb; 4 - linti{a- de - ap d
 ModululII

ffi I
ffi & @lK4 5
Fig. 1.13. Insecte acvatice: I - ploSnild-de-apa;2 - pdianjen-argintiu;3 - gdndac-de-apd;
4 - mdsurdtoare-de-apd; 5 - scorpion-de-apa; 6 - corndlar; 7 - larvd de fhnlar.

in apropierea malurilor, unde este multi vegetalie, se intAlnesc gi un num[r

mare de animale care igi g[sesc aici cu prisosinla hran6, de asemenea addpost.
inoati in grosul apei, se tArAie pe fund sau se cocoteazd. pe suprafala inferioara
a frunzelor plantelor acvatice diferite specii de iipitori. Inoat[ cu spinarea in jos
cornllarul (fig. 1.13.6), se tArAie pe fund sau pe plantele acvatice scorpioni, mo-
lugte. Capitul posterior al scorpionului-de-apa (fS. 1.1j.5) poarti un tub respi-
rator, pe care animalul il scoate din api pentru respiralie. in grosul apei inoati
gAndacul-de-apd ffig. 1.13.3), pegti. Deasupra apei zboari libelulele, pe oglinda
apei,,merge" misuritoarea-de-apa (fig. 1.13.4 ). in tufhrigurile de pe maluri se
ascund de dugmani ra!e, gerpi, culici, stirci gi alte pisdri inotatoare. Pe mal igi
sap[ vizuinile castorul, nutria, vidra.
in mAl, in stratul de la suprafali (pAna la adAncimea de 10m) gi in apropierea
malurilor sunt concentrate bacteriile gi ciupercile.
Lan{urile trofice dintr-un bazin acvatic. Bazineie de apa, asemenea pidurii
gi altor ecosisteme, prezinti. o comunitate complexi constituitd din produc[tori,
consumatori gi reducitori legali prin relafii trofice. Aceste relalii sunt deosebit de
variate in perioada de primivara-var[ (fig. l.ll).
Cadavr
/-qa
| 6C
...@
Schilali cdteva lanluritrofice dintr-un bazin acvatic dupd fig.1.14. rii gi ciupt
!e minera
Algele sunt hrana molugtelor, puietului de pegte, mormolocilor. Rizomii plan-
telor acvatice sunt consumali de castori. Cu plancton se hranesc molugtele, puie-
tul de pegte, ralele, pegtii, crustaceele. Mul$ consumatori sunt ripitori. Lipitorile A]
paruziteazl. pe diferite insecte acvatice, pegti. GAndacii gi plognilele devoreaz|
alte insecte, icrele gi puietul de pegte, larvele de insecte. De obicei ripitoare sunt Cu ver
gi larvele insectelor. Astfel, din ouile depuse de libelule pe pirlile submerse ale seaz[ de i.
plantelor acvatice ies larve ripitoare inzestrate cu ,,maxilare" puternice. Plantel
Insectele acvatice, moluEtele, ricugorii mici sunt hrana pestilor (plitica, bi- apei de la
bugca), precum gi a rafelor, broagtelor, ondatrelor, culicilor g.a. Pegtii rdpitori tice sunt p
(gtiuca, costrigul) ataci alli pegti, puietul. Pegtii, la rdndul lor, sunt vdnali de vi- muguri dr
dr6, stirc, pescdrugi g. a. nului. Dat
56

\-
 Fig. 1.14. Biocenoza unui lac

Cadavrele animalelor, p[rfile moarte ale plantelor sunt descompuse de bacte-

rii gi ciuperci. Datoritl activit[lii lor, in bazinele acvatice se acumuleazl substan-
te minerale utilizate de plantele acvatice.

l
ASPECTUL DE PRIMAVARA-VARA AL UNUI BAZIN ACVATIC

Cu venirea primlverii temperatura apei cregte, bazinele acvatice se debara-

seazi de inveligul de ghea![. Pe misura incilzirii apei se activizeazdhidrobionlii.
plantele acvatice incep si creasci gi si se dezvolte atunci cAnd temperatura
apei de la suprafala apei atinge valori de +10 -12" C. Majoritatea plantelor acva-
tice sunt perene gi se inmullesc vegetativ. De ex.,lintifa-de-apl se inmu[eqte prin
muguri de pe tulpinile, ceea ce-i permite si acopere in scurt timp suprafalabazi'
nului. Datoriti vitezei foarte mari de inmu\ire vegetativi, elodeea a fost numitl
 Modulul II
,pesta apelor'l Prin rizomi se inmultesc nutarul, trestia, rogozul, sageata-apei s
in iunie-august majoritatea plantelor acvatice infloresc. Florile frumoase ale n
firului sunt polenizate de catre mugte, gAndaci.

Z
Kt t t
Scq*orc'*
' ' ' ' '
ttt a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a t a a a a a a a a a a a a
a a a o a a a a a a a a a t a a

Flori galbene are gi.otrdletut-de-balta (fig. 1.12 2)- planta insectivord

ce p
fegfe /a suprafala apei. Radacinile acestei ptante poartd vezicule prevLzute
supape. Nimerind in aceste vezicule, insectele, rdcugorii nu mai pot iegi gi p
din lipsa de oxigen, fiind supuse descompunerii. cu produsele de descomfune
ale acestora gi se hrdnegte planta.
aaaaaaaaaa aat aaaaa a a ta a aaaa a a aa a aaaa a aa a aaaaa a a I

Primdvara si vara se inmullesc majoritatea animalelor acvatice.

lhnfarii, ga:.
dacii, molustele, lipitorile, libelulele depun ouale pe frunzele plantelor.
in perioada reproducerii masculii unor rp..ii de pegti imbraci vesmin:.
nupliale' De ex', la biban inotitoarele devin viu colorate, iar operculele
albds
trii, cu nuanle aurii. spre sear[ se face auzit de departe ,,cantecul,, de nunta .
broscoilor - semn cd incepe procesul de depunere a icrelor.
$erpii-de-apd d-
pun ouale pe uscat, in mugchi umezi sau frunze. peste 5-B siptimani din
oui
apar gerpii tineri.
Vara la fundul bazinului de api poate fi vazut un clopot argintiu constru
it de paianjenul-argintiu. intrucAt respird cu aer atmosferic, el se ridici ..
suprafala apei. Acoperit cu bule de aer, ce se retin pe suprafafa corpului
1.*
fixate de perigorii de pe corp, se afunda in clopot. Tot in clopot pdianjen-:
depune gi ouale.
Primdvara revin din tirile calde pisarile inotdtoare (ralele, gAgtele, lisifele
etc
Masculii in aceasti perioadd poarti vegminte nupliale. De ex., la r[!oi penele
c.
pe cap sunt albastre-verzui, de pe corp cafenii, iar de la vArfurile aripiior
albas-
tre-violete. Penajul ralelor este sters, cafeniu-inchis ceea ce le permite sa
ramAn.
neobservate in timpul clocitului. Pasdrile i;i fac cuiburi in diferite
locuri, cee,
ce micsoreaza concurenla. De ex., pesc[rugii depun ouile in gropilele
sdpate i:.
limbile de nisip, ralele construiesc cuiburi pe pdmAnt, in apropierea bazilelor
de
apa; starcii in copacii de pe maluri. Amuzant este sd vezi stArcul in
cuib, atArnAnc
cu picioarele in jos. Primavara - la inceputul verii nasc pui ondatra,
vidra, iar ir:
aprilie-mai castorul.

schilali cdte un lanl trofic de primdvard gi vard dintr-un bazin acvatic

comparati-le gi trageti concl uzii.
 a, ASPECTUL on ToeuNA-nnNA AL BAzINELoR AcVATIcE

Toamna temperatura straturilor de api de la suprafali scade pAnl la nivelul

celor de la adincime. Iarna bazinele sunt acoperite de gheali din a cirei cauzd
se micqoreazl. cantitatea de lumini. Aceste schimbiri din natura nevie se rls-
aa fring asupra activiti{ii hidrobionfilor. Majoritatea lor igi intrerup activitatea sau
o incetinesc. Multe alge microscopice, protozoarele, bacteriile se inchisteazd, -
capiti o form[ sferici gi se acoperi cu membrane compacte gi sub aceastd formd
ierneazd.
La plantele perene ierneazd llstarii sau mugurii, in care in timpul vierii se
acumuleazi amidon. Devenind grei, mugurii se desprind gi se lasl la fund.
Lintifa-de-apl acumuleazd, amidon in tot corpul, dupi care se lasi la fund.
Primdvara, cAnd rezervele de amidon se epuizeazi, plantele se ridici la supra-
fala apei. La nufir, stuf, rogoz g.a. ierneazi rizomii in care se depun substan-
lele de rezervd. intrucit in perioada rece a anului se micgore azd, cantitatea
de oxigen din api, se coboarl temperatura, multe animale cad in amorfeali.
Molugtele, racii, broagtele dormiteazd. in mAl. Mulli pegti (somonul, pliti-
ca, mihallul) se adlpostesc in adAnciturile de pe fundul bazinului. Cochiliile
multor molugte rimin prinse in stratul de gheali sau se lasl la fundul bazi-
nului de api. Piianjenul-argintiu ierneazd in clopotul s[u, misurltoarea-de-
u- api iese pe mal gi se adipostegte in mugchi, sub scoarla copacilor. Libelulele
la pier, in api iernind larvele lor. $erpii de apl se ascund in mil, in vizuini, sub
ridicinile copacilor.

a6]
I aF
Schi,tafi 2-3 tanluri trofice de iarnd caracteristice unui lac.

Toamna gi iarna, in legituri cu inrdutilirea condiliilor de viafi, numlrul ha-

bitanlilor unui bazin acvatic se reduce de pe urma pieirii majoritilii plantelor
gi animalelor, plecirii plsirilor cilltoare. Se reduce considerabil biodiversita-
tea planctonului, reprezentat in aceasti perioadi de organisme ce se hrdnesc cu
substanfe organice dizolvate in api.
in perioada rece a anului rbmin active un numdr limitat de specii de animale,
printre care pegtii ripitori (gtiuca, costrigul), vidra, ondatra.

59
Modulul Itr

Eaaluare curentd
l. Explicd urmdtoarele notiuni:
plancton

fitoplancton

zooplancton

ll. Continud frazele.

a) Cu ad6ncimea numdrLrl plantelor se micsoreazd, deoarece

b) Datorita activitdtii redr-rcatorilorin bazinele acvatice se acumuleaza

c) Ldstarii gi mugurii plantelor acvatice perene se lasd la fund deoarece

d) Primavara plantele acvatice se ridicd la suprafata apei deoarece

lll. Completeazi tabelul.

Particularititile sezoniere ale unui lac
Particularitifile Particulariti(ile a.
de primivard-vari ale: de toamni-iarni ale:

apel plantelor animalelor apel plantelor animalelor

lV. ldentificd zonele unui loc dupi imaginea aldturati. Enumeri exemple de
organisme ce populezd fiecare zond.

v. Propune cel putin 3 misuri de prevenire a poluirii bazinelor acvatice.

Tema 2. 2. BIORITMURILE PLANTELOR

Nofiunea de bioritm. Modificirile periodice ale caracterului gi ale intensitilii

proceselor biologice din organismele vii sunt desemnate ca ritm biologic salu bio-
ritm.Ele sunt baza viefii, determinAnd ordinea existenfei fiec[rui organism. Bio-
ritmurile s-au format treptat, in procesul evoluliei organismelor vii, asigurAndu-le
adaptarea la schimbirile periodice ale factorilor de mediu gi, deci, supraviefuirea.
Clasificarea bioritmurilor se face dupi urmitoarele criterii: a) origine: externe
(exogene)- au o naturi geografici gi sunt determinate de rotafia Pd"mintului in ju-
rul Soarelui gi a propriei axe, qi a Lunii in jurul Pimantului, qi interne (endogene)
- tin de oscilaliile in limitele unui organ gi nu sunt influenlate practic de factorii de
mediu, de exemplu, diviziunea celulei, ritmul inimii, intensitatea fotosintezei, res-
piraliei la plante gi animale etc. In condilii naturale intre bioritmurile exogene gi
endogene nu existi contradiclii evidente: bioritmul endogen permite organisme-
lor si anticipeze schimbirile din mediu gi s[ se pregiteascl pentru ele. Majoritatea
bioritmurilor au un caracter mixt; b) funclie: fiziologice - ciclurile de lucru ale
organelor interne, gi ecologice sa:u adaptive - asiguri adaptarea organismelor la fac-
torii de mediu; c) mirimea perioadei de oscila{ie: diurne, anuale, multianuale etc.

Amintifi-vi care este cauza schimbiriizilei cu noaptea

6@
Bioritmurile diurne. Sunt bioritmuri cu o periodicitate de 24 ore determinate
de modificarea regulati a factorilor de mediu (iluminarea, temperatura, umi-
ditatea aerului etc.) ca urmare a alternirii zilei cu noaptea. Bioritmuri diurne
exogene Ia plante sunt, de exemplu, schimbarea poziliei frunzelor (in timpul zilei
frunzele de podbal au o pozitie orizontali, iar noaptea se inchid ca o umbreli),
schimbarea pozifiei pe{iolului frunzelor, inchiderea gi deschiderea florilor, mai
evidenti la plantele cu flori mari Ei viu colorate. Pe durata zilei florile unor astfel
de plante se inchid gi se deschid strict la aceleagi ore. Faptul ci plantele pot distin-
geziuade noapte a sugerat ideea ci ele dispun de un mecanism cu ajutorul c[ruia
pot misura timpul. Acest mecanism a fost numit ceas biologic. JinAnd cont de
aceastl proprietate a florilor, floricultorii compun ceasuri florale.
Ritmurilor diurne se supun gi multe procese fiziologice din corpul plantelor:
respirafia, absorblia sevei brute, formarea cloroplastelor etc.

,7
Ka
Saoptarn*
a ao a a a a ata a a a a a a a a a a aa a a a a a aa o o l ra o a o a a o o o a ao a a...... aoar aoao

Pentru republica noastrd sunt valabile urmdtoarele ,,ore vegetale": cea mai har-
nicd plantd e barba-caprei, care se deschide pe la ora 3 dimineafa; urmatd Ia o ord
de cicoare. La ora 5 vine rindulflorilor de dovleac, mac, zorele gi miceg. Ora 6
este anunlatd de florile de susai 9i pipddie; ora 7 - de nufirul-galben, sunitoa-
ModululII
re, cartof, podbal, ora B - de gilbenele, ciclamen gi calcea-calului. Majoritatea
florilor care s-au trezit dis de dimineatd isiinchid corolele intre orele 12-14. oen-
tru a se proteja de lumina prea
puternicd. Unele flori ,,fac ochi' a
mai tdrziu: floarea-soarelui la
9, margarefele, micrigul-de-
iarbd gi veronica la ora 10, .d

iar iuta abia la ora 11. O data aaata

cu amurgul putem sd admirdm
fforile vesperale, printre care:
faurul-porcesc - la ora 18,
otrdlelul-de-noapte - la ora 19
gi regina-nopfii - /a orele 20.
Acesfe plante gi-au sincronizat
deschiderea corolelor cu zborul
i n secte lor noctu rne. M ajoritate a Fa:a
plantelor ,,adorm", cel t1rziu la
ora 21, spre a se feri de frigul gi
Fig. roua noptii (fi7.2.1). -,-|.8

a o a ao a a a a ooa aooa a a a ooa oooa a a a a a a aaa a a a a a a a a aa a a a a a a a aaa aa a a a aaa a

.ra
f-T--u
L*5 Amunti{i-vd care fenomen natural determind alternarea anotimpurilor

Bioritmurile sezoniere. Bioritmurile sezoniere, numite qi anuale, sunt deter-

minate de alternarea anotimpurilor gi se manifesti, de exemplu, prin formarea
listarilor anuali de regenerare, inelelor anuale, regenerarea tulpinilor la plantele
ierboase perene, incetarea proceselor de cregtere toamna, repaosul de iarni etc. O
manifestare a bioritmurilor sezoniere suntfenofazele (etape ale dezvoltirii sezo-
niere) - desfbgurarea anumitor etape din viala plantei in cele mai favorabile con-
difii. Pentru plantele ierboase sunt specifice urmitoarele fenofaze: 1) vegetalia la
inceputul ciclului de dezvoltare; 2) imbobocirea; 3) inflorirea;4) fructificarea; 5)
vegetalia la sfArgitul ciclului de viati; 6) pieirea (pentru cele anuale - completi,
cu exceplia seminlelor; pentru perene - a pirlilor aeriene); 7) starea de repaos.

ldentificali fenofazele unui arbore dupd fig. 2.2. Comparafi-le cu feno-

fazele unei plante ierboase. Gdsili asemdndrile gi deosebirile.

Z Scopltaa*zt
C'5 o r o a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a

Toamna, zilele se micAoreazd progresiv gitemperatura scade, aceste schim-

bdri fiind gi pentru plante un semn cdt se apropie iarna. Trecerea la vremea rece
se face in doud etape. Prima etapd debuteazd prin cdderea frunzelor. Frunzele
plantelor lemnoase incep mai intdi sd igi schimbe culoarea, trecdnd de la verde
intens la diferite nuan,te de rogu, cdrdmiziu gi portocaliu. Aceastd primd trans-
formare are loc datoritd deoozitdrii substantelor nutritive in tesuturile lemnoase

62
 ale plantelor, ceea ce le
ajutd sd se dezvolte gi in
urmdtorul an. A doua eta-
pd incepe o datd cu primul
la inghef, care provoacd tre-
cerea substan,telor nutriti-
10,
.. .::::.':.".: :::::::1. . . .
fe:
18, aln
lH
Atentiel Frunzele
r19 care cad pe pamdnt
toamna, prin nutrienlii pe care
ii conlin gi prin lenta lor des-
compunere, sunt un bun ingrd-
gdmdnt pentru pdmdnt gl pen-
la tru plante. O datd ce toamna
9i avanseazd, se instaleazd un
proces de reciclare pentru
plante (arbori gi arbugti), ele
Fig. 2.2. Fenofazele la arbore
extrdg 6nd u -gi n utrie nli i de care
au nevoie sd supravie,tuiascd
din frunzele cdzute. latd de ce e bine sd /iisafi peste iarnd un strat de cdzut pe pamdnt.

O alti manifestare a bioritmurilor anuale la plante este fotoperiodismul - re-

aclia plantelor la durata zilei-lumini. Cel mai important proces fiziologic contro-
lat de fotoperiodism este inflorirea. Dupi tipul rbacfiei fotoperiodice se disting 3
o
grupe de plante: plante de zi scurtd - incep si infloreasci la o durati a zilei-lumini
de L2 orc (varza, tutunul, orezul, crizantemele); plante de zi lungd - pentru inflo-
la
rire au nevoie de o duratd a zilei-lumini mai mare de 12 ore (grAul, inul, cartoful,
r)
morcovul, ceapa); plante fotoperiodic neutre - inflorirea nu depinde de lungimea
f,,
duratei zilei-lumini (vi{a-de-vie, rogiile, pipidia, hriEca).
Plantele de zi lungi cresc in regiunile nordice, iar plantele de zi scurtl in cele
sudice. Plantele sunt foarte sensibile la durata zilei-lumini. De exemplu, este gtiut
ci se vind mai bine crizantemele cu tulpina inalti, iar pentru aceasta trebuie si
li se asigure o zi-luminl de lungi durati. intr-o seri crizantemele au inceput si
infloreasci avAnd tulpina de doar 15 cm. Pierderile au fost considerabile. Cauza
s-a dovedit a fi una banali: defecliunea sistemului de iluminat.
Fotoperiodismul Ei-a gisit aplicare in agriculturi. Astfel, prin menfinerea se-
minlelor la o anumitl temperaturi, de obicei apropiati de cea de inghelare, o
planti de zi lungi poate fi transformati lntr-una de zi scurti 9i invers. Acest pro-
ces este numit iarovizare. in urma iarovizirli secara devine o planti de zi lungi,
iar spanacul - de zi scurti. Prin iarovizare se asiguri oblinerea de roade mai
timpurii qi se sporegte rezistenla plantelor la ingheluri.
ModululII

Tema
Eualuare curentd
'g
l. Definegte notiunile:
bioritm

fotoperiodism

ceas biologic

ll. Rispunde pe scurt la intrebiri:

1. Care sunt cauzele ritmului biologic la plante?

2. Ce rol are durata zileiin viafa plantelor?

lll. Clasifici plantele enumerate in trei grupe, indic6nd criteriul dupi care le-ai
grupat.
gheorghinS, orz, ovdz, rogii, cdnepa, pdpddie, mesteacdn, tutun, mazire, crizan-
teme.

lV. Estimeazi rolul iaroviziriiin cultivarea plantelor.

AC'
a
ea
V. Studiu de caz. Un fermier cultivd castraveliin seri pentru aprovizionarea cons6-
tenilor cu castraveli autohtoni in timpul iernii. Este luna decembrie 9i mugurii florali
sunt in stare adormiti. Ce trebuie sd intreprindd fermierul pentru a gribi procesul de
inflorire? Argumenteazd rdspunsul.

-J,

_-:: --r1-rl

64
 Tema 2.3. BIORITMURITE ANIMALELOR

Amintifi-vd noliunea de bioritm.

ffi
Rolul bioritmurilor in viata animalelor. Organismul animalelor este un me-
canism complex. Pentru ca acesta si lucreze flri intrerupere, el trebuie si res-
pecte o anumiti ordine in activitilile sale. Aceasti ordine este asigurati de bio-
ritmuri care coordoneazl,activitatea diferitor sisteme ale organismului in funclie
de schimbirile din mediul de viafi. Astfel se asiguri activitatea vitali normald a
organismului ca un tot intreg. Activitatea animalelor, ca gi a plantelor, este coor-
donati de bioritmuri diurne,lunare, sezoniere etc.
Punerea in acfiune a bioritmurilor este asiguratl de capacitatea animalelor
de a misura timpul, numiti ceas biologic. Datoriti ceasului biologic animalele se
orienteazi in timp. De exemplu, pisirile de anumite specii incep s[ cdnte activ la
anumite ore. Aceasti capacitate poarti un caracter adaptiv, permilAnd organis-
melor si-gi intocmeascl un regim de activitate in conformitate cu oscilaliile ci-
clice ale factorilor de mediu. Metronomul in ceasurile biologice sunt bioritmurile
endogene care se sincronizeazd cu cele externe.

7 Scoptaeaz'ct
rrrr..aaaaooaaaaaaoaaaaoaaaoaooaaoooaooaooooaaaaraaaaoaaaaaaaaa

Faptul cd animalele dispun de " ceas" a fost demonstrat in experimentul cu

cinteza. Pasdrea a fost plasatd intr-o cotivie izotatd de lume, unde aceasta s-a
obignuit sd doarmd cocolatd pe o vergea. cand pasdrea se ageza pe vergea
lumina se sfingea - incepea noaptea, iar cilnd igi tua zborul de pe ea lumini se
aprindea giincepea ziua. Cinteza lund de lund mdsura durata zilei cu o precizie
maximd, minut cu minut. Degi era comptet izotatd de factoriide mediu. ea a im-

.....'.'.n:.:.'.:,.'::::.'l.1.]l.]li1':::.'::::.n.0.'.'.:::....................
Amintili-vd cilteva exempte de hioritmuridiurne Ia ptante.
ttr
Bioritmuri diurne. Dup[ alternanfa perioadei somn-veghe deosebim ani-
male diurne (active ziua) gi nocturne (active noaptea). Animale diurne sunt
albina, furnica, pisirile galiforme, ciinele etc., iar nocturne ariciul, felinele, ne-
vistuica,liliecii, broasca etc. Dupi modul in care este impir{iti alternanla din-
tre activitate gi repaos in24h se deosebesc 3 tipuri de bioritm diurn: monofazic
- alcltuit din o faza de activitate gi una de repaos/ 24h qieste intdlniti la unele
Modulul II

ll specii de plsiri si mamifere; bifazic - cuprinde 2

cicluri complete activitate-repaosl24h, caracteris-
ghearele,
ranteaza
tic speciilor planctonice polifazice - cuprrnde mai permite
mult de dou[ cicluri alternative somn/ veshe irr copacilor
24h. intilnit la maioritatea animalelor. Bioril
care nuff
ldentificali organismele diurne gi nocturne feva pro(
din fiq.3.1.
luna luni

rfr
;i
Bioritmurile diurne nu se rnanifesti la speciile
care nu sunt supuse direct schimbiriior induse de
alternarea zilei cr-r noaptea, de exemplu populanlii
perioadi
iurul Pir:
modificd
pegterilor, apelor adinci. Experimental s-a consta- naturale
I tat cd bioritmurile diurne se transmit prin eredita- ,Unafe at
te. Astfel, la gase generalii de animale, linute per- si ocean,
manent in condilii de lumini, s-a menlinut aceiagi
fr frecvenld a oscilaliilor funcliilor fiziologice (activi-
'orAndu-
taza lur
JFE
il tatea motorie, alternanla somn-veghe), apropiati de
bioritmul diurn.
atmosfer
:i-rultor fr
@j '.,
Cauzele trecerii la via{a nocturni.'frecerea unor :e aceste
specii de animale la viala nocturn[ a fost determina- :erioade
td de mai multe cauzei a) concurertla pentru hrand. :ea lunar
Fig. 3. 1. Bioritmuri diurne Animalele care se hrinesc cu aceiagi pradd gi pe ace- Biori
lagi spafiu, dar in diferite perioade ale z1lei, nu mai -luxurilo
concureazd intre ele, de exemplu pislri1e rlpitoare :et-luxuri
-:tm ne.
.-.,',.
de zi ;i de noapte; b) posibilitatea de q rdmdne neobservat. in intuneric priditorul r- ,

mai ugor se poate apropia de prada sa pe neobservate. De exemplu, leii, care pot -:rite adi
fi la fel de activi qi ziua 9i noaptea, preferi si vAneze noaptea, deoarece jertfele lor :rI-eri!i r-
principale, zebrele qi antilopele, sunt active ziua gi noaptea vid riu. $i invers: mul- 4
zt/),
te rozitoare mici sunt active noaptea, intrucAt dugmanii lor principali sunt activi r{...,
zita; c) economisirea apei. Majoritatea animalelor din zonele aride duc un mod de
via{a nocturn, evitAnd astfel expunerea la razele solare pentru a reduce evaporarea u rr,

apei din organisrn. Co

ele

I/
qH. ) Hentiiicali pdsdrite rdpitoare de zi din fig. 3.2 . Argumentali rdspunsul. zile
ins
Posibilitatea de a fi activ intr-o anumitb perioadd a zilei a fost acordat[ ani- det
malelor de evolulie. Pe parcursul acesteia la organisme s-au dezvoltat adaptiri la
viala diurna sau nocturni. Astfel, evolulia a inzestrat pisdrile r[pitoare de noapte
cu un Eir de adapiiri la viala in intuneric, printre care: zborul silenlios, datorat Unel,
j-'-rplr n
penelor moi gi af?nate, care le oferi posibilitatea s[ atace prada prin surprindere;
vazulfoarte br-rn gi auzul foarte fin le permite sd iocaiizc:i,'llrtda in intuneric, iar a-:lea ap

oo

I
ghearele asculite gilungi, ciocul incovoiat ga-
ranteaztr omorirea ei;penajul de camuflajle
permite si rimAni invizibile intre crengile
copacilor pe timp de zi, cdnddorm.
Bioritmul lunar. Luna calendaristici,
care numire 30-31 zile, nu corespunde la ca-
reva procese periodice din naturi. in schimb
luna lunari, cu o durati de 29,5 zile, este o
perioadi naturall legati de rota{ia Lunii in
jurul P[mantului. De luna lunari sunt legate
modificirile ciclice ale mai multor procese
naturale de pe Terra. Astfel, pe durata lunii
lunare au loc fluxurile gi refluxurile pe miri
si oceane, puterea lor mirindu-se Ei mic-
gorindu-se in funcfie de ziua lunii lunare
(faza lunii); se schimbi comportamentul
atmosferei, ceea ce se risfringe asupra mai Fig. 3.2. Pdsdri rdpitoare
multor fenomene meteorologice etc. $i toa-
te aceste schimbiri au repercusiuni asupra organismului animalelor, determinAnd
perioadele de reproducere la unele specii de animale, mai ales marine, periodicita-
tea lunard a ovulafiei la unele specii de mamifere etc.
Bioritmul flux-reflux. Speciile, ce populeazd, zonele de litoral, sunt supuse
fluxurilor gi refluxurilor. Timp de o zi lunarl (24h50min) au loc 2 fluxuri gi 2
refluxuri, ale ciror faze se deplaseazl zllnic cu 50 min. Pentru afacefall acestui
ritm, pe parcursul evolufiei la animalele din apropierea litoralului s-au format di-
ferite adaptiri. Astfel in timpul refluxului stridiile igi lnchid cochiliile, ricu$orii,
diferili viermi se afundi in nisip sau se ascund sub alge etc.

,Z aa
Ka a
So*l.,atos,tl cz/o4tnafqt
o o a a att a a a a a a o a o a a a a a a a o a a a a o a a a a o a o o o o o a a a a a a a a a l o o a a o a a a

Pentru a demonstra cd cochiliile stridiilor sunf deschise de Lund a fost montat

u rmdtorul expe ri ment. Strid iile, ad u nate de pe I itoral ut nisrpos di n statul american
Connecticut, au fost transportate cilt mai departe de ocean - in statut tttinois. Aici
ele au fosf puse intr-o camerdintunecoasd, intr-otavd cu apd de mare. in primele
zile deschiderea stridiilor gi faza maximd a fluxului de la Connecticut coincideau.
/nsii pesfe doud sdptdmilni stridiite s-au restructurat gi cochitiite au inceput sd se

... . .::".":::1 :',.n.0.::'.".:."::::.::.':.':::.o.......... . .. o ........... . .

Unele animale marine gi-au adaptat reproducerelafazele lunii. De exemplu,

femela pegtelui aterina, ce triiegte pe lirmurile Californiei, depune icrele la mar-
ginea apei, ingropindu-le in nisip, in timpul celui mai inalt flux care are loc in
Modulul II
faza de lund nou6. Dup[ retragerea apei icrele r[mAn s[ se maturizeze in nisipui
umed. Peqtiqorii ies peste jumdtate de luni, ceea ce corespunde in timp urmito- .:... .
rului flux inalt, cAnd luna este plini.
intrucAt animalele din zonele de litoral sunt supuse nu doar fluxurilor Ei reflu-
xurilor, dar gi schimbdrii diurne a zllei cu noaptea, la ele s-au dezvoltat adapt[ri
complexe. De exemplu, ziua crabii sunt colorali in negru, ceea ce Ie permite sd
se ascundi in defileuri. Noaptea crabii devin mai palizi, pigmentul negru retri-
gAndu-se in nucleele celulelor. Schimbarea culorii este coordonati de bioritmul
diurn. Crabii mai au o deprindere - iau dejunul dupi Lund: coboari spre apd in
ciutarea hranei in timpul refluxului ;i se retrag spre somn pe malurile inalte in
timpul fluxului. Fiind adugi in laborator, crabii igi plstrau deprinderile gi in lipsa
fluxului gi refluxului.

a
I [ll
HI
Amintifi-vd,exemple de bioritmuri anuale la ptante
Definet
lilr,-.rrile anuale. Sunt bioritmuri cu o periodicitate de un an. intrucAt
periodicitatea acestora coincide cu succesiunea anotimpurilor, sunt numite gi
sezoniere. Bioritmuri anuale la animale sunt migraliile, nipArlirea, hibernarea,
3 -*.
intrarea in perioada de reproducere etc. : *'.
Z SroQ/aazt4t cr't/irtl,ftafcl 1a
fo o o c a a a a a a a o a a aa a a a a a a a a a a a a aa a a at o a a a a a a a o o a a a a a a a a a t o a a a a a a a

Bioritmul reproductiv la pdsdri gi la mamifere esfe dirijat de durata zilei-fumind, Estimt

lnftuenla luminii asupra reproducerii se realizeazd pe calea analizatorului vizual, a -e,
scoarlei cerebrale, hipotalamusului, adenohipofizei, gonadelor. La pdsdrile sdl-
batice gonadele func,tioneazd activ odatd cu cregterea duratei luminoase a zilei,
iar in perioada de toamnd-iarnd se obseryd o atrofiere a structurii acestora. Ma-
miferele au capacitatea de a < mdsura D cu o precizie relativ mare durata zilei
gi a nop{ii, fapt confirmat prin reacliile fotoperiodice ale func,tiei de reproducere. 'tl. Expu
Bovinete, cabalinele, porcinele sunt animale de zi lungd care se reproduc primd-

.....u:.::'.:::::::.'.'.'.'.: ."::7:.0.".::.'.':.':.'.'::.:::::::.::::::............ lV. Studi

u >PU4l
Etalonul timpului in cazul bioritmurilor sezoniere este durata tipici a zllei-
lumind. CreEterea sau descreEterea acesteia in raport cu etalonul reprezint[ un
semnal fiziologic fundamental pentru declangarea fenomenelor fotoperiodice.
Importan{a cunoagterii bioritmurilor animalelor, Studierea bioritmurilor
animalelor are importan![ teoretic[ gi practicd. Cunoagterea regimului de viali V. Propl
al animalelor domestice este necesari pentru ingrijirea lor corectd in vederea a miri p

sporirii productivitdlii lor, de exemplu a producliei de oud la pisdri. Cunoagte-

rea ritmurilor de viali la animalele s[lbatice este de folos vAndtorilor gi pescari-
lor pentru un vAnat gi pescuit de succes. Pentru o lupti eficienti cu dlunitorii
o6
 Bioritmuri

culturilor agricole gi animalelor domestice este necesar de a cunoagte ceasul lor

biologic, adicd oscilaliile diurne ale proceselor fiziologice.
De bioritmurile animalelor trebuie sa se !in[ cont gi la aclimatizarealor * adap-
:'1u- tarea animalelor la un nou mediu de viata, la noi condilii climatice gi geografice
:iri etc. Astfel, daci animalele din regiuniie nordice trebuie aduse in regiunile sudice,
:Sd acest lucru trebuie fbcut toamna ca pdni in primavara animalele si reuseasci sd-
r 4- gi adapteze regimul termic la temperaturile inalte din cursul verii.
rul
:ln

lsa
Eaaluare curentd
L Definegte notiunile:
-:at Bioritm
:Sl
i4t Bioritm intern

Bioritm extern

Animal nocturn

)d.
ll. Estimeazd importanla in viala animalelor a:
a),,ceasului biologic"
' :dt-

b) bioritmurilor

Y- llf . Expuneli pirerea vizavi de aclimatizarea animalelor 9i bioritmul lor.

d-

lV. Studiu de caz. Oamenii, ficAnd cdldtorii gi schimbAnd fusul orar, simt oboseali,
ei- indispozilie, dorinla de a dormi ziua gi de a fi treaz noaptea. Argumenteazd cauzele
unei atare stdri.
iln

-.^or

:a!i V. Propune citeva acliuni pe care ar trebui si le intreprindi un avicultor pentru

::ea a miri producfia de ou5.
:te-
:ri-
rrii

69
ModululII

Tema 2.4. MIGRATIITE $I HIBERNAREA -

CAPRICII SAU NECESITATI VITALE
i?
-
-Uutr
MIGRATIILE rl-Gr

.- i.teLl
n} Amintiti-vd
Ia- H? semnificatia notiunii de migralie L

iGa-..i*tli
Tipurile de migratii. Migra{iile sunt deplasdri in masi ale animalelor dintr- .a-ls-:12
un loc in altul care au apirut in procesul evoluliei ca o adaptare pentru supravie-
Fr:c::;e
fuire. De exemplu, planctonul, pentru a nu lnghela, periodic se ridici in straturile :irr :,:-e:
mai calde de la suprafala apei; pentru nagterea puiloa balenele din regiunile sub- rir:-; . 6
arctice in fiecare toamni fac escapade in mirile calde subtropicale, iar la sfArgitul ,I5XI-- i
primiverii revin impreuni cu puii in apele natale. Practic nu pot fi intilnite doui r.cs.
specii de animale care ar migra intr-un mod identic. Unele animale migreazA ur: -€:
singure, altele - numai in grupuri. Unele se deplaseazd,foarte incet, altele foarte G:e !a:
repede gi practic fbri opriri. De exemplu, berzele parcurg anual mii de km, in .c--E"
timp ce broagtele-lestoase se deplaseaz6,Ia doar cdteva sute de metri de api pen- lr"-tF :C
tru a depune ouile.
Migraliile pot fi pasive - animalele sunt duse de curenli de api, de vAnt, de --
-a a a a a

alte animale, gi active, cAnd animalele se deplaseazi de sine statdtor. in funcfie de

periodicitate se disting trei tipuri de migralii: 1) permangnte in limitele arealulu:
a
speciei (nomadismul); 2) neregulate, expulzarea spontani a unui numir mare TI
de indivizi in afara arealului (emigrarea); 3) normale gi regulate, intreprinse ir t3
anumite perioade gi in anumitA directii (migra{iile propriu-zise). €
Nomadismul. Acest tip de migralii este iegat de cdutarea hranei qi au un ca- n
*Je
racter neregulat; fiind determinate d. unu-B.ondilii ale momentului - sece-
t[, inundatii, iniendii devastatoare etc. Astfel de migralii intreprind copitatelr =L
)r
mAnate de seceti (fig. a.1), renii asaltaE
de insectele inlepitoare etc. Dupd erbir-o- y4
re migreazi gi rdpitorii, necrofagii (hie- *
nele, vulturii). Graurul-roz gi forfeculelc
*
*
pleacl cu pui cu tot in ciutarea locurilr
+r
unde au rodit coniferele sau a celor inva- ?
t!
date de ldcuste. iln cdutare permanenta dc
hran[ se afl[ njai multe specii de pisiri
(specii eratice), de pegti marini (rechinii!

Fig. 4.1. Cdldtoria milioanelor

Si cetacee.
rrr
efective de gnu din Africa &
tn cdutarea pdsunilor verzi.
-rc
70
 Care este cauza in-
vaziei ldcustelor?

I Mutafiile neregulate. Se
I intAlnesc la un numir limitat
I de sPecii gi au loc neregulat,
I cavza fiind suPraPoPularea

,r. I
ie- t
::::[[:"iffi;TIJ;'TI.:
producerii, efectivul populali- Fig. 4.2. Stoluri de ldcuste
ilor unei specii (cilduri, umi-
dat nu poate
ditate), de exemplu licusta (fig.4.2),creqte nelimitat. intrucAt teritoriul
asigura cu hrane toate licustele, stolurile de l[custe iau calea pribegiei'
itul Evacuarea
in condilii
a in acest cazpoartaun caracter stihinic, iar la unele specii poate avea loc
indrepta spre
totalmente nespecifice speciei, de exemplu, o specie silvicl se poate
j pidure, atunci animalele
te stepl sau tundri, iar o sp-ecie de degert tpt. o zoni de 9i
veverile, le-
ln ce emrgreazii sunt sortite pieirii. Nomadismul este caracteristic pentru
mingi,-forfecule, unele specii de insecte (llcustele, greierii) 9.a.

de Z r ao
l{a
SaoP/ltttz"tl ut/o'wratctt
a a a a ata a a a o a a a o o i o r o o''' o''' o t o'' o
"
o o o'' t'' t t o o o o o o o'''''
de
Lemingul, unul din habitan-
lui tundrei, s-a fdcut cunoscut
lii
tre prin"sinuciderile colective" (ftg'
in 4.3). Aceastd rozdtoare micd
ierneazd sub zd7add, in locurile
unde pdmdntut este mai cald. in
acesfe condilii Prielnice femela
aduce pe lume PAnd la 36 de Pui'
Dupd topirea zdPezii Puzderia de
rozdtoare fldmAnde ies de sub
zdpadd in cdutarea hranei' intru-
cdt vegeta,tia tundrei arctice este
sdracd, animalele emigreazd in Fig. 4.3. Sinuciderea colectivd alemingilor
3le cdutarea de hrand. La destina,tie
pentru lupi, vulpi, iar
.or ajung pulini, deoarece turmele de temingisunf o pradd ugoard
ra- aaci au'de trecut o apd, supravieluitoi practic nu existd'
de aaoaaaoaaoaaaooaoa"t"ltoot"""oootooot"oo'o'oo""t""ooo'
iri Argumenteazddecemultedinpdsdritedepelanoipleacdsdierneze
ii) in ldri mai calde.
Migrafiile regulate. Aceste migralii se efectueazbintr-o anumitl direclie
gi la anumite termene, poartl un caracter sezonier 9i uneori au
loc cu o preci-
Lie practiccalendaristici. Sunt caracteristice, in special, plsirilor 9i
peqtilor'

' ' il'i!'i'l. :

Modulul II
Migraliile pls[rilor reprezinta deplasari intre locurile de cuiblrire qi de,.
nare si sunt determinate de insuficienta sau chiar lipsa hranei. Atat dorinta :,
a migra, cAt gi direclia de migratie la majoritatea speciilor de plsari sunt un i-
racter inndscut, an de ani noi stoluri de pis[ri repeti caiea parcursa c1e strintr .
dezvoltat in procesul evoluliei. Prima pasire care i-a licut pe oameni sii-si ,.
seama de acest ciudat fenomen - migrafia, a fbst rAndunica. Multa vrelne !
crezul ca rAndunelele petrec iarna ascunse sub pamAnt. Abia spre sfhrgitul s.-
XVIII savanlii au presupus c[ acestea pleacd pe tirnpul iernii in tari mai cali,
Mai tArziu, prin inelarea pasarilor, s-a reusit schitarea irarqii migratiei rArrcii,r::
cilor. Acestea str[bat anual cca 10 mii km: dir-r Europa trar..erseazi in zbor Mar'. -
Mediterana pentru a ajunge in nordul Africii. De aici isi continua zborul spre s. -
si traversa.nd deqertul Sahara poposesc in regiunea unde este cald qi hrana c..
belqug. in luna aprilie, prirnele rAndunele se intorc in Europa.

A
Ha
Sca*azr,* cr4{n'u44at tl
a a a a a a a ata a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a a a a a a a r a a a a a a a a a a a I r

Chira-polara, cunoscutd gi ca randunica-c=.

mare-arctica, esfe o pasdre micula de doar 1AC _

l:. lr .{' care anual strabate cca 7a 000 kn. traverse

Terra de la un pol la celdlalt. Pe durata verii a-,.
tice (vara din emisfera nordica), chirele lact:ie-.
in Groenlanda, in apropierea Cercului Polat t .
' Nord. Aici cuibdresc, clocesc ai igi cresc p.
lt
I ',.t Orlata cu apropierea iernii arctice, nii de pas;
'-if pornesc in !unga calatorie de 350A0 de km pa .
1'
in Antarctica, unde urmeazd sa inceapa va{a c
emisfera sudica. Ajunse in Antarctica, igi ref e .

foftele mancand pe sdturate, ca la ftnalul verii s.

Fig.4.a. Migralia chirei
porneascd inapoi spre locurile de cuibarit dtn Grc-
enlanda. O chira-polara poate trai 34 de ani, ra
distanla parcursd de o pasdre pe durata vietii es::
echivalenta cu 1,5 x distanta Pamant-Luna.
-p ol are a a a a aa a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a I

Pentru a supravielui in timpul migrafiei, la incheierea sezonului de cuibari.

gi inainte de a migra, pasarile acumuleaz[ grasime pe tot corpul, sub piele, is,
schirnba penele cu altele mai moi qi mai Llgoare. in funclie de obiceiuri, de nevoil.
de hran[ drumul pe care-l au de parcurs, dar si de conditiile meteorologicc.
Ei de
unele specii migreaza noaptea, altele ziua, in stoluri mari, in grupuri mici sau
chiar solitaa la inallimi mai mari sau mai mici. Urrele specii, pe durata migralier
fac pauze de cAteva zile pentru odihna si hranire, aitele rnigreaza farir oprire.
Pasarile rapitoare diurne, acvilele, gaile se folosesc de curenlii de aer cald, iar
altele urmeaza indeaproape cdrdurile de pisari cu care se hrinesc.

72
 r- Cum credefi, din ce motive migreazd pestii?
de ffi
ca- Migraliile pegtilor se aseamlnl intrucitva cu migrafiile pislrilor, fiind determi-
I, nate de ciutarea hranei gi a locului de reproducere. La unele specii de peqti migra-
liile se fac lg-dis@e&3$e mari cu oitez|impresionantl, de exemplu 1000 km
s-a in 2 luni. in cazul migra;iilor anadrome pegtii merg din mare in rAu sau se ridicl
din adAncime spre maluri, sarilfin amonte in aval. in migra{iile catadrome direclia
este opusi. Trecerea de la apa dulce la cea siratl sau invers neces-r laptareafrzi-
ologici a pegtilor. Pu{ine specii de peEti reugesc sd se adapteze gi sa supravieluiasci
atAt in apa dulce, cAt 9i in cea sirati. Multe din specii, trecAnd din apa dulce in cea
marini sau invers, igi opresc hrinirea, tocmai pentru a putea si-gi controleze mai
ugor concentralia lichidelor corporale. Astfel procedeazi angh=ilu la ies,irea din ape-
le dulci, efectuind migralia de 5000 de km peste Atlantic-n-umaipebazarezervelor
energetice stocate anterior. Alte specii sunt capabile s[ se adapteze gi s[ se hrlneas-
c[ in ambele medii de vialit De exemplg i3Stryl, care migreazdin mare pentru a
se hrini, dupi care se reintoarce in riuri qi piraie pentru reproducere. Concentralia
mare de hrani din apele marine le asigurl posibilitatea si creascl de doul ori mai
repede decit daci ar rimine in apele dulci.
Migraliile pentru depunerea icrelor sunt efectuate de un individ in fiecare an
sau odati in via![ - dupi depunerea materialului reproductiv acesta piere.
de

2 Sacf&aae'c,
ta c c o a o o a a a a a a a a a a a a a a o o a a a a o o a a a o o a a a a a a a a o o o o a a a o a a a a o o a a o o o a

Somonii ,,se nasc" in apa dulce, dar trdiesc in mare, unde

au suficientd hrand (fig. a.q. Pentru maioritatea somonilor,
migralia spre locurile de reproducere, impotriva curentului
sa apei, este un eveniment unic in viafd. Odatd cu atingerea
maturitdlii acegtia parcurg mii de kilometri pdna la rdurile de
iar reproducere. Dacd aiung la gura de vdrsare, agteaptd fluxul
ce ii va duce in amonte. Cu acest flux incepe drumul de mai
multe tuni al somonilor. Pentru a face fa,td curenlilor gl cas-
cadelor, depun eforturi imense gi intrucdt in apa dulce nu se
Fig.4.5. Somon
hrdnesc, pierd pdnd la 40% din greutate, maioritatea exem-
plarelor pierind.
t
'''
;;;;.;; ;;; ;,.;;';;1;;;;;; ; ;;.;';;. ;;;;;
lsl
;;;;;.' .;:
l6torii la distanle considerabile din Canada in Mexic. Migreazd gi unele specii de
fluturi, campion fiind fluturele-monarh (fig. a.6),care se deplaseazi din Canada
in America Centrali. La sfArEitul verii acegti fluturi se aduni in stoluri 9i se in-
dreapti spre sud, parcurgAnd peste 3000 km. Zboari zfi)a cu o vrtezd de 35 km/h
dupl un anumit itinerar gi ierneazi in unele masive forestiere din Mexic. Miria-
dele de fluturi acapareazl.ramurile copacilor, care se indoaie sub greutatea lor.
73
 Modulul II
Clima din aceste
este ideali pentru fl
- umiditate inalti, tem
ratura practic co
Ei solul tot timpul
Primivara fluturii
sesc pidurile mexi
indreptdndu-se spre
in Canada ei depun
Fig. 4.6. Fluture-monarh qi pier. Vara din oui a
o generalie noui de flu
care continui drumul spre nord, iar toamna migreazit spre sud, in Mexic
cAndva au iernat strimosii lor.
orientarea animalelor in timpul migrafiilor. o condi$e indispensa
migra{iilor este capacitatea animalelor de a determina direcfia deplasirii. U
animale se conduc de musoni, de exemplu stolurile de licuste, sau de cu
marini (larvele de angfiil8).'Mamiferele se ghideazi in timpul cilitoriilor J*l
iare a hranei de mirosurile aduse de vant, iar pegtii memoreazi ,,gustul" apei.
migraliile la distanfe mari animalele migratoare folosesc anumite repere: po
Soarelui, stelelor gi a Lunii, reperele optice de pe suprafala Terrei (conturulG
rilor, varfurile mun{ilor,luncile raurilor etc.). Astfel, in timpul zborului,
se orienteaz[ urmirind.pozi{ia soarelui in timpul zilei gi a steleior noapjea.
asemenea, ele pot simlild@fiI magnetic al pamintului datoriti unui recel
specializat, localizat chiar deasupra ciocului. Drept repere pot servi gi proprie
tilile geochimice Ei acustice ale mediului. La selectarea reperelor animalele sc
folosesc de tofi receptorii, informafia fiind analizati de sistemul nervos central

Amintili-vd semnificalia termenului hibernare

h
ffi d
crz
HIBERNAREA

Hibernarea este un mecanism de supravietuire a animalelor in condilii de tem-

peraturi scizute dezvoltat pe parcursul dezvoltirii istorice a speciilor. Prin conecta-
rea acestui mecanism animalele igi coboari lgmperatura corpului,,-iqi redgrc bntaih
inimii, fregvq4J4se_sp_ifeger, eqnaunuJdd_oxige!:-Qglwilatceffeierului-erc. pentru
a'micEora consumul de energie. Catzahibernirii - iarna. Acest anotimp nu este o h
(
binecuvAntare pentru majoritatea animalelor. Zilele devin scurte gi reci, iar nopfile
lungi gi geroase. Hrana tot mai greu poate fi gisit6. pentru a nu muri de foame, .Dr
unele animale migreazi, altele (insectele, reptilele, amfibiile, unele mamifere) cad in
hibernare. Animalele ce hiberneazl, in timpul verii se supraalim enteazl,dublAndu- ;:cdt
74
 url uneori masa corpului' altele
(in special roz[toarele) i9i fac 9i rezerve de alimente'
gopad.l., Eerpii - sub trunchiurile in
Ei putrefaclie'
url Broagtele hiU"rn"aralilr'Jgirrni, hiber-
in vizuini, scorburi' pegteri etc' Durata
in crlplturile din stlnci, mlmiferelg- pentru
de condi$ile climaterice' semnal
hnti n'rrivariazii de la un an Ia altul, in funclie
scurtarea zilelor 9i coborirea temperaturii'
cald. pregltirea pentru hibernare servegte
Uneleanimale(marmota(fig.a.7),popandd.ul,hirciogul,ariciulqialteanimale
iar attele (ursul, bursucul, broaEtele)' intr-o
mici) cad intr-o hiirrno* piofinda,
profunde' frecvenla contracliilor inimii
hibernare superficiald. in .uri hibernirii
sepoatereducepanlla7b^t^ipeminut,iartemperaturacorpuluipin6la00C.
Pe durata hibernarii!'"2"Jt'
animalele mici la TttJ" :ef"-"li :t-lt::"t::*:1:
apl, minincl, igi satisfac necesitllile
fi-
rl
ziologice. Ele pot rimine o zi in stare
activl, dupl care adorm din nou' Ast-
fel de animale ies din hibernare toarte
sllbite, pierzAnd pAn[ la 40 % din masa
corpului.
fn hibernarea suPerficiall schim-
ln bi'rile nu sunt atAt de dramatice' De
:ia
exemplu, la ursul-brun bltiile inimii
scad de la 40 pin[ la 8, iar temperatura
Fig. 4.7. Marmota in hibernare
corpului coboarl doar cu 50, animalele
este aslgu-
stare de amorleala' O atare stare
De aflindu-se pe toatl durata iernii intr-o des-
le-a acumulat din belgug vara' La
ratl de arderea gr[similor pe care animalul apf intrucit in
se formeazl dioxid de carbon 9i
compunereu .or.rpt.ii u gr;ri-il"r m ite s i - i
iT1qeffi
timpul h ib e r n 6r ii T
!|::tifi ,,'Jt:r
E

al organlslulu
-.ttqitta echilibrUl-hidric
Importanlamigraliilorgihiberniriiinvialaanimalelor.Pentruvielui- la altul
temperata, trecerea de la un sezon
toarele din zoneie geografice cu climl Aceste
este caracte rizat6a. ,riojin.fui
in fiziologl gi comportamentul acestora'
in
adupiut. menite si' asigure supravieluirea
modificlri ,.pr."irrt[ mecanisme dep.rrtro
r""j"ti:1,".-Lvieluitoarelor trecerea la
condiliile mediului in-.ur. ,rai.r.. re-
deoarece pentru majoritatea speciilor
anotimpul rece prezinti o provocare, gi, in special' tem-
se modificl regimulde luminl
sursele de hran6 ,. Ji-irrrr*zi,
animalele au dobindit mecanisme
peratura gi umiditatea. in decursul evoluliei regimu-
pe cale neurohormonall sub influenla
de adaptare .ur. ,rrrr, aellurrgut.
presiunii atmosferice' Astfel' pentru
a se
lui de lumini, temperaturii, umiditelii 9i
organismele vii pot reacliona prin
migrare
adapta condiliilor mediului de viali,
(modificare a inveligului pilos)'
in zone favorabile (in special pd,siri), ,r"upartit. precum stocarea hranei (in
hibernare, dar gi alie modificlri compoitamentale
m
special rozitoare), adlpostirea in
vizuini etc'
7b.:i]t
 Modulul II

Eualuare curentd
l. Define
l. ExpLici pe spafiul rezervat esenla noliunilor: lant tt
a. Migralie

b. Migralie regulati

c. Hibernare
verigi
ll. Gompleteazi tabelul.
Migrafia pdsirilor bioritl

fotoPr

ll. Notea
a) Pd

lll' Expuneli pirerea. ce s-ar intimpla cu ariciul dacd l-am b) p"

Argumenteazi rdspunsu l. trezi din hibernare?
.) r*
lll. Com
ecosistr
lv. Reprezinti schematic traseur de migrafie ar r6ndunicii-de-sat.

I
'_f

v. Scrie un microeseu (3-4 fraze) la tema: lmportanfa

migrafiei gi hibernirii in M. Expl
viafa animalelor.
=
a) Pr
bta
;t*
 Bioritmuri

L Definegte nofiunile:
lant trofic

piramidi troficd

verigd troficd

bioritm

fotoperiodism

Noteazi cAte trei specii de:

a) pdsdri sedentare

b) pesii migratori

c) mamifere nomade

lll. Compari piramida biomasei ecosistemului de uscat (a) cu cea a biomasei

ecosistemului acvatic (b) gi enumerd cdte trei aseminiri gi trei deosebiri.

Explici rolulin ecosistem a:

a) producitorilor

b) consumatorilor

c) reducdtorilor

77
Modulul II

V.Alcituiegte triade cu nofiunile de maijos dupi algoritmul;funcfia ?n ecosis- SIST

tem - nutrilia - exemplu.
reduce substanlele organice din organismele moarte, plante ierboase, consumd
INTEG
substanle organice produse in timpul fotosintezei, zooplancton, fitoplancton,
bacterii saprofite, nutrilie autotrofd, nutrilie heterotrofi, iepure, sintetizeazd sub-
stanle organice din anorganice, rAmd, Unele noliuni se repetd.

Tema 3.

Echilib
::'rducato
Vl. Gisegte intrusul. -::are intr
a) zooplancton, fitoplancton, crap, gtiucd -: ,Jevore
b) rAmi, ciuperci saprofite, plante, bacterii saprofite :--
*- -^nrrr
LVlrLs

Vll. incercuiegte ,,A", daci afirmalia este adevirati gi ,,F", daci aceasta-i falsi. :.iaie susl
Daci ai incercuit ,,F", scrie in spaliul rezervat afirmalia corecti. :esurselor
a) Tulpina arborilor din regiunile temperate nu au inele anuale :i:c acea
.-:.-; ii n
b)Animalele nocturne au ritm diurn polifazic :: :::n c2
---. *^i,
::-g lrl<Ir r

::are ale r

c) Lanlurile trofice din pegteri sunt mici.

i: ;escreg

Vf ff . Estimeazi prin 2-3 fraze rolul bioritmurilor in viata animalelor.

--T

lX. Argumenteazi ce se va intimpla daci florile tuturor plantelor se vor deschi-

de la aceiagi ord.

X. Propune citeva situalii din viati unde vei utiliza cunogtinfele obfinute la
temele stud iate. Argumenteazi.

78
 gvlofufut
III

Tema 3.1, REGLAREA ECHILIBRULUI ECOSISTEMELOR

Echilibrul ecosistemului. Orice ecosistem reuneqte sute gi mii de specii de

producltori, consumatori, reducitori legafi prin rela]ii nutritive gi nenutritive.
Apare intrebarea: de ce erbivorii nu distrug toate plantele? Ce-i face pe;ipitori si
nu devoreze toate jertfele? De ce o specie nu elimini toli concurenlii? Altfel spus,
din contul cui se asigurl existen]a in timp a ecosistemului? Orice mediu de trai
poate susline un anumit numir de indivizi igfunclie de extensia lui, de bogitia
resurselor alimentare, deEbil{l-ile viafb al animalelor, de talia lor etc. Atunci
-cand
aceasti iapatitdle este d$efite,6?uii"1a-dimre aceiagi indivizi se inten-
sificl qi populalia tinde si hifgggg..tivul fie prin cregterea ratei mortahtetii,
fie prin ciutarea unor noi medi-de viaJale6nd, dimpotriv[, numirul de indivizi
este mai mic, densitatea populafiei poate cregte ftrl si apar| urmlrile stAnjeni-
toare ale suprapopulirii. Deci, in ambele cazuri are loc o succesiq!,9 d9 cregte-ri
qi descregteri alternative ale numlrului de indivizi'

Argumentali cum oscileazd numdrul de goareci in funclie de roada de

gr6u.

Fig, 1,1. Ecosistemul tundra

79
 ir4ociulul lXi

Sa ;tniiliztitil tln .xempl'.r relirlii cLntre compc,nentele ecosistenrulur

cie
Uis t 1)' in anii favorabili, cu tnultir vegetiifie, eliitir.til lemingrlor i1turcl.
te brusc, accstia der..orincl in lotiilitate yegetafta_.
Srrbstaritele conlrnute il
treciud prin corpui lenrirgilor, ajuuriJ ir cici,ritus. Di, iipsa
hranei, o pr,
lcrningi prerdeloanre,iirrceice sul,rritvie!Ltjcs;,it In.ri)i1,.s,,1
,-1s1-o;1".tir:le. r-r
(vr-Lipi, bLrfni{e) sau lasa rnat pu{llri
ilrina_si. l)r..s1.-1 Llriltr,re, ef-ectiyr_rl lcit
(nlttrlarui inclivlzikrr pe o rinltaie dc sLlpr.;iiirta
silii cic vo]Lrlr) sc i-cc[u.-e cL
Illtpi trillei':riizirrea rleiritt;sullri, fertjlrt:rte;r soi Lriui crer,i., irsigurinci eiez.
riltr:i t'cgetaiii bosatc' Nunral rtl lemirigiior sporeste c]in lr6g.
.,\sirtl*r, r.,.
r'-t.t'isisietlrriiui tr-rttdra csfc asip;ur;liir c1c nrenIinererr
uri,ii airulril r1por1 ca
intrc prii-rci1:a.leie s:,tic i.omponcn [e: plar-ite ]ent rngi _riipi
ioi.i "

p
,4.'A)
,ii ou 6 r ! €
bu&{atwaesat ardaawm.f_:*r.
n t t " o 6 0 6.i o o o G o
" """ c1 3 0 0 i,r G r o o o s e o o 9 e & o o 6 0 r o o o
o o 6 @ o a . . r

cre'sferea sati reducerea stabila a efectivului oricarei

:;pecii periclitea..
biiitatea ectrslsfeinu/ui. De exertplu, ir;ficrirea apei este
rez,ltatu! derelra, .
.':..,. librului dintre procl ' '
,n:;, r " r.'*
. ,si cansumatori (fig
kior,,,.,, Circa 4A%o din ingra;.
Itl , ' iele rninerale tntrodL.:.
i;antpuri!e agricole .:
(,!.i apele de p!caie:
;iitji' zinele acvatice urtde
zeazi innLtl[ireis tn
a algelar micrasc,:
Cansumatorii atgetc
rcu.sesc sd le dislrug.
,:. ,,-. ntai mare parle a a
'. .. '.
.

7tier. fiind descomptt:._

I ig. !.2 l itt,,tutrttr! ,.tlt itri!:rrit.r.,t r;pt.i. catre bacterii. Apa s=
nepracut. in ea se acumureazdsunsranie toxice gi
gen, ceea ce duce ra pieirea peqtiror, molugteror gi ":inr:":"
,Tr?iir#ir, ,
aitor hidrobionti.
o o @ oo o e e a 3 0 6 0 3 0 a a a a aoa
" ' ' a aa a o 6 deco60a a c 6 0 06 a aa,0 a a a a e aaaa
' a | |

A4ecanismele de reglare a echilibrului unui ecosistem. EchilibrLrl in ecosistc

este asigurat de procesele cu reac{ie inversa ieeciback.
- Si antrlizarn aceste pro.:
pe exenrulul sisternultLi iepure t,tLlpe (/ig. l.s)"
- CAnrt elictii.ul iepurilor nu ,.,.,,..
fiecarc igi garseste hranai i'deajuns si adaposturi pentru "ni,,
si.e sr progcnitura. Dr.-.
e1e ctiv'-rl iepruilor cregie in pofrda r:rezenlei
:rrmar:, clu;manului principal - ;f ,
-lntrr-rcit numarul mare de iepr,rr i usureazd vAnatoarea vrilprii
si irranirea puilor, ei; -
tivtrl VtrJpilot creste' itr acest caz a\/en n raocfie inrtersci purilu,a (feedback
pozitr
- cresteren nu';iruhri de ieplrri d'ce la cresterca ,r.r'aruiui de v'lpi.

BO
 Sisteme de coordonareqiincgrare ale organismelor tn

tundra

[
cres-
plante,
din H*ff,;I'i,**U^'il
H*l*ffjtffi U\/\\/',
gilor
mult.
rea
fa
nt{t
;::ffilTj,-H':,Hilii ,d
tativ
scade. in acest caz
o reaclie inversd n 6+
cerea numlrului de iePuri
jertfelor
i sfa- este urmati de micqorarea Fig. 1.3. Oscilafiile efectivelor rdpitorilor Si
echi-
numirului de vulPi. Aceste
1.2). mecanisme compenseazl abaterile efectivelor speciilor de rlpitor 9i jertfb, readu-
cindu-l in stare de echilibru. Astfel de oscilalii ale efectivelor speciilor dintr-un
pe ecosistem au loc periodic.
alung
in ba-
cau^ Z
Ka
Sq/h:ttrzr4,
a ao a o o a a a a a a a o o a o a o a a o' o o ll' oo
" " "'
oo
"'
o
"'
oot
"
o
"
o' o'
masd "

Omut, congtient sau incongtient, poate deregla echilibrul unui ecosistem' De

nu
exemplu, pe o insuld nordicd convie{uiau cerbii gio haitd de lupi' LupiivAnau, de
cea
regu1, animalele mai stabe, bolnave. Oamenii au hotdrdt sd vind in aiutor cerbi-
tor gi au intdturat de pe insutd lupii. La inceput totul era minunat, numdrul cerbilor
de
crelc1nd considerabil. in scurt timp acegtia au mdncat toli lichenii gi altd hrana
tul-

oxi- .....::"::'.:::.'.:.::::::.".:.".:::.u.:.0.".::.".'"':::::.::.".'.:::.................

aoo
Argumentafi ce se va int^mpla cu relalia dintre iepuri gi vulpi in cazul
vdndrii iepurilor gi de cdtre rigi.

in anumite condilii teacliainversi poate fi dereglati. De exemplu, iepurii au

inceput si fie vinafi gi de un alt rlpitor (lup sau ris) sau printre iepuri s-a rdspAn-
dit o boali infeclioasi. in astfel de situafii echilibrul ecosistemului se deregleazl.
Un rol perturbator pot avea 9i factorii abiotici, de exemplu seceta reduce produc-
tivitatea plantelor gl micgoreazbbaza alimentari a iepurilor, ceea ce imediat se
rlsfrAnge asupra rlPitorilor.
Modulul III

Tema 3.1

Eaaluare curentd
l. Explici notiunile:
ech il i b ru I ecosiste m ul u i Nofiun
pe insula K
feedback negativ
cu un strat
,le circa 26
ll. ln partea a doua atrazelor afirmative de maijos sunt comise erori gtiinfifice.
Gisegte 9i propune varianta corecti. i.nsula este
f inflorirea apei este o urmare a echilibrului dintre producitorii gi consumatorii Observa
dintr-un bazin acvatic. ;esc bine s
rrtere qi oc
2. Supravdnatulvulpilor cauzeazd reducerea numdrului de ieouri.
,aumbrabr
3. SuprapSgunatul nu deregleazd echilibrr-rl ecosistemului pajigte. dor este oc
:-stice pddt

lll. Alege A, daci afirmatie este adevirati, gi F, daci aceasta-i falsi. Daci ai intr-un
ales F, propune varianta corecti. t'rnerea re
A F in caz de feedback pozitiv cregterea numdrului jertfelor este urmati de :,-:::rand tr
cregterea numdrului rdpitorilor ----.:^ dLC
s:,dLltr' ^--
Procesu
A F Un ecosistem se afld in echilibru, dacd intre componenlii iti se stabilegte -eitoriu es
un anumit raport numeric
-r-en lipsit
A F Dacd la reducerea numdrului
feedback negativ
de jertfe numdrul rdpitorilor cregte, avem un

lv. sfudru de caz. Braconierii au impugcat mai multe vulpi dec6t prevedea cota
r
=-te - se{

stabiliti de lucritorii silvici. Care vor fi consecinfele?

t*
II
V. Scrie un microeseu din S4lraze folosind urmitoarele noliuni: echilibruldina-
mic al ecosistemului, raportul pradd-prdddtor, procese cu reaclie inversd.

82
 Sistemedecoordonareqiintegrarealeorganismelorinmediuldevia{i

Tema 3.2. SUCCESIUNEA UNUI ECOSISTEM

Aminti|i.vdfenomenenaturalegiacliuniantropicecareducladispari-
fia ecosisfemelor.
erupliei vulcanului,
Nofiunea de succesiune ecologici. in a. 1883, in urma
viafa, insula acoperindu-se
p. irrriu Krakatau (Indonezia) nu au rimas urme de
cu un strat de cenugi vulcanica de cca 60 cm,
Dup[ 20 de ani insula era populatd
de circa 260 d,especii, peste 36 de ani - 621,
iar peste 51 ani - cca BB0' Astizi
qi de animale ffig' 2'1)'
insula este populata delZOO specii de plante
rezistenli la umbri'
observaliile au arltat ci intr-o p[dure de mesteceni,brazit,
cresc bine sub coronamentul mesteieniior \fis.
z.z).Cu trecerea anilor, braziprind la
pot supravietui
ocupi etajul superior. Mestecenii bntrAni pier, iar cei tineri
nu
p;;. qi
ierboasi' Locul fragilor' gramine-
la umbra brazilor. t .ptut este inlocuitl qi vegetalia
ferigi Ei alte-plante ierboase caracte-
elor este ocupat de rnacrigul-iepurelui, muqchi,
este inlocuita de cea de brazi'
ristice p[durii de brazi. in'final padurea de mesteceni
de la fund' descom-
intr-un lac, din cavzainsuficienlei de oxigen in straturile
punerearesturilororganicepracticnuareloc0rg.2.3).AcesteaSeacumu|eazd,
lui se acoperi cu ve-
formind turba. t .ptit lacuipierde din adAncime, malurile
getalie, acesta d.u"nind o balie, inlocuitl in
timp de o pajigte, apoi de o pldure.
prin altele pe un anumit
Procesul de substituire consecutivd a unor comunitali
ecologicl' care are loc pe un
teritoriu este numit succesiune ecologica. Succesiunea
rar pe locul ocupat de o altl comu-
teren lipsit de viafa, este desemn ata ca primard,
nitate - secundard.
Caredinexempleleprezentatedescriuosuccesiuneprimardgicare
o succesiu ne secundard?

Fig. 2.1. Aspectul actual aI insulei Krakatau

B3
 Modulul III

:e succes:
tran
=:e-
: :idure

Fig.2.3. Exemple de succesiune ecologicd @

succesiunea primari. popularea insulei Krakatau Succer
este un exempru de succe_
siune primard care are loc in cateva etape. sun
Sylna etapa terenul viril este popu_ =:e
lat de organisme ce ajung aici accidentut, inGi.)bimaiare,
pasari, rozitoare g. a. -:r seco
care aduc cu sine sellnJe gi spori de plante.
o parte din aceste organisme nu se t:rmbal
pot acomoda la condiliile de viafi de iici, din care ':':e
cauzd.pier sau pir6sesc locul, Penl
inregistrandu-se un flux permanent de noi specii.
La etapi a doua,speciile, ce au :c :lirnbl
reugit sd se adapteze la noul mediu, incep transforriar6iliut.
este inci mic, speciile nu concureazitinlre ele.
mrr.ai"ilili;, =:: trau
.:I3tii. A
La etapa a treia, catnd,terenul este
populat completamente, intre specii apar rela{ii d.
.orr.ur.nfi. ca urmare, unele s:.:t sitr.rr
specii sunt inliturate din ecosistemul in forrnare, -e=noast
locul toi nina ocupat d;i"1..
Ecosistemele, constituite in primele trei etape,
sunt consid erate imature, instabile. :e d.iieril
La cea dgs-pgtra"-qt$Pi se stabilegte o comp onenf i -:11e per
constanti a comunitifii, speciile
conlocuitoare fiind legate prin relafii trofice reciproc :c!.n rec
avantaloase. Un astfel de eco-
sistem este deja matur' fiind considerat in stare climactericd ,:':;ot-ol
sau de climax.
succesiunea secundari. in cazul unei succesiuni
secundare, de e*e-pl,, re_
i:TOpo8
:idurilor
-li.#:|Tll:l*l le un teren defrigat, se disting urmatoarele stadii (fiU. ,.n),
a,t,r4 primul gi al doile.a anin comunit[file nou -icatre.
insialate domind buruieniie anu-
EI.;b) Dupd 10 aniplanteie perene foi^"uia o;;,t;;;$tadiul Tmpo,
de pajiste este -:-ui
urmat de un stadiu de tuftriquri, de la r5-zo u"i lu id_3#ni, eco
dominuitu in..f.rt
de tufbriguri mici, apoi de tufrriguri mai inalte; :i-ncipiu
d) Dupi 30_35 de ani copacii
devin dominanfi, se formeazr o pidure tandrd, cu
tuariglriie) La so d. arriiufa
8a .'
 Sisteme de coordonare 9i integrare ale organismelor
in mediul de viafi

Fig.2.4. Succesiune
secundard

ce succesiunea S-a declanqat, aceastlpldure tAnirl va suferi un proces de matu-

(de pilde) cu puline tufbriguri sau
rare, transformAndu-se intr-o padure de stejar
100 de ani'
o pldure mixti' Procesul este indelungat' de peste

Enumerdciltevadinac|iunitenegativealeoamenilorasupraecosisfe.
mului pddure?

Schimbarile din ecosis-

succesiunea ecosistemelor sub influenfa omului.
influenla a crescut in ulti-
teme Sunt generate 9i de activitatea omului. Aceastd
creqterea oraqelor'
mul secol in legltuii cu dezvoltarea industriei, agriculturii,
juruloraqelor folosite de popu-
Schimbiri importante au loc 9i in zonele verzi din
bdtd'toriti de oameni care
lalie pentru recreere. Vegetalia de aici este permanent
ale plantelor
,.'ffi-Ua prin pldure, str6ng pomuEoare, ciuperci' P[rfile aeriene
-r'l
lil
,,r.rt truo-ate, iolul se bdt[toreqte, se reduce capacitatea
lui de relinere a umi-
ierburilor ale cdror rddicini
JT
aitalii. Aceste schimbiri se risfrAng negativ ut,tptu
dezvoltarea formelor
sunt situate sub litieri, Bititorirea-solului influenleazi Ei
:: LC
.1^
:1tr
lemnoase. La copaci Ei arbugti incep s6 se usuce
varfurile, sunt ataca{i mai ugor
se r[reqte, creAndu-se condilii favo-
de diferili diunltori. brept or-ur., pedurea
sunt iubitoare de lumini 9i mai
rabile pentru pdtrunderea planteloi de lunci care
de pldure devin necompetitive qi dispar
,q* i...ptiu. la bltitoriie. Ierburile sub acliunea factorului
din covorul vegetal al pldurii. substituirea ecosistemelor
de caliva- ani, de exemplu, taierea
antropogen este cea mai rapidi, avald loc timp
construclia de rezer-
paaurito"r, aratul pim6nturilor cu infiinlarea agrocenozelor,
voare.
succesionale ale
Importanla cunoagterii succesiunii. cunoagterea stadiilor
lor si se fac[ pe
unui ecosistem este foarte important[ pentru ca exploatarea
astfel funclionarea pe termen lung'
f.ln.ipiur dezvoltirii durabile, asiguriniu-le

85
 Modulul III
Tema 3
Eaaluare curentd
Ororni
1. Explici urmitoarele notiuni:
succesiune ecologicd t'.-olueazi
:::- 9i intt
succesrune pnmara - . -lC-x i,rl
--:J1rll4

succesiune secundard

ll. Compard succesiunea primard cu cea secundari dupd 3 criterii.

-{stfel
::re indi
-. -^^,,1-
:- f'wyur!
::rite spe
,--elagi Ia
:-a5tere lt
lll. Restabilegte ordinea etapelor succesiunii primare:
:,rganisn
a) Apari{ia relaliilor de concurenta;
b) Popularea terenului de organisme intAmplstoare;
'tlt---T
c) Stabilizarea componen{ei biocenozei;
-! -r
d) Transformarea biotopului.
Conc
-)lla Ani
lV. Reprezinti schematic etapele procesului de revenire a pidurii pe un teren
defrigat.
:eritoriu
:; terpnt;
elr!rrrrl!

:opaceii
:-g5Lg Ld
:entru lr

fiz
fet
V. Propune cel putin 5 reguli de comportare a omuluiin timpul odihnei in pidu-
re in vederea prevenirii dezechilibrului acestui ecosistem. ,rraat'a'

Drep
I sau nu I

I
\_
 sisteme de coordonaregiintegrare ale organismelor in mediuldevi4[

Tema 3.3. REIA|II ALE ORGANISMELOR

inrn-uru EcoSISTEM

organismele nu triiesc nici singure, nici izolate, ci se men{in in

timp, cresc'
relalii complexe in-
evolueazl, se reproduc gi supravieluiesc ca urmare a unor
acestea se
tra- gi interspecifice. Dupi efectele pe care le au asupra organismelor
clasificl in relalii de: concuren{d', cooperare 9i exploatare'

RELATII CONCURENTE

Astfel de relalii se stabilesc intre specii apropiate (concurenfd interspecificd) 9i

similare
intre indivizii aceleiagi specii (concuien;d intraspecificd) cate au cerinle
cresc allturi, di-
gi populeazl acelagi medjrr. De exemplu, concureazi plantele
ce

i.tit. specii de roziltoare dintr-un lan de grAu, plantele de grAu 9i buruienile din
acelagi lan, lupii gi vulpile din aceeagi pidure etc' Factorii
principali, care dau
concureaz| in special
naEtere Ia concurenll, sunt spa]iul gi hrana. Pentru spaliu
organismele sedentare,

Amintili-vd cateva exemple de concurenld intraspecificd'

ffi
tei singu-
I concurenla intraspecifici. Pe un spaliu deschis, in apropierea unui
I puieli acapateaza
t
!
ratic, apar cAteva zeciiepuieli de tei. in ciliva ani populalia_de
teritoriul necesar pentrusupravieluirea acestora. Cu timpul intre copicei
II apare

diferenfa inevitabila in inll1ime. intrucit teiul este o plantl

iubitoare de luminl,
treptat se ofilesc qi pier'
copeceii mai firavi sunt umbrili de cei mai viguroEi 9i
care au invis in lupta
Peste caliva ani in poianl vor rlmane doar caliva arbori
pentru luminl.

Z Sc4//t4oer4, cr4l44na11/, ......... o.... o... o...

raooaaaa a a aaoaaaoa ' ' 'o't''t 't''tot' ''o''
' 'rioooo'
care poate fi
concurenla intraspecificd se poate exprima in agresie directd,
masculii, care concureazd pentru
fizicd, psihotogicd sau chimicd. De exemptu,
aspectul exterior mai atrdgdtor sau
femetd, se po, tupta intre ei, igi pot demonstra
mirosului'
lin concurentul ta distanld cu aiutorul
aooaaaaaooaaaaaaaaa"oo'ooot"""""o"oo'o"""t"oo"looo"

pier,
Drept urmare a concurenlei intraspecifice' indivizii mai pu{in adapta}i
necesare'
,uu ,-r,ri.o$esc si lase urmagi, sau si creascl p1ni la dimensiunile

87
 Modulul III

Amintili-vd cebva exemple

de relatii de concurentd din-
tre diferite specii.
Acest
parteneri
Concurenfa interspecifici. Acest
- relalie a
tip de concurenfi se stabilegte intre ti pentru
indivizii diferitor specii. Aceastd con- pegtele rd
curenfi este deosebit de acuti, daci debarasee
speciile au aceleagi preferinle alimen- branhii 9i
tare gi de trai. Drept exemplu poate deparazl
servi concuren[a dintre qobolanul-ce- cuparazit
nugiu gi gobolanul-negru. in agezirile in nat
piligoi-mare pi{goi-cu-cap-atbastru umane din Europa gobolanul-cenugiu care con\
a substituit specia concurenti (gobo- rie. Astfel
Fig. 3.1. Locul de hrdnire al diferitor specii
lanul-negru), care acum se intAlnegte aliste. Un
de pifigoi
in regiunile de pidure gi degerturi. So-
lichenii -
bolanul-cenugiu este mai mare, inoati Hifele cir
bine gi, principalul, este mai agresiv, de aceea in confruntarea cu cel negru
a iegit meazaexr
invingitor. in Australia albina-obignuitd, adus[ din Europa, a inlocuit s"pecia au-
trund in ,
tohtond lipsitd de ac. Concurenla interspecificl se poate solda sau cu adaptarea
primegte
reciprocd a speciilor concurente, sau cu inlocuirea unei specii cu alta.
rAndul sir
minerale
Analizali cum au sotulionat concurenla intraspecificd cinci specii de
piligoidin fig.3.1. Mutua
protozoar
tozoarele
lKt
Ztt o
Scqtaarctat rrl/a4tnatct,
t" r a a a a a a a o a a o o a a a o o a o o a a a o o a a a a a a o a a a a a a a
aare trans
" " ooaaaaaaaa a
schimb h;
Concurenla interspecificd poate fi atenuatd prin separarea speciitor dupa pe- lipsa protr
rioada de activitate, resursele nutritive, teritoriu etc. be exemplu, ecosisiemete Mutua
degeftice sunt populate de 20 de specii de furnici care nLt concureazd intre
ele ca con'iefuir
urmare a faptului cd unele se hrdnesc cu insecte, altete cu dejeclii.
- Sunf spec/
active noaptea, cdnd insectele sunt mai accesibile, gi altete active ziua,
hrdnin-
du-se in principal cu insecte moarte sau stdbite. O parte din specii se hrdnesc
in coroanele saxaulilor, attetea pe pdmdnt. Copitatete din savane nu concureaza
deoarece s'au adaptat sd consume diferite parli ale ierburilor. Astfel, zebrele pre-
ferd vdrfurile, antilopete-gnu - frunzete din paiea superioard, gazelele
- frunzete
.....::':::::".' .".':::::-:":.' :.':'::.:':.7:.::::.:::::,.. . .... ..... .. .. .. ..

( ?) care sunt consecinlele convieluirii racutui-diogen cu actinia (fig. 3.2)?

a*u
88
 Sisteme de coordonaregiintegpare ale organismelor tn

RELATII DE COOPERARE
din-
Acest tip de relafii este avantajos pentru unul sau ambele organisme aflate in
parteneriat, fiind desemnatl ca simbiozl. O formi de simbiozl este comensalismul
- relalie avantajoasl unui partener gi indiferen-
ti pentru celilalt. De exemplu, relafia dintre
pegtele ripitor murena gi pegtele-lipitoare care
debaraseazl ripitorul de parazifii de pe piele,
branhii gi chiar din gurd (fig. 3.3). Debarasarea
de parazlliindeplinesc gi plsirile ce se hrdnesc
cuparazrlride pe corpul copitatelor (fi7. 3.q).
in naturi se intAlnesc relalii simbiotice in
care convieluirea organismelor este obligato-
rie. Astfel de relafii sunt desemnate ca mutu-
aliste. Un exemplu clasic de mutualism sunt
Fig, 3,2. Cooperarea dintre
lichenii - convie{uirea dintre ciuperci gi alge.
racul-diogen Si actinie
Hifele ciupercii, impletind celulele algei, for-
meazi excrescenle sp eciale ab sorb abile, ce p [-
trund in celule. Prin intermediul lor ciuperca
primegte produsele fotosintezei algei. Alga, la
rAndul s[u, este aprovizionati cu api gi s[ruri
minerale de citre hifele ciupercii.
de Mutualiste sunt Ei rela{iile dintre termite gi
protozoarele ce vieluiesc in intestinul lor. Pro-
tozoarele pun la dispozifia termitelor fermenfi,
care transform[ celuloza in zahdr, primind in Fig. 3.3. Cooperarea dintre murend
"I schimb hrani gi condilii pentru inmulflre. in Si peStele-lipitoare
lipsa protozoarelor termitele pier de foame.
Mutualismul e rispindit 9i printre plante:
convie{uirea dintre bacteriile de nodozitlfi gi

Fig. 3.4. Cooperarea dintre copi-

Fig. 3.5. Micoriza la stejar tate Si unele specii de pdsdri
ModululIII

r[ddcinile leguminoaselor. Bacteriile, localizate pe rldicinile leguminoaselor, unde

formeazl, umflituri-nodozit[fi, fixeaz| azotul atmosferic punAndu-l la dispozifia
plantelor; conviefuirea dintre ciuperci gi r[dicinile plantelor, numitl micorizd (fig.
3.5). Rndncinile mesteacinului, stejarului, bradului, orhideei gi ale altor plante ier-
boase perene sunt inconjurate de un strat gros de micelii ale ciupercilor. Perigorii
absorbanfi in acest caz nu se formeazi, seva brutd: fiind absorbiti de hife. Miceliul
ciupercii pitrunde in ridicini, absorbind de la planta-partener glucide. Copacii cu
micorrzh cresc mai bine decAt in lipsa ei.
q Cu ce se soldeazd relaliile dintre prdddtor gi pradd?
I aa I
1
Fig.3.8. Ca1

RETATII DE EXPLOATARE
conline fer
Sunt un tip de relalii in care ambele specii sau una din ele suportl o influen]i
negativi din partea celeilalte. La acestea se refer[ rdpitorismul gi parazitismul.
Ripitorismul este una dintre cele mai rispAndite forme de relafii de nutrifie
dintre organisme. Ripitorii sunt animalele care se hrinesc cu alte animale (fig. P'
3.6). intrucAt capturareaprlzii necesiti cheltuieli energetice, uneori aceasta pu- alear
cdnd
tAnd fi gi nereugiti, specializarea ingusti a r[pitorului l-ar pune intr-o dependenti
iar a
stricti de numirulprdzii. De aceea, majoritatea ripitorilor pot trece de la o pradd timP
la alta, mai accesibil[ la moment. De exemplu, vulturii-sapsani de obicei vdneazd Multt
din zbor. insi la inmullirea in masi a lemingilor ei incep si vAneze gi de pe sol. neml
Prada dispune de diferite adaptiri pentru a se proteja de ripitor, iar rdpitorul C

pentru acaptaprada. Piianjenul folosegte in acest scop piienjenigul, gerpii - col- exen
ani,
fii cu venin, leii, lupii - incisivii bine dezvoltali ffig. 3.7).Pe parcursul evoluliei la lii, s1
'

ripitori s-a dezvoltat gi un comportament complex, de ex., acliunea coordonatl a Peric

lupilor din hait[ atunci cdnd vAneazd, cerbi, bivoli. boln'
iesc
Descrieli dupg fig. 3.7 ,,dispozitivele" rdpitorilor pentru capturarea 9i 9i p€
relinerea prdzii. med

.....:':.'
R[pito.
le populal
nAi;ntioi
plantelor
Paraz

Fig. 3.6. Relalii de rdpitorism

'wry
(G,
zrtJ
qiF'',-
'67
..\

Fig. 3.7. Dispozitive de vhnat

ca sursl c
cca 500 st

90
 Sisteme de coordonare qi integrare ale organismelor tn mediuldeViatf,

Rlpitorismul este sPecific

a gi pentru unele plante, numite
ffis. carnivore. De exemplu, roua-
ier- cerului dispine de frunze-cap-
u cane. Partea superioarl gi mar-
ginile acestora poarti perigori
cu glandulari care secretl un mu-
cilagiu dens gi lipicios. Astfel,
insectele mici, agezindu-se Pe
Fig. 3.8. Capturarea prdzii de cdtre roua-cerului aceste frunze, nu se mai pot
desprinde. intrucAt mucilagiul
confine fermenli, prada in scurt timp este digeratl (fi7. 5'8).

Z Sr4//cr*t&4r
ta a a a o a a a a a o a a a o o a a a o a a a a a o o a a a a a a a a o o l a a a a a " o
'
o
" " " ' ' " '
o
"
(fis. Pentru a reugi, praddtorii se bazeazd pe cdteva strategii. Unii sunt puternici 9i
aleargd sau inoatd repede (ghepardut, leut, rechinii), aftii stau la p1nda gi atunci
Pu-
c6nd prada se apropie o prind rapid cu o migcare fulgerdtoare (gop1rlele, uliul),
iar aftii utilizeazd capcane pentru a prinde in ele prada (pdianienii). in acetagi
a
timp prada dispune de numeroase caracteristicicare o aiutd sd evite capturarea.
Multe au simluri asculite (vdz, auz, miros), unele se camufleazd, iar altele rdmdn
nemigcate cdnd sunt prdddtoriiin zond.
I O adaptare a speciilor vdnate este gi rata foarte mare de reproducere. De
col- exemplu, goarecii de c6mp pot produce de la zece p6nd la doudzeci de pui pe
la ani, in timp ce ulii au doi sau trei pui pe an. Datoritd acestei rate mari a natalitd-
a
lii, speciite vdnate pot suporta o ratd mare a mortalitdlii fdrd ca specla sd fie in
pericot de disparilie. tndivizii speciei prddate care mor sunt de reguld cei bdtrdni,
bolnavi, slabi sau mai pulin adaptali mediuluiin care trdiesc, cei care supravielu-
iesc sunf cei sdndtogi, rapizi gi bine adaptali mediului. Acelagi lucru este valabil
I
9i I gi pentru indivizii speciei prdddtoare: cu cAt un organism este mai pu[in adaptat
mediutui sdu, cu atflt etare ganse mai mici sd prindd prada, sd supravieluiascd
;

.....:':.u.":.'::::.'.': ..... o......... o.. o...... o o... o.... o o... o o....

Repilgflq ulare un rol importantin reglarearulqalul-ui ds ${ilzt-4!:1*9.-

le populilii. De exemplu, disparilia populaliilor de lupi poate duce la inmullirea
necontroEih a cerbilor gi clprioarelor, care pot determina distrugerea completi a
plantelor prin supraplgunat, ceea ce antreneaz| 9i moartea lor.
Parazitismul. Organismele pot folosi alte specii nu doar ca loc de trai, dar 9i
ca sursi de hranl. Se cunosc cAteva zeci de mii de specii parazitare, dintre care
cca 500 sunt parazili ai omului.

Determ i n ali d up d f i g. 3. 9 consec i nlel e pa raziti s m u Iu i as u pra o rg ani s-

mului omului.
91
 Modulul III

piele
creter bine stud
B"ry / Jt \ mijlocul r
qh.Y I t '.. i Europa, p
acarul-scabiei \.1,/
pdduche pofida tre
treponemd
rea soiuri
bacterii,
ciuperci ((dr,) de fitoftor

agentut patoger\q:7
Un re1
plognild al meningitei cate para
pldmAni plantb an

.4/,F
bacteria pneumoniei lipsesc, pl
'lZ-l--rl'', /.o.
,-'-'\
r
oxiur
Qte', (e'li),
absorb
se
se,
inflsoa

-r'.'r' 7!cgd., bacteria

r.-/'t' (Sgt tubercutozei

trichineld
virusul guturaiului
ir
Organe sexuale
lor ir

rr>
\ xS,;
fasciola-
ficatului
agric
rea lt
inset
cocl
/ *t
L(l
\.
\1/./
trihomonadd ,'f;\ aces

treponeme
\-/\/
\c \/ ery
virusul hepatitei
insec

.....".o.nj'.
Fig. 3.9. Parazilii omulut
Modul
tatea vitald
Z Sa4tu.aerat
r'o""""ooaaa!aaoaaaaaataaaataaaaaoaaaaaaaaoaaaaaaaaaaaaaa!a
via{d. Astft
- ventuze,
Parazitismur poate fi temporar, c6nd organismut-gazdd se supune aparatului
atacutui
de scurtd duratd a parazitului, doar pe perioada nutriliei. Astfet de parazili parazililor
sunt
plognilele-de-pat, ldnlarii, puricii, tdunii etc. Deseori gazaa
este atacatdt de mai vizului, au
mufti parazili, care aduc daune considerabile gazdei, provocilnd
uneori chiar piei- organelor
rea acesteia' Parazilii permanenlifolosesc gazda timp indetungat,
fdrd a provo- I
ca pieirea ei, asigurilndu-gi astfet condilii favorabite de existenld. parazili citor, pentr
perma-
nenlt sunt protozoarele, viermii-pla[i, viermii-citindrici, celenteratete g. exemplu, te
a'. intruc1t
in cazul parazitismului permanent gazda este unicul mediu de trai parazitutui.
it probabilitar

. . . .'.u.::: :::::::: .:::::: .::::r:. ...............!..............!...

Parazili ai plantelor sunt, de reguli, bacteriile gi ciupercile. cea mai

rispandi_
ta ciupercd parazitard, este care pract ic paraziteazd. pe toateplanteie.
fitoftora, Mai
92

\_

{
 -i
bine studiati este specia ce atacl cartoful ffig.3.10).La
mijlocul sec. XIX aceasti ciuperci s-a rispAndit in toatl
Europa, provocAnd pagube considerabile. in prezent, in
pofida tratirii materialului semincier cu toxine qi crea-
rea soiurilor de cartof rezistente la fitoftori, epidemiile
de fitoftorl mai izbucnesc din cAnd in cind.
Un reprezentant al plantelor parazite este cuscuta,
care paraziteazbpe lucerni, trifoi, in, cartof 9.a. Este o
planti anuali lipsiti de clorofill. Rldicinile adevlrate
Fig.3.10. Cartof
lipsesc, planta procurAndu-gi hrana prin haustorii care
atacat de fitoftord
absorb seva elaboratl a plantei gazdi. Tulpina filiforml
se infbgoarl in jurul plantei-gazdi.

6
2 Scopttorucl ct444ttarct,
accaaaaoaaaaooaaaoaaaoaaoaaoaaaaoaoaooaaaoooaooaoaaaaaaoaooaa

lnactivitatea practicd a omului un interes deosebit prezintd utilizarea parazili-

Ior in lupta cu agenlii patogeni ai unor boli infec[ioase sau cu ddundtorii culturilor
agricole. Existd ciupercice paraziteazd pe insecte sau larvele lor, provocdnd piei-
rea lorin masd.ln prezent se fac incercdride a cultiva acesfe ciuperci-paraziliai
insectelor.ln combaterea ddundtoritor se aplicd pe larg formele parazitismului' Cu
acesf scop se cresc ihneumonide - insecte ce depun oudle in corpul sau larvele
insectelor-ddundtori ai culturilor agricole. Laruele ihneumonidei se dezvoltd din

.....1o::'.: .t::.':':::y:::.:'.:::::::'.:'::::::.. ........ . . ..... ... . . .. . o

Modul de viafi panzitar a catzalmodificiri profunde in alcltuirea 9i activi-

tatea vitall a parazililor, precum gi in dezvoltarea unor adaptlri la acest mod de
via{1. AstfeI, parczilii dispun de organe de fixare de corpul sau organele gazdei
- ventuze, c|rlige, gheare etc. La paruzi\ri sugitori (cipuge, lipitori) capacitatea
aparatului digestiv este mult miriti datoriti excrescenlelor oarbe. La majoritatea
parazilrlor are loc simplificarea organizirii unor organe qi sisteme de organe -
mai vlzului, auzului, aparatului digestiv, locomotor, sistemului nervos. in schimbul
organelor pierdute, proprii formelor libere, este bine dezvoltat sistemul reprodu-
clior, pentru majoritateaparazililor fiind caracteristici o prolificitate inalti, de
exemplu, tenia-porcului depune in24 de ore cca 5 mln de oui' Aceasta sporegte
probabilitatea contactirii gazdei de citre parazit'

aaa

I-
Mai
ModululIII

Tema
' Evaluare curentd I

l. DefinieSte urmitoarele notiuni:

relaliide concuren[d
relaliide cooperare
Nofir
rela[iide exploatare
gurare) a
ll. Alege A, daci afirmatia este adevirat5, gi E daci aceasta-i falsi. Daci ai net in I7t
ales F, propune varianta corecti. lionatd a
A f Concuren{a intraspecificd are loc intrte indivizii speciilor apropiate de adapti
a biosfere
AF Micoriza este o relatie de cooperare dintre rdddcinile copacilor 9i miceliile
unor specil oe crupercl Din a<

tare adap
A f Parazitismul este un tip de rela[ii cu efect favorabil pentru ambii parteneri Evolufia r

pornind <

AF Relatiile de exploatare sunt benefice doar pentru unul din parteneri ea evoluf.
nea speci
lll. Repartizeazi termenii de mai jos in trei grupe. comun.
1. leu - ciprioard 7. stejarii tineri dintr-o pddure Premi
2. miceliul ciupercii - rdddcina copacilor 8. pdduchii-plantelor - plante preocupa
3. gobolan-cenugiu - gobolan-negru 9. goarecii dintr-un lan de grAu ropa a fbr
4. puie[i de stejar - miceliu 10. pegtele-lipitoare - murena
crealionit
5. termite - protozoare 1'1. racul-diogen - actinia
fost creati
6. tenia-porcului- porcul 12. roua-cerului- insecte
din mom
de anima
creator gi
lV. Studiu de caz. in anii 80 ai sec. XX vdnatul lupilor era stimulat - pentru la crearea
fiecare lup impugcat se acorda un premiu. in urma acestei ac(iuni, lupul prac- vii a fost
tic a dispirut din pidurile Moldovei. Acum vdnatul lupilor este interzis. Cum vielii aces
explici aceasti neconsecventi a organelor de rigoare? sub acliur
cii pot api
preluati d
au apirut
V. Propune 3-4 utiliziri ale parazitilor in combaterea diunitorilor culturilor
organismr
agricole gi animalelor domestice.
transform
Teoria
dezvoltart
evolufion
nirii orga

94
 Sisteme de coordonarejiintegrare ale organismelor in mediuldetid!1

Tema 3.4 TEORIA EVOLUTIEI

/[no Amintili-vd diversitatea lumii vii, nivelurile de organizare ale tumii vii,
L -f alcdtuirea sistemelor de organe la diferite grupe sistematice

Notiunea de evolulie biologici. Termenul de evolulie (lat. evolutio - desfb-

gurare) a fost folosit pentru prima dati in biologie de naturalistul olandez C' Bon-
net in lT62.intratare modernl, evolulia biologicd este o dezvoltare istoricd direc-
populafiei, de formlrea
lionatd a naturii vii, insolitd de mDdificarea componenlei
'de
adaptdri, de aparilia ;i disparilia speciilor, de transformaret biogeocenozelor 9i
a biosferei tn ansamblu,
Din aceastl definilie deducem cd evolulia biologicd este un proces de dezvol-
tari adaptivd in timp a organismelor vii la toate nivelele de organizare ale viului.
Evolulia este procesul prin care speciile se schimbi, prin transformlri succesive,
pornind de la alte organisme gi nu prin generare spontani sau crealie divini. Ide-
la evoluliei s-a dezvoltat incepAnd cu sec. XIX. Scopul ei este de a explica origi-
nea speciilor, formarea lor pe parcursul timpului prin evolulia dintr-un strlmog
comun.
Premizele apari{iei ideii evolufioniste. Originea lumii vii gi diversitatea ei l-au
preocupat pe om din cele mai vechi timpuri. Rlspdndirea cregtinismului in Eu-
ropa a fbcut ca aceste probleme si fie abordate de pe poziliile
crealionismului, Adeplii acestei teorii suslineau ci lumea vie a
fost creati de forla divinl gi ci ea este neschimbatl, invariabili
din momentul aparifiei sale. Drept urmare' specii de plante 9i
de animale sunt atitea cAte au fost create de la bun inceput de
creator Ei fiecare corespunde scopului pe care acesta gi l-a propus
la crearea 1or. un adept al creafionismului qi invariabilitl{ii lumii
vii a fost naturalistul gi medicul suedez g.Wr.Spre sfArgitul
vielii acesta ajunge la concluzia ci speciile totus,i se pot schimba C. Linne
sub actiunea modificirilo.l -din mediul de viafi Ei ci unele spe- (1707-1778)
cii pot apTt.a din altele pe calea incrucigirii. Aceasti idee a fost
preluatilde transformigfi. Susfinitorii transformismului erau de plrere ci speciile
au apirut de la un prototip prin intermediul modificirii organelor gi inmullirii
organismelor cu astfel de organe. Degi recunoEteau c6 lumea vie se poate schimba,
transformigtii nu puteau explica dezvoltarea ei istorici.
Teoria evolufionisti a lui f.B. Lamarck. Ideile transformismului gi-au glsit
dezvoltare in operele ilustrului biolog francez |.B. Lamarck, autorul primei teorli
evolufioniste. La baza teoriei sale el a pus doui legi: 1_9gea a1ttrgnl-q1i- 9i -neantre-
nlrii organelor gi legea moEtenirii caracterelor dobandlte. in viziunea sa, viala
95
f
ModululIII

a apirut in urma autodezvoltirii corpurilor vii din substanlele naturii nevii, iar sens este ex
dezvoltarea ei de mai departe a avut loc pe calea ridicirii darata a22
nivelului de organizare datoritd tendinlei interne a orga- tofi coadi n
nismelor spre perfecliune. La schimbarea condiliilor de cidarea evo
via!6 (lumini, hrani), se schimbi gi necesitalile, compor- din materie
tamentul reprezentanfilor diferitor specii. Astfel, unele or- factorilor dr
gane sunt antrenate tot mai mult, in timp ce altele r[mAn Teoria e'
neutilizate. Organele antrenate (de exemplu, gAtul la girafb) odiversitate
se dezvolti, iar cele neantrenate se atrofiazd (de exemplu,
'p.iiiLa_SeI
l.B.Lamarck ochii la cArtif[). Acest mecanism de evolulie a fost numit rimas necu:
(1744- 1829) de Lamarck antrenarea ;i neantrenarea organelor. Dupd p5,- crarea fundr
rerea sa, schimbirile survenite in alcatuirea unor organe se el gi-a expur
transmit intr-un gir de genera{ii (fugea-u9tLe4!7ii ggracterelor doblndite), deve- El nu puner
nind peste cdteva generalii caractere ale unor specii noi. sabilitatea lt
Dumnezeu
gi infelese. (
virilor acun
"Bigl'] el a a
Un exemplu urmagi l6sa!
clasic al meca- a acestuia. f
nismului evoluliei
rea unui bar
dupa J.B.Lamarck
este aparilia gAtu- de indivizi c
lui lung la girafd. oceanul ar f
Multe generalii de prolificitater
strdmogi cu gdtul de indivizi, r
scurf se hrdneau
lele obstacol
cu frunzele arbo-
rilor din etajele in- alti parte, c,
ferioare ale copa- vorba de nu
cilor. Dupd termi- &pto pentrt
Fig. 4.1. Antrenarea Si neantrenarea ghtului narea frunzelor in specii, sau a
acest etaj erau ne-

::::.".:::: .'.:: .u.::.'.:':.".'.'::.:::.".".:::::

voite sd se intindd
tot maisus. O alungire neinsemnatd a gdtului se transmitea din generalie in generalie

:::::::::::::': .'::. .::. . .. . . . . .

ffif
fig.4.2

Dezvoltarea ulterioari a gtiinlelor biologice a ardtat la unele neclaritifi in t[l- in aceasti

micirea cauzelor diversititii lumii vii fbcuti de J.B. Lamarck. Prin antrenarea gi g[tori indivir
neantrenarea organelor nu poate fi explicatd modificarea unor caractere care nu besc prin car
se supun antren[rii, de exemplu confinutul de grisime in lapte, lungimea gi cu- comportame
loarea pirului unor mamifere g.a. Mai mult ca atAt, nu toate modificirile apirute lor. De exen
sub influenfa factorilor de mediu sunt moqtenite de urmaqi. Elocvent ln acest slri (l6stuni,
96
 Sisteme de coordonaregiintegrare ale organismelor in .

lar SenSesteexperimentulmontatdebiologu|g",^unW.P"
ll durata a 22 de generafii el tiia cozile goarecilor, insl goriceii nou-nisCilii6dau
orga- tofi coadl normali. Aceste neajunsuri nu reduc insi rolul l:uiJ.B.Lamarckin elu-
de cidarea evolufiei lumii vii. El recunogtea aparifia pe cale naturali a fiinlelor vii
r- din materie nevie, dezvoltarea lumii vii de la simplu la compus, rolul activ al
or- factorilor de mediu in aparifia de noi specii.
Teoria evoluliei a lui C. Darwin. La mijlocul sec. XIX, studiind fosilele si bi-
)
odiversitatea formelor de viali existente, oamenii de gtiinfi ajung la concluzia cd
u, @lm.E}rotu9i,mecanismulcaredirij.eaz6,acesteschimbiria
t iamas necuno-illlTirJffi-fssg cxnd naturalistul englez C. Darwina publicat lu-
crarea fundamentali "Originea speciilor prin selecfia naturali'l in aceasti lucrare
Pa-
SC el Ei-a expus viziunea asupra originii gi diversitilii lumii vii.
El n_u punea la indoiall existenfa creatorului gi nici respon-
sabilitatea lui pentru tot ce are loc pe Terra. Dupi p5.rerea sa,
Dumnezeu se exprimi prin legile naturii, care pot fi studiate
9i infelese. Cu toate acestea, generalizind rezultatele obser-
virilor acumulate in timpul cilitoriei in jurul lumii pe vasul
"Bigl'] el a atras atenfia la neconcordanfa dintre numirul de
urmagi lisali de fiecare individ in parte gi prolificitatea reali
a acestuia. De exemplu, o femeli de batog poate fi fondatoa- C. Darwin
rea unui banc de pegti care peste 10 ani ar numira 800 mil. (1809-1882)
gAtu- de indivizi cu o masi totali de 3 mil. q, iar peste 100 de ani
oceanul ar fi mic pentru urmagii ei. in realitate acest lucru nu se intAmpli. Degi
de prolificitatea speciilor este destul de inalti in naturd nu se atesti numdrul agteptat
gdtul de indivizi, dovadi ci speciile nu-si realizeazi potenfialul reproductiv. Principa-
lele obstacole sunt, pe de o parte, resursele limitate de spafiu, de hranl, iar, pe de
arbo-
in- altd parte, condiliile nefavorabile de viafi. De exemplu, in cazul batogului este
copa- vorba de numirul mare de amatori de icre qi puiet de batog. Ca urmare are loc
termi- &!_tq pentru existenli intre indivizii aceleiagi specii sau intre indivizii diferitor
tn specii, sau a indivizilor cu condiliile naturale.
ne-

ffi Cu cine gi cu ce

aaao

tel-
SI
nu
fig. a.2
lupti fiinfele din

in aceastl luptl
gltori indivizii
besc
ies invin-
care se deose-
prin careva calitili (fizice,
s
sl cu- comportamentale) de semenii
lor. De exemplu, la unele pi-
acest slri (listuni, albatroqi), daci in Fig. .2. Formele luptei pentru existenfd

97
Modulnl III
cuib sunt prea mulli pui, cei mai puternici ii arunci din cuib pe cei mai slabi. Astfel lumii vii
puii robugti reugesc si supraviefuiasci gi si transmiti calitifile sale avantajoase ur- peririle i"
magilor. C. Darwin a numit acest proce s seleclie naturald sau supravieluirea celor in sprijir
mai adaptafi. Seleclia naturali este forfa motrice a evolufiei: cu cit organismul din coml
este mai bine adaptat la condiliile de viali cu atdt mai mari sunt qansele lui de a
istente gi
supraviefui 9i de a l6sa urmagi. De exemplu, in ani nefavorabili pentru plantele me-
provenin
lifere vor supraviefui albinele cu o trompi pufin mai lungi decAt la semeni. Acest
lat in tin
avantaj le di posibilitatea si dobAndeasci nectarul din florile inaccesibile albinelor
puse la d
cu trompa scurti.
Selecfia naturali are loc continuu pe durata mai multor generafii, pistrAnd for-
tinere (t
mele ce corespund cel mai bine condifiilor date. Astfel, fiecare generalie urmitoare
etologia q

este mai adaptati la condifiile de viali decAt cea precedenti gi in acelagi timp dife-
Teori
riti de ea. La un moment dat, descendenlii se pot deosebi foarte mult de strimoqii 20-30 ai
nagtere t(
lor, constituind o specie noui sau mai multe. Astfel, C. Darwin ajunge la concluzia
ca evolulia lumii are loc datoriti selecliei naturale inbazaluptei pentru existenfi.
Princi
Rezumativ tezele debazd, ale teoriei evolu{iei a lui C. Darwin (darwinismului)
{Un
se formuleazd astfel:
ia;i
{
Toate speciile existente pe Terra nu au fost create de nimeni niciodatd
/Ma
/
Odatd apdrute pe cale naturald, speciile treptat Si incet se transformd Si se ger'

perfeclioneazd tn corespundere cu condiliile mediului de viald (practic nu pot

{ Evt
spe
fi inthlnili doi iepuri sau doud;ophrle absolut identice) /
/ Deosebirile dintre organisme, fie ;i parfial, su.nt moStenite de urmasi For
/ Evolutia lumii vii se datoreazd selecliei naturale, iar forla motrice este lupta / Evt
aP(
pentru existenfd
/ Rezultatul evolu{iei sunt adaptarea organismelor la condiliile de viald Si va-
rietatea speciilor ln naturd
Degi a provocat controverse aprinse, teoria evolufiei pe calea selecfiei naturale
formulati de C. Darwin a fost acceptati de majoritatea savanfilor, evolulia ne-
maifiind pusi la indoial[.
ffr${tti rt}rr\s\

hL{ aQn tre

rffi# Expticali dupd fig.4.3 deosebirite din-
teoriile evolutioniste ale .lui
ffimk
"*[ ]
(b) in privinta ror-
i;7i3I{J!,Jl,fif,;o'*''
Importanta teoriei evolu{ioniste a lui
C. Darwin. De peste 150 de ani teoria de-
spre evolu{ia lumii a lui C. Darwin e atacath,
(a) (b) gtiinfa insi a demontat rAnd pe rAnd toate ll. Citeg
sau F, d
Fig. 4.3. Forla motricd obiecfiile aduse acestei teorii. C. Darwin a
tia core
a evoluliei dupd l.B.Lamarck fost printre primii cu inteligenfa qi imaginafia AFT
Si C. Darwin necesar[ si infeleagi mecanismul evolu$ei

98
 Sistemedecoordonareqiintegrarealeorganismelorinmediuldevia{6

rstfel lumii vii. lbate inforrnaliile Ei desco- ;i"ta -^

-)e Uf- dorezi
peririle i-au dat dreptate. Prinrele
*;,t*tf ,q, ,4F-t",
: celor in sprijinul teoriei e'olutiei au prorenit ,j_ E V\u
smul din compararea rlrorloiogiei speciilor er- IP F
- dea istente Ei cea a fosilelor (hg. a.a)' Dovezile
: me- pror.enind din aceste surse s-au acllmu- fr-\',\: ./ \
\cest iat in timp, fiind completate de dovezile g .) .,7 -':.v-;
lelor puse la diipozilie de stii,-tte biologice rnai f 'n'"' '$'
iin.r. (genetica. biochimia, fiziologia' Fig' 1'4'descoperite Fosilele
1nt! fnozaur,cu
in Gernnnia
""'€"
: for-
etologiali in special biologia molecttlar'd r' O''re'
::Oafe
Teoria moderni a evolufiei. In anii
: dife- Astt'el a luat
20-30 ai sec. XX a avut loc o sinteza a darrvinismului cu genetica'
a evolufiei'
,ragte.e teoria moderni a evoluliei, cunoscuta ca teoria sinteticd
-,:.UZTA
-.rfi
Principalele postulate ale teoriei sintetice suut :

/ Llnitatea elementara a et'oltQiei este populttlia - tut gruP de indivizi de ace'

.rlui)
-.,1,,:\
ia;ispeuecareocupaacela;ispaliu;iseincruci;eozaliberintreei
/ in
Matiriat pentru etiolulie ,rrrirc scl'ittbarile ce se nrcsteilesc din generalie
un scop onume
gerrcrafie, nuntite mutafii. Acestea apar inthntplator ;i nu au
'ltse la mai multe
/ Evolutia are un caracter clivergertt: o specie poate da flattere
.t pot specii, dor o specie are un sirtgttr sfi'crrro's
/ iorta motrici a evolufiei este selec{itt nattn'ttla in baza luptei pentru existenfa.
'.upta
/ Evolulia poarta nn coracter permanent ;i de lwtga durata, rezultatul fiind
ei

oparilia de noi sPecii

:i va-

rrale Eaaluare curentd

.l ne-

l. Explicd in viziune proprie urmitoarele noliuni:

e din-
e .lui
:a for-

a lui luptd pentru existentd

'.a de-
-.acat6, este adeviratd'
ll. Citegte afirmaliile de maijos. incercuieqte A, daci afirmatia
: toate sau F, daci aceasta-i falsi. Dacd ai incercuit F, scrie
pe spaliul rezervat afirma'
',r'in a
fia corecti.
:ina!ia A F Fo(a motrice a evoluliei este lupta pentru existen!5
rlutiei
Modulul III
i
A FAutorul primei teorii evolutioniste este C.Linne. Tema 3

AFLuptapentruexistentdesteconcuren!adintreino@
hrand, addpost, reproducere

AF Baza materiald a evolulieieste seleclia naturata Notiur

chiar gi la
lll. Analizeazi.ti atent colegul de bancl gi enumerd 5 aseminiri gi 5 deosebiri precipitaf
in aspectul vostru fizic.
micgora c
Aseminiri Deosebiri
1.
de a-gi mr
1.
2. 2,;
3. 3.
4. 4.
5. 5. I

Concluzii stal
can
ech
sfal
mul
Afri
lv. completeazi spatiile libere astfel ca enunful s6 fie adevirat. vdn
Organismele sunt_ mel
. in naturd nu vetiintAlnidoi iepurisau doud
gopArle absolut bar'
. Unele din deosebirile dintre indivizi se
urmagilor. Intrucdt n dim
resursele mediului sunt limitate, intre indi-
vtztl are loc concurenla pentru hrand, adipost, spa- a ar;;i:;
tiu, conditii nefavorabile, numitd . lnvingitorii
sunt de obicei indivizii . Supravietuirea
celor mai adaptati a fost numitd de C. Dannrin
librulintr
Anume intre com
gi este forta motrice a
_ .
rat de selr
V. Enumeri ajunsurile (3) 9i neajunsurile (3) primeiteorii evolufioniste
viefuire a
la condili
ral6 are I
din gener
control ri
ni, func|i
fli diferitt
ce vor fac
praviefui,
Selecfi
pe nevizt
fiecirei vi
mediului
schimbir
 sisteme de coordonaregiintegrare ale organismelor in mediuldevia{i
TEMA 3.5. SELECTIA NATURALA - FACTOR DE MENTINERE
A ECHILIBRULUI ECOSISTEMULUI

Nofiunea de selecfie naturali. Ecosistemele naturale pot exista timp indelungat

chiar gi la o varialie considerabili a factorilor externi, De exemplu, daci cantitatea de
precipitalii dintr-o pldure s-ar reduce cu 30o/o, cantitatea de masd verde s-ar putea
micgora cu doar l5o/o,iar efecti',ul consumatorilor cu 5o/o. Capacitatea ecosistemului
de a-9i menfine relativ constant[ structura si functiile este numitd stabilitate.

Dovadd a rolului echilibruluiintre componentele unui ecosistem in menlinerea

stabilitdlii acestuia servegfe urmdtoarea constatare recentd a savanlilor ameri-
cani: declinul numdrului prdddtorilor mari, precum rechinii, leii gi lupii, poate dez-
echilibra ecosistemul Pdmdntului. De exemplu, scdderea numdrului de pume in
statul american Utah a dus la cregterea numdrului de cdprioare care consumd
multe plante, ceea ce inseamnd cd biodiversitatea din zond se diminueazd. in
Africa, unde leii gi leoparzii sunt din ce in ce mai rar intillnili, dupd ce au fost
vdnali, a crescut numdrul de babuini-mdslinii care transmit parazili intestinali oa-
menilor. in oceane, industria balenelor dezvottatd in secolul XX a dus ta schim-
barea dietei balenelor-ucigage, care consumd mai mulli lei-de-mare, focigividre,

.....0::,u,u.'.0,::.'.::n::.".'.".t:,'.".'.:::'.",..!,...........................
Labaza stabilitdlii ecosistemului sti echi-
librul intre componentele acestuia. Echilibrul
intre componenlii unui ecosistem este asigu-
rat de seleclia naturald - procesul de supra-
viefuire a organismelor cel mai bine adaptate
la condiliile mediului de viafd. Seleclia natu-
ral6 are loc automat. Toate organismele vii
din generafie in generafie sunt supuse unui
control riguros in ce privegte structura exter-
n6, funcfionarea tuturor sistemelor in condi-
lii diferite ale mediului de viafi. Numai cele
ce vor face fald, acestui control vor putea su-
praviefui, ddnd nagtere la urmagi.
Seleclia naturali acfioneazl, permanent,
pe nevdzute gi neauzite, asupra perfecfiondrii
fiecirei vietdfi in corespundere cu condiliile
mediului de via!6. Omul nu observd aceste
schimbdri lente, ci doar constati neasem6-

101

{
 Modulul III
divizii ne
in funcfi
poate atr
Obiec
unui ind
toate car
qi cele di
o - ,-,- in ansarr
Fig. 5.2. Buburuza - cu doud puncte: a) subspecia cu spatele Si elitrele colorate in negru; ap[ri toz
b - subspecia coloratd in rogu naturali
Rezu
narea formelor de viaf[ contemporane cu cele de cAndva. Degi selecfia naturala in naturi
actioneazd, doar in folosul organismului dat, unele caractere gi structuri, aparent naturale.
neimportate, pot fi in vizorul acesteia. Daci insectele ce se hrdnesc cu frunze sunt lenizator
colorate in verde, iar cele ce minanc[ scoarfa in gri, vulpea-polarir (fig.5.1) iarna de anotil
este alb6, inseamnd ca culoarea datd aduce folos acestor animale, protejAndu-le. evolu!iei
Un exemplu de acfiune a selecliei naturale este schimbarea ciclici a compo- formele i

nen{ei populafiei de buburuze-cu-doui puncte din Germania de sld, (fig. i.z). rtzeazd,ft
Observafiile efectuate timp de 10 ani au ar[tat c[ in fiecare iarnd in aceasia:pop.r- nagtere u
lafie predominau buburuzele cu spatele gi elitrele colorate in negru, iar in fiecare Rolul
primivard cele colorate in roEu. O atare stare de lucruri se explica prin faptul c6 temele n
buburuzele negre se inmullesc mai repede, iar cele rosii sunt mai rezistente la ce. Drep
iernare. Drept urmare a pieirii buburuzelor negre in timpul iernirii, primdvara naturali:
num[rul buburuzelor rogii este cu 25o/o maimare, iar toamna cu tot at|t mai mic. supune (
lor natut
7 S6q/a,ilzr4t COmpont
rr r r r r a a aaa a aa a a a a aa t aa! a a a aaaaaa a aaaaaaa a a aaaaaaa a a a aaa a aa a a a
'
dugmani
Acliunea selec[iei naturale poate fi studiatd experimentat. in naturd es/e pe
larg rdspdndita cdlugdrila-obignuitd - insectd rdpitoare de dimensiuni mari,'de dintre cc

exemplu femela atinge o lungime de 48-76 mm, care se hrdnegte cu insecte mici mii gi ch
(paduchi, mugte, cdpuge etc.). Reprezentanlii acestei specii pot fi colorali in ver- ile se adi
de, galben sau cafeniu. Calugarilete verzi se intdtnesc in iarbd gi tufariguri, cete S[ an
cafenii- pe tulpinile copacitor. Repaftizarea neintampldtoare a acestor specii a rlpitoru
fost demonstratd in experimente pe un teren cafeniu lipsit de vegetalie. pe
ldrugi opune r(
erau fixate calugarile de cele trei culori. Pe durata experimentului au fost devo-
rate de pdsdri 60% din insectele gatbene, 55% din cele verzi gi numai 20% din cel mai t
insectele cafenii la care culoarea corpului coincidea cu cea a terenului. tatd etc.
!ionarea
""""""""aaaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaloaaoaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
Ei reziste
Pradd p[sarilor inotdtoare cad, in special, pegtii a ciror culoare nu corespun-
rezisten!
de culorii fundului. Pentru supraviefuire prezintd importanfi nu un caracrter protecto
aparte, ci un complex de caractere. In acelagi experiment cu calugarila s-a consta- cel mai t
tat ca dintre exemplarele cafenii, protejate de culoarea corpului, erau devorati in- aceste dr
102

{
 caracte\
divizii nelinigtifi, activi. Indivizii pasivi erau treculi cu vederea' Acelagi
sau' din contra'
in funclie decondiliile mediului, poate favoriza supravieluirea
poate atrage atenlia duqmanilor.
obiectele acliunii selecfiei naturale. seleclia naturall ac\ioneaza asupra
selecliei
unui individ aparte sau a unui grup de indivizi ai populaliei. Se supun
urmaqi' chiar
toate caracterele gi insugirile oiganlsmelor care le permit s[ lase
pentru populalie
gi cele diunitoare pentru un in-divid in parte, dar folositoare
in ansamblu. De ei., albina dupl ce in[eapi victima decedeazl, dar intrucit
ea

apirittoati familia de albine, capacitatea de autojertfire este plstrati de seleclia

naturali ca un caracter folositor Pentru supraviefuirea speciei date.
loc
Rezultatele acfiunii selecfiei naturale. Fiecare specie ocupl un anumit
in naturl gi se afll in relalii armonioase cu condiliile de viala datoritl selecliei
la anumili po-
nt naturale. Anume selecliei naturale se datoteazladaptarea florilor
in funclie
sunt lenizatori, schimbarea culorii bllnii unor specii de plsiri 9i mamifere
etc' Un alt rezultat al
na de anotimp, inzestrarea rlpitorilor cu arme de vAnltoare
intre
evoluliei eite aparilia de noi specii. intrucit concurenla este mai acerbl
formele apropiite dupl forml,-structur[, comPortament, seleclia naturali favo-
acestea dau
s.2). rizeaz|.formele ce se evidenl iazd dlnmu$ime. Cu scurgerea timpului
u- nagtere uneia sau mai multor specii.
Rolul selecfiei naturale in menlinerea echilibrului in ecosistem. in
ecosis-
rre
temele naturale, intre speciile ce populeazi biotopul se stabilesc
relalii recipro-
ce
ce. Drept urmare, fiecaie organism depinde concomjtent
de mai mulli dugmani
Ia
.ra naturali: ripitori, parazili. be aceea menfinerea echilibrului in ecosistem Pre-
supune exiitenla unui echilibru intre organismele din specia datl 9i
duqmanii
ic.
ioi iut,rruti. Intr-un ecosistem cu o re{ea iroficl bine dezvoltatl echilibrul dintre
componenli este mai stabil 9i mai pulin exPus oscilaliilor brugte, deoarece-diferili
dinamic
dugmani incep s[-gi reduci efectivul la o densitate diferit[. Echilibrul
aaa

pe dintre comPonentele unui ecosistem nu aPare de-la sine, ci se stabilegte

timp de
de
mii gi chiaimilioane de ani. in aceast[ perioadl, datoritl selecliei naturale speci-
mlct
ver-
ile se adapteazdteciproc ai la mediul lor de viafi'
cele
. Se analiz1macliunea selecliei naturale la nivelul relafiei pradi-priditor. Dacl
a ripitorul se hrlnegte .., o ptude de dimensiuni mari, activl, cate aleatgl bine'
opune rezistenfi, gtl. ta se ascundl, in via![ vor rlmAne indivizii
ce fac aceasta
mai dezvol-
cel maibine, adici'au ochi mai ageri, urechi mai ascufie, musculaturi
din
tatl etc. Astfel, eliminand indivLii mai slabi 9i bolnavi, rlpitorul asiguri perfec-
tionarea prdzii. Printre ripitori de asemenea are loc seleclia
dupl forti' agerime
m[runt[, care nu opune
ao
ii rezistenl it.ln caz daci rlpitorii se hrlnesc cu o pradl culoare
rezistenfi, supraviefuiesc indivizii ce dispun de alte metode de proteclie:
r protectoare sau de avertizare,inveliguri tari, ace etc. Supraviefuirea
rlpitorilor
cel mai bine inarmali gi a jertfelor cel mai bine protejate asigurl
un echilibru intre
ln- aceste doui grupe de organisme 9i, deci, stabilitatea ecosistemului.
ld;*i ,. '
Modulul III

Tema 3
Eaaluare curentd
l. Definegte urmitoarele noliuni: Selec(i
supravieluire
soiuri de
condilii nefavorabile de viatd producer,
despre se
factori de mediu studierii r

selectie naturald

ll. Continui frazele pe caiet.

Ar
a) Selectia naturalS este procesul de
spOCr
provi
b) Echilibrul dinamic dintre componentele unui ecosistem se stabilegte
domt
(fig.6
c) Eliminand reprezentantii bolnavi 9i mai slabi aijertfei, rdpitorul asigurd
cuibi
d) Selectia naturald printre rdpitoriare loc dupd
impe
ranrE
cruci,
lfl. Studiu de caz. Dupd industrializarea oragului Londra fluturii-mesteacdnului de ma9l
cufoare deschisd au fost inlocuili de fluturi cu nuante mai intunecate. Explicd cauza intdlr
acestuifenomen. dupa
stlnt
belul
spec
(sper
Peb
fV. Scrieti un microeseu din 3-4fraze, folosind no[iunile: se/ec{ie naturald, sta- a a|u
bilitatea ecosistemului, echilibrul dinamic al ecosistemului. creal
pe c,
direc
toate
va. \

raset
- vat
ruldt
aoaaaaat

Selecf
ale: incor
practicati
male gi p
 sisteme de coordonare gi integrare ale organismelor
in mediul de via{i

Tema 3.6. SELECTIA ARTIFICIALA

Amintifi-v[ noliunea de seleclie naturali

@
rase de animale domestice gi
selec(ia artificialdeste procesul de creare a noi
prin pbstrarea 9i re-
soiuri de plante c1e culturd sau ameliorarea celor existente
Bazele inv6!6turii
proJ,r..r." indivizilor cu caractere 9i propriet[li utile omului' in urma
i.rp.. r.r.c!ia artificial[ au fost puse de cercetatorul cultur['Darwin
englez C'
studieriidiversitalii animalelor domestice Ei plantelor de

Z
/v
Scopllztntlt
t
cr'4o'uaalQ/
oi r t oo t o ..................
tt' ' ' ' t' ' '
fo oocaaaaaaa '
o
' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

Adep|tiideiiinvartabititd|iigiconstanleispeciitornegauposibilitateaschimbarii
om
cdt fiecare rasd, 1ecare soi cultivat de cdtre
speciitor de cdtre om. Ei
-[iiir"
de la ospecle "ontid"ru,
apafte, C. Darwin, studiind originea raselor porumbelului-,
_ porumbe|ul.de-stancd
domestic, a
demonstrat o,riginea lor de ta un strdmog comun
-particutarita[ile
(fig.6.1) Dovadit seryesc comune: toate rasele sunt pdtsdri sociale'
cuibaresc Pe clddiri, in Perioada
imperecherii se comPotlit Ia fel,
reprezentanlii diferitor rase se in-
crucigeazd liber intre ei 9i dau ur-
magi fecunzi, Printre descendenlt
intdt n id ivizi ase m it n dtori
nd u -se in

dupd cutoare cu Porumbelul-de'

stdncd. Deci, toate rasele Porum-
betu I ui-do m e stic apar[i n ace le i a 9i
specll Porumbelul-de-stanca
(specia satbatica de Porumbei)' Fig. 6.1. Rase de porumbei Si strdmoSul lor
Pe baza acestor date C. Darvvin ,o*irt 1 - porumbelul-de-stknca; 2 - iacobin;
a ajuns la concluzia cd omul este 3 - voltat; 4 - incalfat; 5 - guSat; 6 - turman
creatorul acestei varietdli de rase
pe calea schimbdrii in mai multe
Comun' IJlterior s-a demonstrat ca
direc|ii, conform preferin[e|or sale, a stramogutui
toate rasele de gdtini domestice au provenit de Ia
forma sdtlbatica - gdtina-de-Banki'
taurul-sdlbatic' al
va. strdmogul comun altuturor raselor de vite mari cornute este au un strdmo$ comun
raselor de porct- porcut-sdtbatic. soiurile de
varzd de culturdr
pe [drmurite vestice ale Europei' Agadar' creato-
- varza-sdlbaticd int,tnitd gi astdzi selecliei artificiale
rut diversitalii de rase 9i solud este omul prin intermediul
aaaaaaaaaaaaa"""""t""""t"""'o""t"""""""""

forme ale selecliei artifici-

seleclia incongtienti. c. Darwin a evidenliat doui
ale: incongtienti (empiricl) 9i conqtientd
(metodici)' Selecfia inconqtientl a fost
practicata din cele mai vechi'timpuri, de pe cand
omul a domesticit primele ani-
el dezvolta la plantele qi
male qi plante. Aclionand spontan, fbra un scop anume,
105
ModululIII

animalele pe care le imblAnzea calitili utile pen- p[strAnd d

tru sine. Drept exemplu poate servi crearea rase- rasa de gli
lor de cdini de vAnitoare. Acum cca L2 000 de ani metodi, sp
omul a domesticit cAinele. Probabil, la inceput Selecfii
cAinele eravAnat pentru carne. Mai tArziu, exem- ajutorul ei
plarele mai docile erau ldsate in preajma locuin- Selecfia
lei omului pentru a-l preintAmpina prin lltrat t[{ilor cres
despre apropierea animalelor silbatice. Aceqtia, necesara ir
practic, nu erau hrlnifi, dobdndindu-gi singuri altor nol I
hrana. Mai multe de atAt, observAndu-i cu prada metodele c
in dinfi, omul se striduia si i-o ia. Astfel cAinele trice a pro<
Fig.6.2. Rase de chini de a inceput si fie de ajutor omului gi la vAnitoare. prezent se
vAndtoare insl nu tofi cAinii erau la fel de buni la prinderea Seleclia
prdzi| De aceea, pe timp de foame, erau nimicili ganisme ct
in primul rAnd ciinii mai pulin utili. PistrAnd an de an pentru reproducere cdinii rea produ<
cu cele mai bune calitili v1nitoregti, peste cAteva generafii au apirut primele rase oui pe an
de ciini de vAnitoare, cu mult mai eficiente decdt strimogul lor (fig. 6.2). Aceasti
soiurilor d
mai md'gca
formi de selecfie este folositi gi astizi in gospodiriile individuale.
a obline u
Selec(it.
Studiafi dupi fig. 6.3 varietatea raselor de giini. Cum a aclionat
calitl1ile d
omul in vederea obtinerii lor?
de grAu se
anul urml
Selecfia metodici. Abia la sfArqitul sec. mlrimea s

XVIII omul a trecut la reproducerea anima- anevoioas

lelor gi plantelor cu un scop anume: cregte-
rea producfiei de ou6, de carne, de lapte,
sporirea recoltei de cereale, de fructe etc. in
vederea atingerii scopului propus, pentru
ffi
reproducere erau pistrate exemplarele cu
caracterele dorite. De exemplu, pentru creE-
terea producfiei de oui erau pistrate pentru
@
I Material
reproducere numai giinile ce frceau mai t F";
multe oui pe an, iar pentru cregterea pro- tZ"*.t.t
ducliei de carne - exemplarele ce atingeau I Vit<
la maturitate o greutate mai mare. Lisand
din an in an cele mai ouitoare sau cele mai I Rezt

mari giini, crescitorii au oblinut doui rase

Fig.6.3. Rase de gdini: 1- combatantd; de giini: de oui gi de carne.
Deose
2 -
cochinchind; 3 - gdt-golaS; Iubitorii de pisiri exotice niponi, dintre sel
4 - paduand; 5 -Yokohama; 6 - cornish; observAnd printre pisdri exemplare cu apt si se r
7 - sussex; B - albd-ruseascd exterior neobignuit - cu coada lungi, gi plu, dacl
ioe
 Sisteme de coordonare gi integrare ale organismelor in mediul de viafi

Pen- pistrtnd din generalie in generalie doar exemplarele cu coadl lungl, au obfinut
l.asa de g[ini decorative cu coada lungl Yokohama (fig. 6.3-5)' AplicAnd
rase- aceiaqi
anl metodi, spaniolii au obfinut rasa de giini combatanti (fig. 6.3-1).
Seleclia practicatl cu un scop bine determinat a fost numitl metodicd' cu
ajutorul ei au fost oblinute o varietate mare de soiuri 9i rase.
Selectia artificiallgi ameliorarea organismelor. in vederea satisfacerii necesi-
litrat tlflor crescinde ale popula]iei Terrei in produse alimentare 9i materie primi este
t8, necesari imbun[tllirea caracteristicelor soiurilor gi raselor existente sau crearea
inguri altor noi. Aceste probleme sunt solulionate de Etiinfa numiti ameliorare' Una din
metodele debaz6,in ameliorarea organismelor este seleclia artificiali - forla mo-
Prada
trice a procesului de formarea de noi rase 9i soiuri, adaptate intereselor omului. in
re.
pr"rrrr-se aplici doul forme ale selecliei metodice: in masi gi individuali.
Seleclia in masd.presupune plstrarea pentru reproducere a unui grup de or-
ganisme cu caracteristicile dorite. De exemplu,la o fabrici avicoll, pentru creqte-
Lici{i
pentru reproducere giinile care dau 150-200
iea producliei de oul sunt pistrate -elelalte
iinii fiind sacrificate. in cazul ameliorbrii
ouilpe an gi cu masa de 1,5-1,8 kg,
rase
soiuiilor d! grlu, din lanul de gritse aleg spicele cele maj mari gi cu boabele cele
mai miscate]in anul urmltor boabele se seamini pe acelagi cimp in speranla de
a obline un lan de griu cu spice qi boabe performante'
Seleclia indivif,uald.o.rrte in pistrarea pentru reproducere a indivizilor cu
calitilile dorite gi care transmit aceste calitl1i urma;ilor. Cu acest scop, din lanul
de griu se aleg cele mai mari spice cu cele mai mari boabe, se treieri separat 9i
in
anul urmltor se seamlni pe loiuri aparte pentru a afla dac| caracteristicile date -
sec. mirimea spicului ;i boabelor, se transmite urmagilor. Seleclia individuall este mai
anevoioasl, dar mai eficienti decit cea in mas[, deoarece fweaz|caracterele dorite.

lapte, studiafi dupri tabelul de mai jos deosebirile dintre selectia natura-
tc. ln li gi selecfia artificiall * ,,
cu
cre$-
Materialul pentru selecfie Caracterele individuale il itaracterele individuale Yt

Factorul selecfiei Omul Lupta pentru existenli

mai .\
Caracterul ac(iunii selecfiei Acumularea modifi cirilor pe parcul'qulgngsflllgl- !
\l
Pro-
Yiteza de acliune Repede Incet
Ameliorarea soiurilor Ei Perfecfionarea adaPtirii la
Rezultatul selecfiei raselor existente sau crea- mediul de viali; fo.rmarea
mal rea de noi soiuri qi rase de noi sPecii
rase

Deosebirile dintre selecfia artificiali gi seleclia naturali. Deosebirea esenliali

dintre selec{ia naturali gi cea artificial[ constl in aceea ci in natur[ un organism
apt s[ se reproducl se poate reproduce cu orice alt organism de specia sa. D9
cu exem-
qi piu, dac[ i.rtr-o regiune upuri ,u cal silbatic cu blanl foarte inchisi la culoare 9i

107
Modulul III
dac[ acesta devine intre timp masculul dominant, el se va imperechea cu
toate fe-
melele din regiune, indiferent de culoarea lor. in cazul selecfiei artificiale
o-.rl ul.g.
partenerii sexuali' De exemplu, dacd crescitorul de cai vrea sd perpetueze
culoarla
inchisi a armdsarului djn herghelie, el il va imperechea preponderent cu femele
cAt
mai inchise la culoare. in cAteva generafii, seleitAnd riguros urmagii,
el va obline o
rasd noui de cai de culoare doritd. Agadar, selecfia artificiale l. Explic
este realizati de om,
iar rezultatul ei sunt ameliorarea raselor soirilor existente sau crearea stabil
Ei de altele noi,
pe cand seleclia naturali este dirijati de lupta pentru existenfi, rezultatul
ei fiind autorr
perfecfionarea adaptirii organismelor la.ona4iit. de viafi gi aparilia
de specii noi.
ll. Alege
{. Ev
a) un
Eaaluare curentd in sal
vii; e
comp
l. Expune ?n viziune proprie urmitoarele noliuni:
seleclie artificiald

2. Re
ameliorare lui; b)
de mr

lll. Goloi
ll. Reprezinti schematic originea soiurilor de varzi de la un strimog ple. Pe
comun. s

a) relr
b) relt
b) relr

lll. Gompari selectia artificiali cu seleclia naturali in baza a trei criterii. Vl. Stud
litierei a
ecosister
SelecIia artificiali Criterii de compara{ie Seleclia naturalS
I
2.

3.

lV' ldentifici, in baza literaturii de specialitate, exemple de aplicare

V. E""t
in practici a: Propune
selectieiin masd

selec{iei individuale

V. scrie un eseu la tema: perspectivele amelioririi plantelor de culturi.

 Sisteme de coordonare gi integrare ale organismelor in mediul de via{i

lte fe-
- alege
..oarea
::le cAt
rilne o
l. Explici in viziune proprie esenta notiunilor:
_3 0m,
stabilitatea ecosistemului
:.€ flOi,
fiind autoreglarea ecosistemului
.. noi.
ll. Alege giincercuiegte varianta sau variantele corecte de rispuns'
1. Evolutia reprezinti:
a) un proces de dezvoltare istoricd a lumii organice; b) un proces de dezvoltare
in salturi; c) dezvoltarea reversibild a lumii vii; d)dezvoltarea ireversibild a lumii
vii; e) dezvbnarea de la forme de viald cu o organizare simpld la forme de viatd
complexe.

2. Reglarea echilibrului unui ecosistem are loc datoriti: a) interventjei omu-

lui; b)-proceselor cu reaclie inversd; c)feedbackului negativ; d) acliuniifactorilor
de mediu.
lll. Coloana A conline tipuri de relalii dintre organisme, iar coloana B - exem'
ple. Pe spaliile rezervate inscrie cifrele rispunsurilor corecte'

A B
'1
. comensalism
2. mutualism
a) relalii de cooPerare 3. concuren!d intrasPecificd
b) relatii de concurenld 4. parazitism
b) relatii de exPloatare 5. rapitorism
6. concurenld intersPecificd

Vl. Studiu de caz. in pddurea din apropierea uneiintreprinderi industriale grosimea

litierei a crescut cu mult. De ce a avut loc acest proces ? Care este viitorul acestui
ecosistem?

V. Enumeri consecinlele deregliriiechilibrului dinamic dintr'un ecosistem.

Propune misuri pentiu evitarea dereglirii echilibrului unui ecosistem.
 %.of,ufut SISTEME
Fig.
coroan(
1.

IV DE SUSTINERE (de Ia
dreapta
salcie, pd
fag, sal
mesteacl
Si palr'
Tema. 4.1. ROLUL SISTEMETOR DE SUSTINERE piramida
gled
iw supRevrETUrREA oRGANISMELoR
iru urpRrrE coNDrTrr oE vnlA Coroana
utate al <

SISTEMELE DE SUSTINERE LA PLANTE torilor er

fi deregle
a q f t Amintiti-ve organete
I
vegetative ale plantetor gi funcliile tor. deoarece
".-E de adaptt
Plantele acvatice igi menfin forma din contul membranelor celulare, intrucAt plu, la ac

sarcinile la care sunt supuse in ap[ sunt lui copa<

mici gi in ajutor le vine densitatea apei gi schimbl
forfa ei de impingere (fig. 1.1). rezista ir

ryY
-ia- *: .!*t; ,
Plantele terestre au nevoie de un su- lemnului
port mai sigur pentru a face fa{i forlei de siunea es
t"'''t''f;''
greutate, rafalelor vdntului gi altor sar- ciile ada
cini. Aceasta funcfie gi-au asumat-o tul- puternic
pinile gi raddcinile. Arhitectul arborilor cregte, ia
este evolulia care printr-o selectie rigu- in zonel
roasd a permis si lase descendenti doar unde fre
Fig. 1.1. Plantele acvaticei;i menlin exemplarelor care ficeau fa{i celor mai puternic
forma datoritd membranei celulare aspre incercari ale naturii. Construclia sunt art
arborelui este dirijatd de doi factori. pri- sau semi
mul factor este creator, determinat de insugirile moqtenite de la p[rin1i, iar cel de-
al doilea - distrug[tor, intruneqte forfele naturii: vintul, oscilaiiile temperaturii,
greutatea, de exemplu a stratului de zapadd etc. Cu timpul, sub actiunea acestor m
factori s-a dezvoltat forma arborelui cea mai adaptat[ la-conditiile de viata. boril
studia{i varietatea coroanelor la diferite specii de arbori din fig. Un rr
1.2 9i stabiliti relalia dintre forma coroanei qi mediul de viat[. suslinert
dicular, i
La majoritatea arborilor coroana este sferici, scildati jur-imprejur de curenlii
nificate,
de aer. Trunchiul ocupi pozi\iacentrala, exercitAnd funcfia de pivot de rezistenfi.
ramifica
110
 ffiffiffiffi
Fig. 1.2. Forma
coroanei arborilor
(de la stdnga la
dreapta): ienuPdr *
salcie, p dducel, molid,
fag, salcdm-Pitic,
mesteacdn, chiparos

p
Si palmier plop-
ir ami d al, s alc hm - alb,
gledicie, Pin ffiMMffiMH
Coroana se repartizeazi uniform pe trunchi pentru a nu deplasa centrul
de gre-
ut.a=till ioliaiului. Sub acliunea fac-
torilor externi aceasti simetrie poate
fi dereglatl, lnsl copacul nu va pieri
deoarece va fi pusi in acliune sistemul
de adaptare la condiliile noi' De exem-
plu, la acliunea permanentl a vdntu-
Iui copacul se inclinl. Ca rezultat se Fig, 1.3. Adaptarea arborelui la acliunea
sunt
schimbi cejquldqryState. Pentru a yhntului: in stdnga - cre;terea biomasei in
rezista in aceastd pozilie, drylgzlJgl-e.a trunchi la acfiunea permanentd a vdntu-
lui; in dreapta - dacd copacul s-a inclinat,
su- lemnului se fSqq h locurild unde ten-
atunci lemnul se acumuleazd in locurile
de si.inia esie mu1-ut. (n!: I.I']ATFb:, de tensiune
sar- ciile ad aptate p e ntr u i zor-r-e*Ie,, -crr vintl
tul- puternic, aiumerqg! -pe4i-t teI!-ry--
creqte, iar inlllimea plantei se reduce.
ln zonele alpine,lpe platoul montan,
unde frecventa-vdnturilor moderate qi

mal puternicg e-qte ry-11e, speciile adaptate'

tia sunt arbustive, cu creqtere tiritoare
sau semitAritoare (ienuPir).
de-
'-:
ll'
Wborilor.
Estima{i rolul rldicinii
in sus{inerea coroanei ar-

fig. Un rol nu mai Pulin imPortant in

suslinerea plantei il joaci sistemul ra- Fig. 1.4. Sistemul radicular - suport
dicular alcituit din ridlcini groase,lig- p entru coro ana arb orelui
!ii nificate, Ei mici, fllamentoase, puternic
ramificate. Rldicinile groase sunt un sprijin sigur pentru trunchi, iar ramificirile
il
, ,'ttt:,.,i,*:ii;
 menlin in pozilie verticall la actiunea vAntului. Datoriti elasticitdfii, acestea se pot
intinde cu 4-5 cm la un metru lungime, ceea ce permite arborelui sub rafalele vAn-
tului sd se incline cu l5-180, reducind suprafala frontali expusi vdntului. Astfel, in Citopla
timpul furtunilor, poate fi observati ridicarea pdmdntului de citre rddicini. malele vii
Acest lucr
( ?)
tgF
Argumentali cauzete doborilrii ta pdmilnt a unui copac singuratic. tem al orgr
viala in ceJ
au unele a
7 Scq/,cr,tt&4f citoplasml
'o"tt"aaaaaaaaaaaaaaaooaaaaaaaaaaaoaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaaaaaaa ma corpul
lntensitatea mare a vdntului provoacd la cele mai multe specii daune prin greutate. I
deformarea plantei, ruperea ramurilor gi uneori retezarea trunchiutui gi dezraddci- gelatinoas
nare. Efectul negativ alvdnturilor puternice este mai mare cand acestea surprind gi nici pe
plantele in vegetalie gi so/u/ este umed. Arborii izotali sau dislocali ta distanle care o ved
mari unul fald de altul sunt mai afectali decdt arborii afta[i in grup sau masivi.
intern rez
Dintre specii, coniferele sunt mai susceptibite la daunele provocate de vant com-
ape pulin
adaptat si
.....0.",':':::::::::::::'..... . . . . . o. ... . . . . . . . . . ... . . ... . . . . .. . o. . . . .
ajutorul a1

Pe par<
Hentificali funclia rdddcinitor Ia arboriidin fig. 1.s gi 1.6.
a?-) s-au dezvc
lele cu cor
Ridicinile plantelor continui si-9i exercite funcfia de suport chiar si la schim- au fost inz
barea condiliilor de viafd. in regiunea lacului Baikal .r.r. pitri cu ridicini prop- hidrostatic
titoare, intdlnite in naturd doar la plantele tropicale. La plantele tropicale-aceit tatea inter
tip de rid[cini este un caracter innlscut, iar la pinii din regiunea Baikalului - din pere!
dobAndit, o adaptare la viala pe terenuri inclinate, nisipoase expuse vAnturilor asuPra ml
9i
permanente. Degi vAnturile au dezgolit ridicinile pinilor, acestea continui si-gi astfel corp
exerciti funclia de suport pentru tulpini. Locomolir
girea corp
corpului e

de dugmar
reguli, un
Protec
lor schelet
cochiliei c
nidejde p
miqcirile,
vd. Astfel
sa, proteji
sul soarelr
Fig. 1,5, Banian a cdrui coroand, datoritd Fig. 1.6. Pin cu rdddcini proptitoare gi pornegl
rdddcinilor proptitoare, ocupd a suprafaya de 1,5 ha din r egiunea B aikalului chilia mo
112
 ' " -: -.:
.,'.w4
se SISTEMELE DE SUSTINERE LA ANIMALE
Pot
van-
acestea ani-
ln citoplasma celulei animale mai mult de2l3 consti din api 9i cu toate
corpului'
malele.rii ,ro curg: fiecare animal are o anumiti formi 9i dimensiuni ale
ca oricare alt sis-
Acest lucru se datoreazi sistemului de sus(inere - scheletului. 9i
tem al organismului, scheletul prezintd'diferite adaptlri la
viata in cele mai variate medii de viafi. Animalele acvatice
au unele avantaje fa!6 de cele terestre i"t*.at!g:tt1t9t-
citopJasruel-la ,9lg-9!-t9 aproxir,nativegali cu cea a apei, tor-
a fo4ei de
aaaao
-u.gtp"t"i "" este supusl acliunii limitante o masi
pnn greutate. Meduza, care dupl consistenli aminteqte
plati ca o blinie
lelatinoasi, fiind scoasi pe mal devine
qi ni.i pe de parte nu aminteqte de umbrela (fig' I'7) pe
.u.. o vederrrin ap6. Chiar 9i balena, care are un schelet
intern rezistent, poate muri dacl refluxul o va prinde in
com- ape pulin adAnci, deoarece sistemul slu de sprijin nu este
aiaptat sl sus[ind cele citeva zeci de tone de carne fbri Fig. 1.7. AsPectul
aaao
ajutorul apei. exterior al meduzei
Pe parcursul evoluliei lumii vii, la animale
s-au dezvoltat diferite tipuri de schelet. Anima-
I lelecuco-{pd-nqqalc(viermicilindricili-iiElaT,i)
m- I au fo 3r inzestrate cu hi dr o s ch elet, ntr$-s!. s M eJ
hidrostatic, compus din lichidul, ce umple cavi- -
acest -rdt€ilfii;ni a corpului (celomul), qi muqchii
t- din perelii lui. Lichidul, exercitind presiune
asupra muqchilor, ii forleazi si se contracte 9i
sa-sl astfel corpul igi menline forma 9i dimensiunile'
Fig. 1.8. Deplasarea rhmei
Locomotia se realizeazi prin scurtarea 9i lun-
girea corpului (frg. 1.8). Un aEa schelet asiguri
Iorpoloi elusticitarte, ins[ nu-i dn,P.osibilitare.-se j!-llnlaseze repede qi nu;l
I protqeazd
organisme duc, de
":' dq drfqmani, de condi$il" nefurroriLile ale mediului. Deaceea aceste
reguli, un mod de viaJd-asiuns, iar multe au trecut Ia parazitism.
animale-
Protecfie organeloi interne gi un loc mai sigur de fixare mugchilor asigurl
lot t g-h:WJ-&ern-]-4.moluqte funclia d at i revine
cochiliei dure gi rezistente. Aceasta este unCci} de
nidejde pentru organele interne, insb stinghereqte
miEcirile, forfAnd animalele la o viali pu{in acti-
vi. Astfel, melcul sti toati ziua ascuns in cisula
sa, protejind corpul de uscare, gi doar dup[ apu-
sul soarelui iqi scoate piciorul musculos din c[sufi
gi pornegte agale in ciutarea hranei (fig.1'9)' Co-
chilia moluqtelor creqte odatl cu stlpinul prin Fig. 1.9. Melc- de-livadd
 Modulul IV

addugarea pe la margini de material de construclie, secretat

de celulele corpului. Ca urmare, pe cochilie se formeazi. un
fel de inele anuale dupi care se pot determina condiliile in
1q..
rir care atrdit molusca (in anii favorabili acestea sunt mai late
.:, decdt in cei cu pulind hrani), precum gi vArsta ei.
La artropode exoscheletul (cuticuli chitinizati), se compu_ . Enumt
rizom
ne din pldci sau tuburi chitinoase unite mobil intre ele. o astret
Fig. 1.10. Scorpion
de construcfie asigur[ concomitent gi proteclie, gi mobilitate tuber
- reprezentanta al (flg. 1.10). Datoriti acestui fapt artropodele au insugit mai mul_
artropodelor
te moduri de deplasare (mersul, alergatul, zborul, inotul), ceea b,.rlL
ce le-a permis sd se rdspandeascd in cele mai diferite medii de
r'tzoca
via\d.La artropodele terestre exoscheletul protejeazdcorpul qi de deshidratate,datorit6
stratului de ceard de la suprafa! 6,, care reduce pierderile de ap6.
ll. Rispt
1. De
Z
Kt t t o
Sqflc2,tuzt4f
a a a a'a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a
' aaaaaaaat aat aaaaa
Scheletulextern al crustaceetor (raqii, crabii, langustete etc.), in urma imbibd- ZDe
rii cu saruri minerale, s-a transformat intr-o carapace durd gi grea. Aceasta, pe
de
o pafte, a sporit inviolabilitatea stdpdnului carapacei, iar pe de attd parte,
t-a fdcut
qi mai stdngaci. Mai mult de atdt, fiind o structurd rigidd carapacea l61eazd 3. D€
cresterea 9i dimensiunile corpului. De aceea, pe parcursul vielii aceste animale re?
ndpdrlesc periodic pentru a permite corpuluisd creascd. intrucdt in aceastd peri-

.....o.".0i.::::.":.::::::.'::.'.:::.".'.:1::'.',::::,':::.::.r.o:':.,............ lll. in tr
1,5 mil.
intern, specific vertebratelor, este rigid gi rezistent la comprimare gi
-lipsitScheletul
de neajunsurile scheletului
la acea:
extern: intrucAt cregte impreund cu animalul, ver-
tebratele sunt cele mai mari animale de pe Terra. Toate vertebratele acvatice
au
acelagi plan de structuri: mugchii puternici sunt fixali pe un schelet destul
de rigid,
dar segmentat. in timpul deplasirii, lungimea forma corpului r6mdn pruZti.
9i
neschimbate.
lV. Com
Vertebratele terestre, indiferent de dimensiuni, simt permanent necesitatea unui
sprijin, intrucat nu pot conta pe ajutor sub forma forlei de impingere a apei. De
aceea' in condilii terestre mai avantajos este scheletul intern, La vertebratele
mai ori- I

mitive scheletul este cartilaginos, de exemplu la rechin. Cartilajul este destul de iu.
gi in acelagi timp elastic, datorita c[rui fapt se indoaie ugor gi repede
recapiti forma
I

inifiali. La vertebratele superioare scheletul se compune din oase, cartilaje gi tendoa- I

ne. Oasele confin substanfe organice, care le asigurd elasticitatea, gi anorganice,

care I

le fac dure. Ele pot fi unite imobil, concrescAnd, iau mobil cu ajuiorul I

- aiticulaliilor.
Oasele au locuri speciale pentru fixarea mugchilor, carelavertlbrate ating
un grad I

inalt de specializare. Fixdndu-se de oasele scheletului, unite prin articulalii

-.rJpnii V. Scrir
le aduc in migcare' Unirea mobild a oaselor, specializarea mugchiloa ridicarea'cor- sustine
pului deasupra pdmAntului gralie membrelor, au dat posibilitaie vertebratelor si l[r-
geasci varietatea modurilor de locomo{ie gi viteza de deplasare.

114
 Sisteme de susfinere

un
iile in
Eaaluare curentd
ai late

l. Enumerd exemple de plante care au:

rizom
O astfel
tubercul
i mul-
bulb
ceea
de rizocarP

ll. Rispunde succint la intrebiri'

1. De ce racul ndPdrlegte?

nice Predomind arbustit/e de Plante?

pe de
,fdcut t mailesne de t Oecat unul din Pidu-
teazd
'imale
l peri-
care numiri cca
lll. in prezent cea mai bogatiin.:P.9"1i este clasa insectelor au contribuit
taao
1,5 mit. de specii. c# al" si"i"rrlui
i"iidulariiili a" suslinere
9l la aceasta?
, ver-
au
rigid,
identifici cel pulin 3 deosebiri'
lv. Gompari endoscheletul cu exoscheletul 9i
unur exoschelet Criterii de comParalie endoschelet
i. De
Pn-
dur
forma
iu4-
care

grad
V'Scrieinbaza|iteraturiidespecia|itat9-uneseucutema:Ro|u|sisteme|orde
cor- ;;i;;d il iulravieluirea nevertebratelor'
sd lir-
s Modulul IV
t{ Tema 4.2. STRUCTURI DE SUSTINERE LA ptANTE mareinz
I sucului c,
structuri de sus{inere la plante. Menfinerea formei gi pozi}iei in spafiu a celulat ir
plantei in ansamblu gi a organelor ei in parte este asigurata pe doua cii: la plante- zero. Ace
le ierboase indirect, prin intermediul peretelui celulozic, care asigura susfinerea o pierder
corpului plantelor prin dezvoltarea presiunii de turgescenl[, iar 1a arbori qi ar- onare im,
bugti direct, prin intermediul [esutului mecanic. frunzele i
atunci ap
inilial. A<
CALEA INDIRECTA DE SUSTINERE A PLANTELOR

Z
Kt t t
ScofU,sat rr,t/a4nalcu
a ata a a a ! a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a o a a a a o o a o a a
' ' ' ' aaaaaaaaat aaa

Deosebirile celor doud cdi de asigurare a suslinerei organelor ptantei poate

fi demonstrata printr-un experiment simplu, punaia in apd sdratd o ,"ruid gi o
frunzd de salatd. Ramura nu-gi va schimba starea, rdm6n6nd tare, in timf ce
frunza de salatd se va ofeli, devenind flascd. Explicalia e simpld: peretele celulo-

....."!::t?"J!:!o.r.t"!?t:::!::t:.!i:!p:.1:i!::........o...........o.....
( AEF) Amintili-vd atcdtuirea gi funcliite vacuolei cetulare 1
I 1
'.,.:,?

Presiunea de turgescenfi. in celula vegetald se confine una sau mai multe va-
cuole umplute cu suc celular - o solulie apoasi de diferite siruri, zahir gi alte sub-
stanfe organice. Membrana celulei 9i cea a vacuolelor (tonoplastul) sunt semiper-
miabile: prin ele apa trece mai ugor decAt sdrurile. Daci concentragia sirurilor in
sucul celular este mai mare decAt in lichidul extracelular, cum este de obicei, atunci
apa tinde si pdtrundi in vacuol[. in urma pitrunderii apei vacuola igi m[regte
volumul, impingAnd citoplasma spre peretele celular. intrucAt posed[ o oarecare Cara<
plasticitate, sub acliunea presiunii interne peretele celular se inlinde. Dup6 ce in ale celult
celuld p[trunde o anumiti cantitate de api, se instaleazi un echilibru la care presi- sclerencl
unea exercitati de peretele celular extins corespunde presiunii exercitatl de Colen
sucul
celular. Ea gi asigurl susfinerea corpului plantelor ierboase. Presiunea exercitati ingrogafi
de confinutul celulei asupra peretelui celular este numiti presiunea cle turgescenfd. animalel
cepfia rd

Explicalice sa va intampla cu celula in cazul c6nd tichidul extracelu-

lar va avea o concentralie de sdruri mai mare dec6t sucul celular
intru,
Plasmoliza. Daci concentrafia sdrurilor din lichidul ce spali celula este mai
starea de
mare decAt a sucului celular, de ex., in cazul frunzei de salati lntroduse in ap6
sd- nile ierb
ratd, apa din sucul celular trece din celuli: din zona unde concentrafia ei este
mai grogate e

116
mare in zona cv o concentralie mai joasi. De pe urma pierderilor de ap[, volumul
sucului celular se reduce qi citoplasma nu mai exerciti presiune asupra peretelui
celular, indepirtandu-se de la el. Astfel spus, presiunea de turgescenll se reduce la
zero. Acest proces este numitplasmolizd.ln condilii normale plasmoliza are loc la
o pierdere importanti a apei prin transpirafie gi neinlocuirea ei printr-o aprovizi-
onare imediati, de ex., pe timp de argiti, de secetl. Ca urmare, plantele ierboase,
frunzele arborilor se ofilesc. Dac[ celula plasmolizati este introdusi in apl curatl,
atunci apa din mediul inconjurltor va pitrunde in celull, restabilind volumul ei
inifial. Acest fenomen este numit deplasmolizd.

Distingeli in imaginea de mai jos celula deplasmolizatd gi celula plas-

molizatd

plasmodesme

ape

nucleu

vacuo6

citoolasmd
'. perete celular

CALEA DTRECTL DE SUSTTNERE A PLANTETOR

Caracteristica fesutului mecanic. ln funcfie de particularitilile structurale

ale celulelor ce le compun, se disting doui tipuri de fesut mecanic: colenchim gi
sclerenchim.
Colenchimul este un tesut viu format din celule cu pereli celulari neuniform
ingrogafi, flexibil gi plastic, aseminat dupi proprietifi cu lesutul cartilaginos al
animalelor. Se localizeazl in ramurile tinere ale plantei, frunze (fig. 2.1), cu ex-
cepfia rldicinilor.

Determinali localizarea cotenchimului in frunzd (fig. 2.1) gi argumentali-o.

A
IntrucAt colenchimul este un lesut viu, el iqi indeplinegte funcfiile numai in
starea de turgescen{a a celulelor ce-l compun. Pe timp de argi![, frunzele gi tulpi-
nile ierboase pierd multi api, se plasmolizeazl,, de aceeasectoarele mai pulin in-
grogate ale membranelor celulelor colenchimului se incre{esc, generind ofilirea.
 Modulul IV

chimul p o ate fifi bros, format din

S cl er en

fibre - celule alungite, fusiforme, cu perefi

ingroqa{i (in, cdnepd, urzicd), sau scleros
din celule cu perefi uniform ingrogafi, TuIpir
lipsite de confinut (moarte) (fiS.Z.Z). mecanic
lor qi unr
aq) Debrminali tocatizarea scte-
'"4 renchimului in paiul de se-
ierboase
asigur[ o
card (fig.2. 2) gi argumentali-o.
Fig. 2.1. Secfiune transyersald prin frunzd. sunt plal
Deoarece sclerenchimul este un diferitor
fesut mort, rigid, dur, el este aseminat cu foliarl, l
fesutul osos gi nu se intilnegte in organele tinere, ci numai in acelea care au atins
limita de cregtere. Un alt gr
Repartizarea {esuturilor mecanice in organele plantei. Investigafiile au aritat
suportul
.@tur_

suport, s
ca repartizarea lesuturilor mecanice in organele plantei nu este intimplitoate
qi ur- in timp
mdregte scopul de a miri rezistenfa acestora la acliunea diferitor sarcini mecanice.
In intAlnesc
ftunze asezarealor amintegte grinzile in dublu T, care dupl calculele mecanico-ma-
incearci
tematice sunt cele mai ralionale construcfii: fbgia verticali, care unegte p[r]ile
de sus atit ierbr
gi de jos intr-un tot intreg, nu le permite si se indoaie pe rand.
Tulpin u TuIpit
diferitor flexiuni in diferite direc{ii, poate fi.o-puruie cu o construcfie "r"rta,supusd
inginereas- gi-au pie
ci aseminitoare unei tivi. Rezistenla acesteia se obline prin repartizarea tat sau Ii'
Jesutului
mecanic la periferia construcfiei, in
tat, deoa
i,,*,,1 _,
jurul ^^- l-_ ^yr^ _,-- intrucAt
^^l^_ conducitoare.
vaselor ? , Clorenchim

ridicina, fixeazl. planta in sol qi se

opune ruperii, {esuturile mecanice
t't
sunt localizate in sectorul central.
La exercitarea funcfiei de susfi- rE
nere a organelor plantei participi
gi celelalte {esuturi. De aceea cor-
pul plantei poate fi asemuit unei
construc{ii din beton armat, unde
funcfia armaturii este exercitati de
colenchim Ei sclerenchim, iar cea
Fig. 2. 2. Secliune transversald prin paiul
a betonului de celelalte lesuturi.
de secard
Datoriti acestui principiu de orga-
nizare structurald, tulpina, organul de susfinere al plantelor, amintegte un
arc
compact gi elastic care se clatini sub greutatea coroane i farit ase frange.
Dezvoltarea fesutului mecanic in diferite tipuri de tulpini. Din punct de ve- {
dere al mediului in care se dezvolt[, tulpinile pot fi aeriene, subterani gi acvatice.
Gradul de dezvoltare al fesutului mecanic in fiecare din aceste tipuri de tulpini
este diferit, fiind determinat de particularitlfile mediului.

li:g'' '
 Determinali tipurile de tutpini din fig. 2. 3 9i stabilili dependenla dintre
forma tulpinii gi dezvoltarea lesutului mecanic'

Tulpinile aerienepot fi erecte, urcltoare, volubile 9i culcate. Tulpinile cu unJesut

mecanic bine dezvoltat cresc vertical in sus. Astfel de tulpini au majoritatea arbori-
lor gi unele plante ierboase (porumbul, floarea-soarelui, bananierul g.a.). Tulpinile
ierboase sirace in lesuturi mecanice, pentru a-qi menline pozilia verticali' care
asiguri o mai buni expunere la lumini a frunzelor, au nevoie de un suport. Acestea
sun-t plantele cu tulpini urcdtoare. Unele din ele se fixeazi de suport cu ajutorul
frunzd.
diferitor structuri. Mazilrea, mizirichea folosesc in acest scop cArceii de origine
foliarl, vifa-de-vie - cArceii ce provin din ramuri, iedera - ridicinile adventive'
Un alt grup de plante, cele volubile, se ridici in sus risucindu-s9 in 9nira11[i]{{
sup_ojlului. Initial ele cresc drept in sus, apoi se rotesc cu vdrful gi daci gisesc un
!ffiffifnfhjoarl in jurul lui. Hameiul face acest lucru dupl acele ceasornicului,
in timp ce majoritatea plantelor se rdsucesc in sens invers (volbura, fasolea). Se
lntilnesc Ai plante cu tulpini culcate. Fiind slrace in fesuturi mecanice, ele nici nu
incearcl si ocupe o poz4i. verticali. Acestea sunt tulpinle plagiotrope. Ele pot fi
atAt ierboase (cimbrul-de-cimp), cAt gi lemnoase (salcia pitici).
Tulpinile subterane (rizomi, bulbi, tuberculi) prezint| tuplini modificate care
gi-au pierdut funclia de suslinere, de aceea lesutul mecanic la ele este slab dezvol-
iat sau lipsegte. lntulpinile acvaticelesutul mecanic de asemenea este slab dezvol-
tat, deoarece mediul acvatic ugureazi exercitarea funcliei de suslinere.

Fig. 2.3. Tipurile de tulPini.

Modulul IV

Tema 4

Eaaluare curentd
L Explicd urmitoarele notiuni:
plasmolizd

deplasmolizi

[esut mecanic

ll. Completeazi tabelul.

pARTlcuLARlrATlte TESUTU LUt MEcANtc

nr. d/o Tipul de tesut mecanic Particularititile Localizarea in organele

struclurale plantei

2
Apari
uscat. in
lll. Alege A, daci afirmatia este justi, gi F, daci aceasta-i falsi. Daci ai ales F, (cuticula
noteazd varianta corecti.
zat care
A F in tulpind {esutul mecanic este dislocat la periferia organului, iar in rdddcind
in partea centrald celelalte
ceara cet
AFSc|erenchimu|esteuntesutviu,constituitdin transpirz
ingrogati
minerale
A .F.Ofilirea plantelor pe timp de argitd este condilionatd de plasmoliza con{inutului viala pe
celular

A F La plantele acvatice tesutul mecanic este bine dezvoltat ceea ce le asigurd

menlinerea pe suprafata apei
Schel
lv. Folosind imbinirile de cuvinte de maijos alcituiegte un enun! care sd ca- in diferi
racterizeze tesutul mecanic: a) ramuritinere - plante ieiboase-frunze-colenchim;
scheletu
b) ramuri lemnificate - tulpini-sclerenchim

m
V' Scrie un eseu structurat la tema ,,Utilizirile practice ale lesutului mecanic" Parti,
dup-5 algoritmul: a) aparilia primelor fesituri din in; b) origin'ea fibrelor de in; c) adapt[ri
din in in corpului

'{
{
 Sisteme de sus{inere

TCMA 4.3. ADAPTARI SISTEMUL DE SUSTINERE

IITI
AL ANIMALELOR

/I flnl | Aminti[i-va tipurile de schelet ;i func{iile acestora

PARTICULARITATILE SCHELETULUI NEVERTEBRATELOR

-wg
.If.-^{p-
$.'b

"\. ,'i

w
j] r*
1
l',$ 'i!' ,f

Fig.3. 1. Cochilii de molu;te

Aparilia gi evolulia scheletului a asigurat ieEirea qi rispAndirea animalelor pe

ur.oi. in funclie de arnplasare, scheletul poate fi extern qi intern. Scheletul extern
sF, (cuticula ia artropode qi cochilia la moluqte (fg. 3,1)) prezinti un strat chitini-
zal care acopera epiteliul. F,l exercita doui funclii: de aparare Ei suport pentru
celelalte organe. Cuticula nevertebratelor terestre este acoperita cu un strat de
ceari ceea ce o face impermeabili pentru apd, reducAnd pierderile acesteia prin
transpiralie. La animalele acvatice (crustacee, moiugte), cr"rticula conline 9i saruri
mineiale, ceea ce o face mai dur[, dar qi mai grea, asigurAndu-le acestor animale
viala pe fundul bazinelor acvatice.

PARTICULARITATILE SCHELETULUI VERTEBRATELOR

Scheletui intern se compune din 3 regiuni: craniu, trunchi 9i membre' Yia\a

in diferite medii a introdus anumite corective in planul general de structura a
scheletului intern.

observali dupd fig.3.2 particutaritdlite schetetutui pegtelui

re]
particulariti{ile scheletului vertebratelor acvatice. Una din principalele
-c"
-c) adaptiri ale scheletului pegtiior la viala in mediul ao'atic este forma hidrodinamici a
corpului care-i faciliteazi inotul (lig. 3.2). Ea este asigurata de lipsa regiunii cervicale
1)1
 a coloanei vertebrale gi unirea directi, imobild, a craniului cu trunchiul. Cea de a
Memb
doua adaptare este modul special de unire al vertebrelor care asigur6, pe de o parte,
tile. Cele
rezistenfa trunchiului, iar pe de alti parte mobilitatea inotltoarei caudale, care joac6
de pArghi
un rol central la inot. Locul membrelor la peEti il Fn inotbtoarele alcituite dintr-un
(omoplat,
sistem de oase gi lamele osoase. Centurile au o structurd simpli. Cea scapulari consti
cice, ea es
din doui oase pare, pelviani dintr-un os impar,
sigur. Cer
intr-un si
aq)
| trt
Fig. 3.2. Schelet de peSte:
1-craniu;2-coloana
ertebrald; 3 - lnotatoare Larept
dorsqle; 4 - tnotdtoare craniului.
caudald; 5 - inotatoare doui asig
anald; 6 - inotdtoare Ielor. La q
abdominala
cu sternul
anterioart
( Aj Determinali dupd fig. 3.3 particutaritdlite schetetutui amfibiitor au acelagi
gi indrept
se deplast
pe memb

Fig. 3.3. Schelet de broascd:

I - cap; 2 - atlasul; j -regiunea
toracald; 4 - sacrum; 5 - oasele
centurii pelviene; 6 - oasele
membrelor anterioare; 7 - oasele
membrelor p o sterio are.

Particularitlfile scheletului vertebratelor terestre. Cucerirea de c6-

tre vertebrate a mediului terestru a fost posibil[ o dati cu adaptarea sche-
letului la invingerea gravitafiei. Primul pas in aceasti direcfie a fost creq-
Schelt
terea gradului de osificare gi a mobilitefii scheletului, dezvoltarea mem-
cat. El er
brelor. Astfel, scheletul amfibiilor (fig. 3.3), primele vertebrate terestre,
conline mai multe elemente osoase, decAt cel al pegtilor. in alcituirea mobili q

litate me
coloanei vertebrale se disting 5 regiuni. Apare prima vertebrl cervica-
li (atlasul), care asiguri unirea mobil[ a craniului cu coloana vertebrali. rilor asil
volumin
122

l "!
 membrelor pentadac-
dea Membrele se alungesc gi capitl trisdturile caracteristice
ele, amintind un sistem
parte, tile. Cele trei regiuni ale membrelor se unesc mobil intre
joacir de pirghii. Se clmphci 9i scheletul centurilor' Cea
scapularl consti din trei oase
-un cartilaginoase. Din carLzalipsei cutiei tora-
lomopiot, claviculd., coracoid) cu capete
a cice, ea este situati liber in musculaturl gi nu oferl
membrelor anterioare un suport
(ilion, ischion Ei pubis)' unlte
sigur. Centura pelvianl const[ din trei oase perechi
intr-un singur os, articulat cu regiunea sacrall a coloanei vertebrale'
cu modul
tdentificali particularitdlite scheletului reptitelor in legdturd
de locomolie
doar in alcituirea
Lareptilescheletul este complet osificat, cartilajul pistrindu-se
decAt la amfibii' Primele
craniului. Regiunea cervicall conline mai multe vertebre
cimpul vizual al repti-
doul asigurl o unire mai mobili a craniului, ceea ce miregte
coastelor regiunii toracale
lelor. La Eopirle apare qi cutia toracici, formatl din unirea
cu sternul. De cutia toru.iaa ,. uqggte cerrtura scapulari,
datoritl clrui fapt membrele
;"d; "uh;;;lUi',"qffi"i-iigurEatT;;nuii.
nt"u.le perechi de membre
sunt scurte, situate pe laturile corpului
au acelagi plan de str;tur[ ca gi la uitfibii, insi
cauzdreptilele
Ei indreptate
in pirfi, neputand ridica coyul de la pimant. Din aceast|
se deplaseazl cu greu pe uscat, iar gopirlele 9i
gerpii se tarisc, primele sprijinindu-se
gi scuturile de pe abdomen'
pe mimbrele dinipoi !i coadl, iar gerpii pe coaste

Distingeli regiunile scheletului mamiferelor (fig 3'4)'

ffi 3.4. schelet de

-':;#/#rr
regiunea sacrald;
7 - regiunea caudald;
8 - coastele; 9 - omoPlat;
10 - bral; 11 - antebraf;
12 - - oasele
labd: 13
bazinului; 14 - coaPsd;
cd-
15 - gambd; 16 - labd
sche-
creg-
scheletul mamiferelor (fig. 3.4) este adaptat perfect
la deplasarea pe us-
cat. El este complei osificai lartilajiul plstrandu-se
doar in regiunile de unire
distinge prin mobi-
mobiH gi semimobili, a unor our.. Coiouna vertebrall se
al centu-
litate mai mare decit la celelalte vertebrate. Scheletul membrelor Ei
este mai
rilor asigurl deplasarea pe diferite tipuri de teren. craniul cerebral
pentru encefal'
voluminos decit cel fa.ial, servind drept un scut de nidejde
t:t:. -
123
 ModululIV

Identificali particularitdlile scheletutui pdsdrilor in legdturd cu zborul

(fig. 3.5)

Particulariti{ile scheletului vertebratelor zburitoare. Pdslrile au cucerit nu

numai uscatul, dar gi aerul, de aceea scheletul (fis. 3.s) lor prezinti adapt6ri ce le-au
asigurat zborul gi deplasarea pe uscat. Printre acestea se numdr6: ,ed,rcer.a con- L Explici
siderabild a masei scheletului datoriti oaselor pneumatice, modificarea scheletu- schelet
lui membrelor gi al centurilor. Membrele anterioare s-au transformat in aripi. Ca
urmare' laba a suferit unele schimbiri: concregterea oaselor carpului gi metacar- schelet
pului, reducerea numirului falangelor pdn6
locomo
la trei. Centura scapulard de asemenea este
modificati in compara{ie cu alte vertebrate.
ll. Comple
Capetele inferioare ale celor doud clavicule
s-au unit formAnc!fu.rca, care d[ centurii, il
respectiv aripii, o st-abilitate mai mare. Sche- E
I
F
n"e
letul membrelor posterioare, mai precis regi-
unea labei, este deosebiti de a celorlalte ver-
tebrate: oasele tarsului gi metatarsului sunt
concrescute gi formeazi un singur os - scur-
mugul. Centura pelviand e asemindtoare cu
a celorlalte vertebrate.
F
@
O alt[ particularitate a scheletului pi-
sdrilor este rigiditatea inalti obfinuti prin lll. lndici
sudarea mai multor oase. Astfel, unica regi-
une mobild din coloana vertebral[ este cea
cervicala. Suprafala de articulare in form6
de ga a acestor vertebre permite gltului si lV. Gdsegr
se roteasci cu I 80o, iar la bufnild cu 270" . La rdm
La pisdrile zburitoare gi pinguini, ster-
Fig. 3,5. Schelet de pasdre: 1 - craniu;
nul continui cu careni - o placi osoasi de
2 - regiunea cervicald; 3 - regiunea
care se fixeazl,mugchii pectorali care pun in
toracald; 4 - regiunea lombard;
miscare aripile. 5 - regiunea caudald;6 - coaste;
Coastele au cAte o excrescentd sub formi 7 - stern; 8 - carend; 9 - oasele aripi- La amf
de c6rlig care se suprapune pe coasta veci- Ior; 10 - oasele membrelor inferioare.
n[. Datoritd acestui fapt cutia toracicd ca- Coloan
p[ti mobilitate, volumul ei schimbAndu-se
la respirafie.
V. Scrie r
mediide t
?n api; c)

124
 Sisteme de sus{inere

Eaaluare curentd
it nu
;e le-au
con- L Explici urmitoarele noliuni:
schelet extern
u-
:pi. Ca
schelet intern
tacar-
locomolie

ll. Gompleteazi tabelul.

PARTTCULARTTAILE SCHELETULUT PASARILOR
Regiunea scheletului Adaptdrile la zbor ale regiunii

cap

Trunchi

Membre

lll. Indicd trei adaptiri ale scheletului de broasci la viafa pe uscat.

lV. Gisegte gregelile gtiinlifice comise intentionat. Propune varianta corectd.

La rdme functia de suslinere a corpului o indeplinegte cuticula.

Cuticula artropodelor permite evaporarea apei

La amfibii scheletul este in totalitate osificat

Coloana vertebrali a pisirilor se distinge prin mobilitate inalti

V. Scrie un microeseu la tema ,,Adaptirile scheletului mamiferelor la diferite

medii de viafi" dupi urmitorul algoritm: a) deplasarea pe uscat; b) deplasarea
in api; c) deplasarea in mediul aerian.

125
Modulul IV

Deost

I
L Defineste noliunile:
selectie naturalS I

lV. Alcitt
clasi
succesiune ecolooicd amfibi
mailu
, :{e

^
ll. Incercuiegte ,,A", daci afirmalia este adevirati
qre gi daci aceasta-i f,alsi.
,,F",, vsvl
!,r ,rr
Daci aiincercuit ,,F", scrie pe spafiul rezervat afirmalia corectS.
V. Comp
A F Stabilitatea unui ecosistem presupune realizarea unui circuit neintrerupt al
substantelor

A F Rdpitorism, parazitismul. neutralismul sunt rela{ii biotice care mentin efec-

tivul soeciilor din ecosistem in limitele optime

A F In raddcind lesuturile mecanice sunt dislocate la periferie

A F Gradul de dezvoltare al tesutului mecanic in tulpind depinde de mediul de

Vl. Com
viati al plantei

A F Scheletul extern este specific doar vertebratelor

fi. Scrie trei

Asemdndri:
aseminiri si trei deosebiri dintre endoschelet 9i exoschelet. w
1

Vll. Stut
pidurilt
aclimati

126
 Procese
%ofufut EME VITALE mice din s

de viali re
AtE ECOSISTEMELOR a) sinteza r

marea de c
rea de cdtrr
dupi pieir
cele din ur
Tema 5.1. CIRCUITUL MATERIEI SI FTUXUL ENERGIEI iN
NATURA

Circuitul substanfelor in naturi. Organismele vii sunt legate cu natura nevie prin-
tr-un schimb permanent de substanfe gi energie ffg. 5. I ). Astfel, plantele iau din mediul Li
ambiant dioxid de carbon, api gi siruri minerale gi elimind oxigen. Animalele respiri cu stant
la co
oxigenul eliberat de plante, iar consumAndu-le in calitate de hrani asimileazi substan-
in cir
fele organice sintetizate de acestea din api gi siruri minerale gi elimin[ in mediu dioxid matc
de carbon gi resturi nedigerate. La descompunerea de citre bacterii gi ciuperci a plante- prod
lor qi animalelor moarte se formeazi o cantitate suplimentari de dioxid de carbon, iar sfepi
prate
substanlele organice sunt transformate in minerale. Acestea nimeresc in sol sau bazi-
mare
ne acvatice, de unde sunt asimilate din nou de cltre plante. Agadar, origicare organism creff,
viu ia din mediu substanle necesare pentru desfbqurarea activitilii vitale (api, oxigen, des
hrani) gi intoarce in mediu produsele finale ale metabolismului, ce nu pot fi utilizate telor.
de cltre acesta (dioxid de carbon, substanle nedigerabile, degeuri metabolice lichide). vitez
ir
Dup[ pieirea organismelor, in mediu sunt intoarse gi substanlele acumulate in corpul esfe
lor pe parcursul vielii. pera
(litiet
energia soarelui circu
COr+ l-116
zilia
telor
aaaaaaoa

Fluxul
are loc qi
cesul unic
mediul an
turi. Ace
I) princip,
doar trans
Fig.5.1. se foloseE
Circuitul form aces
substan[elor sau distrur
tn natura pdn6la fo.

128
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

proceseleeuearacter ciclic, repetate multiplu, de migrare a elementelor chi-

mice din sol, atmosfer[ gi hidrosferi in organismele vii, iar din ele in mediul lor
de via![ reprezintl, circuitul subs_t_anlelor in naturd. Etapele acestui circuit sunt:
a) sinteza de citre autotrofi i substanlelor organice din anorganice; b) transfor-
marea de c[tre animale a biomasei vegetale in biomasl animal6; c) descompune-
rea de cdtre bacterii qi ciuperci a biomasei vegetale qi animale. Dacl vieluitoarele
dupl pieirea lor nu ar fi supuse descompunerTi, rezerva de elemente chimice in
cele din urmi s-ar epuiza gi viala pe Terra ar inceta si mai existe.

Amintifi-vd principalele grupe de organisme dintr-un ecosistem 9i

funcliile lor.

2 ScoPlratarcttl r2'444tt afc?

Ka aaoaaaoaaaaaoaaaoaooaaaao' o o ot | oo o I oot o
Pnn- ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '
mediul La nivelde ecoslsfem circuitut substan[elor se realizeazd prin transferul sub-
racu stan[elor sub formd de elemente chimice gi compugi ai acestora de la producdtori
la consumatori cu participarea reducdtoritor. in diferite ecosisfeme, rolul acestora
in circuitut substanlelor este diferit. Astfel, in ecosistemele forestiere rolul consu-
dioxid matorilor este redis, deoarece fitofagii asimileazd doar o micd^parte din biomasa
plante- producdtorilor, cca 1O-12% din creglerea anuald a plantelor. in ecosistemele de
'stepd
,laf rolut consumatorilor cregte: erbivorii consumd 70% din masa vegetald su-
bazi- praterestrd a ptantelor fdrd a periclita esen[iat viteza de reinnoire a acesteia' O
'mare
parte din masa vegetald consumatd se intoarce in mediu sub formd de ex-
$m cremente, descompuse-rapid de reducdtori. in ecosistemele de tundrd rezervele
ongen, de substanld organicd moaftd depdgesc de 30-90 ori cregterea anuald a plan-
utilizate telor. Acumutaria de masd vegetatd moartd in tundrd esfe o dovadd a reducerii
vitezei de circulalie a substan[elor in ecosistemul dat'
).
in ecosistemh padurea ecuatoriatd umedd, materia organicd lipsitd de viala
corpul
este rapid descompusd gi reabsorbitd. in ecosistemele naturale din zonele tem'
o mare cantitate de materie moartd la suprafa[a solului
'(titiera, se acumuleazd
perate
turba) sau in sot (humus). Formarea humusului determind o incetinire a
circuitutui substanlelor gi asigurd eliminarea tentd a elementelor repuse la dispo-
zilia ptantetor. in acest fel, sistemele capabile de o mai rapidd reciclare a elemen-
tetor gi substan[elor au o productivitate sporitd pe unitatea de suprafald
gitimp.
aaoaaaaooaaaaaaaaaooaaaoaaoao""ot"t""ooo""""oot'oo"t"
Fluxul de energie in naturi. Concomitent cu circuitul substanlelor din hrand
are loc Ai transferul energiei conlinute in legiturile chimice ale acestora. Pro-
cesul unidirec{ional gi ireversibil de trecere a energiei sub formi de hranl din
mediul ambiant in corpul plantelor qi animalelor asigurlfTuxul energieiin na-
turi. Acesta este coordonat de cele doud principii de baza ale termodinamicii:
I) principul conservdrii energiei (energia nu este nici creatd nici distrusd, ci
doar transformatd);2) principiul degraddrii energiei (nu toatd energia primitl
5.1. se foloseEte in mod util, o parte este transformata ireversibil in c6ldurd). Con-
itul form acestor principii, in naturd energia se transformd continuu frtd a fi creatd
f
sau distrusd vreodat[. Fiecare transformare de energie este insolitd de degradare
ra p6n[ la forma nedisponibiln. Nici o transformare de energie nu se realizeazd ctt o
129,
eficienld de 100 o/o.Dreptunnare, energia, spre deosebire de substanfe, nu reali-
zeazdw circuit, deoarece poate fi folositi doar o singurl datl.Latoate nivelurile
trofice, cu excepfia primului (plantele verzi folosesc energia Soarelui), energia se
transmite prin intermediul substanlelor din hrana consumati.

,7 Stopl,r*ttz"tt
oaaaaaaaaooaaaooaaaaaaaoaoaaaoaaaaaaaaaaaooaaaoaaaaooaaaoolaaaa
t. Dgfin1
drcul
Sursa principald de energie a unuiecosistem este energia solard, atcatuitd din
45% radialiidin spectrulvizibil, 45% radia[ii infrarogii gi 10% radialii uttraviotete.
Dar nu toatd cantitatea de energie solard poate fi pusd ta dispozila vieluitoaretor.
Circa 42% este absorbitd de stratul de ozon, vaporii de apd, particulete de praf
etc., fiind radiatd in spaliu sub formd de caldurd, gi numai sg% ajunge la supra- .-
fala pdmAntului. Din aceastd cantitate numai 20% este absorbitd de sol, apd gi ll. Estin
vegetalie, restul de 80% fiind reflectatd in spaliu. Plantete verzi utilizeazd pentru in natur
fotosintezd gitransformd in energie chimicd numai 1-3% din energia luminoasd prodr
pe care o depoziteazd sub formd de energie chimicd (energia hranei). Datoritd
fotosintezei, plantele verzi asigurd stocarea gitransformarea energiei solare in
e n e rg i e c h i m i c d d i spo n i b i I d pe ntru ce I e I alte vieluitoa re.
oaaaooaaooaaaaaaaaoooaaooaaaaooaaaoaaoaaaooaaaaoaaaooaaaaoaaaooo
Organismul folosegte pentru cregterea masei corporale doar o parte din energia
conlinuti in hran6, restulse pierde sub formi de cilduri.

Determinali dupd fig. 1.2. ce parte din frunza consumatd este fotositd
Ia cregterea masei corpului omizii.
lll. Expli
De aceea, pe misura indepirtirii de producitorii primari,vitezafluxului de ener- ener!
gie scade brusc, iar cantitatea ei se micqoreazd. Fenomenul este determinat, in primul
rdnd, de faptul cd transferul energiei de la un nivel la altul nu.este deplin, deoarece:
1) nu toati energia confinuti in hrani este accesibili consumatorului, resturile nedi-
gerabile (oase, p[r, pene etc.) fiind returnarte in mediu sub formd de excremente, de
exemplu, fito{agii gi detritofagii folosesc 20-50o/o din hrana consumati, iar carnivorii
80o/o;2) o parie din energia hranei ie consumi in procesele metabolice de transfor-
mare a fesuturilor prdziiin {esuturi ale
ripitorului, iar o alti parte se pierde
sub formi de cilduri in procesul res- V. $trdi
fldmdnd
pirafiei, locomofiei. pdnului,
Agadar, practic toati energia care sd ingrijr
intri in ecosistem prin ,,poartd'numi- Argume
t[ producitori curge ca un guvoi prin
lanfurile trofice gi in cele din urmi se
pierde cu moartea organismelor, cu
-
mineralizarea substanfelor organice,
prin cildura care se degaj[ in urma
r=
Fig. 1.2. Repartifia energiei provenitd din
proceselor metabolice.
consumarea frunzei de cdtre o omidd, tn iouli
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

reali-
ile
SE
Eaaluare curentd
l. Definegte nofiunile:
aaaaaa circuitul substanlelor in naturi
din

fluxul de energie in naturd

de praf
supra-
apd 9i ll. Estimeazi pe exemplul ecosistemului stepi, rolul in circuitul substanlelor
pentru in naturi a:
producdtorilor
Datoritd
IN
consumatorilor
aaaaaa

reducStorilor

lll. Explici schema:

ener- energie solard ---+ energie chimici -+ energie mecanici
primul

nedi-
,de lV. Expune viziunea personali privind consecinlele dispariliei consumatorilor
I asupra circuitului substanlelor in naturd

uri ale
pierde Fiind
V. Studiu de caz. Efectele curdlatului vilei-de-vie au fost descoperite de mdgar.
ui res- vifd-de-vje' S91e mirarea sta-
fldmAnd, un mdgar a devorat majoritatea butucilor de
pdnului, butucii iu dat roadd deosebit de bogatd. Drept mullumire cd i-a invalat cum
care sd ?ngrijeascd vila-de-vie, grecii i-au inSllat mSgarului un monument.
numl- Argumenteazi efectele curilatulu i vilei'de'vie.
prm
SE

cu
ice,
urma
 ModululV

TEMA 5.2. ROLUL ORGANISMEION iru CIRCUITUL Func!ir

SUBSTANTELOR $I FLUXUL ENERGIEI iN NATURA telor natu
circuitul t
organismt
Amintifi'vd grupete trofice de organisme dintr-un ecosisfem pe
baza
fig. 2.1

Consu
tiza substz
gi energie
funcfie de
cundari. (
o parte di
carnivore :
sau cu alt,
secundare
( f
r#-f ) Enumerali producdtorii unei pdduri de foioase etc.) se hri
se hrinesc
Producitorii. Producitorii sunt organisme ce pot crea substanfe organice primare et
complexe (lipide, glucide, protide) pornind de la energie luminoasi mare care
sau chimi_
cd gi substanfe minerale (nutrienfi gi ap6). Mai sunt iumiqi de exemplr
autotrofi, deoare-
ce se asiguri singuri cu substan{e organice. Substanlele urma bolil
organice, acumulate in
lesuturile producitorilor servesc drept surs[ de energie pentru procesele vitale vorelor ter
proprii gi ale celorlalte componente ale ecosistemului,
Producitorii, dupi caracterul sursei de energie folositi pentru sinteza
organici,
se divid in fotoautotrofi gi chemoautotrofi. priirii folosesc
pentru sintezd energia Rolul
radialiei solare din partea spectrului cu-lungimea de unda 3s0-7r0 ,

nm. Fotoau- este unul s

totrofi sunt plantelevetzi, terestre gi acvatici, precum bacteriile fotosintetizan-
Ei componen
te - cianobacteriile gi bacteriile purtitoare de tacterioclorini
care, in urma foto- tea substar
sintezei, nu elimini oxigen. Fotoautotrofiifixeaz|energia
solar[, depozitdnd_o in clusiv siste
lJsuturil. p;ni.i;;;;
substan_fele organice sintetizate. Energia depozitatirin
mite sub formd de hrani in lanfurile trofice, constituind baza fluxului asiguri mil
a..rr.rji.. teazd,,pe dr
Chemoautotrofii folosesc pentru sinteza substanfelor organice
. energia chi-
mici rezultati din oxidarea unor sd.ruri minerale. Ele cuprind bacteriile nitrifi- in caz de d
catoare, sulfuroase qi feruginoase. Bacteriile nitrificatoare'oxideazl nice, cutrer
amoniacul in lor de subst
acid azotos (Nitrosomonas gi Nitrosococcas), oxidat apoi in acid,
azotic (Nitrobac- a echilibru.
ter)-. Acizii azotos gi azotic formafi se combini cu sirurile
minerale de Na, K, ca
gi dau azotilli gi azotalii respectivi. Din aceasti categorie
fac parte gi bacteriile
denitrificatoare care r..*. azotalli in produgi mai slmph. Bicterjitisulfuroase
oxideazi hidrogenul sulfurat din mediul umed in care tr'eiesc pAni
la suli. Bacte- Descom
r,iilefe.ruginoase depoziteazdfier in teaca gelatinoasl care le
inconjoari sub formi ciuperci, ca
de oxid feroferic (Feror) provenit din oxidarea oxidului feric (Fe,o").
pAni la sub
132
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

Funclia biosferici a producltorilor-autotrofi se rezumi la antrenarea elemen-

telor naturii nevii in componenla lesuturilor organismelor vii 9i pe aceasti cale in
RA
circuitul biologic. Masa sumari a acestora constituie cca 95 o/o din masa tuturor
organismelor vii din biosferl.
baza Enumerali consumatorii ecosistemului bazin de apd dulce
W
Consumatorii. Consumatorii sunt organisme heterotrofe, care nu pot sinte-
de
tiza substanfe organice pornind de la componente abiotice (apl, slruri minerale
con-
gi energie solari sau chimici). Acegtia folosesc energia de la alte organisme. in
funcfie de hrana consumati deosebim consumatori primari gi consumatori se-
fe, cundari. Consumatorii primari sau fitofagif, consumi hrani vegetali, 9i cuprind
ri o parte din molugte, crustacee, insecte, vertebrate. Consumatori secundari sau
i
carnivore sunt diverse grupe de animale care se hrinesc cu consumatorii primari
sau cu alte grupe de consumatori. La rindul lor gi carnivorele pot fi primare,
;
I
secundare qi terfiare. Carnivorele primare (pisiri ripitoare, mamifere carnivore
etc.) se hrinesc cu animale fitofage. Carnivorele secundare sunt consumatori ce
se hrinesc cu carnivore primare (unii hiperparazili sau pr[dltori ai carnivorelor
primare etc.). Carnivorele terfiare sau de vArf sunt de obicei organisme de talie
mare care nu cad ugor pradi dugmanilor sau nu sunt consumate de alte animale;
de exemplu: acvila, ursul, leul, tigrul etc. Dar gi aceste carnivore de vdrf pier de pe
re-
urma bolilor virotice sau bacteriene. Funcfia fundamentali in ecosistem a carni-
ln
vorelor terliare constl in utilizarea ultimelor resurse energetice ale substanfei vii.
vitale
Amintifi-vd 9i atli reprezentanli ai consumatoritor
ffi
Rolul consumatorilor in circuitul substanlelor ;i fluxul energiei in naturi
este unul specific. Descompunind substanlele organice primite cu hrana in p[r!i
componente gi construindu-gi din ele propriul corp, heterotrofii sporesc varieta-
foto- tea substanlei vii, iar varietatea asiguri stabilitate oricdrui sistem cibernetic, in-
ln clusiv sistemelor vii Ei biosferei in ansamblu. Datoriti mobilitilii sale, animalele
trans- asiguri migrarea substanlei vii, dispersia ei pe suprafala planetei. Aceasta garan-
teazd,pe de o parte, rispindirea vielii in spaliu, iar pe de altl parte regenerarea ei
chi- in cazde distrugere a ei intr-un loc oarecare, de exemplu in caz de eruplii vulca-
nice, cutremure de plmAnt. Consumatorii sunt qi reglatori ai intensitllii fluxuri-
1n lor de substanle Ei energie in lanlurile trofice prin reacfia rapidi la orice dereglare
a echilibrului biomaselor pe nivelurile trofice megieqe.
K, CA
iile ( q ) Enumerali descompundtorii ecosistemului lanul de griu
'g-
Bacte- Descompunltorii. Descompunitorii sunt organisme microscopice, bacterii 9i
formi ciuperci, care duc mai departe procesul de descompunere al materialului organic
pAni la substanfe simple, accesibile producltorilor. Bacteriile ataci mai ales cada-
133
ModululV

vrele animalelor, iar ciupercile celuloza vegetali. Descompunatorii intervin succe

siv in descompunerea Ei transfbrmarea substanlelor organice. Aceste transformiri
conduc pAni la urmi la eliberarea elementelor minerale conlinute in substanlele
organice, {icAnd posibili reutilizarea acestor elemente de catre prodr-rcatori.

Argumentali rol ul producdtorilor, consumatorilor gi descompundtori-

lor in circuitul substanlelor in savana africand dupd fig. 2.2

Activitatea in comun
mlnert

ll. Compl
Produ
-. ,
'--: '-'. :
!. ,., acrrnrularea elementelor. plexe
'; -' Jit*
:i:*' :-.,. -"-"t. ,I: 'I
.
fu,fi.* biogene din natura ne_ gi sub
.A QA

'i(l
,t--\"(,.,' -, i':"-
1' " ',.r tr \i; \| !r
- .*-
.'a,
,1, . ,
_..-. . ,
vie in
.cea
vie ret ine att-
l"otro{ilor'. care for'meaza
sintez
rurilor
[ :fibif f ir !1,
-i$-"it.=', grupul prodLrcarorilor
\-*./ ii , .A l' i de substartl'e organice. In somo'
le-
J-
ffi
il '$,
t\ r{*i\
-\ fA 6h
ft.--., :i:J"I,]1";'',#i:":11:J
rale abso'bite di' nre-
formd
lll. ComS

a-iru?,
){t"lr "i' r'-h
/lU. ,rrr,' \J
'j4 \at diu si in prezerrta
Drezerrta iurni-
t."&i i 'ffi" \'/ ttii solare are loc sinteza
\-r,, ;rU - j-/ -/ substantelor. organice. O
parte dir-r ele sunt con-
sumate ca sursa de ener-
Fig. 2.2. Circuitur substanreror in savana aJi"icand gr.-- p."r." mentinerea
activitatii vitale a orga-
nismului autotrof, iar alta pentru cresterea nasei corporale. Partea de materie lV. Rdsp
olganicl acumulata in corpul fototrofilor este r-rtilizata ca sursi de energie si ma- 1. in

terial de constructie de catre fitofagi. Substantele acumulate in corpul fitofagilor 2.ln

trec apoi in corpul zoofagilor. Fotofhgii si zooofagii aicatuiesc grupr-rl consumato- ment
rilor de sr-rbstanle organice. Dupa moartea lor, saprofagii descompun substanlele
3. D6
organice in compusi organici rnai putin complecsi care alc[tuiesc humusul -baza
mulu
fertilitnlii solului, iar procesul este numit huniJicare. Bacteriile de putrefactie Ei
unele ciuperci descompun componenta humusului pAni la compugi anorganici. V. Studi
Aceste organisme constituie grupul reducatorilor (descompunitori). Procesul de pundtori
descompunere a materiei organice in anorganica prin putrefacqre se nllmeste mr- rdspuns
neralizare. Produsele mineralizarii sunt utilizate din nou de olante.

134
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

succe-
marr
Iele
Eaaluare curentd
l. Explici succint nofiunile:
fototrofi

chemoautotrofi
comun
mineralizare
con-
ca-
ll. Gompleteazi spafiile.liFqt:
--- din afirmaliile de maijos' r .1 t
al in producitorii su61 04 .Qa-r,,'t^..,(, 6e pot crea, 4-Vfttyg:.fltP :?t-
ntelor br"* AipiO", giucid@ laenerSie Lo.L#t?1' s?u*1#=!ctlc-
MaiilryTnumili:3+.-.-'f o ho Jdeoare-
ne- iirrLltinte thi ;dio.buirienlieiapd).
i"r" Siiiffi@?,0"T!1
6" cu Jubstan!-e *o
au- .i,Orianldior organice energii chjmicd rezultatd din W! drA4.t
"" "rig';a6s-uri sa-.
rint"z"'
;s ;i l;;-' ; ; ial e.' E
i re ;'?i ; J p.?rteii i t e'zu;[|ffi ; ffitn,}:
ilor
ce. in ,# *333l"o'l'l?:,,*i#1,roi ?i
ffiGl/itrosococcus),
; -J.l;ipi^.c.-
in
depoziEdzd fier
oxidat apoi
in ieaca
acid
" "ro
gelatinoasd
"r
ti c (Nitrobacter).
o. azotic (N i tyo ci3y):, Bactenl-
|3 :?:t: :: l:
c91e- 19 inconjoari sub
i" * ;iffii O:t" t"t" fi c F e, O, I p rov e n t d n oii d a re a ox d u u i f e ri c F e, O. )'
1
i i i I (

lV. Rispunde succint la intrebirile de maijos'

1. in ce consti functia de reglatori ai consumatorilor?

inslituliei de invdldmAnt' argu-

menteaza rolul fitofagilor, zoofagilor 9i reducitorilor?
in cadrulecosiste-
mului?

dispfirut descom--
v. studiu de caz. La o fabricd avicoli, din motive necunoscute, au
-c"*
;ffiill poiti b" misuri trebuie intreprinse? Argumenteazd
l'aspunsut. "oni"iint"rez
ModululV

Tema 5.3. CICLURI BIOGEOCHIMICE. CICLUL APEI Ciclul I'

nic),fi.e dei
terizeaza p
Amintili-vd cdteva exemple de elemente biogene 9i rolul lor in existen- atmosferic
la vielii pe Terra. teazd pdnz
evapori, ia
Caracteristicile unui ciclu biogeochimic. Calea prin care un element chimic
mai mare 1
sau o substanla circuld prin organismele vii gi mediile lipsite de viali (litosferi, pe-
Ciclul u
dosferi, atmosferi gi hidrosfera) reprezint a un ciclu biogeochimic. in ciclul fiecarui
de vapori c
element deosebim doui compartimente: unul sau mai multe rezeryoare,de obicei de
pra contint
naturi nebiologici, situate in atmosferi, hidrosferi sau litosferi, si un compartiment Dupa ce at
de ciclare - organismele vii, care au calitatea de a acumula selectiu de a transforma
parte se sc,
gi dispersa in spaliu gi timp elementele acumulate. in funclie de localizar earezervo-
procesul sc
rului principal, se disting doua tipuri fundamentale de cicluri biogeochimice: sedi- apei este ct
mentar sau relativ imperfect (ciclul fosforului gi sulfului) gi gazos sau relativ perfect bititorit gi
(ciclul azotului, oxigenului, carbonului). in cazul ciclurilor sedimentare, rezervorul
solului, ap;
principal il constituie litosfera sau hidrosfera, iar a celor gazoase - atmosfera. cele foresti,
ciclul apei in naturi. Apa inseamnd viald, deoarece se gasegte in proporfii cantitatea <

insemnate in toate organismele vii 9i intreline in mod nemijlocit acest miracol al O alti I
planetei noastre. Ea se afl6 intr-un circuit continuu in limitele Terrei, fiind pusl strat imper
in migcare de radialia solara. Pe durata circuitului, apa igi schimbi succesiv sta- pantei ace:
rea de agregare, putAnd fi in stare solid6, lichida sau gazoasa. in cadrul migcirii, oceane gi r
apa este mentinutd pe anumite perioade de timp in anumite rezervoare: oceane, se intorc ir
lacuri, rAuri, atmosferd, litosferi, ghetari, ape subterane. Migcarea apei dintr-un circuitul ut
rezervor in altul, de exemplu din rAu in ocean, se contureaza in doud cicluri, zAndu-le g
succedate intr-o ordine bine determinata: local sau mic Ei universal sau mare (fig. atmosferic
3.1). Antrenarea apei in circuit este asigurata de procese fizice precum evapora- apei asigur
rea, transpirafia, infiltrafia qi scurgerea. mai multo
Oceanului
atomilor de hidrogen Interve
,etininarea ca interver
nificativ6.
influenfei .

unea resp(
utilizarea e
ir'"":,S"
to,tr.,i de timp de
dezvoltare'
iJ:I.. ilTiii turbarea e,
lui. Conco
fotosintezi
Fig. 3.1. Ciclul apei
tn natura

136
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

Ciclul local al apei are loc fie deasupra Oceanului Planetar (ciclu local ocea-
nic), fi,e deasupra maselor de apl continentale (ciclu local continental) 9i se carac-
terizeazd, prin succesiunea a trei procese: evaporare, condensare 9i precipitalie
atmosfericl. De exemplu, intr-o pidure de foioase, apa din precipitalii alimen-
teazdpdnzafreatici din subsol sau se scurge in apele curgltoare, o altd parte se
.,rupoie, iar restul se absoarbe in sol. Din sol, apa ajunge in plante, de unde cea
lllc mai mare parte este eliminati prin transpira{ie.
pe- Ciclul iniversal al apei. Din imensa cantitate de apl care se ridici sub formi
lrui de vapori de pe suprafala Oceanului Planetaf o parte insemnati este dus[ deasu-
ide pra continentelor, unde se condenseazi 9i cade sub formi de ploi, zdpezi, grindin['
bupa ce ajunge la suprafala uscatului, apa din precipitalii urmeazd diferite cii: o
a puri. ,. r..r.g-. fie in tcean, fie in locuri mai joase fbri iegire la mare, constituind
procesul scuigerii de suprafal| sau scurgerea superficiald. Scurgerea superficiali a
sedi apei este .,t uiat mai mare, cu cit ecosistemul are mai pufinl vegetafie, solul este
t bltatorit Ei inclinalia terenului mare. Neintilnind piedici in migcarea sa la suprafala
rul solului, apa provoaci eroziunea acestuia. Ecosistemele cu ierburi dese, dar mai ales
cele foresiiere, sunt cele mai rezistente la eroziune. Astfel, in ecosistemele forestiere,
ll cantitatea de api relinuti poate fi de 5-25 de ori mai mare comparativ cupajigtile.
al O alt6 parte de apl se infiltreazi in scoarla terestri, unde, daci intilneqte un
pusd strat impermeabil inclinat, se scurge prin porii rocilor de deasupra, in direclia
sta- pantei acestuia, constituind scurgerea subterand, ce Poate ajunge uneori pAn[ in
rlt, o..urr. gi miri. Prin intermediuiscurgerii superficiale gi al celei subterane, apele
[€' se intorc in oceanul din care s-au evaporat. Acest fenomen de ansamblu constituie
un circuitul universal sar mare al apei. El este mai complex decAt cele locale, cuprin-
zAndu-le gi pe acestea, gi incluzind pe lAngi evaporare, condensare' precipitalii
(fis. atmosferice gi procesele de scurgere superficiali gi subteranl. Circuitul mare a-
'a- apei asiguri curgerea riurilor la nivel continental. M[suritorile fbcute de-a lungul
mai multor zeci-deani demonstreazdci nu existi diferenle esenliale intre nivelul
Oceanului Planetar gi debitul riurilor; din contra, se intrezlregte un echilibru.-
Intervenfia omului in circuitul apei. Volumul uriaq de apl de pe plmAnt face
ca intervenlia directl a omului in circulalia globali a acesteia si fie relativ nesem-
nificativi. Totugi, omul influenleazddirect sau indirect circulalia apei, amploarea
influenlei fiind cu atit mai mare, cu cAt volumul de apl ce aprovizioneazl' regi'
unea respectivl este mai redus. Acumularea apei in lacurile de baraj, irigaliile'
tilizareiapei desalinizate tind si refinl apa pe continente o perioadl mailungi
de timp deiat in mod natural. Pe de alt[ parte, reducerea suprafelelor impidurite,
dezvoliarea agriculturii Ei industriei duc la accelerarea scurgerii in oceane 9i per-
turbarea echilibrului hidric al unor regiuni continentale prin aridizarca climatu-
lui. Concomitent se produce o incetinire a ritmului de reimprospltare a apei prin
fotosintezl gi respiralie, efect al reducerii covorului vegetal 9i al polulrii.
apei

137
ModululV

Tema 5
Evaluare curentd
l. Explici succint urmdtorii termeni:
a)ciclul hidrologic Ciclul
clu biogec
b) meteorologie diverse m
planeta nr
ll. Reprezinti schematic circuitul apeiin naturd. vii gi moa
fosili, de c
de carbon
Formi
Carbonul
fotosintez
carbonul
specifice c
lll. Descrie urmitoarele procese fizice din ciclul apei: organice s
a) condensarea minerale;
organice c
b) evaporarea- substante
c) precipitaliile

d)infiltrarea

e) scurgerea

f) capilaritatea

lV. Completeazitabelulin baza literaturii de specialitate.

Durata medie de inmagazinare a apei fn diferite rezeruoare

Fig.4.1.
carbon
umiditate de sol tn nat
apa subterani de mare adAncime

3'Soooot
riuri, atmosferd
V, Scrie un eseu cu tema: Modificarea ciclului apei sub actiunea factorului antropic. c
men
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

Tema 5.4. CICtUt CARBONUTUI

aT-l Amintiti'vd rolut dioxidului de carbon in viala plantelor'

I aF
Ciclut carbonului in naturi. Ciclul carbonului reprezintd cel mai perfect ci-
clu biogeochimic, ca urmare avitezeifoarte mari cu care circul[ acest element
in
pe
diverse medii abiotice Ei in interiorul biocenozelor. Carbonul este inmagazinat
planeta noastri in cAteva depozite importante: molecule organice in organisme
vii gi moarte; gaz - dioxidul de carbon in atmosferl; zdcdminte de carburanli
fosiii, de calcaie qi dolomite din litosferl, in mlri Ei oceane sub form[ de dioxid
de carbon dizolvat gi carbonali de calciu in organisme marine (fis. 4.1).
Forml gazoashreprezint|calea de circulafie a carbonului anorganic in naturl.
Carbonul este introdus in corpul plantelor prin dioxidul de carbon, fixat datoritl
fotosintezei in substanle organice. Plantele sunt consumate de animale 9i astfel
carbonul din materia organicl vegetali trece in componenla materiei organice
specifice organismului animal. DupI moartea plantelor 9i animalelor
substanlele
qi siruri
organice suirt descompuse de reducltori pdnl la bioxid de carbon, api
minerale; deci pAni la materia anorganici de la care s-a pornit' Substanlele
an-
organice de naturi gazoazd trec in atmosferl, celelalte rlmAn in sol, constituind
substanle hrlnitoare pentru generaliile noi de plante'

Fig.4.1. Ciclul
carbonului
in naturd

Z
Ka
ScoPl,ctarcal
a aa a o a a ata a a a a a a a a o "
o
" " "'
o
" " "'
oo
" "
o
"
o' o
" "
" " " "

Circutalia dioxidutui de carbon condi{ioneazd doud procese biologice funda-

mentale: fotosinteza 9i respirafia. in procesul de fotosintezd plantele verzi
(9i

139
 ModululV

unele microorganisme fotosintetizatoare) fotosesc dioxidut de carbon pentru sin-

teza compugilor organici. Din fotosintezd rezuttd oxigenul, din care o parte este
utilizat de plante in procesul de respira,tie, iar o altd parie este etiberat in atmosfe-
rd, fiind folosit in respiralia animalelor. in condilii naturale normale aceste doud
procese se echilibreazd reciproc, degifixarea de COrprin fotosintezd depdgegte
cedarea de CO, prin respiralia animalelor. Echilibrarea se produce prin dioxidut
de carbon degajat in urmd descompunerii materiei organice moarte.
l. Descr
Existd gi o altd cale, mai ocolitd, dar nu mai pulin importantd. Atunci c6nd
cadavrele plantelor gi animalelor ajung sub apd sau sunt ingropate sub sfra-
turi groase de pdmdnt, in lipsa aerului, corpul lor nu esfe disfrus de bacteriite
de putrefaclie, ci suferd o serie de modificdri chimice, care duc la formarea de
cdrbuni de pdmdnt sau de petrol. Cantitdli uriage de CO" sunt astfet sustrase cir-
cuitului activ uneori pentru milioane de ani gi chiar sute-de milioane de ani, f1nd
repuse in circuit prin arderea combustibililor. Varialiite de concentratie a CO" din
atmosferd sunt autoreglabile. Dacd apare tendinla de cregtere a concentrayi6i de
COrdin atmosfera, intervine o reglare de tip feedback negativ, prin care cregterea
concentraliei este diminuatd pe doud cdi: marirea intensitdtii de consum a CO^
in procesul de fotosintezd gi sporirea proceselor de dizotvare in apd cu formar6

.....:: ::::.".'::...... o o.. r.......... r r... r......................

( Aj
|
cum intervine omulin circuitut dioxidutui de carbon in naturd?
"=--ll*!
Interventia omului in circuitul biogeochimic al carbonului. Aceastd
influenli constd in cregterea concentrafiei dioxidului de carbon in atmosferd
prin: extinderea terenurilor agricole, in defavoarea pddurilor, incendii, utiliza-
rea lemnului drept combustibil, utilizarea pe scari largi a combustibililor fosili.
Drept urmare, in fiecare an intri ln atmosferi circa I miliard t carbon, ceea ce
la nivel planetar contribuie la declanqarea efectului de serd. Fenomenul este un
ilt. ldenl
proces fizic caracterizat prin faptul ci in aerul atmosferic CO" ac{ioneazd caun
au apirr
adevlrat ,,ecran de proteclie'l Noaptea, suprafala terestri se ricegte gi cedeazi o
mare parte din energia solard recep{ionati in timpul zilei. Dioxidul de carbon
din aer opregte o mare parte din radia{iile infrarogii emise pe durata nopfii de
scoarfa terestrd, asigurAnd astfel menlinerea la suprafala planetei noastre a unei
lV. Argur
temperaturi medii anuale de 15oC, cu o reducere considerabili a variatiilor ter-
mice dintre zi si noapte .in caz contrar, temperatura medie la suprafafa scoarfei ar
fi de -18'C. Cregterile permanente al emisiilor de CO, din ultimii ani, ca urmare
a intensificirii industriei gi a transporturilor, determini accentuarea efectului de
sera care poate avea consecinle catastrofale pentru Terra. Astfel, cregterea trep-
tata a temperaturii medii anuale va determina: aridizarea treptati a climei, ac- V. Alcitr
centuarea procesului de deEertificare, topirea calotei glaciare gi inundarea multor
zone de coasti.

140
 Sisteme vitale ale ecosistemelor

':ru gn-
: -A AAIA

: nosfe-
,'e doud
Eaaluare curentd
. --5sesfe
:'oxidul
l. Descrie elementul chimic carbon'
:'cand
.1 stra-
::teriile
:cauv

,:iei de
. sterea ll. Reprezinti schematic circuitul carbonuluiin naturd.
a w\J2
'-'mare

lll. ldentifici in baza literaturii de specialitate ce prezinti diamantele 9i cind

au apdrut.

IV, Argumenteazi expresia ,, Viala se bazeazi pe carbon" folosind exemple.

\

V. Alcituiegte un slogan la subiectul Reducerea emisiilor de CO'

 I
ModululV

Tema 5.5. CICLUL AZOTULUI Intervt

prin ingri
prin fixart
If-n-]
Amintili-vd rezervorut principal de azot din naturd.
EF
rilor agric
Ciclul azotului in naturi. Azotul este un element esenlial pentru existenfa milioane t
vietii, deoarece este inclus in structura tuturor proteinelor gi acizilor nucleici. cl. Aceast
Principalul rezervor de azot, B0% din cantitatea total[ de azot a planetei, este Efectele cr
atmosfera, restul de 20o/o se gisegte in substanlele organice sintetizate de organis- straturilor
mele vii, in humusul din sol gi in unele sedimente de naturi organicd gi mineral6.
Degi este prezent in naturi in cantiti[i foarte mari, formele sub care se afll sunt I
I
inaccesibile direct plantelor gi animalelor (fig. 5.1).
Ciclul azotului in naturi are cabazd, de pornire azotul atmosferic. Acest azot I
este fixat prin iradieri, descircdri electrice, prin intermediul precipita{iilor gi de
I
citre 100 genuri de bacterii fixatoare de azot. Dupi moartea acestoia, substan(ele
azotate, sintetizate de bacterii, sunt cedate solului. De aici ele sunt absorbite de
cltre plante pentru sinteza substanfelor proteice proprii. Din plante, azotul se
intoarce in sol prin corpul plantelor gi animalelor moarte. Prin putrezire, azotul
din materia organici moartd ajunge in compugi nitrici gi de aici, fie in nutrifia tI

minerald a plantelor, fie in atmosferi, ca azot gazos. Ciclul biogeochim ic al azo- ti

tului este relativ perfect, deoarece pe mdsuri ce acest element este consumat, i
mecanisme de feedback il readuc din nou in circuit. N
I

cum intervine omul in curcuitul azotuluiin naturd si care sunt I

co nseci ntel e acestei i nterventi i ?
I
I

atmosferic II
-do.**-'*ft
._.t:'1.
,,.- "rot
f

i
fixarea in descdr-
ceri electrice I
fixarea azotului de \
cianobacterii

T
-
*t't*

*ta
V. Scrie
Fig. 5. 1. Circuitul azotului in naturd. solului.

142
 \
Sisteme vitale ale ecosistemelor

Intervenlia omului in circuitul azotului. Omul intervine in circuitul azotului

prin ingr6glmintele naturale (gunoi de grajd) gi artificiale (ingrigiminte oblinute
prin fixarea industriali a azotului liber) utilizate pentru sporirea fertilitilii solu-
iilor agricole. Cantitatea de azot atmosferic fixat pe cale artificiali se ridici la 50
milioane tone pe an, ceea ce rcprezenti circa 1/3 din azotul fixat pe cale biologi-
ta
elcl. c[. Aceasta duce la deregilri profunde ale circuitului azotului pe scari planetari.
este
Efectele cregterii necontrolate a concentraliei de azot se manifest[ prin poluarea
nis- straturilor acvifere qi eutrofizarea apelor continentale.
le.
sunt

azot Eaaluare curentd

gi de
tele
de l. Enumeri proprietitile fizice gi chimice ale azotului.
lse
azotul
rilia
azo-
mat,
ll. Reprezinti schematic circuitul azotului in naturi.

lll. Argumenteazi afirmafia: Firi azot nu poate exista viati pe Pim0nt.

lV. ldentifici ln baza literaturii de specialitate:

ce prezinti NrO
cum se numegte
unde se folosegte

V. Scrie un eseu structurat la tema: Rolul materiilor organice in protecfia

solului.
 REF

Definegte nofiunile:
a) ciclu biogeochimic

b) fluxul energiei in ecosistem

Tema 6.
ll. Rispunde succint la urmitoarele intrebiri:
1. De ce numdrul verigiror trofice intr-un rant trofic este rimitat ?

2. De ce este necesar schimbut

3. De ce noliunea de ciclu es inmull

rafie urmi
lll. Reprezinti schematic ciclul apei in ecosistemul natural din apropierea fl. Gamefii
localiti!ii natale. Iini - sperr,

K... ..
\,
bdrbi
ai plt
lV. Alege A sau F, daci ai ales F - propune varianta corecti.
A F Boabele de mazdre conlin mai murte proteine decat cere de gr6u

Stamind
A F Bacteriile chimiosintezato@ .tjAnterd
Filament

A F Plantele tr"bui"

I
V. Propune 5 misuri de reducere a cantitilii de degeuri.

Vl. Numegte trei domenii in care vei utiliza cunogtinfele acumulate la

studierea
#
T4
acestui modul UF
Ovul

Recept

Fig.
\ ii'i
'ltt
'..i1

tuIofufut
'r/t

Tema 6.1 INMULTIREA SEXUATA. GAMETOGENEZA

Amintili-vd tipurite de inmutlire ale organismelor.

ffi
inmu\irea sexuati a organismelor. in cazul inmullirii sexuate fiecare gene-
ralie urmdtoare apare in urma contopirii a doui celule specializate,numlte game-
fl. Gamelii sunt celule sexuale care se formeazd in glandele sexuale. Cei mascu-
lini - spermatozoizii - se dezvolti in testicule, iar cei feminini - ovulele - in ovare.

Z
({a
Sooplrancttt
a a a a o o a ata a a a a o a a o a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a a a . o a o a a a a a a a a a a a o o a a

Organul de inmuftire sexuatd al angiospermelor este floarea (fig. 1.1). Partea

bdrbdteascd a florii sunt staminele, iar cea femeiascd - pistilul. Gamelii masculini
ai plantelor cu flori sunt spermatiile, iar ceifeminini- oosferele. Spermatiile se
formeazd in grduncioarele de polen, iar oo^

:::l:':.::'.::.......................
Alcituirea gamefilor. Ovulele sunt ce-
lule sferice sau ovale, imobile, cu dimen-
siuni variind de la 0,1 mm (la mamifere)
pini la 23 mm (la rechin). Au citoplasmi,
nucleu cu un set injumitnlit (haploid) de
cromozomi, rezerve de substanfe nutriti-
ve - vitelius gi alte organite tipice celulei
eucariote (fi7. l.Z).La pegti, amfibii, pI-
siri cea mai mare parte a ovulului revine
sqbstanfelor nutritive (grisimi, proteine,
glucide, vitamine etc.) necesare pentru
Ovul
dezvoltarea embrionului.
Degi spermatozoizii diferitor animale
Fig. 1. 1. Alcdtuirea florii se deosebesc intre ei ca aspect exterior,

145
 ModululVI

-A
fuL)
get
,4. \
\ \/z
membrand
\ n,1", \
V l. Definer
acrosomd centriold
l\ro"o,0,," repro(
ovoge
ll. Asocir
Fig. 1.3. Alcdtuirea spermatozoidului la I
Fig. 1.2. Alcdtuirea ovulului la mamifere
mamiftre a) rep
l'r\ tv},
vJ ron
trdsdtura lor comund consti in faptul c[ intotdeauna sunt mobili gi mai c) rep
mici de-
cAt ovulul. Spermatozoidul mamiferelor este format dintr-un cap
mic gio coada
lung6, cu ajutorul cireia se deplaseaza(fig. r.3). in cap este dislocat nucieul
cu un
set haploid de cromozomi. Mobilitatea cromozomilor este asigurata
de uzinele lll. Coml
energetice - mitocondrii, aflate intr-un num6r mare in coada acestuia.

Studiali dupdfig. 1.4 procesul deformare a gamefilor,

Enumerali asemdndrile si deosebirile.
Formarea game{ilor. Procesul de formare a gamefilor (fis, 1.4 este numit
ga-
metogeneza: a spermatozoizilor - spermatogenezd, iar a or.ulelor - ovogenezd. in
desfbgurarea acestui proces se disting trei etape: de inmullire, de creitere gi
de
maturizare' La etapa de inmulsire, in glandele sexuale are loc cresterea numaru- lV. Numr

lui de celule: fiecare celuli se divide

in doud formAnd doud celule-fiice
identice, care la rdndul lor sunt su-
l etapa de
inmuftire
puse diviziunii. La etapa de cre;tere,
acestea igi miresc dimensiunile, iar
la etapa de maturizare suportl doui
) diviziuni. in urma acestor diviziuni,
etapa de
I cregtere dintr-o celull diploidi (2n) se formea-
zd. patru celule cu un set injumitifit *,.
) prima
diviziune (n haploid) de cromozomi. in cazul "schema
spermatoge nezei, celulele sunt identice
a doua
diviziune
gi se transformi in patru spermatozo- I

izi,iar in cazul ovogenezei acestea dife- I

\\\\ ri ca mdrime: una este mare gi din ea se I

I

spermatozoizr\q@ dezvolti ovulul, iar trei (globi polari) I

sunt mici gi la scurt timp degenereaz6. I

Vl. Scrir
Fig. 1.4. Gametogeneza la mamifere viata or

146
 Reproducerea in lumeavie. Bazele geneticii lfl

Eaaluare curentd
l. Definegte notiunile:
reproducere
ovogenezd
ll. Asociazi noliunile din cele doui coloane'
ila A B
1. Spori
a) reproducere sexuata
2. Ovule
b) reproducere asexuatd
c) reproducere vegetative 3. Spermatozoizi
de- 4. Spermatii
coadd 5. Oosferd
6. Organe vegetative
cu un
uzinele lll. Compari ovulul
- Locul formirii
1.
2. Mobilitatea
3. Substantele nutritive
ga- 4. Dimensiunile
5. Garnitura de cromozomi
1n
gi de etapele acestuia'
lv. Numegte celula cu numirul 5. ldentifici pro.cesul 9i noteazi
lrtdr Ll-
divide {aJ

-fiice
1,/ $.-o
,--rZ/" i

l2
su- (.,. ;->(.l

), iar
doui
-..o
"-o
;

V. Nucleul celulelor somatice ale drozofilei conline 8

cromozomi' Reprezinti
cazul schematic formarea ovulelor 9i a spermatozoizilor la drozofild.

,vLv-
dife-
ea se
polari)
sexuate in
Vl. scrie un microeseu din 5-6 fraze la tema: Rolul reproducerii
 Tema 6.2. ACUPTAREA $I FECUNDATIA Acupla
iar mascul
ACUPLAREA prezentanf
materialul
Amintifi-vi ln ce consti inmullirea sexuati la animale ma) in cu
6ffi apei din b
Comportamentul nupfial finalizeazi cu acuplarea - aproprerea dintre mascul gi bazinelor i
femeli cu scopul asiguririi intalnfui celulelor sexuale (fecunialiei). Formele de acu- vivipare dt
platevariazi in funcfie de tipul fecundafiei, care poate fi externi gi interne, gi de specie. introdusi i
ajutorul ur
Ztt Sqpl*rtzttt n4o"c4afc/, Acupla
Kt a o o a a ,la a a a o o o a o a a o a a o a a a o a o o a o a a a o a a o a a a a a o
a..,l aaaaaaaoaa
La unele i

in cazut speciilor hermafrodite (metcii, rdmele), degifiecare individ are at6t organe
genitale masculine, cdt gifeminine, nLt are loc autofecundarea. pentru fia interni
sdndtabZ ge- anal spern
neticd a speciei, acestea se imperecheazd, fdcdnd schimb de spermatozoizi. Dipd
imperechere, fiecare i ndivid,devi ne m amd,' gi depune ou d. speciile de
to""'l"ooaaaaaaaaaoooaaooaaraoaaaoaaoaaoaaaaaaloaaaoaaaaaooaa sexuali intr
unul spre <
Acuplarea la artropode. La artropodele cu fecundalia interni, spermatozoizii
ajung in corpul femelei sub formi de aglomeralii protejate de o cqp$de, numite debi.$ias
masculul a
sperryatolorl. Acegtia prezintd o pungi sau un sac,
fesut de masCuli cu ajutorul uni, aga-nt
membrelor posterioare, in care el impacheteazi sperma. La unele specii de ci-
puge, de scorpioni, de polichete, masculii lasi spermatoforii pe substiat, de melei. Oda
unde gi dispar. L
femela ii absoarbe cu cloaca. La majoritatea qpeciilor teresire masculii dispun
de anexe speciale cu care introduc spermatoforii nemijlocit in corpul femelei, in sexe. Acup

cel nrai rdu caz folosesc in acest scop membrele. Masculii molugteior cefalopode otg.ttJ4si-,
gi-au adaptat la aceasti funcfie unul din tentacule. La unele insecte (la libeiula), folosite dor
masculii dispun de organ copulator. Acupla
plarea se rr

7 S<,p**,azra
rrraaaaaaaoooaaoaaaaoooaoaaaaaoaaooaaaaaoaaoaaaaaaaoooaaaaaaaal
Acupla
ajutorul or
Pozilia de imperechere a libetulelor, insecte cu fecunda{ia internd, esfe neoblg- unele man
nuitd, determinatd de disrocarea specificd a organeror geii- lui"- fixare
tale -.in p?fe? din spate a abdomenului. pentru ca sp6rma
s-d ajyngd la femeld, organut genitat masculin este iinpdrlit timp necer
funclional in doud pdrli. Sperma, produsd ta extremitatda
corpului, este transportatd intr-un buzunar speciat. ln tim_
pul acupldii, femela igi incovoaie corpul astf6l inc6t orificiut
organului er
organurur ei gentEt
genital sa ajungd h
sd alunga la buzunarul cu spermd. se Se
formeazd aga-n umita "roatd copul ativd" (fig.2. 1 Dupd pre- Fecundt
).'
qarea reugitd
darea reugfta a spermei,
spermet, aceasta desface gi perechea
aceasta se desiace'si cundafiei r
zboard spre locul de depunere a oudlor, a/es-d6 mascul.
lentru a-gi agigurg paternitatea, pentru a-gi perpetua propri_
----
prOCeS Carr
ile gene, inainte de acuplare mascululindepdieaza ipei,ma nou organ.
Fig. 2.1. Roata copulativd avea loc dr
Ia libeluld ::.:.'.::i".'i.'!?'ii':::::.::.:::::':.n:.::....e... aprnpiA6.
'f4s'll,':;:,
 Acuplarea la pegti. La pegtii cu fecundalie externi femela depune icrele in api,
iar masculii le stropesc cu spermi. Re-
prezentanlii unor familii de pegti depun
materialul reproductiv (ovulele qi sper-
ma) in cuiburi construite pe suprafala
apei din baloane de aer sau pe fundul
:ul gi bazinelor acvatice (fig. 2.2). La speciile
acu- vivipare de pegti, la rechini, sperma este
,ecie. introdusi in ciile genitale ale femelei cu
ajutorul unui organ copulator.
Acuplarea la amfibii qi la reptile.
Fig' 2'2' Depunerea de cdtre pesti a
La unele amfibii caudate cu fecunda -
materialului reproductiv tn cuiburi
fia internl, femela capteazd cu orificiul
,a ge- anal spermatoforul depus de mascul. La
Dupd speciile de broaqte cu fecundalia externi, inainte de depunerea pontei, partenerii
sexuali lntreprind un minim de curtare: se joaci impreuni, sar ln toate pirlile gi
atoaa
unul spre celllalt. Apoi are locul uamplexul cefalic": mascU,lul.iqi-sprijinl palmele
tztl de birbia sau de gAtul femeleipentru a o incuraja si depiini ouile. in mod obignuit,
masculiil apas[ corpul femelei. Membrul anterior al masculului are nigte formafi-
ul uni, aga-numitele " bitlturi de acuplare'] adaptiri pentru o mai buni fixare a fe-
de c6- melei. Odati cu terminarea perioadei de reproducere aceste formafiuni se reabsorb
unde gi dispar. La broagtele vivipare acuplarea constl in contactul cloaee-lqL c-elor-doul
sexe. Acuplarea l4-Igpge,ar1!1!gb9u fecundalia internl, se rcalizeazi cu ajutorul
,in organu]urcqRulator. $erpii gi gopirlele dispun de doui organe de acuplare'Talse'l
folosife doar laTiirea masculului de femell gi nu ca organ copulator.
uli), Acuplarea la pisiri. lntrucit majoritatea pisirilor nu au organ copulator, acu-
plarea se realizeazi prin asigurarea contactului cloacelor femelei gi masculului.
Acuplarea la mamifere. Pentru asigurarea fecundafiei interne, masculul, cu
ajutorul organului copulator,'fntroduce sperma in clile genitale ale femelei. La
unele mamifere (lupi, cdini), in procesul acuplirii se atesti formarea "tandemu-
genF lui"- fixarea strAnsi a partenerilor, indivizii r[mdnind alipifi timp de citeva ore,
timp necesar pentru asigurarea fecundafiei.

In tim-
FECUNDATIA
Se
pre- Wagy *tlocesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. in urma fe-
."trt.=ii.i se forrnea/e zigotul din care se-ilezvo-lia*fii-iil orgdrii'sm. Este unicul
proces care rimAne neschimbat odati apirut qi obligatoriu pentru aparifia unui
nou organism. Fecundalia este, in primul rAnd, un proces specific, deoarece poate
avea loc doar intre celulele-sexuale ale aniqlalelor de acg!4.g5psge sau de specii
Oiopiate. Fecundalia o"ol"luii. .aiil"" spirmatozoid piovenit de la masiului
 Modulul VI

unei specii neinrudite este un fenomen rar intAlnit in naturd. in al doilea rdnd,
tecundafia este ireversibild - otdul fecundat nu mai poate Ii fecundat a doua oar[.

f-T-]
I d/'
Amintili-vd tipurite de fecundalie
L Scrie
In cazul fecundafiei externe, specifici nevertebratelor, peqtilor, amfibiilor, cu- a)fec
plarea spermatozoidului cu ovulul are loc in mediul extern. intrucAt la fecundatia
externd intAlnirea gamelilor este lasatb oarecum la voia intAmplarii, in procesul b)"-;
evoluliei s-au dezvoltat mai multe modalitdli de favorizare a acestia. La unele spe-
cii ovulele secret[ gamoni, substanle care "ademenesc" spermatozoizii. $ansele
0tr.
de intdlnire a gamelilor sunt mult mai mari la speciile la care reproducerea este ll. lncerr
anticipat[ de aparitia perioadelor de rut, fenomen ciclic care determina indivizii Daci ai
de sex contrar ai aceleiagi specii sd se caute in vederea feculdatiei. AFF

Ka
Z Saqlc'.txrtt
a a a a a a a ata a a a a a a I a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o a a a a a a o a a a a a
AFlr

La caracatila masculul atinge maturitatea sexuald mai repede decat femela, dar AF2
aceasta acceptA acuplarea chiar dacd nu este maturd. Sexe/e se recunosc dupd
miros gi pipait. Masculul, cu al treilea bral dorsal modificat in organ copulator (hec-
tocotil), scoafe spermatozoizii din cavitatea sa paleala gi ii introduce in cavitatea lll. Colo
paleala a femelei. Dupd acuplare, femela se retrage in addpost pentru a pregati male. ln
locul de depunere a oudlor. Pe mdsura maturizarii, ovulele trec in oviduct, unde toare di
sunt fecundate. Depunerea oudlor fecundate are loc pe parcursut a 2-3 sdptdmdni.
Pe durata incubalieifemela nu pardsegte ouale. incoldcindu-le cu tentaculele sale.
Fecu
Durata incubariieste de 1,2-2 tuni. intrucat in acest rastimp nu se hrdnegte, dupa
Fecu
. . . . .".'.::'.':.".'::.".:: : .:r:r. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . oo .........! ..
lV. Enur
Fecundafia interni (pisiri, mamifere, reptile, unii peqti) presupune intAlnirea
Asen
gamefilor in clile genitale ale femelei. Astfel se exclude orice acfiune nedoritd a 1.
mediului extern si se asigu- 2.
Pdtrunderea spernatozoidului prin membrana oyulului ?
rd intAlnirea, fara risc, a ce- ,
Deos
lor doua tipuri de gameli. - --{t.'""'".,
\:- ProceSul de fecundafie " ,,:
..t.l'dr\".t.; lF*
: i] ..\:.'
decurge in cAteva etape: a)
pitrunderea spermatozo-
idului in ovul; b) fuziunea r-
I

nucleelor gamelilor cu for- Conc

marea zigotului; c) activa-
rea zigotului citre diviziu-
inceputul dffilunii
ne (Iig. 2.3). ztgotuLut V. Scrie
Fig. 2.3. Etapele procesului de fecunda{ie

150
 Reproducerea in lumeavie. Bazele geneticii

r6nd,
oar6.
Eaaluare curentd
l. Scrie pe spatiul rezervat esenta notiunilor.
; cu- a)fecundatie
ia
b)acuplare
spe- c)tandem
e
este ll.lncercuiegte ,,A", daci afirmalia este adevirati, gi ,,F", daci aceasta-ifalsi.
rYrztl Daci ai incercuit ,,F", scrie pe spatiul rezervat afirmatia corectd.
A F Focundalia la reptile este externi-

A F ln urma ovogenezei se lormeazd4 celule haploide identice

aaaao

, dar A F 2 melciin timpul acuplalieifac schimb de spermatozoizi

dupa
(hec-
lll. Goloana A cuprinde tipurile de fecundafie, iar coloana B - exemple de ani-
pregdti male. Inscrie in spatiul liber de dupi notiunile coloaneiA cifrele corespunzi.
unde toare din coloana B.

sa/e.
dupd
Fecundatie externd 1. Rechin; 2.LebddEr:3.Broasca-de-lac;
4. garpele-de-cas6; 5. SCoica-de-lac.
Fecundatie internd 6. Melcul-de-livadd; 7. Nisetru; 8. Albin6;
aaaaa 9. lepure; 10. gopArla-cenugie.
lV. Enumerd asemdnirile gi deosebirile dintre fecundalia externi gi interni.
irea Aseminiri
itd a 1.
2,
I 3.

Fecundatia externi Criterii de comparatie Fecundatia interni

I
2
3

Concluzii

V. Scrie un microeseu cu tema: Rolul acupliriiin supravietuirea speciei.

151
 ModululVI

TCMA 6.3.DEZVOLTAREA EMBRIONARA SI LARVARA

A ORGANISMELOR

aT] Amintifi-vd tipurile de fecundtie

Itrt
Dupl fecundalie incepe dezvoltarea individuald a organismului - ontogeneza,
care se incheie cu moartea fiziologicd a acestuia. Con"ventional ontogefieia se
imparte in doui perioade: embrioniri qi postembrionard.

ONTOGENEZALAANIMALE
PERIOADA EMBRIONARA
ma,
em
Dezvoltarea embrionari este

#
Jegmentare i iorit
procesul care se desfbgoard din

#-
90p
momentul formirii zigotului pAni $ic
la iesirea embrionului din ou. Zi- uuc
lorr
gotul este supus mai intAi segmen-
are
ffif Bhstomeri
tarii care consti din cAteva divizi-

+^
Nur
uni mitotice succesive soldate cu esl(
formarea blastomerilor (fig. 3.1). sin
intrucdt diviziunile urmeaza una aaaaaa

dupi alta, blastomerii nu au timp

m'-'"#i|M;r,r pentru a creqte, dimensiunile lor
reducdndu-se cu fiecare diviziu- Acee
ne. CAnd numirul blastomerilor daci n<
Blastopor este suficient de mare, se formeazi sau prir
blastula (embrion unistrtificat) - o larva ca
Fig. 3.1. Etapele embriogenezei la animale
sferd goal6 pe dinduntru cu perefi via![, n
unistratificali. Spaliul gol - blasto- deoseb<
celul, este viitoarea cavitate primari a corpului. prin prdbugirea unei por{iuni inzestra
a peretelui blastulei in blastocel incepe formarea gastrulei embrion bistratifi- vare, da
-
cat. Stratul extern este numit ectoderm, iar cel intern endoderm. La majoritatea adullilo
animalelor, cu exceplia spongierilor si celenteratelor, se contureazi gi cel de-al
treilea strat - mezodermul. Dup[ definitivarea celor trei straturi incepe organoge- DE'
neza - formarea organelor. Din celulele fiecirui strat se formeazd,anumite organe
(vezi tabelul de la pag. 153). Astfel din zigot se dezvolti embrionul.
Durata dezvoltirii embrionare (incubafia) variazd, foarte mult in funcfie de
ffi
dome
specie gi de condiliile de mediu, de la cAteva ore la un an gi chiar mai mult. Astfel,
la musca-de-casi dezvoltarea embrionari este de 8-12 ore,la unele specii de flu- In cz
turi ajunge la 9luni, iar la unii gandaci incubafia dureazd,pand]h2 ani. invelisu
1s2
 ORGANOGENEZA

Stratul de celule al embrionului Organele ce se dezvolti din celulele acestui strat

Sistemul nervos, organele de sim!, epidermul pielii qi
Ectoderm anexele ei, epiteliul intestinului sublire qi al cavitllii
bucale, branhiile qi plemanii la nevertebrate-
Mezoderm Scheletul, muschii, inima, rinichii, gonadele-
-; F
Endoderm Organele digestive, bronhiile 9i plimAnii la vertebrate

Z Saoplacrcal dr4o"ttcar.r,
t5 0 c c o o o a I o a a a o o o o a o a t a a o o a a o o a t a a o o.a o a o a a a a o a o o o a a a o o o o o o o a t a a

in funclie de tocul unde are toc dezvoltarea embrionului deosebim specii de ani-
male oviptare, ovovivipare gi vivipare. fn cazul organismelor ovipare dezvoltarea
embrionului are loc in interiorul oului depus in mediul extern (insectele, pegtii, ma-
joritatea reptitetor, pdsdrile, mamiferele monotreme). La speciile ovovivipare (unele
gopilrle, pegti)dezvoltarea embrionului incepe in oul aflat in cdile genitale materne
gi continud in mediul extern, ecloziunea avAnd loc la scuri timp dupd depunerea
oudlor. La animalete vivipare dezvoltarea embrionului are loc in organismul ma-
tern. Embrionul la animalele vivipare are ,anse de supravieluire mai mari, deoarece
are condilii maifavorabile de dezvoltare, fiind protejat de acliunea factorilor nocivi.
Numdrut de urmagi la speciile vivipare este mai mic , insd gradul de supravieluire
este mai mare. Din aceaste cabgoie de animale fac parte mamiferele placentare

...:i ::::'::::.o o. o.. r............ o.. o. o.. ooo o.. o o. o......... ooo
'

PERIOADA POSTEMBRIONARA
Aceasti perioadi incepe odatl cu aparilia nou-niscutului gi poate fi directd,
dac[ nou-nlscutul diferi de indivizii maturi doar dupi dimensiuni, gi indirectd
sau prin metamorfozd - din ou iese
larva care dupi alcituire, modul de
viali, nutrifie, mediul de viafi se
deosebeqte de adult. Acestea sunt
,@@D*ffip
ffi 'Y,,
inzestrate cu organe speciale lar- ,,ff1fi,,
vare, dar sunt lipsite de organe ale

&,., Ev
adulglor.

DEZVOLTAREA DIRECTA

Studiafi dupn fig. 3.2 eta-

aq)
\rl.i-rrf pele ontogenezeilagdina-
domestici

in cazul dezvoltirii directe, din Fig. 3.2. Dezvoltarea directd

inveligurile oului sau din corpul la gdina-domesticd
ModululVI

mamei igi face aparilia un individ de dimensiuni mici care are toate organele ca- carora se I
racteristice adultului. Acest tip de dezvoltare este caracteristic animalelor ale cdror una noua,
or.ule sunt bogate in substanle nutritive (unele specii de pegti, reptile, amfibii) sau le, miliard
animalelor vivipare (cu dezvoltare intrauterind ). Dezvoltarea postembrionarl la zi. Odati
aceste animale se reducere la procesele de cregtere qi dezvoltare. Cregterea poate fi arbust mi,
limitata - animalele cresc pAni la atingerea maturitilii sexuale (majoritatea mami- la inceput
ferelor, pisirile) gi nelimitatrT - cregterea are loc pe toatl durata vielii, insi dupd ore), cica<
atingerea maturitdlii sexuale ritmul de cregtere incetinegte (unele specii de moluqte,
piere.
pegtii, amfibiile, gobolanii).

DEZVOLTAREA INDIRECTA

in cazul dezvoltlrii indirecte larva este supusd mai multor transformdri, me-
tamorfoze, in urma ci.rora capitd trisdturile specifice adultului de specia dat6.
Inainte
De aceea dezvoltarea indirectd mai este numiti gi dezvoltare prin metamorfozd.
Aceasta poate ft incompletd - larva treptat capdtd trdsdturi specifice adultului (la cepe prin
broasci, pegte, unele insecte), gi completd (la insecte) - larva trece in stadiul imo- cltre fem
bil de pupe,din care, dupi o perioad[ de repaus, apare un nou organism, asemi- mAntul n
n[tor cu adultul. 10-20 ctr
luni la sr-

a-q-
I E/'
Hentificali dupd fig. 3.3 etapele in dezvoltarea postembrionard a cicadei. larvele, p,
cinile co:
DEZVOLTAREA PRIN METAMORF OZ A INCOMPTETA se intorc
ierna. $i t
Cicadele-periodice (fig. 3.3) sunt insecte de 2-5 cm lungime, ai cdror mas- fac sl cre
culi emit un sunet prelung gi asculit cu ajutorul a dou[ plici de chitin[ numite distrugi. i
"plici sonore". Dezvoltarea se rarea lar'
face cu metamorfozi incomple- mAni pul
te. Femelele au un ovopozitor cdribug a
cu ajutorul cdruia depun in ra- cu venire
muri perfect uscate, ponta, for- mare de r

mati din circa 300-400 de oui cilor din

de culoare albi. Larvele eclo- dupl unu
Meta m orfoz d n o mpletd
i c

zionate din ou cad pe p[mAnt 7-10 zIle,

unde igi sapa galerii de 40-50 tezumal
cm adAncime cu picioarele an- c[ribuqil
terioare, transformate in lope!i. Impo;
Larva triiegte si se dezvolti sub metamor
pimAnt, timp de 17 an| in ve- toarele:
cin[tatea unor riddcini cu seva - int
Fig. 3.3. Cicadd-periodicd ne(

154
 Reproducerea in lumea vie. Bazele geneticii' I'N

ca- c1rorase hrlneqte. Periodic larva n[pirlegte - schimbi cuticula veche strAmti cu
caror una noui, pe mlsurl. La expirarea termenului gi dup[ cinci nlpArliri, toate larve-
sau le, miliardele de larve rlspAndite pe un teritoriu enorm, ies din pimAnt in aceiagi
la zi. Odatitieqite la suprafala solului, nimfele se agali de creanga unei tufe, de un
11
arbust mic sau de trunchiurile copacilor, se crapi pe spate gi iese cicada adultl
maml- 1a inceput de culoare verde, apoi cafenie. Dupi metamorfozd
(care duteazd 3-4
dupd ore), cicada adultl triiegte aproximativ 4-5 siptimini 9i dupi depunerea pontei
piere.

DEZVOLTAREA PRIN METAMORFOZ A COMPLETA

tdentificafi stadiite de larvd gi de pupd in dezvoltarea postembrionard

a cdrdbugului dupd fig. 3.4
me-
dati.
inainte ca sl apari pe lume un cirlbuq trebuie sa treaci 4-5 ani. Totul in-
(1a
cepe primlvara, cu depunerea de
lmo- citre femel| a 60-70 oul in P[- _"*
a- mAntul moale, la o adlncime de w qo---

10-20 cm. Dupl aProximativ 1,5

.\/ B
luni la suprafall inceP si aParl s s
larvele, pentru a se hrini cu rddi-
cinile copacilor tineri, duPi care
se intorc inapoi in sol Pentru a
ierna. $i aga timp de 3 ani larvele
mas- fac s[ creascl numirul de coPaci
distrugi. in al + an, are loc imPu-
Fig. 3.4. Metamorfoza completd la cdrdbu;
se rarea larvelor. Tmp de 6 siPti-
mini pupa se transform[ intr-un
or cnrnbug ud.tlt-tti*fe, care ierneazd sub pimint la o adincime de 1 metru. Odati
rn ra- cuvenirea primiverii, "inchisoared'cea durat 4 ani se termini, gi un num6r
for- mare de ciribuqi zboar|la suprafall, devorAnd frunzele tinere 9i mugurii copa-
oui cilor din imprejurimi. Aceste zboruri in masl au loc o datl la patru ani, de obicei
eclo- dupi unul giacelagi grafic. Masculii iEi iau zborul primii, femele urmindu-i dupl
7-10 zlIe. PAni la inceputul sec. XX lupta impotriva acestor insecte lacome se
40-50 rezumala strAngerea adul$lor gi larvelor. Doar cu aparilia pesticidelot problema
an- cirlbugilor a fost rezolvat[ in totalmente.
Importanfa biologici a dezvoltirii prin metamorfozd. Dezvoltarea prin
sub metamorfo zdprezintd unele avantaje fa!6 de cea directl care se tezuml la urmS-
m ve- toarele:
seva - intrucit larvele se hrinesc de sine stdtitor acumulAnd materialul celular
necesar pentru transformirile ulterioare, se reduc cheltuielile organismului

155
 ModululVI

matern pentru dezvoltarea fiecirui descendent, ceea ce permite

efectivului descendentilor
larvele gi adullii populeazi, de reguld, diferite medii qi folosesc surse diferite
de hran6, astfel atenuandu-se lupta pentru existenli dintre tineret gi adul$
larvele formelor parazitarc sau fixate de substrat duc ln majoritatea cazuri-
lor un mod de via!6liber, contribuind astfel la rlspandirea acestor specii l. Explici
a)ontc
il
,t
il5
ONTOGENEZA LA PLANTELE CU FTORI ffia
I PERIOADA EMBRIONARA ll. incercr
,T

$l
1) Sin
in omlul florii, in urma a)c
Grauncioare de polen
fecundaliei duble, se for- b)z
fl' meaz6. doi zigoli: princip al 2l Dez
ilr
gi secundar. Zigotul princi- a)(
pal rezultd din contopirea b) i

oosferei cu o spermatie, lll. ldenti'l

iar zigotul secundar - a gendele,
Nucleu nucleului central al sacu-
ce
lui embrionar al ovulului
Sac
embrionar cu a doui spermatie. Pri-
mul incepe si se dezvolte
Fig. 3.5. Formarea embrionului la plantele cu zigotul secundar,. al cirui
flori
nucleul triploid suport6
mai multe diviziuni mito-
tice' Ulterior intre nuclee apar membrane. Celulele rezultate umplu intreg volu-
mul sacului embrionar. Astfel se formeazi endospermul - depozitul de substange
de rezervd,pentru cregterea 9i dezvoltarea zigotului principal (fig. 3.5). Din zigotul
principal se dezvolti embrionul alcituit din riddcini!6, tulpinila gi mugurug. Ett-
dospermul gi embrionul protejate de tegument formeazd. sdmhnfa. Aceasta este
addpostitd defruct care se dezvoltd din ovarul florii. Prin formarea seminfei inclu-
se in fruct se incheie etapa embrionari de dezvoltare la angiosperme.

PERIOADA POSTEMBRIONARA

Perioada postembrionari la angiosperme cuprinde urmitoarel e etape: la-

tentd - semintele se afli in repaus; virginald - perioada de timp de la incolgirea
seminlelor pAnd la prima inflorire; generativd - de la prima inflorire pAn6 la
Ei
ultima; senila - de la pierderea capacitdlii de inflorire gi pan6 la pieire.

156
 Reproducerea in lumea vie. Bazele geneticii

-iferite
Eaaluare curentd
lulti
- ALuL L-
l. Explici termenii pe spatiul rezervat
rerii
a) ontogenezd

c) metamorfozd comPletd

ll. incercuiegte rispunsul corect,

1) SimAnla la angiosperme se dezvolti din:
urma
, a) ovul; c) ovarul florii;
,e for- b) zigotul princiPal; d) zigotul secundar.
rrinel 2) Dezvoltarea postembrionari la peqti are loc:
^ \ uil
t;-^^+. c) prin metamorfozd comPletd:
:rinci- d,l truL,

rpirea b) indirect; d) prin metamodozd incomPleta

:rtatie, lll. ldentifici tipurile de dezvoltare din imaginile de maijos gi completeazd le'
gendele.
-a
. sacu-
:iului
.
Pri-
.;zvolte
\W.W
. cirui
.porti
sM\ --*_
nito-
- volu-
- )tante
' -.gotul
f.@'
,r, E,n-
., este
.nclu-

lV. Reprezinti schematic ontogeneza la fasole'

:e: la-
:,L1irea
.na la
V. Scrie un eseu la tema: Animale ovipare gi vivipare.
 ModslulYJ
l

il

Tema 6.4. EREDITATEA SI VARIABITITATEA

W
gitrage
observali gi argumentali asemdnarea membrirorfamiriei voastre.
ffi Cromot
No{iuni de ereditate givariabilitate. Membrii unei familiiprezintlaseminlri cleu. Tota
cu cineva din reprezentanlii genera{iilor actuale sau precedente: leit taici-siu, celulele un
copia bunicii. Deseori aceasti aseminare fine nu numai de exterior, ci gi de tri-
otipul acest
siturile de caracter - este tot atit de iute din fire gi de neinduplecat sau moale qi
are un ant
nehotlrAt, un fantezist gi un visitor sau este inchis gi irascibil, ca tatll sau bunicul.
specific ei.
Observafiile au aritat cd daci unul din pirinli are pirul de culoare intunecati,
cromozom
iar altul de culoare deschisl, copiii vor mogteni plrul intunecat. Daci unul din
lifa-de-ofet
pirinfi are ochi ciprui, iar altul albagtri, urmagii vor avea ochii ciprui. incepAnd
cu genera{ia a doua, unii copii vor avea ochii ciprui, asa cum ii au pirinfii lor
direcli, iar allii albagtri - ca 9i bunicul, de exemplu. in mod analog se mogtenegte
gi capacitatea de a lucra mai ugor cu mina dreapti sau cu cea stAnga.
W
xuluifqt
,Z Sa*lanet* rr4/a4tnatqt
l{a a aa a a a a ata a a a o a a a a o o a o o o t a o o o a a o o a o o o a o a a o o o a . a a a a a o o o a a a a a a a ln celul
Stdngacii sunt persoane pentru care funclionald este mdna stdngd. Aceastd sunt dispq
insugire poate fi constatatd incd din fragedd copitdrie. in acest scop este suficient ne maternii
sd-i ddm copilului o foaie de hdrtie gl sdJ rugdm sd deseneze un cerc. Dacd va avAnd aceez
aceeaqi vak
.....:::.'.'::':::'.':.0::!::::::::.:"::::.::.".':::."::::'.:::::.".'l!!i?:. nituradiplo
Proprietatea organismelor vii, inclusiv a omului, de a transmite trlsiturile ur- este prezed

maqilor este numitd ereditate.

observali gi argumentali deosehirilein aspectut exterior al membrilor
familiei voastre.

Chiar gi intr-o familie cu mulli copii pirinfii remarci cd ei se deosebesc nu

doar la infrligare ci gi prin gusturi, trisituri de caracter, particularitifi de com-
portament, prin atitudinea lor fafi de cei din jur, degi acegti copii trdiesc in con-
dilii de viafi similare gi sunt tratafi cu aceeagi afecfiune de citre pirinfi. Unul este
zvdpiliat, altul incet, unul e sociabil, altul timid, unul e excesiv de pedant in ceea
ce privegte curifenia, altul e neingrijit, unul stl ore intregi pentru a monta un
apatat de radio, iar altul nu are nici cel mai mic interes pentru aparatele de radio
gi megteregte diferite bibelouri artistice, unul s-a inscris la facultate a de fizicd,, iar
altul - la arte gi aceasti enumerare poate continua la infinit. Proprietatea oame-
nilor de a se deosebi unii de allii este numit[ variabilitate,
gi se noteazi
Codificarea informafiei ereditare. Informalia despre insugirile unui orga-
este formati
nism (informa{ie ereditard), pe care acesta o transmite urmagilor, este stocatl
sub forml codificati 1n-clopggT_i.
ti din doi cr
saaheterozo
 Reproducerea in lumeavie. Bazele geneticii i$
t"V

-,2?:;::i!!;:;,!i,i"i,iiili;
9i trageli concluzii.
n
l''."1 :i_.ffi, r\{
'-' $Y /!l\
-*l= Nl,
nan .,.:'"f;;"?,,T;J11*':"""?llil:1"
celuleie unui organism formeazd. cari- i$).
,fi*ee
7
qa $( 5

^ - llL[
e o
rca-sau,
i de tri- otipulacestuia (fi7, 4.3). Fiecare specie
"'{cti{ / 1 t Sif
'il-

-::
le gi
icul.
$:*.**:lHn,ix,"nzru r,r. l'tll flD
e, .io*oro-i, porumtul^t3,
rnoZonli, porumbui m1113- tL
i3, iar m'riscii- ll f- . 4N
(Url\ /f l\t\
ZrN /f
I din lita-de-olet (irozofila)
-de-o1et 8
.i r'f
(drozonra) cromozomt MII, f\r f iir.ti'^ ii- r'l'
pind
M$/ ty S.li:
ii lor
te tfl ',::::#i!masculin
i: ::';,i;1;,!: l,:{,'",:-'0,? U6t
xului feminin gi -_ .-l
Fig. 4,1. Cariotipul difuritor specii de
-
viefuitoare: 1- ciupercd;2 tei; 3-4 - drozofild;
in celulele somatice cromozomi i
sunt dispusi in perechi, unut de origi- ir;,ii#i":k;,fi{T:#l;7',#:;'"t:;
ne materni gi unul de origine paterni, pozite; 19 - paduche di plante; ii - insectd;
-i2-13
VA avind aceeagi forml, aceeaqi mirime 9i - alge verzi; 4 - amblistomd; 15 - aloe
v-'" aceeagi valoare genetici, alcifiuind gar-
aaaaa nitura diploidd,irotati cu2n.Gamefii dispun de un singur set de cromozomi, adicd
este prezent cAte un cromozom din fiecare pereche. Aceasta este garniturahaploidd
ur-

ffirfi
12
lil3456fiil ilfi lrfi l[r|I llt il(
3 4 5
ill
b

nu
com-
[r78 rfl lflt lilt tf,t t tt [l lt IrI fiil It $
9 10 11 12 7 I I 10 1'! 12
m con-
I este
I
0d fifi fil lffi tfi firr
ili ln ri Ir IX rt
a 18
rn ceea I 13 14 15 16 17 18 13 14 15 10 17

ta un
rr f,r rt 22 lr tI20 [l21 t{ t*
1$ 20 21 fr
{

radio I lflf 19 22 xy
:
xx
a, lar
Fig. 4,3. Cariotipul feminin Si masculin la om
oame- ,

I
gi se noteazLcun.De ex., blrbalii au23 deperechi de cromozomi, dintre care una
orga- este formatl dintr-un cromozom X gi unul Y, iar femeile au aceasti pereche forma-
stocatd t[ din doi cromozomi X. Cei doi cromozomi poarti numele de cromozomi sexuali
sauheterozomi, pentruci ei determini sexul organismului.
159
ModululVI

Cromozomii confin informafia cu privire la faptul cum va fi nuanfa pielii in-

Tema 6
dividului dat, culoarea qi structura pirului, culoarea qi tiietura ochilor, forma
nasului, grupa de sAnge gi o mullime de alte particularitali morfologice, fiziologi- T
ce gi biochimice, care deosebesc un om de altul gi-l fac unic, deosebit de ceilalli. (t
Porliunea cromozomului care determin[ anumite trisbturi ale organismului este
numitd gena. O geni poate determina una sau mai multe trisaturi ale organis-
Studier
mului. De exemplu, existd o gen[ care determini culoarea ochilor, o geni care
racterelor
determind forma capului, o geni care determini culoarea pirului etc. Organis-
perirea ac,
mele transmit o parte din gene urmagilor gi acegtia mostenesc astfel o parte din
afle cum s,
trisdturile pirinlilor 1or. Dar daci aceste gene suporti unele modificdri (mutalii)
mente in b
structurale gi combindri, la urmagi se dezvolti caractere diferite de ale pirinfilor.
deosebesc
sau mai m

Eaaluare curentd 1///

6cooo.

Ate
l. Definegte notiunile: mai m
exacta
informalie ereditard
ternatit
variabilitate gi pitict
ereditate aaaoaaaaa

ll. Gompleteazi spafiile libere.

a) Totalitatea cromozomilor din celulele unui organism reprezintd
b)in celulele somatice garnitura de cromozomi este unul
din cromozomifiind de origine , iar celdlalt
c) Gametii au garniturd Legea dr
lll. Alege A, daci afirmatia este adevdrati, gi F, daci aceasta-i falsi. Dacd ai del a semar
ales F, propune varianta corecti. floririi, pen
A F La bdrbati celulele somatice contin 23 de cromozomi florilor plar
stigmatul lc
A F Gena reprezintd o po(iune din cromozom care determind una sau mai multe
ffig. s.1).Dt
trdsdturi ale organismului
ma generali
A F Informatia ereditard este transmisd de la o generalie la alta prin interme- Urmdrin
diul cromozomilor din celulele somatice

lV. intocmeSte lista caracterelor ereditare in familia ta.

V. Argumenteazi de ce reproducerea sexuatd duce la aparifia unor caractere noi.

Fig. 5.1. St
 . tll|
: I rill
Reproducerea in lumea vi e, Bazelegeneticii ''::,Ill

pielii in- Tema 6.5 LEcrtalrrE EREDIIATII. MECANISMELE

forma
TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE
iologi-
(LEGILE I $I II ALE LUI G.MENDEL)
ceilalli.
i este
organis- Studierea experimentali a mogtenirii caracterelor. Legitifile mogtenirii ca-
care racterelor sunt studiate de o gtiin!6 biologic[, numiti genetica. Meritul in desco-
is- perirea acestor legitnli aparfine naturalistului ceh Gregor Mendel. Preocupat si
din afle cum se mogtenesc diferite caractere Iamazlre, el a montat o serie de experi-
ii) mente inbaza metodei hibridologice care presupune incrucigarea indivizilor ce se
nlilor. deosebesc dupi unul (incruci;area monohibridd), douh (incruci;area dihibridd)
sau mai multe (tncruci;area polihibridd) caractere alternative.

,7
(!a
Scqlao*zt
a ao o a a o ata a a a o a a a a a a a a a a a a a a a a a... o o o o... a o a a a a a a a a a a a a a a a a a a

Alegerea mazdriiin calitate de obiect de studiu s-a dovedit a fi foarte reugitd din
mai multe motive: esfe o plantd cu autopolenizare, ceea ce asigurd transmiterea
exactd a caracterelor descendentilor; are un numdr mare de soiuri cu caractere al-
ternative (boabe netede gi rugoase, galbene gi verzi, flori albe gi rogri tulpina inaltd
gi pitica g.a. ), nu este pretenlioasd la cultivare, un numdr redus de cromozomi (14).
ooooa:aaa a a a o a a a a aaaaaaaaaa a a... a a aaaa aaaaa a a a aa a a a aaaaa aaaaa a a a

iNcnucrgAREA MoNoHTBRTDA
Legea dominanfei. Pentru a afla cum se mogtenegte forma boabelot G. Men-
del a seminat pe o parceli boabe netede, iar pe alta boabe rugoase. in timpul in-
floririi, pentru realizareapolenizirii incrucigate, G. Mendel a inliturat staminele
florilor plantelor cu boabe netede inainte de maturizarea polenului gi a adus pe
stigmatul lor polen din anterele staminelor florilor plantelor cu boabe rugoase
multe (fi7. S.l). Din florile astfel polenizate s-au dezvoltat 253 de boabe (hibrizi de pri-
ma generafie) toate netede (fi7. S.Z).
Urmlrind mogtenirea gi a altor caractere (culoarea florilor gi a boabelor,
inllfimea tulpinii g.a.), G. Mendel a
oblinut acelagi rezultat: hibrizii de
prima generafie mogteneau caracte-'
rul unuia din pirinfi. GeneralizAnd
rezultatele acestor experimente,
G. Mendel a formulat regula unifor-
mitilii hibrizilor de prima generalie,
cunoscuti gi calegea dominanfei sau
Fig. 5. I. Schema polenizdrii incrucisate Iegea I a lui Mendel: la lncruci;a-

161
rea ind.ivizilor ce se deosebesc dupd la dominr
o pereche de caractere alternative, qt
^ 5
- cite un ti
mo;- \ \ recesivl r
/ ,/
tolt nibrizii de prima generalie
tenesc caracterul unuia din pdrinfi. uneia rec
Caracterul manifestat la hibrizii de 6 caracteru
prima generalie a fost numit domi- gamefi: I
iant, iir caracterul celuilalt plrinte, - unesc cu
nemanifestat la hibrid - recesiv. Ca-
/ /7\1r' \ \-'
ractere dominante la mazire sunt: ;f ,t A
boabele galbene Si netede, florile ro;ii, t5 ft V lIil 6ottt

Fig 52 schemaincrucisdriimonohibride
';1i,7;;:!'{n::,;:;;::;:;;::;":::;
'tegea
bin,
pe
segregirii independente a caracterelor. Semlnind cele 253 de boa-
inl
be neiede de prlma g.tt.*1i. 9i asigurind autopolenizareaflorilor, G' Mendel a val
oblinut 7324ioabede generalia a doua. Dintre acestea 5474 etau netede 9i 1850
rugoase) ceea ce prezintb un raport numeric dintre caracterul dominant 9i cel
reJesiv de 3:1. Rgadar, caracterul recesiv nu a displrut. Oblinind acelaEi raport F.d
dintre caracterul dominant qi cel recesiv gi in cazul mogtenirii altor caractere,
;{
G. Mendel a ajuns la concluzia ci la incruci;area hibrizilor de prima generalie
intre ei, in generalia a doua are loc segregarea descenden{ei dupd caracterul studiat
(culoarea\oabelor) tn raport de 3:1. Aceastl concluzie este cunoscutd, ca legea
segregdrii sau legea a II-a a lui Mendel.
Argumentarea rezultatelor obfinute de G. Mendel. Pentru studierea moqte-
nirii caracterelor se utilizeazl notarea schematici a incruciElrilor in baza simbo-
licii genetice prezentate in continuare:
i - parinyi; G - gamefi; - individ de sexfeminin; 6 - indtvid de sex masculin; a -
Q
aletaricesivkA-;telndominantd;F1,FrFn-prima,adoua,angenerafiedehibrizi'
Cu ajutorul simbolicii genetice, intrucigarea efectuatl de G. Mendel se no-
teazlt, dttpitmodelul pr"""itutpe fig. 5.3. Pentru simplificare admitem ci
celule-
le somatice ale mazerii poarti doar o pereche de cromozomi omologi, iar gena
responsabili de forma bobului este amplasati pe unul din ei. intrucit cei doi
.ro1noro*i sunt identici, gena datl va ocuPa aceeagi pozilie 9i pe celllalt cromo-
zom. Agadar, gi genele sunt perechi. Genele perechi care rlspund de dezvoltarea
aceluiagi caracter gi ocupl aceeagi pozilie pe cromozomii omologi sunt numite
alele. Nelaresponsabill de dezvoltarea caracterului dominant este desemnati ca
aleld dominantd,iar cea care controleazi caracterul recesiv - aleld recesivd.

Determinali dupd fig. 5.3 ce gene poartd forma paternd gi cea maternd.
@ .ii .'. *..

in incrucigarea examinati, forma maternl poarti ambele alele dominante, iar Fig. 5.3.
ale- ciSdrii mr
cea paterni - ambele recesive. Astfel de indivizi sunt numifihomozigofi dupd
 Reproducerea ln lumea vier Baaele geneticii

plante parientale vor forma

la dominantri gi, respectiv, duPl cea recesivd. Ambele
cate un tip de gamefi: cei materni vor purta alela
dominantl" A, iar cei paterni -
unei alele dominante Ei a
recesivl ,. Hiuria,l de prima generalie va fi purtltorul
heterozigot gi Ia el se manifesti
uneia recesive Aa.lJnaitfet de-individ este numit
va forma doub tipuri de
caracterul determinat de alela dominantl. Heterozigotul
cele doul tipuri de gameli se
game}i: A 9i a,La autopol enizar.eaheterozigotului,
unesc cu aceeagi probabilitate, formand patru
imbinlri posibile: AA' Aa' Aa' aa'

variantetor posibile de im-

Pentru simptificarea procedurii de determinare a
(fig. 5'3). El prezintd o retea
binare a gamelitor se-uiil2eaze gritaiut lui Punnet
iar pe verticald cei feminini:
pe orizontala cereia se noteazd-gamelii masculini,
cu cele verticale se inscriu
in pdtrdletete formate ta intersecfia tiniilor orizontale
variantele imbindrilor corespunzdtoare'
aaaoaaaotoaaaa"
APa-
Legea Puritilii gamelilor'
rilia in F, a indivizilor cu caracter
recesiv demonstrea zL cd la heterozi-
got cele doul alele nu numai ci nu
Je amestecl, dar nici nu se modifici
dup[ aflarea imPreunl. Ca urmare,
heierozigotul formeazd gamefi puri
- fiecare gamet Poartl doar una din
cele doul alele in stare neschimbatl'
Noliunile de genotiP 9i fenotiP'
Totalitatea genelor unui organism
reprezint\ genotiPul acestuia' AA,
1

I Ai gi aa sunt genotipurile hibrizilor

din F, duPl gena formei bobului'
Totalilatea caracterelor ;i insuEiri-
lor unui organism formeazd fenoti-
pul acesfiia. De exemPlu, genotiPul
hibridului din F, este Aa, iar Jeno-
tiput - boabe netlde' Segregarea de
@ 08 00 g't in F, este duPl fenotiP, iar-de
IAA:2Ailaa dttPb genotiP' Agadar,
@ 00 00
diferite genotipuri pot avea acelagi
fenotip. in cazul analizat, genotipu-
rrle AA gi Aa desemneazd acelaqi fe-
Fig. 5,3. Reprezentarea schematicd a tncru- notip boabe netede.
-
ciiArii monohibride in baza simbolicii genetice
163
ModululVI

incruciqareadeanalizd,. intrucAt fenotipul dominant poate fi determinat de ge-

notipuri diferite, pentru identificarea acestuia se efectueazd,tncruci;area de analizd.
Cu acest scop, individul respectiv se incrucigeazd cu un homozigot recesiv.

Reprezentali schematic aceastd incrucigare gi argumentati ce fenoti-

puri se pot obline. l. Define
,hibrid

Daci din aceasti incrucigare rezultd, o singuri clasi fenotipici - cu caracter carac
dominant, individul cercetat este homozigot dominant. Formarea a doui clase
fenotipice (cu caracter dominant gi recesiv) in propor{ii egale 1:1 denoti ci indi- "carac
vidul este heterozigot.
Dominanla incompletil.Lastudierea mogtenirii unui gir de caractere la plan- ll. Argur
tare ma
te la animale s-au oblinut rezultate ce contraveneau legii dominanfei a lui Men-
gi
del. Astfel, la incrucigarea reginei-nopfii cu flori rogii cu cea cu flori albe, hibrizii
lll Explir
de prima generalie n-au mogtenit caracterul pirinlilor: tofi descendenfii aveau a) Tip
floriroze (fi7. 5.4). Aparifia la descendenfi a unui caracter situat intermediar fafl b) Nur
de cele parientale arat6, c6, genele, ce stau labaza dezvoltirii celor doui variante c) Lee

ale caracterului, nu au o dominan{i completl. O astfel de moqtenire a caractere- d) Car

lor a fost numiti dominanld incompletd.

Z Sac/l,cr,rlpdf
ta a a o a a o o a a a a o a o o o a a o o a o o o a a a a a a a o a a a o a a a a a a o a a a a a a o o o a a a o a a a a a
lV, Stabt
I
Din aceastd cauzd legea dominanlei maieste numitd gi regula uniformitdlii alt
hibrizitor de prima generalie. intrucAt in cazul dominanlei incomplete heterozi- b)l
gotul Aa se deosebe gte fenotipic de ambii homozigoli, segregarea dupd fenotip
in F, coincide cu cea dupd genotip. Desemnarea genelor dominante gl receslve
clt
in caz de dominanld incompletd este convenlionald.
aaoa a a a a a aa a oooaaaaa a a a a aa a a ooooaaaaaaa a a aaa a a a aaoaaaao a a loa oooa V. Argun
Dominanla incompleti s-a dovedit a fi un fenomen destul de rlspAndit in na-
turl. Ea se observi la mogtenirea culorii florilor la gura-leului, a culorii penajului
la giini gi a blinii la nurci gi cai, la mogtenirea multor caractere morfologice gi
fiziologice la plante, animale gi om.
Vl. Rezol
P Game[tP F1 Gameli F,
Culoa
ffi ds) :s 4-s) 1. La
?'
.) th,. frffi obtinu

\@ melor

FT #v 2. De
Fig. 5.4. MoStenirea
caracterelor
in cazul dominanlei lfi f
w
t? drozol
formel

incomplete U
"/ m

164
 Reproducerea in lumea vie. Bazele geneticii

Eualuare curentd
l. Definegte notiunile:
hibrid

. lcter caracter dominant

;iase
indi- caracter recestv

ll. Argumenteazi pe baza textului de ce G. Mendel a luat ca obiect de cerce-

:lan-
tare mazirea.
-tlen-
:rizi\ lll. Explici experimentul realizat de G. Mendel dupi algoritmul:
:\'eaU a) Tipul incrucigarii;
,: fal6 b) Numdrul de boabe oblinute in prima genera{ie;
:iante c) Legea I a lui G. Mendel;
d) Caracterul dominant 9i recesiv.
-tere-

lV. Stabilegte corespondenla dintre cele doud coloni!e.

I il
'1. Homozigot dupd alela recesivd
'nitdtii a) AA
::2rozl- 2. Homozigot dupi alela dominantd
b) Aa
'enotip ' -3. Heterozigot
c) A 4. Formeazd un tip de gameli
::esive
5. Formeazd doud tipuri de game{i
V. Argumenteazi esenfa incrucigirii de analizi pe baza a 2 exemple.
_n na-
ejului
.ice gi
Vl. Rezolvd problerna. (Vezi Model de rezolvare la pag. 208)'
Culoarea cenugie a corpului la drozofild o domind pe cea neagrd.
1. La incrucigarea drozofilei de culoare cenugie cu cea de culoare neagrd s-au
oblinut 117 musculite cenugii gi 120 musculite negre. Determind genotipurile for-
melor oarientale.

2. De la incrucigarea drozofilelor de culoare cenugie intre ele s-au obtinut 1392

f drozofile de culoare cenugie gi 467 de culoare neagrd. Determind genotipurile

formelor parientale.

toc
iI
I
Tema 6.6 LEGrrAlrn EREDTTITrr. MECANTSMETE Analiz
TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE viTilor ce
TEGEA III A LUI G.MENDEL) sate pe cr
celalalt. A
ti conclu:
Legea mogtenirii independente a caracterelor. Pentru a afla cum se moqtenesc rinfilor: b
doui caractere alternative, G. Mendel apolenizatflorile plantelor crescute din boa- calegea n
be galbene netede cu polen recoltat de pe staminele plantelor crescute dinboabe ru-
goase verzi.Dintoate florile astfel polenizate (polenizare incrucigati) s-au dezvoltat
boabe galbene netede, ceea ce demonstreazl, caaceste caractere sunt dominante.
ffi
Din autopolenizarea hibrizilor din F, a rezultat generafia a doua de hibrizi, Analiz
formati din patru clase fenotipicez galbene netede, galbene rugoase, verzi netede ractere, G
si verzi rugoase (fis. 6.t).Numirind boabele de fiecare fenotip, G. Mendel a ob- doui segr
finut urmitoarele rezultate:315 boabe galbene netede, l0l galbene rugoase, L}g Argun
verzi netede qi 32 verzi rugoase. Raportul numeric dintre aceste clase fenotipice zirii confi
se apropie de 9 : 3 :3 :r, care, la prima vedere, nu spune nimic. Dar analizAnd una este l
segregarea dupi fiecare din cele doui caractere alternative galben - verde genei culo
Si ne-
ted - rugos, constatim respectarea raportului de 3:1 consemnat la incrucigarea cele doui
monohibridi, gi anum e: 416 galbene : r4o verzi qi 423 netede : 133 rugoase. Deci, entale sun
putem afirma ci raportul de 9:3:3:1 este o suprapunere a dou6 segregiri mono- paterni&
hibride cu condilia ci cele doui perechi de gene, ce determini aceste caractere, oosferele r
sunt purtate de doul perechi de cromozomi neomologi. rezulta un
repartiz:mr
Determinali dupd schema din fig.6.1 clasele fenotipice oblinute de la
autopolenizarea hibrizilor din F,.

galben
neted
ft;I
AASB

':!;!
ft;:: I
aabb

T
AaSb

':!;!],;[:;1, t l::ffi ] f#: {nI *r.6.1.rncrucisarea

gl3:3:rdihibridd
 Reproducerea in lumea vie. Bazele geneticii

Analizdnd rezultatele oblinute, G.Mendel a tras concltzia cd la incruciEarea indi-

vizilor ce se deosebesc dupd doui caractere alternative, determinate de gene ampla-
sate pe cromozomi neomologi, moqtenirea fiecarui caracter are loc independent de
celilalt. Altfel spus, forma bobului se mogtenegte independent de culoarea lui. Aceas-
t[ concluzie este confirmat[ de apari]ia in F. a indir.izilor cu caractere nespecifice pa-
-::lesc rinlilor: boabe galbene-rugoase 9i verzi-netede. Aceasta generalizare este cunoscuta
- calegea mo;tenirii independente a caracterelor saulegea a III-a a luiMendel.
loa-
a Iu' Determinali dupd schema din fig. 6.1 segregarea dupd genotip in F,
:- oitat in cazuldihibriddrii.

)rrzt, AnalizAnd rezultatele segregirii dupd genotip pentru fiecare din cele doua ca-
.Iede ractere, G. Mendel a constatat ci qi segregarea dupd genotip este o suprapunere a
. ob- doul segregari monohibride.
108 Argumentarea rezultatelor oblinute de G. Mendel. Admitem ca celulele ma-
.pice zlrii conlin doar doua perechi de cromozomi (2n = 4) ce se deosebesc morfologic:
:dnd una este lungi, iar cealalta punctiformd (fS. 0.2). Cromozomii lungi poart[ alelele
' t4p- genei culorii boabelor (A sau a), iar cei punctiformi ale formei lor (B sau b). Agadar,
. r afea cele dou[ perechi de gene sunt amplasate pe cromozomi neomologi. Formele pari-
)eci, entale sunt homozigote dupi ambele gene: maternd dupi cele dominante AABB, iar
--.,tno- paternd dupi cele recesive aabb. AmbIi pdrinli vor forma doar cAte un tip de gameli:
::Iefe' oosferele vor purta alelele AB iar spermatiile ab. Drn contopirea acestor gamefi va
reztltaun hibrid heterozigot dupd ambele gene - un diheterozigot AaBb. intrucdt
repartizarea cromozomilor omologi intre celulele-fiice in timpul formirii gameli-

Ft , Acr .ll
l'.:,3'

AA.I]
f t.B.
"';"t

.
Art .Il, ''-''-'- AA:.h:
-J

..1 | .8,'
..--r..: il.t .Il,r
Au .R ,Att .B
'"l
'-- .i l .tt
w
l-l ,,4'
A/i,."b; da..B.'
itl']a.1
.'-t---.-
na.Es.
EW
Fig. 6.2. Comportarea cromozomilot' neomologi la tncruciparea dihibridd

167
ModululVI

Ior este absolut intAmpldtoare, diheterozigotul va forma patru tipuri de gamefi in

proporfii egale: Ab, Ab, aB, ab. imbinarea acestor tipuri de gameli la fecundalie de
asemenea este intAmplatoare, insa cu aceeasi probabilitate pentru liecare tip. Astfel
se oblin 16 variante de zigoli.

l. Define
Enumerali dupd schema din fig. 6.2 variantele de zigoliin F"in cazul in-
a) di
crucisdrii dihibride.

Legiti{ile incrucisirii polihibride. AnalizAnd rezultatele segregarii dupd fe- b) 1",

notip gi genotip it-t F, in cazul mono- gi dihiOridarii constatam urmatoarele: in
monohibridare se oblin Z clase fenotipice Ei 3 genotipice, iar in dihibridare re-
ll. lncer,
spectiv 4 qi 9. Deci, numirul claselor fenotipice poate fi calculat dupd formula
ai ales t
2n , iar genotipice dupa formula 3n, unde ru este tipul incricigarii (mono-,di-, AFtr
tri- etc.). Aceste formule au fost deduse inilial empiric, iar mai tdrzi:u au fost con-
firmate gi experimental. AFT
Condiliile de manifestare a legilor lui Mendel. Legile lui Mendel se manifes- AFC
ta doar in cazul respectdrii urmatoarelor condilii: zare :
1. Formarea de catre hibrid a tuturor tipurilor posibile de gameli in proporlie egali.
2. Sanse egale de intAlnire la f'ecunda{ie a tuturor tipurilor de gameli. lll. Coml
3. Vitalitatea egali a zigolilor cu diferite genotipuri.
4. Manifestarea deplind a caracterului indiferent de conditiile mediului.
Importanta legilor lui G. Mendel. Degi rezuitatele cerceta-
rilor lui G. Mendel au fost publicate intr-o revistd de prestigiu
gi de mare circulatie, ele nu au produs senzalie in iumea bio-
logilor de atunci, care, pe de o parte, nu au putut sesiza esenta Raport
qi importanla descoperirilor, iar pe de alti parte, calugdrul G.
lV. Argu
Mendel era considerat un cercetator amator. Astfel, concluzii- pectdrii r

Ie lui au ramas nerecunoscute pAn[ in anul 1900, cAr-rd au fost

redescoperite gi ridicate la rangul de legi ale ereditilii, mornent
G. Mendel care marcheazd aparitia geneticii ca qtiinli. Cercetarile lui G.
(1822-1884) Mendel qi legile elaborate de el au avut o mare importanla de-
oarece: Rezolr
La om
au pus bazele cunoaqterii mecanismelor transmiterii caracterelor si cutoar
insuqirilor la descendenli, presupunAnd existenla in celulele sexuale a fac- agtept
torilor ereditari (genelor), responsabili de transmiterea caracterelor a) amt
au pus bazele obtinerii dirijate a noilor soiuri de plante gi rase de animale
permit prognozarea lezultatelor diverselor tipuri de incruciEdri b) *1,

.) *1r'

168
 Reproducerea in lumea vie. Bazele geneticii

reli in
4ie de
Astfel
Eztaluare curentd
l. Definegte succint notiunile:
tn- a) dihibidare

fe- b) legea segregdrii

:ln
re-
ll. incercuiegte A daci afirmalia este corectn 9i F daci aceasta-i falsi. Dacd
ula ai ales F, scrie afirmalia corecti.
,di-, A F Forma bobului lamazdre se transmite independent de culoarea lui
con-
A f in urma dihibridizdrii se obtin 9 clase genotipice

ifes- A F Cele doud perechi de gene ce determind forma gi culoarea boabelor la ma-
zire sunt localizate pe cromozomi omologi
egale.
ff l. Completeazi tabelul.

PgAAABBx
a-
rgru
Raportul dupi fenotip in F,
bio-
esenla Raportul dupd genotip in F,
G. lV. Argumenteazi, folosind literatura de specialitate, consecinlele neres-
l- pectirii cel pulin a uneia din condifiile de manifestare a legilor lui G.Mendel.
fost
nt
lui G.
I de-
V. Rezolvd problema.
La om, gena pdrului ondulat este dominant6 fald de gene pdrului neted, iar
rsl culoarea cdpruie a ochilor dominantd fa{d de cea albastrd. Ce urmagi pot fi
afac- agteptali in caz dacd:
a) ambii pdrinli sunt diheterozigoli
ale
b) solul are pdr ondulat 9i ochi albagtri, iar solia - pir neted 9i ochi cdprui

c) soful diheterozigot, iar solia diheterozigord recesivd

Tema 6.7. GENETICA UMANA. - studit
MALADII GENICE SI CROMOZOMIALE brii aflati ir
familii dez
- metot
Genetica umani. Spre'deosebire de alte entitili biologice, omul este o fiinfi Boli er
biosociali: formarea lui s-a produs in urmi unui indelungat proces de evolufie defectiuni
biologicl, pe de o parte, gi de dezvoltare sociall, pe de alta. Pirdsind lumea ani- tic afectat"
mali, omul a rimas parte a naturii. Ca gi la alte fiin1e vii,la om caracterele gi insu-
girile sunt determinate de structuri genetice, iar transmiterea lor de la o generafie
la alta are loc conform legilor ereditllii, descoperite de G. Mendel.
La om, ca gi la alte organisme, materialul genetic este localizat in cromozomi.
Dupl cum gtili deja, numirul de cromozomi din celulele somatice este egal cu46, Maladi
iar in gameli cu23. in cromozomii fieclrei celule se con]ine informa]ia geneticl gene. Ele s
care asiguri deosebirea fieclrei fiinle umane de bacterii, alge, melc, broagte, vri- sexul. Ace:
bii, goareci s.a.m.d., precum gi informatia despre caracterele individuale. aunei geru
gi la heterc
Metode de studiu in ereditatea umanl. Metodele genetice tradilionale, de
exemplu studierea descenden{ei de la incrucigarea planificatl, nu pot fi aplicate Ca urm
in cazul omului. Existi gi alte dificultili legate de descendenfa redusi in sAnul generafie,
unei familii, schimbul generafiilor peste 25-35 de ani, numirul mare de cromo- cendenfi n
zomi etc. Din aceste considerente, in genetica umani se aplici procedee spdcifice guri geni:
de cercetare, printre care:
lui siu fie
Fiecare dir
- studiulfamilial.Acest studiu serealizeazi prin intocmirea arborelui genealogic
mogteneas
al unei familii, care prezint[ o anumiti afecfiune ereditari. intocmind arborele ge-
afectat de
nealogic al unei astfel de familii, geneticienii pot afla date importante despre trans-
miterea ereditarl a afecfiuni de care suferi unii dintre membri familiei respective.
din 2) qanr
normali a
- studiul gemenilor homozigofi. Gemenii sunt de doui feluri: bizigoli (cei mai
fi afectat d,
des intilnifi) gi gemeni monozigofi. Gemenii bizigoli iau nagtere fiecare dintr-un
gilor sii. ^A
zigot (renitat prin unirea ovulului cu spermatozoidul), iar gemenii monozigofi
toriu. $ans
i-au naqtere ambii din acelagi zigot. Acegtia din urmi sunt mai rari gi aproape iden-
gi aceeagi r
tici. Studiind gemenii monozigoli in diferite etape ale existenfei lor,.geneticieniipot
iefi. Cele n
s[ adune date importante despre ac]iunea factorilor de mediu asupra caracteristici-
lor organismelor. Degi se nasc cu aceeagi informa{ie ereditari, gemenii monozigo{i
pot pe parcursul vietii si se diferenlieze foafie mult unul de celalalt, daci asupra
lor acfioneazd,factoriai mediului extern diferifi. Daci doi gemeni monozigo{i sunt
crescu{i separat, acegtia vor dezvolta caracteristici diferite. De exemplu, daci unul
din gemeni este crescut de o familie de oameni needucafi, cu un nivel scizut de
culturi, iar celilalt de citre o familie de intelectuali, erudili, iubitori de arti, se
va observa ci cel care este crescut intr-un mediu intelectual va dezvolta capacitili
mentale mai performante declt fratele siu defavorizat,in ciuda faptului c[ in mod
normal ar trebui si aibi aceleagi capacitifi mentale (cele inscrise in codul genetic).
M Fig
 Reproducerea ln lumea vie. Bazele geneticii

- studiulfamiliilor sangvine.Farnllllle sangvine sunt acele familii in care mem-

brii aflafi in grade de rudenie foarte apropiate se reproduc intre ei. Studiul acestor
familii dezvlluie date importante despre transmiterea afec]iunilor ereditare.
- metoda citogeneticri presupune studierea cromozomilor, genelor.
fin1 a Boli ereditare umane. Bolile (maladiile) ereditare sunt determinate de
e defecliuni (mutafii) ale genelor sau cromozomilor. in funclie de materialul gene-
aru- tic afectat, distingem maladii genice gi cromozomiale.

MALADII GENICE

46, Maladii autozomal dominante. Maladiile genice sunt cauzate de mutalia unei
gene. Ele se pot transmite autozomal-dominant, autozomal-recesiv 9i cuplate cu
:

rTa- sexul. Aceste boli apar cdnd o persoani mogtenegte o copie modificatd (mutalie)
I
{ a unei gene, dominanti fali de gena normali. Se manifesti atit la homozigofi, cdt
; gi la heterozigolii care au aceasti genl ffig. 7.1).
,de
cate
Ca urmare, caracterele se manifestl in mod egal la ambele sexe gi in fiecare
generafie, doud persoane afectate heterozigote putAnd avea o parte dintre des-

.lifi*ff-m
sAnul
mo- cendenli normali. CAnd un pirinte are o sin-
ifice
gur[ genl modificati, el va transmite copilu-
lui siu fie gena normali, fie cea modificat[.
Fiecare din copii are 50o/o (1 din 2) ganse s[
mogteneasci gena modificati gi astfel si fie
ge-
afectat de boali. De asemenea, sunt 50% (1
trans- ,'_:;l;ii:..F--. . - :.
din 2) ganse ca copilul si mogteneasci copia
mai
normali a genei, ceea ce inseamni ci nu va
r-un
igo!i
fi afectat de boal6 gi nu o va transmite urma-
Eilor sli. Acest lucru se intAmpll total alea-
ilt irfr rifi iih
Copil Copil
rf.*.t
Copil Coptl
ncrfe.tet n.afr(tat ifectrt
toriu. $ansa este la fel pentru fiecare sarcinl
iden-
gi aceeagi atAt pentru fete, cAt qi pentru bi- Fig. 7.1. Mo;tenirea bolilor
iipot autozomal dominante
ieli. Cele mai rispAndite maladii dominante
istici-
igo!i
asupra
sunt
unul
de
se
I
in mod
ic). Fig. 7.3. Polidactilia Ia om Fig. 7.2. Brahidactilia Ia om

171 .', '. 't

ih
Modulul VI

autozomale sunt: brahidactilia - mAini deformate cu degete scurte (fig, 7.2); po- care deter
lidactilia - degete in plus la maini sau la picioare (fis. 7.3); sindactilia - unirea a unui cro
degetelor de la mAini sau de la picioare etc. Cdf€ IllOStt
Maladii autozomale recesive. Apar cAnd o persoani mogtenegte dou6 copii mo- genei dalti
dificate ale unei gene (cAte o copie modificatd Hemo-r.
Titi
s l',11'L","
n:are'bb de la fiecare pirinte), Persoana, care are doar care sufer

Fll li
t, h resenda
ll o copie modificatd a unei gene, va fi purtdtoa- pierd cant
ll re neafectate (fig. 7.4. Majoritatea acestor boli precum C
lt I Jl cena_ Gen.
rcce,rv. donringnta
,xF afecteazh metabolismul, de exemplu fenilcet o - dintre urn
nuria este o boalS care nu permite metaboliza- sex mascu
rea amino acidului fenilalanina ; cr etini smul gu - la atrofier,

iit rrfr r'ftilft

topil lopil purtibr [opil purtibr CoDil
;ogen este determinat de incapacitatea tiroidei
de a produce hormoni tiroidieni. Aceastd boali
determini intArziere mentala, subdezvoltare
de 15 ani.

fizicd,, deformiri ale oaselor gi ale denti!iei; al-

Fig. 7.4. Mostenirea bolilor
autozomal recesive binismul este caracterizat de lipsa pigmentului
Maladi
numit melanini, care di culoarea ochilor, pi-
mai cunc, :

rului gi pielii. Persoanele, care sufera de aceast[ boald, sunt foarte sensibile la soare.
scurt al u:
Maladiile heterozomale sunt determinate de gene modificate aflate pe hete- drom Cr: .
rozomi (cromozomii sexuali). Aceste boli pot sd se manifeste la un singur sex deforma:!.
sau la ambele, dar in misura diferite. De exemplu, daci o boald este determinati de la fap:::
de o geni aflati pe cromozomul Y, aceasti boal6 apare gi este transmisi doar la Maladi
indivizii de sex masculin, deoarece acegtia sunt singurii purt[tori ai cromozomu- ploidiile r
lui Y; dar daci o boald este determinati de o gend aflat[ pe cromozomul X, aceasta idiile, moc
va Ii transmisi atAt urmagilor de sex masculin, cAt 9i celor de sex feminin, dar se sau trisotn
va manifesta diferit la cele doui sexe, deoarece bdrbatii au un sinqur cromozom X. sindromul
Sindrot
in:;l Manr; Argumentali dupd fig.7.5 de ce o boa- mozom in
Id determinatd de o gend modificatd sindrom, z

€3 dislocatd pe cromozomulX se manifestd diferit intArzieri ;

*!1
t" ql la cele doud sexe.
semdnAnd
.' 46

| \eofecai Sindrc,,
f] I'fecrer Cele mai cunoscute boli ereditare hetero-
mozom -\,.
I rrr.itor zomale sunt daltonismul, hemofilia qi mio-
'r\--
/l- rl
drom, au s'
Ll)P ,\,, patia Duchenne. Daltonismul este boala celor X este spec
il r i. .1' incapabili si deosebeascd anumite culori intre
I I|s* liLr 1\: mozom X i

il
, J:r ,:*6
'if fri il\lfra
ele (de obicei verdele de rosu, dar gi galbenul suferi de ar
I rj
lll.L€ JL? de maro ori negru de maro). Termenul de dromul Kli
FIc! FiLr:i F:u
realedal p!nntoare
nea{ecta1; afeclat
,,daltonism" vine de la numele fizicianului gi Xin plus (r
Fig.7.5. Mortentrea chimistului englez lohn Dalton carc a efectuat (44 +XXY)
bolilor hete rozomale studii importante asupra acestei boli. Gena, pilozitate c
172
 Reproducerea in lumea vie. Bazelegeneticii
i,f
7-2); Po- care determinl daltonismul, este situati pe cromozomul X. Femeile mogtenitoare
unrea a unui cromozom X cu gena daltonismului nu vor suferi de daltonism,
ci doar cele
care mogtenesc ambii ciomozomi X cu aceastl geni. in cazul birbalilor,
ptezenla
mo- genei daitonismului pe cromozomul X determini automat daltonismul'
Hemofilia reprezintii incapacitatea sAngelui de a se coagula. Pentru persoanele
doar care suferi de aceasti boali orice lovituri/tiieturl este foarte gravi:, deoarece
pierd cantitifi mari de sAnge. Hemofilia prezintl acela;i mecanism de transmitere
boli pr..,r- daltonismul. Astfel, regina Victoria a Marii Britanii a transmis multora
iint.. urmagii sii gena hemofiliei, boala manifestAndu-se doar la moqtenitorii de
sex mascul in. Miopatia Duchenne (distrofia musculari progresivl infantill)
duce
la atrofierea treptitl a musculaturii, cu deces' de reguli, pAn[ la atigerea vArstei
de l5 ani. Are acelaSi mecanism de transmitere cu al daltonismului 9i hemofiliei.
boal6
MALADII CROMOZOMIALE
al-
Maladii apirute prin modificiri (aberafii) cromozomiale structurale. Cea
, Pd- mai cunosc,tta uu.tulie cromozomiali la om este pierderea parliali a braJului
soare. scurt al unui cromozom din perechea a 5-a, ceea ce determinl aga-numitul sir-
hete- drom Cri de Chat (Sipdtul pisicii). Suferinzii de aceastl maladie ptezintd dentifie
sex deformati, deformiii ale laringelui, intArziere mentali. Numele maladiei se trage
inati de la faptul ci suferinzii scot un sunet asemlnltor cu mieunatul pisicilor'
doar la ualaaii apirute prin modificiri (aberafii) cromozomiale numerice. Poli-
ploidiile 1mu-ltiplicarea numerului de seturi haploide) sunt letale la om. Aneuplo-
aceasta idtitr,modificlii ale numirului de cromozomi dintr-o pereche, potfi' monosomii
dar se sau trisomil qi sunt intAlnite in boli Precum sindromul Down, sindromul
Turner'
x. sindromul triplu X, sindromul Klinefelter.
Sindromul Down, denumit Ei trisomia 21, este determinat de aparilia unui cro-
oboa- mozom irt plus in perechea de cromozomi 21. Persoanele, care suferl de acest
sindrom, au ochii mici gi implintafi in cap,limba mare' deformlri ale dentifiei'
diferit intArzieri mentale. intrucAt ochii celor care suferl de acest sindrom sunt oblici,
seminAnd cu ochii mongoloizilor, sindromul poartl 9i numele de mongoloidism'
Sindromul TurnerestJintilnit doar la femei gi este determinat de lipsa unui cro-
sin-
hetero- mozom X fiind numiti gi monosomiaX (44 +XO). Femeile care suferi de acest
$ mio- drom, au staturi micl (sub medie) gi organe sexuale nefuncfionale. Sindromul triplu
celor X este specific doar persoanelor de sex feminin 9i este generat de aparilia unui cro-
+XXX)' Persoanele care
i intre
-ororo X in plus, utif.l .a acest sindrom este o trisomie @a Sln-
sufer6 de acest sindrom prezinti int*zierementall, sterilitate, deseori gigantism.
I
I
de dromul Kinefelter, specific bnrbalilor' este determinat de aparitia unor cromozoml
9i X in plus (de obicei unul, in cazu.rirare doi sau trei). Birbalii care au acest sindrom
(AE iXXV) se caracterizeaz|.prin sterilitate, o slabi dezvoltare a musculaturii 9i o
Gena, pilozitate corporali redusi.
1'3
ModululVI

Tema 6.
Eaaluare curentd
Ce mo;
sinitoEi gi
l. Definegte notiunile: 1

maladie ereditard. Exemple sau majorit

individ are
a copiilor si
gi 23 de la ti
maladie genici. Exemple forma nasu
ce care deor
mali din m
maladie cromozomiald. Exemole gene. Prin i
determind
neinsemna
organ sau s
ll. compari gemenii homozigolicu cei heterozigofi, completind tabelul. urmagilor. (
sa nu se ma
gi o mama
printre copr
caractere sa
tos sau este
Pe lAng2
3. Aspectul exterior condifionat
de acliunea
lll. Gisegte intrusul.
sau "buza d
A BC concepere (
1. Maladie genicd
1. Maladie cromozomiald 1. Maladie heterozomald tate, dar se
2. Polidactilia numericd 2. Daltonism Factorii
3. Dominantd autozomald 2. Cride Chat 3. Hemofilie riscul de a
4. Sindromul Down 3. SindromulDown 4. Sindactilie nagterii un
4. Sindromultriplu X - vArst
lV. Rezolvi problema. mult,
atat r
!a om, gena care genereazi una din formele surdomuliei ereditare este recesivd
fatd de gena auzului normal. de er
- ce urmagi pot fi agteptali din cdsdtoria pdrin{ilor heterozigoli dupi gena dati? - ruder
fi pur
- Din cisdtoria unei femei surdomute cu un Ua
- nagte
surdomut. Determind genotipurile pdrinlilor.
cAt n-
mai r
Vl. Alcituieste arborele genealogic al familiei tale. - afecll
za dil
 Reproducerea ln lumea vie. net-flg,g$n'Sqq
i

Tema 6.8. PROFILAXIA BOLILOR EREDITARE

Ce mogtenim de la pirinli? De ce la aceia;i perinfi se pot nagte copii absolut

sinitogi gi gravi bolnavi? De ce in unele familii toate femeile suferi de cancer mamar
sau majoritatea b[rbalilor fac diabet? Cauza e una gi ea se afl[ in cromozomi. Fiecare
individ are un bagaj genetic care determini atit starea de slnitate proprie, cAt gi pe cea
a copiilor sd.i. Acest bagaj se compune din 46 de cromozomi,23 moqtenili de la maml
gi 23 de la tat[, care confin informafii genetice precum nuanfa pielii, culoarea plrului,
forma nasului, grupa de singe, precum gi alte particulariti{i biochimice gi morfologi-
ce caredeosebesc indivizii umani intre ei. Cromozomii, ordonali in perechi, sunt for-
m{i din molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), alcltuite din segmente numite
gene. Prin intermediul lor sunt transmise atAt informaliile genetice dominante gi care
determind anumite trisituri, dar qi predispozilia pentru anumite boli. O defecliune
neinsemnati a genei poate provoca deregllri in dezvoltarea sau funclionarea oricirui
organ sau sistem de organe. $i aceasti defecflune a materialului genetic se transmite
urmagilor. Cele dominante se vor manifesta imediat, iar cele mai slabe, recesive, pot gi
si nu se manifestl la copil, insi el le va transmite copiilor sii. Astfel la un tati pistruiat
gi o mami cu pielea smeadl mai mult ca probabil se va nagte un copil pistruiat, insi
printre copiii sii pot fi persoane ftri nici un pistrui. Se intamph gi cazuri, cdnd careva
caractere sau boli se manifesti doar la copiii de un sex, celllalt sex fiind absolut sdn[-
tos sau este purtitorul patologiei, ftri a fi bolnav, ins[ o transmite urmagilor.
Pe langi bolile programate in codul genetic la copil pot aplrea 9i boli genetice
condifionate de o defecliune in ADN-ul unuia din pirinli inainte de concepere sau
de acliunea asupra embrionului a substantelor toxice etc. De exemplu, "gura de lup'
sau "buza de iepure" poate fi consecinla consumlrii ... unui pahar de t[rie inainte de
I

I concepere de cltre viitoarea mami sau tati. Astfel de boli nu se transmit prin eredi-
tate, dar se pot repeta. Dac[ se exclude factorul cauzal, ceila[i copii se nasc sindtogi.
Factorii care sporesc riscul unei boli ereditare. La o familie tinirl sinitoasi
riscul de a nagte un copil cu o abatere geneticl nu dep[gegte 5 o/o. Probabilitatea
nagterii unui copil bolnav cregte la acliunea citorva factori:
- vArsta mamei gi tatei. Cu virsta in celulele sexuale se acumuleaz\ tot mai
multe defecfiuni neinsemnate, de aceea cu cit mai in vArsti sunt pirinlii cu
atAt mai mari sunt qansele lor de a concepe un copil cu anomalie geneticd,
de exemplu sindromul Down sau sindromul Patau
- rudenia dintre mami 9i tati. Verii de gradul doi 9i trei, unchii gi nepolii pot
fi purtltorii aceloragi gene bolnave
- nagterea anterioari de copii bolnavi la aceiagi plrinli sau la rudele directe. Cu
cAt mai mulli copii cu o boal6 gehetici concreti sunt intr-o familie, cu atit
mai mari sunt gansele ca urmltorul copil si se nascl cu acelagi diagnostic
- afecliuni cronice familiare. Daci cAliva membri ai familiei suferi de sclero-
26. dif:uzit, gena bolii se poate transmite urmagilor

17p
 fi4q+,FId.I4*"€

- apartenenla la unele grupe etnice. De exemplu, de anemie serpentiformi

sunt afectafi preponderentreprezentanlii rasei negroide, de boala Wilson
(dereglarea metabolismului cuprului) - armenii
Consu
mediul ambiant nefavorabil. Vecinitatea cu o uzinl chimica, stafie atomi cd, ae-
racterului
rul sau apa poluati favorveazAaparifia defecfiunilor gi mutafiilor genetice
ia gi calcul
- acfiunea asupra organismului mamei sau tatei a toxinelor, radialiei, medi-
se face cu
-camentelor puternice
Situa$
Cauzele bolilor ereditare. La moment nu toate cauzele bolilor ereditare sunt
a) Naq
elucidate, iar cele cunoscute se grupeazi in negeneti ce (-45o/o) gi genetice (-5
). pre,
_ Cauzele negenetice, numite gi ecologice. Agen{ii externi, care produc anoma- . gilc
lii genetice, sunt numili teratogeni. Efectele lor-depind de dozd,, ae timput cind a b) Prez
ac{ionat in cursul sarcinii gi de susceptibilitatea genetici a mamei gi/sau fet tl.ti, fupt
o:u
care explici de ce nu se produc intotdeauna malformalii dupi o expunere terato-
c) Adu
geni. Agenlii teratogeni se grupeazdin:biologici - virusurile rubeolic, citomegalic,
cr()l
herpetic, varicela; parazifiil Toxoplasma gondii gi spirocheta Treponema pallidum;
boa
chimici - alcoolul, anticonvulsivantele (fenitoina, carbamazepina), cit6staticele,
unele anticoagulante (warfarina), androgenii gi progestinele sintetice, retinoizii, li- d) cq
tiul, talidomida etc.; fizici - radiafiile ionizante, hipertermia prelungiti. ere(
Catzele genetice. Cauze genetice ale bolilor ereditare, mult mai numeroa- e) Cup
se (circa 45o/o) decit cele ecologice, sunt anomaliile cromozomiale, mutaliile viil
genice. f) Fen
cinx
PROFILAXIA h) Pen
B OLILOR EREDITARE
min
Una dintre cele mai ambilioase aspirafii ale medicinei este giva rimine prevenirea in cad
bolilor ereditare. Genetica este singura gtiinln care poate anticipa evolqia biologicd a . Ana
speciei noastre. Pentru solulionarea acestei probleme se impun urmitoarele misuri: stan
. interzicerea-substanfelor care pot induce deregliri genetice (droguri, biu- fraS
turile tari, fumatul etc.) t Rea.
' depistarea purtitorilor de gene modificate. in acest scop se prac ticit sfatul gene- sen
tic. Are un caracter individual, pentru ci un individ wea si gtie care este riscul
dea
de a dezvolta o tulburare genetici sau de a avea copii cu o ftrlburare particulari.
dulr
Ca orice act medical, sfatul genetic este confidenfial qi se acordi in urmitoarele . Exa
situafii: ambii pnrinli sunt afectafi genetic; pirinlii sunt slhitogi, dar existi boli
vide
ereditare in familie; nagterea unui copil anormal; avorturi spontane repetate;
penr
consangvinizare (existenla unei legituri de sAnge intre pirinfi)
' diagnosticul prenatal. Medicina moderni are la dispozilie mai multe me- ' Test'

tn I tode de diagnosticare prenatall: fetoscopia, embrioicopia, ecografia, am- spe(

I

niocinteza etc. Cu ajutorul acestor ryetode, anomalile de dezvoltare pot fi rea (

I
I
depistate inci din primele siptimini de sarcini
. Sfat,
j
informarea um€
' maselor largi despre cresterea riscului de nagtere de copii bol-
tice
1
navi in cisitoriile dintre rude apropiate.

::lffi:*
 Reproducerea in lumea vie .Bazelegeneticii, 1.i$
,, Lirl

iformd CONSULTUL GENETIC

Wilson
Consultul genetic urmireqte stabilirea prin diagnostic clinic gi de laborator a ca-
ae- racterului congenital, familial, ereditar al bolii prezente la pacient qi in familia acestu-
ia gi calcularea riscului de reaparilie a bolii, urmat de sfatul genetic. Consultul genetic
medi- se face cu consimfS.manhrl pacienlilor gi presupune confidenlialitatea datelor.
Situaliile in care se va apela la medicul genetician pentru consult genetic:
sunt a) Nagterea unui copil cu defecte din nagtere (anomalii congenitale) sau care
(-s ). prezintdtrlsituri fizice neobignuite gi /sau intirziere a dezvoltirii mentale
anoma- gi locomotorii.
cind a b) Prezenla in familie a unui copil sau adult care prezintd.o boali ereditari sau
fapt o anomalie cromozomiall.
terato- c) Adulli care gtiu c[ au riscul si mogteneasci din familie o boali genicl sau
ic, cromozomiali gi vor si faci leste genetice pentru a afli care este riscul ci
boali si se produc6.
icele,
d) Cuplurile care prezintl riscul de a transmite la copiii lor o anumit[ boali
ll, lt-
ereditari.
e) Cuplurile care au avut avorturi spontane repetate sau nou-niscufi morli sau
roa-
vii la care s-au identificat afecliuni genetice.
ile
f) Femeile gravide gi solii lor atunci cAnd se depisteazi anomalii fetale la sar-
cina in curs, prin diagnostic prenatal.
h) Persoanele care gtiu c[ in familia lor existi boli comune ale adultului deter-
minate in mare parte de factori genetici, inclusiv cancerele familiale.
rea in cadrul unui consult genetic se realizeazil
a
. Anamneza/ ancheta familiala (istoricul familial): colectarea de date despre
surl: starea de sinitate a pacientului (proband) gi rudelor sale de gradul I (pirinfi,
biu- frali gi surori, fratrie, copii) gi eventual partenerul reproductiv (so!, solie)
. Realizarea arborelui genealogic (pedigree): prin reprezentarea grafici (de-
gene- sen cu simboluri internalional folosite) a datelor obginute. Asigurl o vedere
riscul de ansamblu asupra situaliei pacientului 9i familiei gi ajuti la stabilirea mo-
ra. dului de transmitere a bolii gi a riscului genetic
rele . Examenul clinic:prin observarea directi, md:surltori, fotografii,lnregistrlri
boli video a pacientului gi a rudelor sale, daci este necesar. Va fi reluat periodic
pentru a constata modificlrile produse in timp (evolufia)
. Testele de laborator: genetice (citogenetice, moleculare, biochimice) sau de
me- specialitate (ecografii, radiografii etc.) care ajuti la confirmarea I preciza-
am-
rea diagnosticului ( gi servicii genetice de laborator)
pot fi . Sfatul genetic este un proces de comunicare care se ocup[ de problemele
umane asociate cu manifestarea sau cu riscul de aparilie a unei boli gene-
bol-
tice intr-o familie.

177
ModululVI

Eaaluare curentd
l. Explici notiunile: L incerr
maladie autozomal dominantd. Exemole 1. O'
a
2. Bt

3.Ge
maladie autozomal reusitd. Exemple
a
ll. Conti
d./ ur

maladie cuolatd cu sexul. Exemole

biG
spec

ll. Gisegte intrusul. T"t

a) agenli teratogeni, biologici, chimici, fizici, mutalii cromozomiale. ")

b)anomalii cromozomiale, mutalii genice, maladii ereditare, virusul rubeolei.

lll. Scrie
AaB:
lll. Numegte cel pulin 5 factori care sporesc gansele apariliei unei boli genetice.

AABb

lV. Explici schematic apatifia sindromului Down.

lV. Notea

a
b
c.
a
c.

f.
V. Scrie un eseu structurat la tema: lmportanla menfinerii unei populalii sin6-
toase pe Terra. Respecti urmitorul algoritm: Gompa
a) Factorii care contribuie la aparilia maladiilor ereditare.
At
b) Profilaxia maladiilor ereditare. 1.
c) Consultaliile genetice. 2.
d) Viziunea oroprie. 3.

178
ModululVI

Deosebiri:

spermatozoid Criterii de compara{ie ovul c

1

2.

3.
Tema 7
Vl. ldentifici boala ereditari dupi cariotipul din 9tt
ra t,

imagine. Caracterizeazi aceasti boald dupi al' ll ll

ll0
no uE
t|f, i)[ ill
45
goritmul:
denumirea t fi,t Utt sl ffl lllt l8
789 10 77 ')?
No{iur
unde se c
6

tln 0l 00 ll76 fr It comunitat

IJ 74 15 77 18

tipul rrl lf ff8 rolul dom

lr Irl
?0 2/ 22 2J
resurse (n
79
xx
simptomele bolii de degeur
gi transpo
Cagio
tratamentul zd,. Biotop
spre folos,
Vll. Rezolvi problema. La tomate culoarea rogie a fructelor domind culoarea gici gi pec
galbend,iar forma sfericd domind forma alungitS. Genele ambelor caractere se afld umane, bi
in autozomi diferili. Ce descendentd se poate obline de la incrucigarea plantelor di- turd, cai d
heterozigotate cu plantele cu fructe alungite de culoare galbend?
medii acr-i
Biocen
ocenoza (
abundenlz
menajere)
favorabili.
incdt der-i
tic6, goarc
Vlll. Sfaturile genetice se acordi in urmitoarele cazuri (cel putin 3)' intruneste
gi planta:e
producere
gi un rol e,

Sursele
ia la orag, i
Dezvoltart
au fost un

180

l
 %-of,ufut
OCROTIREA MEDIULUI ,/tt

Tema 7. L.POLUAREA CENTRELOR URBANE

No(iune de ecosistem urban. Ecosistemele urbane sunt aEez[riie umane

unde se creeazd relafii specifice intre un mediu puternic transformat de om Ei
comunitatea umana. Particularitatea principald a ecosistemului urban consta in
rolul dominant al omului: omul trebuie s[ regleze atAt consumul de energie Ei
resurse (materie primd pentru industrie gi hrand pentru oameni), cAt qi cantitatea
de degeuri toxice ce pitrund in atmosferi, ape, sol in urma activitdlii industriei
gi transportului.
Ca gi oricare ecosistem, ecosistemul urban se compune din biotop qi bioceno-
zd,. Biotopul urban reprezinta rezultatul modelirii de citre om a mediul:ui"frzic"
spre folosul sdu. Factorii stalionari ai biotopului urban sunt cei geografici, geolo-
giciEi pedologici, de asemenea modificali de catre om. Pentru a satisface nevoile
umane, biotopul oragului este aglomerat cu elemente alogene (cl[diri, infrastruc-
turi, cii de comunicalie, parcuri periurbane Ei urbane, ziduri vechi, lacuri qi alte
medii acvatice etc.).
Biocenoza urband se caracterrzeaza prin predominarea speciei umane. Zo-
ocenoza cuprinde rozaloare, insecte, pis[ri, broaste, Eopirle etc., atrase de
abunden!a gi accesibilitatea resurselor de hrand (depozitele de alimente, degeurile
menajere) Ei de adiposturi accesibile fali de prdditori gi factorii climatici ne-
favorabili. Unele specii s-au adaptat atAt de bine la condiliile biotopului urban,
incAt devine dificild disocierea lor de acest mediu, de exemplu, vrabia-domes-
tici, Eoarecele-de-casd, gobolanul-cenugiu, rAndunica-de-orag etc. Fitocenoza
intrunegte plantele p[trunse accidental in orag sau cele introduse special de om
gi plantate pe marginea strdzilor, in parcuri, scuaruri etc. Destinalia lor este nu
producerea de substanle organice, ci curdlarea aerului de impuritili. Plantele au
qi un rol estetic gi decorativ.

Sursele de poluare a oraselor. Daci in 1900 doar l4o/o din populalia lumii tr[-
ia Ia orag, apoi in 2050 (conform estim[rilor Organizaliei Naliunilor Unite) 7}Vo.
Dezvoltarea oragelor a avut efecte atdt pozitive, cdt gi negatir.'e. La inceput, oraEele
au fost un factor de dezvoltare, aici apirAnd primele manufacturi - germeni ai in-

181
ModululVII
este gi
dustrializirii, ceea ce a dus la mirirea numirului de locuri de muncl,la creqterea
magin
veniturilor populafiei, dezvoltarea culturii, aparilia primelor universitlli etc.
Oa
Concomitent a avut loc o explozie demograficl, care a dat naqtere la gomaj, lipsa
degeur
locuinlelor gi aglomerarea lor,lipsa hranei. in urma activitllii umane din indus-
nivelu
trie, agticulturi transporturi etc., elementele biocenozei 9i biotopului din ecosis-
qi creq
temul urban au fost supuse poluirii.
principalul factor al poluirii oragelor este industria. intre industrie 9i urba- zul der
clare,
nism existi o intercondi[ionare, prin urmare, acolo unde existi industrie existl 9i
t

creqter
poluare. lnrlrrstr:ia, ca activitate economica, ejikregg ils:t substanle chimice,
niul, n
particule gaze (dioxid de carbon, monoxid ae caiUon-, hidiocarburi nb'dlSe,
^amoniac, Ei tradifi
prafuri industriale), deverseazd in ap6. gi in sol reziduuri industriale
Arc
nocive atit plantelor, cit gi animalelor etc. Pin[ nu demult, energia folositi in
in atm
industrie r. oblitt.u la arderea cirbunilor, lemnelor gi produselor petroliere, ceea
ce, sus
ce provoca o importantl poluare a oragelor. Industrializarea excesivl a oraqelor
cur). (
din ultimele decenii a fost cauza esenliall a cregterii concentraliei de dioxid de
aceas&
carbon in atmosferl.
poluarea urbani a aerului este cunoscuti sub denumirea de smog. Smogul cla- tip ent
cesarii
sic este un amestec de monoxid de carbon 9i compuqi organici, rezultali din com-
de cinr
bustia incompleti a combustibililor fosili, gi de dioxid de sulf de la impuritllile din
polieti
combustibili. La intr:g91gneilrn9gUlgll9f5gg$l:acizii organici 9i sulfurici se
gie da
condenseazi sub formi GfiiJituri,intelin{ ceafa. Smogul fotothiinic este cauzat
dustrii
de combustia combustibilului in motoarele autovehiculelor 9i avioanelor. Razele
evitart
solare fac caoxizii de azotgi hidrocarburile rezultate din aceast[ ardere si trans-
produr
forme oxigenul in ozon, un agent chimic carc atac|cauciucul, rineqte plantele 9i
numai
iriti plimAnii. Hidrocarburile sunt oxidate in substanle care se condenseazd 9i On
formeazd. o cea!6 vizibill 9i pitrunzd'toare.
interiorul din afara Lumea
Un alt factor, care contribuie la degradarcamediului din 9i
na exe
oragului, este agricultura. Astfel, folosirea necorespunzltoate ari-fl€;atiilor pofe
e9aPan
aduce apa freatice la suprafali gi produce inmliqtiniri; folosirea ingrigimintelor blemel
chimice, a pesticidelor polueazi apele etc. Agricultura poate afecta calitatea me- ecolog
diului inconjuritor gi piin zootehnie, din marile complexe zootehnice rezultAnd fT;--
r1(llcaI
cantitlli impresionante de dejec(ii gi ape uzate. Zootehnia reprezinti o sursi de dezvol
poluare gi piin cantiti{ile mari de sodl calcinati gi detergenli folosili la igienizare. ecolog
Un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte componenta 9i in creq
funclionall a oragului, este cel al transporturilor:-Trafieulr+tier deline princi-
pala pondere in emisiile de hidrocarburi volt[e,de plumb, de trei ori mai mari
ie.ai cele generate a6'itn;sfia*anqporf"il't afecteazd gi perimetrul oragelor
prin dezvoltarea infrastructurii gi a re{elei de drumuri gi cli ferate, de exemplu,
pierderite de spaliu provocate de construclia autostrdzilot sunt considerabile: o
autostradl cu trei benzi pe sens degtadeaz| cca 8 hectare de.teren. Transportul

'182 '
lerea este gi un puternic factor de stres asupra populaliei urbane prin numirul mare de
l etc. magini, poluarea fonic6, transformarea peisajului urban etc.
lipsa O altl sursi de poluare urbanl, provenitl ca urmare a activitlfii urbane, sunt
dus- degeurile menajere gi industriale. in prezent cantitatea acestor degeuri a atins
nivelul cel mai ridicat ca urmare a cregterii populaliei gi agenfilor economici, cit
gi creEterii gi diversificirii activitlfilor urbanistice.. Principali probleml in ca-
t- zul degeurilor o constituie modul lor de gospodirire (generare, incinerare, reci-
si clare, refolosire). Industrializarca 9i dezvoltarea economicl au dus nu numai la
e, cregterea cantitilii de gunoi, dar gi la schimbiri in structur[ lui. Astfel, alumi-
niul, masele plastice gi alte substan{e relativ noi le inlocuiesc tot mai mult pe cele
le tradilionale: sticl6, hdrtie, o!el, fibre sintetice.
ln Arderea gunoiului nu este un proces curat. Instalafiile de incinerare elibereazl
ceea in atmosferlortzi de sulf qi de azot, dioxili qi furani (substanfe extrem de toxi-
ce, suspectate de cancer gi defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mer-
de cur). O alti formi de poluare o reprezinti apa cu care se ricegte cenuga fierbinte,
aceasta devenind contaminati cu substanle acide. Degi multe instala{ii sunt de
cla- tip energetic, cantitatea de energie produsi este cu mult mai mici decAt cea ne-
)m- cesari pentru incinerare. De exemplu, prin reciclarea hArtiei segatg gqqmprg
din de cinci ori mai multi energie decAt se poate obline prin incinerarea ei; in cazul
:i se polietilenei, prin reciclare se economiseqte aproape de doui ori mai multi ener-
gie decAt prin incinerare. Prin urmare, managementul degeurilor menajere gi in-
dustriale presupune dezvoltarea cAt mai multor opliuni: reducerea surselor (deci
S- evitarea acelor procese care duc la producerea degeurilor), reutilizarea directi a
si produselor reziduale, reciclarea, incinerarea cu recuperarea energiei inglobate Ei,
si numai ca ultiml solufie, gropile de gunoi.
Oraqele ecologice. ln sec. XX, oamenii s-au gribit si treaci de la sate in orage.
ta Lumea s-a transformat intr-un oraE imens ceea ce a fbcut s[ creasci rapid sarci-
na exercitatl asupra naturii. Ast[zi locuitorii din orage se sufocl de la gazele de
or eqapament, emisiile chimice de la uzine gi fabrici etc. Pentru solufionarea pro-
me-
blemelor oragelor moderne a fost lansati ideea ora;elor ecologice.Xf,ineleorage
ecologice existi deia in Europa dg_Nord. Aici standardele de viafi sunt mult mai

de
ri n dupa cele mai recente tehnologii, sunt
dezvoltate agricultura organici gi comercializarea alimentelor ecologice, pentru
ecologie sunt alocate sume considerabile din bugetul oragelor, zonele verzi sunt
S1
in cregtere, populalia preferl deplasarea cu bicicleta.
mcl-
marl
rf
I,
o
 Eaqluare curentd
Atmo
oxigenul
l. Explicd in viziune proprie urmitoarele notiuni: mai exrst
a)smog gi gaze nc

b) degeuri menajere compoz-1

de actir':l
c) poluare poziliel c
tuia si ce .

ll. Completeazi tabelul. samblu s.

Poluarea ecosistemelor urbane

Poluantul Sursa de poluare Efectele poluirii

Poluar
nomene,.
pra sana:
doua ca:.
a _;:,

forma --;
menslu:"_
^A -; l.-
y4rrd ld -.-,
lll. Argumenteaz6, folosint literatura de specialitate, deosebirile dintre smogul produc ::
clasic Ai cel fotochimic. rilor dep -

zul intre:
de cdrbu:
c Lr,;
r\"
lV. Analizeazi degeurile acumulate de familia ta timp de o sdptimini. formd de
Surselr
Explici cum pot fi reciclate aceste degeuri. luarea a :,
I sur:
r'-'
n:
"-
V. Propune misuri de combatere a poluirii ecosistemelor urbane (cel putin
cinci). (LL
fu1 ;
r surs
a) surs
(utilizarea
getici; sur
metalurgir

q
{
 Tema 7 .2. P OLUAREA ATMOSFEREI

Atmosfera este formati din circa I0 gaze diferite. Predomini azotul (78o/o) gi
oxigenul (2lo/o),1%o revin argonului, dioxidului de carbon, heliului gi neonului,
mai exist[ urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon gi ozon, precum
gigaze nocive, fum, sare, praf gi cenugi vulcanici. Echilibrul natural al gazelor din
compozitia atmosferei, menlinut timp de milioane de ani, acum este ameninlat
de activitatea omului. Dezechilibrul a dus la poluarea aerului: schimbarea com-
poziliei chimice sub aspectul proporfiei dintre substan{ele constituente ale aces-
tuia si cele nou-apirute, cu efecte diunitoare pentru mediul inconjuritor in an-
samblu sau pentru unele componente ale acestuia.

POLUAREA AERULU ATMOSFERIC

Poluanfii aerului atmosferic. Sunt substan{ele care modifici procesele si fe-

nomenele atmosferige, au impactJrlgggliv3rupiu organTmelo? rf inchrsiv'asu-
-
pras6n[i5iii omuiui. Oupe siarea iiugr.gure gi gradul de dispersie se disting
doui categorii de poluanfi:
suspensiile din aer (aerosolii), care includ poluan{ii dispersali in aer sub
formi lichidi sau solidi. Suspensiile din aer au dimensiuni variate: cele de di-
mensiuni mai marise depun foarte repede, iar cele de dimensiuni mai mici ajung
pini la nivelul molecular. Cele mai rlspAndite suspensii sunt pulberile caie se
produc prin: antrenarea de citre curenlii de aer a particulelor de sol sau a degeu-
rilor depozitate in halde; emisiile de poluanfi sub formi de pulberi, cum este ca-
zul intreprinderilor producitoare de ciment, centralelor teimoelec trice pe baz1t
de cirbune, gantierelor de construcfii etc.
. gazele (oxizii de carbon, azot, sulf etc.) 9i vaporii poluanfi, aflafi in aer sub
I formd de dispersie moleculari gazoasi.
Sursele de poluare a aerului atmosferic. in funcfie de origine, sursele de po-
luarea a aerului se grupeazi in doui categorii:
r surse naturale, dintre care cele mai importante sunt: solul uscat gi neaco-
perit de vegetafie, care pulverizeazh particulele de praf; planteie gi ani-
malele, de la care provin polenul, puful, pdrul, pen"ie, sporii de ciuperci
etc.; erup{iile vulcanice, o sursi apreciabild de cenug[ vulcanicd,, gaze
!9or' so2, H2s etc.) gi vapori de ap[; spa]iul cosmic, din care provinef,ra-
ful cosmic.
r surse artificiale (antropogene), care pot fi:
a) sursefixe: sursele ce fin de arderea combustibililor din activitlfile menajere
(utilizarea diferitor tipuri de combustibili in condilii casnice), din industria ener-
getici; sursele bazate pe procesele industriale, cum sunt cele chimice, siderurgice,
metalurgice, ale materiaieloi dE eo*ffifinetie''
 b) surse mobile - toate rqii gtrispindesc poluanli pe dis-
ce ochiul li
tanle mari. Astfel, in Europitentrali gi de Est sursele mobile (in special traficul vreme, t
rutier) sunt responsabile pentru aproximativ 30-600/o din emisiile de monoxid de ile acide
carbon, intre 35 gi9lo/o din emisiile de plumb gi mai pulin de 5o/o din emisiile de metalele
dioxid de sulf. Vehiculele emit, de asemenea, mici cantitili de toxine qi substanfe corodea
cancerigene ca, de exemplu, benzenul gi aldehidele. la acliur
Consecinlele poluirii atmosferei la nivel planetar. Acumularea in atmosferl Oam
a poluanlilor induce pe termen lung modificlri la nivel planetar care constau in: cituriler
- efectt{lle seri, incilzirea globali, subtiergl:tratu.lui,Ce gzqn si
ploile acide. Cu to4
Efectul de iernesTEiffiinat de acumularea in stratul aerian a unor cantitlli azotdi{
enorme de dioxid de carbon gi alte substanle cu efect de seri (freonii, meta- si
nul, etanul, oxizii de azol, hidrogenul, epo), formAnd o ,,plapumil' . Aceste
ry1l9 g!9r, Odatl ajunse
substan{e {e-essrbilrfate3a?ggldlgiglelg ge t{91:3 re
la suprafala solului acestea se transformi ln energie termici, care trece mult mai tilzi
greu prin acest strat. Acumularea cildurii la suprafala solului gi este numiti efect uri),
de seri. Acest efect determini schimbiri climatice globale (modificarea nivelului
mirii, schimblri geomorfologice, schimbiri in agriculturi, schimblri politice), butdii
cel mai grav fiind incilzirea globali. sauPq
ven$i
incilzirea globah este fenomenul de cregtere a temperaturilor medii ale at-
mosferei in imediata apropiere a solului gi a oceanelor. Fenomenul dat a inceput
si ingrijoreze duph anii 60, in urma industrializirii globale. O alte cauz|lafel
de importanti o reprezintl defrigirile masive care duc la creqterea concentraliei
gazelor cu efect de seri. expeTliirclffiffiiTfrterguvernamental asupra Evoluliei
Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor lncllzirii
globale. Potrivit acestora, o incilzire cu 2 sau 3 0C pe plan global fafi de nivelul
mediu de temperaturl din 1990 va avea un impact negativ uria$ asupra tuturor re- l{
giunilor planetei. PAni in anul2080, circa3,4 mld de oamenivor suferi de pe urma fl
penuriei grave de apl provocat[ de topirea ghelarilor, iar alli 600 de mil. vor suferi ti
de foame de pe urmi secetei, degradirii H
gi salinizirii solului. Pentru a evita un vi- .Fir
itor sumbru al planetei, ar trebui ca pdni
in 2050 emisia gazelor cu efect de seri si a
scadi de doui ori la nivel mondial gi de
patru ori pentru lirile industrializate.
:f,
Ploile acide. Ploaia acidi se formeazd
cq
.dl
Fx
plantele gi animalele. Efectul ploilor aci- dn
de asupra copacilor poate fi observat cu r AIT
Fig. 2.1, Formarea ploilor acide
 Ocrotirea, medi,qlpfl ;1 11'1

dis- ochiul liber indeosebi prim[vara qi vara, clnd numeroase frunze mor inainte de
icul vreme, trecAnd de la stadiul verde direct la cel uscat, fard a se mai ing[lbeni. PIo-
dde ile acide sunt un pericol constant pentru clidirile s,i monumentele istorice. Nici
ede metalele nu sunt crufate: ploile acide distrug straturile protectoare de vopsea 9i
corodeazdmetalul. in special fierul, olelurile, cuprul gi bronzul sunt vulnerabile
la acliunea piciturilor acide.
e Oamenii nu par a fi afectafi de contactul direct cu ploile acide. Acizii din pi-
ln: citurile de ploaie sunt indeajuns de diluali incit sd nu afecteze epiderma umand'
Cu toate acestea, concentra{ia crescutl a particulelor de dioxid de sulf 9i oxizi de
teti azot din aerul de sub norii care toarnl ploi acide poate duce la Bfgbt-egg.ggdipg
gi respiratorii, inclusiv astm qi unele forme de brongit[.
*il6ii!fr; stratuiui ile -oion. - srr-amt-de o7dn din strato s fe ri ne p r otei e az\
relinind razeleultraviolete ale soarelui, nocive pentru toate formele de via![. As-
mal tizi acest strat protector este afectat de clorofluorocarboni (aqa-numitele CFC-
efect uri), haloni, bromura de metil qi alte produse folosite inci la instalaliile de cli-
ul matizare, fabricarea produselor cosmetice, presurizarea substanlelor lichide in
butelii metalice (spray-uri), ca agent de ricire al frigiderelor Ei congelatoarelor
),
sau pentru stingerea incendiilor, la prepararea maselor plastice expandate, ca sol-
venli industriali etc. Degradarea stratului de ozon gfp-cLeg**ffivia{a Blgnlelq19i
at- inciden{ei cancerelor de piele,
.animalelor, cAt Ei3omulqi, putind cavzacreqterea
i-ataraclelbr, bolilor de ochi.
la fel
Misuri de prevenire a poluirii atmosferei. Principalele misuri de conserva-
re a calitilii aerului sunt:
ru
. implementarea unui sistem eficient de monitoring (supraveghere)
. fol^osirea mijloacelor tehnice de combatere a poluirii gi a emisiilor de po-
re-
luanfi, care presupun: utilarea intreprinderilor cu instalafii antipoluante
de relinere Ei captare a pulberilor (separatoare, precipitatoare electrosta-
tice, scrubere, fiitre), a gazelor gi vaporilor toxici (dispozitive de neutra-
lizare, comprimare, lichefiere etc.); perfeclionarea motoarelor cu ardere
It
vl- interna, trecerea lor la combustibili mai pulin poluanli (metan, hidro-
gen); reglementarea traficului rutier in vederea evitlrii aglomerafiilor de
pAni
si autovehicule
qi de ' planificarea zonelor sanitare la proiectarea intreprinderilor industriale
. ieducerea gi chiar eliminarea degajlrii in atmosferi a substan]elor poluan-
te prin utliizareatehnologiilor noi in industriile care polueazi atmosfera,
prin captarea substanlelor nocive chiar de la sursele de emisie, prin desul-
ide furarea gazelor de ardere
. diminuarea rispAndirii poltianfilor in aer prin dispersarea lor la inil-
limi mari sau in timpul fenomenelor meteorologice care favorizeazd
aci- dispersia lor
cu . amplasarea industriilor poluante departe de zonele locuite
187 ,;
ModululVII

Tema
Eaaluare curentd
l. Enumeri cel pulin 3 surse de poluare a atmosferei din Republica Moldova. Anr
-'r-
civilizat
parilia s
gi negat:

ll. Argumenteazi actiunea toxici a plumbului asupra organismului uman, sur- neinloc:
sele de poluare a mediului cu plumb. Polui
- age:
- co::

- nlt:
- rtlc -

Sursr
- 5s

- !:
:-.
lll. Reprezinti schematic efectele pe termen lung ale poludrii aerului atmosferic.
::
:-
-;a
-:a
-de
Efect
sau de ::
sisteme-
afectat: .

manai:i
poate ::
lV. Descrie procesul de formare a ploilor acide. trotiz a:;
acestc::
favoriz::
lacul se ,
Prote
suri, prir
- int
no
V. Scrie un eseu la tema: Consecintele efectului de seri.
rel
Tema 7.3.POLUAREA APEI SI SOLULUI

POLUAREA APEI

Apa a fost 9i este un element central in viafa societifii umane, agezirile gi

civilizaliile inflorind in prezenla resurselor de api gi pierind adesea odati cu dis-
parifia sau degradarea acestora. Apa poate fi factor de dezvoltare atit pozitiv, cit
gi negativ, poate fi mijloc Ai obiect de munci. Ea este o resursi reinnoibili, dar de
neinlocuit.
Poluanfii apelor:
- agenfi patogeni ai bolilor virale, bacteriene gi parazitare
- compugi organici biodegradabili
- suspensiile din riuri gi lacuri
- nitratii
- metalele grele
Sursele de poluare a apei:
- scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, deversiri deliberate
ale unor poluanti
- scurgerile de la rezervoare de depozitare qi conducte de transport subteran,
mai ales de produse petroliere
- pesticidele gi ierbicidele administrate in sol gi care cu precipitaliile ajung
pinl la pdnza freatici
- ingrlglmintele chimice gi scurgerile provenite de la complexele zootehnice
- degeurile gi reziduurile menajere
- sarea presirati in timpul iernii pe gosele
- depuneri de poluanfi din atmosferi, ploile acide, apele de minl
Efectele poluirii apelor. Acestea depind de substan{ele chimice deversate
sau de microorganismele din api, dar de obicei au ca finalitate distrugerea eco-
sistemelor zonale, moartea pislrilor gi pegtilor. in cazurile grave oamenii sunt
afectali daci consumi fbri cunogtin{i de cauz6. api din surse poluate sau daci
mdnAnci peqti provenifi din zone contaminate. Sclldatul in apele contaminate
poate provoca boli ale pielii. Un efect al polu[rii apelor, deosebit de grav, este eu-
trofizarcalacurilor, qgq{te qi ]"+gq{gglegf+Iflgf ca urmare a cregterii fertilitilii
dEffidiir apoif ifoiit ae i"Gmenti nuiritive, mai ales fosfafi gi nitrafi, care
favorizeazl, proliferarea fitoplanctonului gi a plantelor acvatice. Pulin cite pufin,
lacul se colmateazl, se ingusteazi gi dispare.
Protecfia apelor. Pentru a proteja apele este necesar de a aplica un gir de m[-
suri, printre care:
- interzicerea evaculrii la intAmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea
polua apa. Acestea trebuie colectate gi indepirtate prin sisteme de canaliza-
re sau instalatii de colectare
 t
|Jf ;a"r.lS&*
- construirea de stalii de epurare pentru relinerea gi degradarea substanfelor Surr
organice poluante conlinute in apele reziduale ziduuri
- distrugerea prin dezinfeclie a germenilor patogeni confinufi in apele rezi- ar
duale l(
- inzestrarea cu sisteme de refinere gi colectare a substan{elor radioactive din x
apele reziduale p
- /gonstruilgg_d_e stafii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale a
' ale unitl]ii industiiale in vederea relinerii gi neutralizdrii substanfelor chi- .n
- mice potenlial toxice
fi
- 'controlul depozitirii degeurilor solide, astfel incit acestea sl nu fie antrena- v
te sau purtate in sursele de apl de suprafali sau subterane on
k
g
POLUAREA SOLULUI t
r!l
Suprafata total[ a Terrei constituie 510mil. km2, din care 36I mil. km2 (70,8 I
%) sunt ocupate de ocean, iar restul - 149 mil. kmz (29,2 o/o) - de uscat, din care
i
doar l3 o/o (19,37 mil. km'?) este acoperiti de soluri valorificate agricol. Solul este
partea superficiali a scoarlei terestre gi s-a format din fondul mineral al acesteia,
rq
iq
ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice qi biologice des-
fbgurate pe lungi perioade de timp. De calitatea solului depinde formarea gi pro-
-ra
teclia surselor de apl subterane 9i de suprafafi, cregterea gi dezvoltarea vegeta]iei,
-l
rispAndirea animalelor. Solul are un rol important in amplasarea localitililor,
asigurarea condiliilor optime de construire a locuinlelor etc.
-t
Solul poate fi poluat: direct, prin deversiri de degeuri pe terenuri urbane sau
-d
rurale, sau din ingriglminte gi pesticide aruncate pe terenurile agricol e; gi indi-
-F
rect, prin depunerea agenlilor poluanli ejectafi ini{ial in atmosferd,, apa ploilor
-o
h
contaminate cu agenli poluanli spilafi din atmosfera contaminati., transportul
agen{ilor poluanfi de cdtre vint de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor
-fr
d
contaminate.
-c
Poluanlii solului:
- pulberi gi gaze nocive din atmosferi, dizolvate de ploaie gi intoarse in apele
r
-o
de infiltralie care impregneazi solul cu poluan{i gi ii antreneaz|inadincime i
- degeurile industriale sau menajere depozitate necorespunzitor q
- pesticidele gi ingrigimintele chimice folosite ln agriculturi
- reziduurile solide
- pulberile gi prafurile rezultate din industria minieri
- plumbul provenit din gazele de egapament ale autovehiculelor
- pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgici (oxizi ai
metalelor greIeZn, Cd, Cu, Pb, etc.);

:fgo- ','
 Ocrsfu&modiuliri

r Sursele de poluare a solului. Sursele principale de poluare a solului sunt re-

ziduurile:
rezt- r reziduurile menajere - rezultate din activitatea zrlnicir a oamenilor in
locuin{e 9i localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi ali-
din mentare, cenuEa, sticla, feslturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale
plastice etc. ln zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de
aproximativ 2kgpe cap de locuitor pe zi
chi- r reziduurile industriale - provin din diverse procese tehnologice gi pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare Ei au o compozilie foarte
variati in funclie de ramura industriali gi de tehnologia utilizatl
r reziduurile agrozootehnice - provin de la cregterea gi ingrijirea animale-
lor, din agriculturi gi sunt formate din substanle organice putrescibile,
substanle chimice utilizate in hrana sau ingrijirea animalelor (biostimula-
tori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme
r reziduurile radioactive - sunt formate din divergi izotopi radioactivi uti-
,8 lizati in activitatea industriall, agricoll, zootehnicl, medicall, cercetare
care qtiin{ifici etc.
este M[surile de protecfie a solurilor:
- construirea digurilor
des- - ingrigarea solului cu'substanfe nutritive organice (biligar, turb[, cenug[,
pro- nlmol, composturi)
- aratul de-a curmeziEul
r, - ingridirea terenurilor agricole cu fAgii de pldure
- sidirea de plante care absorb unii poluanti
sau - prevenirea inundaliilor
indi- - colectarea igienici a degeurilor menajere in recipiente speciale, pe cAt posi-
or bil colectarea selectivi, pe tipuri de deqeuri
- folosirea ralionali pAni la reducerea completd a ingrlglmintelor gi pestici-
r delor in agriculturi gi silviculturi
- supravegherea atenti a activitifllor potenlial poluante, de exemplu a fora-
jelor pentru petrol
ryele - colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea degeurilor,
sau, c|nd aceasta nu e posibil, eliminarea lor prin depozitarea in rampe
ecologice, aplicAndu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare.

ai
ModululVII

Tema 7.
Eztaluare curentd
Noliunr
lor vii, spe
l. Enumeri 5 surse de poluare a apelor'
1. populeazi
2. din care il
3. Necesit
4.
ar peric-::.
reduce::- :
ll. Reprezinti sub formi de schemi piianjen rolul polivalent al apei pe Terra'
cani an *'
schin:l*--
nu do:.:;.
ulit-:'-.
numal Pel
fuitoareie
totul:am c

market? C
lll. Explici. Am primi
a) etapele procesului de eutrofizare a apei. de boga:i.
Cauze
,,POS€S:"'-
b) consecinlele eutrofizdrii apelor' gi siri;-:r
1-10 s:.:
ia"-:
dlstrusi --

c) alte cdi de Poluare a aPelor. Ceea ce :

nici mod,
speciilo: -
cii de ri.
lV. Formuteazi modalitili concrete ale comportamentului ecologic referitor la
imprejuriri (la s-coala, qc3s_a,in excursie etc.). actir-lia:::
;;.i;;ii;";ltta1ii apeiin diferite \ ------
bonsumut apeipoiabile(in litri, tim'p U-e o zi)i mincare, biuturi, bii, duguri, in- .1!--,,-

grijirea corpului, WC, spilatul rufelor etc.)' te ;i ir:c-:

rea bioc-'
) ^-.
- UC-. ,

rilor agrit
V. Propune cel pufin trei misuri de protectie a solului' Sud gi Or
cerbii in g

pidurilor
a Faunei
sunt pe ci

192
 Ocrotfuea mediului

Tema 7. 4. INFLUENTA OMULUI ASUPRA BIODIVERSITATII

Nofiunea d e biodiversitate este complexi gi se referi atit la varietatea organisme-

lor vii, specii de plante (florn) gi animale (fauni), fie ele terestre sau acvatice, care
populeazi PAmAntul gi formeazi biosfera, cit gi la varietatea complexelor ecologice
din care facparte, la varietatea peisajelor, dar gi la diversitatea culturali umani.
Necesitatea menlinerii biodiversiti$i. Pe de o parte, sirlcirea biodiversitd{ii
ar periclita insigi viala pe Terra. Pe de altl parte, impactul economic global al
reducerii biodiversitifii este estimat intre 2 qi 4,5 mii de miliarde de dolari ameri-
cani anual, ceea ce se va reflecta in prelurile produseloa disponibilitatea acestora,
schimbirile climei etc. Astfel,lecesitatealCe,qllgll]1e_qio,4i-"gtgl_qlge se_qp$jFe
ci gi economice.
"\9gp-e-.argq+g!9 _ecologg-e,
5Gcolo de motivei6 6colirgiCe gi economice, Vieluitoarele trebuie protejate nu
numai pentru ci ne sunt utile. Aplrarea speciilor are gi motivafii etice, cici vie-
fuitoarele au valoare in sine, uneori calificati ca ,,patrimoniala'1 Utilitatea nu este
totul: am dirima o catedrald veche de cinci secole pentru a o inlocui cu un hiper-
market? Ca gi patrimoniul istoric, patrimoniul natural meritd protecfia noastri.
Am primit de la generafiile precedente o planeti populat[ cu o viafd extraordinar
de bogatl $i ar fi corect ca Ei generaliile viitoare sd aibi parte de ea.
Cauzele reducerii biodiversitifii. Faptul ci omul a devenit din ce in ce mai
,,pos€siv" cu natura a dus la consecinle dintre cele mai dramatice, printre care
gi siricirea biodiversitilii. Conform unor calcule, anual dispar pe c.ale nalurall
l-10 specii de animale. Cu impliiarea dri€E-ilt omuliiilintre-igOO-1987 au fost
€*
di-struse cca 50 specii de mamifere gi cca 50%o din speciile de fungi (ciuperci).
Ceea ce a creat natura de-a lungul secolelor, omul contemporan, inarmat cu teh-
nici moderni, poate si distrugi in cAteva zeci de ani. Din 1600, cind disparilia
speciilor a inceput s[ fie documentatl, gi-au incetat existenla mai bine {e !a spe-
cii.de pisiri, 63 specii de mamifere. Disparilia majoritilii acestor specii line de
activitatea omului. '
Activitdlile omului cu repercusiuni asupra biodiversitilii se grupeazd.in direc-
te gi indirecte. Printre activitdlile antropice directe care au dus gi duc la reduce-
rea biodiversiti[ii se num[r[:
- dezvoltarea agriculturii ;i industriei au generat lirgirea suprafefelor cimpu-
rilor agricole din contul defriglrilor masive. Astfel defrig[rile masive din Asia de
Sud 9i Orientul Depdrtat au dus Ia reducerea numlrului de tigri, iar mistrelii gi
cerbil in genere au iispirut de pe aceste teritorii da u taanCa.n;riprafetdi
"r-*.
pddurilor de bambus, ursuleful-panda, simbolul Fondului Mondial de Protecfie
a Faunei Silbatice, este ameninlat cu dispari{ia. Din cauza agriculturii intensive
sunt pe cale de dispari{ie brazli-de-ap6-chinezegti din Vietnam gi China;

193
 - activitdli hidrotehnice ameliorative. Construclia hidrocentralelor a avut un vareal
impact major asupra miqratiei de reProducere u -{tot lPgii de Peqti, asuPra guvern
populatiilor deEti din cur pertint
rrtr
----<Tdlespectarea iehiologilor de folosire a pesticidelor Si ingrdsdmintelor. Pesti- innoiU
cidele se descompun foarte greu in sol gi se acumuleaze inJeligile supefr,le ale rilor d
lanlurilor trofice'subminAnd starea de sinitate a vieluitoarelorg mond
c:re a{
-poluareaecosfstimelor@oluarea-EEiil-lui,apelor$isoluri-
lo.r.,,difqrJeC5eurif eprg?iqtirimpactuf major;GE-bbiffiEsIf fiilfc isrice.
Deverslrile de la fermele de vite sunt qi ele un factor tte jJolirare impoiEiit; tn
special deversirile in rAuri. Nivelul ridicat a1ylllg-ryiairyPg (eutrofizarea) au
dus lapierderi dramatice de plante acv*e gi la schimbiri in structura popula-
Filor [or gi ouile Pislrilor a
sgbsls4lelgr-dllg9e-pJry9lc.e,s-g4qrgq"capaciii-]ii?e repioduggl.: a speciilor. In
p*i."r r""Gi ur*rf.r.Gt""* .*;;;rri"aa pungiG die ptastiJiiuntilEin api
cu meduzele - hrana lor preferati. incercAnd si mugte pungile, acestea deseori
se sufoci.
Impactul antropic indirect asupra biodiversitilii se manifestl prin:;
- supravdnat, suPrapescuit ;i braconaj care au determinat reducerea num[-
rului de specii faunistice importante din punct de vedere economic (ciprioare,
mistrefi) gi chiar la disparilia unor specii. Dac[ tiierile vor continua cu acelagi
ritm, citre 2020 planeta va pierd e 90o/o din toate pidurile tropicale, iar odati cu
ele un numir mare de specii de plante gi animale intAlnite doar in acest tip de
ecosistem - pe un hectar de pidure tropicali cresc cca 700 specii de arbori gi
1500 specii de ierburi;
- inlocuirea unor specii cu altele. incercalea de aclimatizare a diferitor animale
de vAnat, in scopul imbogllirii faunei cinlEtice, fr-u-a-clat rezultatele'bgteptate-
(ciinele-enot, cerbul-pitat q.a.).,La inceput efectiwl numeric al acestor animale
era destul de mare, insi din cauzavAnatului a sclzut considerabil;
- deranjarea animalelor. Impactul drumurilor are citeva aspecte. Primul, gi cel
mai insemnat, este fragmentarea habitatelor. Sunt diunitoare qi poluarea cu-gazs
de egapament, poluarea sonori generatl de automobilele in miqcare;
--iiiafieie#trt{r@nnwtie.*irymtarrnali€i are gi ea un efect negativ asupra
biodiversitilii. Cu toate ci informafia gtiinlifici despre animale este destul de bo-
gati, in unele regiuni se simte insuficienll de date despre diversitatea biologici,
bogl]ia specifici, popula]iile curente, impactul antropic asupra diferitor gruPe
taxonomice, metodele de restabilire a populafiilor etc.;
- cre;terea populaliei Si a consumului pe cap de locuitor atrag dupi sine pierde-
rea biodiversitllii, deoarece resursele se consuml mai rapid decit pot fi inlocuite Ao
Conservarea biodiversitlfii. De promovarea conservlrii gi utilizirii durabile putitl
a resurselor vii pe plan mondial se ocupi (Jniunea Internalionald pentru Conser-
 Ocrotirea mediului

varea Naturii (UICN) - organizalie neguvernamentali cu rol consultativ pe lAng[

guverne gi diferite institufii de conservare, de colectare gi difuzare de informalii
pertinente. Obiectivele organizafiei sunt: evaluarea stirii resurselor naturale re-
innoibile; incurajarea qi pregltirea de mdsuri de conservare, propagarea misu-
rilor de conservare etc. Printre realizdrile UICN se numiri elaborarea ,,Cartei
mondiale a naturii'l adoptati in 1982 de ONU, intocmirea criteriilor de clasifi-
care a speciilor periclitate, stabilirea categoriilor de arii naturale ce urmeazd a fi
protejate etc. in prezent se aplici urmltoarea clasificare a speciilor periclitate:
- specie periclitata: specie in pericol de exterminare, a cirei supravieluire este
improbabil[ daci factorii cauzali continui si influenfeze starea ei
- specie critic periclitata: specie ameninlati cu disparilia din habitatele natu-
rale in viitorul apropiat
- specie rara: specie ale cirei populalii sunt reduse din punctul de vedere al
distribufiei sau/gi numeric gi care, chiar daci in prezent nu sunt periclitate sau
vulnerabile, risc[ si devini. Populeazi, de reguli, arii geografice restrdnse sau
sunt rar dispersate pe suprafefe largi
- specie pe cale de disparifie: orice specie de plant[ sau animal care nu mai este
in stare si se reproducl ca num[r pentru a-gi asigura supravie]uirea
- specie disparutd: specie care nu a mai fost g[sitl in ultimii 30 de ani, dup[ cerce-
tiri repetate, in locurile stabilite, precum gi in alte locuri cunoscute gi asemin[toare
M[suri de stopare a reducerii biodiversitnfii. La nivel mondial persisti
ameninllri grave la adresa biodiversitifii, pierderile avdnd loc intr-un ritm de
100 pAn[ la 1000 de ori mai rapid decAt in mod normal. Peste o treime din spe-
ciile evaluate sunt pe cale de disparilie gi se estimeazi ci 600/o din ecosistemele
Terrei s-au degradat in ultimii 50 de ani.
Pentru a opri reducerea biodiversitilii se impun un gir de mlsuri, printre care:
1. T[ierea pidurilor prin ririri Ei replantarea spa{iilor eliberate.
2. Construclia de baraje, diguri, desecirile trebuie precedate de un studiu
Etiinlific detaliat referitor la avantajele gi dezavantajele ac{iunii date.
3. Fertilizarea solului trebuie fbcutl cu ingriglminte naturale, iar combaterea
dlun[torilor cu dugmani naturali ai acestora.
4. Pescuitul trebuie reglementat astfel incit si se respecte perioadele admi-
se pentru pescuit, mirirea ochiurilor plaselor de pescuit pentru a permite
peEtilor sd creasca.
5. VAnatul trebuie s[ fie planificat, cu specificarea animalelor care potfi vtrta
te tot anul, in anumite perioade 9i cu autorizalii speciale.
6. Culesul plantelor medicinale gi a celor exotice se va face numai in locuri
permise gi cu respectarea regulilor de recoltare a plantelor.
Acestea sunt doar unele din mdsurile ce trebuie luate pentru a reduce, cel
pulin, ritmurile de disparilie a speciilor de pe Terra.
I

195 \
ModululVII

Tem
Eaaluare curentd
No
L Definegte urmitoarele notiuni:
biodiversitate nature
de pi.<
specte rara naturZ
specle dispdrutd di asp
plante
ll. Completeazi tabelul. de sta
masur
protec
AN
legal st
te gi de
paleon
turali
in Ba-.r
13 sec
naturx
f ll. Termini frazele pe caiet.
Inlocuirea unei specii cu altele duce la dupd;,
tru 9 se
Folosirea nereglementati a ingrdgdmintelor distruge cAlir-a i
66 467
Braconajul este unul din factorii antropici care
tejate c
8,8390
lV. Argumenteazd pe exemple concrete consecintele aclimatizirii nemotivate
gi intdmplitoare a unor specii. Fon
toarele
a)r
b)p
c)n
V. Propuneti 3-4 misuri de protectie a speciilor periclitate din republici pe
d)r
baza unor exemple concrete. e) rt
f) r'
g) a
h)r
i) gl
l) gt
k)n
t) gl

196
 Ocrotirea mediului

Tema 7,5 REZERVATII NATURATE $I MONUMENTE

ALE NATURII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nofiune de arie naturali protejati de stat. Republica Moldova are un mediu

natural bogat din punctul de vedere al diversiti{ii peisajelor care include terenuri
de pidure, stepi, luncile riurilor, terenuri stAncoase, acvatice, agricole 9i de alti
naturi. in urma exploatirii nechibzuite ele au inceput si se degradeze, s6-gi piar-
di aspectul gi structura lor naturali de altidati. Au inceput si dispari specii de
plante gi animale, iar multe din ele au devenit rare gi au nevoie de a fi protejate
de stat. Din cauza degrad[rii componentelor naturii.a devepit necesar si se ia
misuri a4m.aie a mediului. Astfel au apirut teritorii care au statut special de
protedfie, care poartd denumirea de arii naturale protejate de stat.
Aria naturald protejatd este o zoni terestrd,, acvatici gi/sau subterani, cu perimetru
legal stabilit gi cu un regim special de ocrotire gi conservare, in care existi specii de plan-
te gi de animale sllbatice, elemente Ei forma]iuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de altl naturi, cu valoare ecologici, gtiinlifici sau cul-
turali deosebit[. Migcarea de ocrotire a naturii gi de organizare aprimelor rezervalii
in Basarabiadateazl,de la inceputul sec. XX. in 1926 aufost inaintate spre rezervare
13 sectoare prefioase de pldure care la 29 iulie 1937 au.fost declarate monumente ale
naturii din Basarabia. Migcarea de organizare arezervaliilor in Basarabia a continuat
dupl cel de-al doilea rizboi mondial. in 1962 regimul de r ezervalie afost instituit pen-
tru 9 sectoare de pidure, 2 sectoare de stepi, 1 5 specii de plante rare, 16 parcuri vechi gi
cAliva copaci seculari. in prezent, ariile naturale protejate de stat ocupi o suprafa$ de
66 467 ha sau 1,960/o din teritoriul nafional. Refeaua mondiall de arii naturale pro-
tejate cuprinde 30 350 de titluri cu o suprafali de 13 232275 km2, ceea ce reprezinti
8,83o/o din suprafafa globului.
Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urm[-
toarele categorii de obiecte gi complexe naturale:
a) rezervalii Stiinlifice - 5
b) parcuri nalionale - parcul nalional Orhei
c) monumente ale naturii - 1035
d) rezervalii naturale - 63
e) rezervalii peisagistice - 41
f) rezervalii de resurse - 13
g) arii cu management multifunclional - 32
h) rezervalii ale biosferei - tn curs de organizare
i) grddini botanice - 1
j) grddini dendrologice - 2
k) monumente de arhitecturd peisajerd - 20
l) grddini zoologice - 1

197
 Rezervafii naturale. Rezervaliile naturale formeazi o categorie aparte de arii
naturale protejate divizate in trei grupe: silvice, de plante medicinale gi mixte. Au
menirea si asigure condilii optime de cregtere gi restabilire a speciilor qi a comu-
nitlfilor vegetale gi animale. in Republica Moldova existi 5I de rezewafii natura-
le silvice, cu o suprafafi totali de 5001 ha. Ele se caracterizeazd,prin componenfi
floristicl specificl gi productivitatea mare a pidurilor. Cele mai reprezentative
sunt Rosogeni (Briceni), Baurci (Cahul), Sadova (CnHragi), Dancu (Hdncegti),
Seligte-Leu (Nisporeni), Copanca (Slobozia), Condrifa (Strigeni), FHmanda
(Vulcinegti), Telenegti, Lipnic.
Monumente ale naturii. Monumentele naturii formeazd,o categorie aparte de
arii naturale protejate. Dupi aspectul lor ele se impart in: geologice gi paleonto-
logice, hidrologice, botanice. Dintre monumentele naturii care au o reali valoare
ecologici, gtiintifici, culturali, istorici gi care rcprezintd,gi importante obiective
de interes turistic putem menfiona urmitoarele: pe;tera Emil Racovild, complexul
Ra;cov, cheile Bute;ti, defileul Duruitoarea, reciful Stknca Mare, recifele Brdnzeni,
defileurile Buzdugeni, Burldne;ti, Trinca.
in grupul monumentelor de origine geologicd ;i paleontologicd intrd cca 86 de
monumente amplasate preponderent, in special cele geologice, in partea de nord:
raioanele Edinet, Billi, Soroca. Diversitatea acestor monumente cuprinde com-
plexe geologice, peisaje stincoase gi petro{ite, sectoare de meandre ale riurilot
peqteri, $rote, amplasamente de fauni fosili, unele cariere de calcar, pilnii carsti-
ce, defileuri ale riurilor, porliuni geomorfologice, denumite chei.
Monumentele naturii de originehidrologicd includ o serie de izvoare repartiza-
te pe tot.teritoriul republicii din care fac parte qi izvoare cu api minerali cu pro-
prietlti curative. Astfel de izvoare se intAlnesc in HArjauca (Ciliraqi), Onifcani
(Criuleni), Bahmut (Ungheni), in oragul Cahul qi in alte locuri.
Monumentele naturii de origine botanicd cuprind sectoare prefioase de vegeta-
fie forestieri amplasate in diferite regiuni ale republicii. Cele mai reprezentative
dintre ele sunt amplasate in preajma satelor Caracugeni (Briceni), Cuhureqti (Ca-
menca), HArjauca gi $ipoteni (Cnhraqi).
Dintre monumentele naturii facparte gi arborii seculari. Sub protecfie de stat
se afl6 433 arbori seculari. Cei mai reprezentativi sunt Stejarul lui $tefan cel Mare
din comuna CobAlnea ($oldinegti), care are virsta de cca 600 de ani, gi un alt
stejar al lui $tefan cel Mare din ocolul silvic Clpriana (Strigeni). Sub protecfie de
stat se afli gi alte specii: frasin, fag, platan, plop, alun, pir pidure{, castan.
 Ocrotirea mediului

Eaaluare curentd
l. Definegte notiunile:
arie naturald protejatd

re ze rv ali e gti i nlifi cd

fl. Continud frazele.

a) in R. Moldova ariile naturale protejate de stat ocupd
b) Instituirea ariilor naturale protejate a fost dictatd de necesitatea

c) ln cadrul rezervatiilor naturale o atenlie deosebitd se acordd 9i

lll. Descrie aria naturali protejati de stat din localitatea natali. in lipsa aces-
teia, descrie una la alegere. Gondu-te de algoritmul:
1, Categoria ariei naturale protejate.
2. Amplasarea.
3. Destinatia,
4. Caracteristica genera16.
5. Starea actual5.
6. Misurile de protectie preconizate.

lV. Propune 5-6 reguli de comportare ?ntr-o rezervatie gtiinlifici. Argumentea-

zd-le.

199
Tema 7.6. IMPACTUL ACTIUNII OMULUI ASUPRA PROPRIEI ' apn

EXISTENTE ' apa

cui
Poluarea mediului. Starea mediului ne afecteazi in mod direct viala 9i slnltatea
noastri. Pentru a trii tntr-un mediu cura!, pentru a respira aer curat, pentru a bea apl
curatl gi pentru a putea folosi condi$ile de viafi pe care ni le oferl natura este nevoie
de mai multi atenlie gi de mai multi responsabilitate din partea fiecirui cetilean.
insi oameniitrateaz|cu neglijenfi acest aspect important al vietii lor, ceea ce duce la lua
poluarea mediului, la distrugerea slnltilii fieciruia dintre noi gi a celor din jur.
tori
por
Orice introducere de citre om ln mediu, direct sau indirect, a unor substanle ne.
sau energii cu efecte vitlmitoare, care pot pune in pericol sinitatea omului, afec- i

ta resursele biologice gi toli factorii de mediu, este numiti poluare. Altfel spus, ditt
poluarea reprezinth impurificarea mediului inconjur[tor din cauza activitllilor evit
omului. Lumea a congtientizat fenor.nenul poluirii abia la jum[tatea secolului al ei, 1

I
XX-lea, cind au devenit vizibile consecinlele: smogul urban, ploile acide, efectul
rd
de ser[, reducerea stratului de ozon, deteriorarea grav| a calitilii apelor, aerului
ryl
gi solului, toate afectdnd, in mod dramatic, insugi omul. rr(n
in interrela{iile dintre om gi mediul ambiant, acesta din urmi exerciti asupra 7ns
omului influenle multiple, dintre care una din cele mai importante este acliu-
nea asupra s[n[ti!ii. Mediul conline factori care au o ac]iune favorabili asupra
EftA
slnitlfii, numi{i ,,factori sanogeni", 9i factori cu acfiune nefavorabili care deter- rii aerulu
minl inrluti{irea sau pierderea acesteia, denumi}i ,,factori patogeni". Ac{iunea persmnd
factorilor patogeni ai mediului asupra organismului uman pot fi acute, cronice cele mei I
gi directe.
mai muh
Efectele acute sunt determinate de concentrafii deosebit de mari ale poluan- unui sing
fllor din mediu. in marile epidemii de la Hamburg gi Petersburg de la sfArgitul - Poh
secolului trecut, generate de poluarea apei cu vibrionul holerei, mai tirziu in cea
!ioneazi
de la Londra, din 1952, detetminatl de poluarea cu pulberi gi dioxid de sulf s-au fali de d
inregistrat peste 4000 de decese. AceSte episoade au atras atenlia specialigtilor de inflan
asupra s[nitifii populafiei, declangAnd primele cercetiri sistematice in domeniul luantului
relafiei,,s[n[tate - poluare'l in aerpri
Efectele cronice rcprezintd cele mai frecvente forme de manifestare a acfiu- grad mar
nii polulrii mediului asupra sinitlfii umane. Majoritatea poluantilor existenfi in expector:
mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenla laaparip
lor permanenti, chiar in concentra{ii scizute, nu este lipsiti de efecte nedorite. nivelul ci
Efectele directe sunt reprezentate de modificirile care apar in starea de s[ni-
-Poh
tate a popula{iei ca urmare a expunerii la aginli poluanli. Aceste modificiri se plete, se
pot traduce in ordinea gravitifii prin: mene de
. cregtereamortalitefli diferitor
. cre$tereamorbiditltii somnoler
 Ocrotirea mediului

a apari{ia unor simptome sau modificiri fiziopatologice

a aparilia unor modifi,clri fiziologice directe gi/sau incdrcarea organismului
cu agentul sau agenlii poluanli

6
Z Sa4&z,ner4r
o c c a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a o o a a a a a a

Cele mai rdspdndite forme de poluare sunt cea chimicd, biologicd gifizica. Po-
luarea biologicd este produsd prin eliminarea gi rdsp1ndirea in mediul inconjurd-
tor a germenilor microbieni producdtori de boli. Pericolul principal reprezentat de
poluarea biologicd constd in declansarea de epidemii, care fac numeroase victi-
me. Datoritd mdsurilor luate, in prezent epidemiile au o frecvenld foafte redusd.
Poluarea chimicd constd in eliminarea gi rdspdndirea in mediul inconjurdtor a
diverselor substanle chimice. Aceastd formdt de poluare devine din ce in ce mai
evidentd, atdt prin cregterea nivelului de poluare, cdt mai ales prin diversificarea
ei, pericolul principal prezentdndu-l poten,tialultoxic ridicat al acestor substanle.
Poluarea fizicd este cea mai recentd si cuprinde, in primul rdnd, poluarea
radioactivd ca urmare a extinderiifolosirii izotopilor radioactiviin gtiinld, industrie,
agriculturd, zootehnie, medicind etc.; poluarea fonicd; poluarea termicd, cea mai
noud formd de poluare fizicd cu influen,te puternice asupra mediuluiinconjurdtor,

. .. . .:.:."::"::::o::.'.'.".1.,7,.'.1:.i! .!!!ii:i]il':.:'.'.:':::::':::.. .. .. ..
Efectele aerului poluat asupra slnitilii populaliei. Influenla directi a poluS-
rii aerului asupra sinit[lii populaliei consti in modificirile ce apar in organismul
persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferili poluanli atmosferici. De
cele mai multe ori, acliunea directd a poluirii aerului
este rezultanta interacliunii
mai multor poluan{i prezenli concomitent in atmosferl gi numai arareori acliunea
unui singur poluant. Cei mai reprezentativi poluanli din atmosferi sunt:
- poluanli cu acliune iritanti: pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce ac-
tioneazd la nivelul ciilor respiratorii care, degi prezintd. mecanisme de proteclie
fali de efectele nocive ale poluan{ilor (mucus, epitelii ciliate, etc), pot fi afectate
de inflamalii, rinite, faringite, laringite, brongite sau alveolite. Daci acliunea po-
luantului este de lungi durat6, pot ap[rea afecfiuni cronice; oxizii sulfului, ce apar
in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un
grad mare de solubilitate, produc iritalii ale ciilor respiratorii insolite de salivalie,
expectorafie, spasme 9i dificultili in respirafie, care la o acliune de lungi duratS duc
la aparilia brongitei cronice; oxizii azotului, formalila fel ca cei ai sulfului, produc la
nivelul ciilor respiratorii blocarea migcirilor cililor epiteliilor bronhice 9i traheale
- poluan{i cu acfiune asfixiantd: oxidul de carbon, rezultat din arderi incom-
plete, se combinl cu hemoglobina dAnd carboxihemoglobina, generAnd feno-
mene de lipsi de oxigen cu consecinfe dintre cele mai grave asupra respiraliei
diferitor lesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, amefeli,
somnolenfd, greatA, aritmii etc.

201
 .' ...7,- *
tl@*\EH[-,o.

- poluanfi cu actiune toxicd sistemici: plumbul, eliminat in atmosferl sub

formi de vapori care se condenseazi relativ repede, poate pitrunde in organis-
mul uman atAt pe cale respiratorie (mai periculoasi pentru ci ajunge direct in
sAnge), cAt gi pe cale digestivi (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organis-
mului). Acliunea nocivl a plumbului se exerciti la nivelul singelui, determinind
aparifia de anemii, gi la nivelul sistemului nervos, provocAnd rimAnerea in urml
in dezvoltarea intelectuali la copii
- poluanli cu acfiune cancerigeni: poluanfi organici ce rezult| din arderea
incompleti a combustibililor solizi qi lichizi. Se concentrcaz| in organism in
condiliile unei expuneri prelungite. Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul,
azbestul sunt poluanfi anorganici, prezenfi mai ales in mediile industriale
- poluan{i cu acfiune alergizanti: pulberile minerale sau organice ca qi gaze-
le (oxizi de azot, sulf, carbon) sau substanlele volatile din insecticide, detergen{i,
mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau manifestiri
oculare (conjunctivite gi blefarite) sau cutanate (eczeme, urticarii)
- poluanli cu acliune infectanti: sunt reprezentafi de germeni patogeni ai
difteriei, scarlatinei, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, varicelei, variolei, gripei,
guturaiului etc.
Efectele apei poluate asupra sinitifii populaliei. Ca si aerul, apa este un
factor indispensabil vielii: in organisme ea lndeplinegte multiple funcfii, de la di-
zolvarea gi absorblia elementelor nutritive la transportul qi eliminarea produgilor
nocivi gi/sau rezultali din metabolism. in condiliile polulrii mediului, calitatea
apei folositi de populalie poate constitui un important factor de imbolnivire:
- boli bacteriene: febra tifoide (poate fi combatuti prin vaccinarea antitifici
gi prin respectarea misurilor de igienl personali); dizenteria (este extrem de pe-
riculoasi prin efectele sale de deshidratare), nu existi un vaccin; holera, conside-
rati eradicati ln unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse
- boli virotice: poliomielita (o boala invalidanti, poate fi preveniti prin vacci-
nare); hepatita epidemici legati de transmiterea virusului prin apa contaminatl,
nu doar prin contactul cu omul bolnav
- boli parazitare: amibiaza (dizenteria amibiana); lambliaza sau giardiaza;
tricomoniaza
- boli neinfecfioase produse prin apa poluatl: intoxica{ii cu nitrafi, plumb,
mercur, cadmiu, arsen, pesticide
Misuri de prevenire qi combatere a poluirii. Primele inifiative de ocrotire
a mediului au ap[rut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvirii unor
specii pe cale de dispari{ie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii
s-au diversificat. Ea include acfiuni de prevenire a poluirii, de menfinere gi im-
bunitlfire a condiliilor de via]i pe Pimint. De proteclia mediului este responsa-
bil6lntreaga societate, in interesul intregii omeniri.
 Ocrotirea mediului

Eaaluare curentd
l. Definegte urmdtoarele nofiuni:
poluant biodegradabil

specie dispdrutd

ll. Completeazi tabelulcu cel pulin 3 exemple'

Poluantii apelor 9i sdndtatea

lll. Stabilegte corespondenla dintre cele doui colonite'

B
a) Poluare chimicd 1. Nitrali
b) Poluare biologicd 2.Zgomot
c) Poluare fizicd 3. Virusuri
4. Pesticide
5. Bacterii
6. lzotopi radioactivi
7. ingrdgdminte
B. Metale grele
9. Nitriti
10. Protozoare
lV. Alcituiegte un proiect de ecologizare a localitilii natale.

V. Propune 5-6 misuride protectie a aerului de poluare'

 Tema 7.7 SALVHII PLANETAT
sacogel
cale na
Starea de sinitate a Planetei. De curAnd a fost lansati cea mai recenti editie plu, sar
a Raportului Planeta Vie, cel mai important studiu ce prezinti o dat6 la 2 ani
tileni r
starea de sinitate a planetei. Raportul Planeta Vie esteionstruit urmirind doi
reversu
indicatori: Indexul Planeta Vie, ce reflecti starea de sinitate a ecosistemelor, gi
de dey
Amprenta ecologic6,, un,indicator care prezinti dimensiunea presiunii umane
de hirt
asupra resurselor naturale.
Prograr
Conform raportului: vi imp
Amprenta ecologici a omenirii s-a dublat din 1966 pani acum, ceea ce in- I Prin rer
seamni ci Pimintul are nevoie de un an gi jumitate pintru a produce resur- emisiik
sele pe care oamenii le consumi intr-un an. pane inzozs,o-eiir.u va ajunge - sdi
si consume resursele naturale a doui planete. Planeta nu ne poate ofeii inia din locr
fieciruia decat 1,8 hectare de teren gi ipn. Dac[ cererile vor iregte ln acelagi rosturil
ritm ca gi pin6 acum, pani in 2030 omenirea va ajunge si consume res.rrrei. 25 la su
naturale a doui planete, degi e foarte posibil ca aceite risurse s[ se fi consumat bilului
deja. cel mai mare consumator de resurse este SUA. Daci to{i oamenii din gi meq
toate {irile globului ar avea acelagi stil de via{i cu cel american, ar fi nevoie de reducer
cinci planete pentru a satisface nevoile de consum - sA,
lnrile dezvoltate consumi, in medie, de cinci ori mai mult decdt cele slab candesr
dezvoltate. Jirile cu cea mai mare amprenti pe cap de locuitor sunt: econo|I
euatar,
Kuwait, Emiratele Arabe unite, Danemarca, StatelJunite ale Americii, Belgia, se \ra lu
Australia, Canada, Olanda qi Irlanda -d
' Planeta se confrunti cu o crizldeapi dulce tot mai gravi. Cel pulin 2,7 mLd o ma$r
de oameni trliesc in zone care se confruntl cu seceti accentuati minim o luni gazeP
qe an. Conform previziunilor Na{iunilor Unite, pini in 2025, aproximativ 213 ci, in cr
din populafia lumii va locui in zone in care ua fi dificil d^e procurat. De - sn1
asemenea' oceanele planetei sunt grav afectate "pu
de poluare gi supiaexploatare. pac. Un
Pescuitul in oceane a crescut de 5 ori ln ultimele O decenii, de L tg *il. totr. viefii sal
in 1950, la87 de mil. tone in 2005 -ed
' Biodiversitatea continui si fie ln declin, in special in zonele tropicale, speci- dinfi 9i
ile tropicale inregistrind un declin de 600/o in ultimii 40 de ani, qi in habitatele
tradifior
de api dulce
vi spila
Cum putem salva Planeta. Planeta noastri este casa noastri comuni gi de fi- pentrua
ecare dintre noi, locatarii ei, depinde cat de confortabil ne vom simfi in .u. Arteri
te dekil
starea ecologici a planetei este deplorabili qi ea are nevoie de aiutorul nostru.
- sdn
Prin fapte mirunte putem contribui la salvarea planetei. puterulr
Fiecare om ar trebui:
energia:
- sd reducd, sd reutilizeze, sd recicleze. Este la indemina fieciruia si redu-
ci cantitatea deqeurilor prin: a) alegerea produselor reutilizabile ln locul celor l scoatefi

consumabile; b) cumpirarea de produse cu ambalaj minimal; c) renunfarea la

 Ocrotirea mediului

sacogele de polietileni care au o durati de via![ scurti, iar descompunerea lor pe

cale naturall este practic imposibili; d) folosirea repetati a lucrurilor, de exem-
plu, sacogele de polietileni pot fi folosite ca saci de gunoi, iar sticlele de polie-
tilenl dupi destinarea lor directi - pistrarea gi transportarea apei; e) folosirea
reversului hArtiei de scris. Prin acliuni atit de simple se poate reduce cantitatea
de degeuri Ei se pot salva pidurile; f) utilizarea containerelor destinate colectdrii
de hArtie, plastic, sticli gi a cutiilor de aluminiu. Daci nu exist[ un asemenea
program de reciclare la locul de munci, gcoali sau in comunitate, nu ezitali si
v[ implicali in demersurile necesare pentru a fi demarat un astfel de program.
Prin reciclarea doar a jumitate din degeurile menajere, individual putem reduce
emisiile de dioxid de carbon in atmosferi
- sd utilizeze mai pulind cdldurd Si aer condifionat.Izolareatermici a perelilor
din locuintl Ei mansardi, cAt gi etangarea cu chituri performante sau cu silicon a
rosturilor de la ugi gi ferestre, poate reduce costurile de incilzire cu mai mult de
25 la suti, prin reducerea cantitilii dg energie necesari inc[lzirii sau ricirii imo-
bilului. Reducerea cantitilii excesive de c[lduri pe timpul somnului de noapte
gi menlinerea pe duratazilei a unei temperaturi moderate in locuinli ar putea
reduce cantitatea dioxidului de carbon cu aproximativ 2000 de kg in fiecare an
- sd ,,schimbe un bec". Daci fiecare familie ar inlocui becurile obignuite (cu in-
candescentl) de lumini cu lumini fluorescenli compact[ (CFL) sau cu becurile
economice, de generalie cAt mai avansatS, cantitatea de energie electrici necesari
se va reduce cu 1/3, iar cantitatea de c[lduri degajati se va reduce cu70la sut[
- sd cumpere produse eficiente energetic. Cind vine timpul si ne cumpdrim
o magini noui, ar trebui si alegem una care oferi un raport bun al emisiilor de
gaze per kilometru. Aparatele de uz casnic pot fi alese acum dupi clasi energeti-
ci, in care ,,4'sunt cele mai eficiente gi economice.
- si planteze un copac in fiecare an. Cu toli avem mijloace de a planti un co-
pac. Un singur copac absoarbe aproximativ o toni de dioxid de carbon in timpul
vielii sale
- sd reducd consumul de apd. Pentru aceasta: a) oprili apa cAnd vi spilali pe
dinli Ei vefi economisi zilnic cel pulin 10 I de api; b) uscali rufele prin metoda
tradilionall - cu ajutorul sforilor gi a clegtilor; c) nu lisali apa sa curgi in timp ce
vi spilali pe mAini: folosili apa la inceput, pentru a vi uda mAinile, gi la sfArgit -
pentru a le cliti; d) odati pe siptlmAni fili vegetarieni: pentru a produce jumita-
te de kilogram de carne se cer 10 mii I de apl qi cAliva copaci tlia]i pentru pigune
- sd reducd consumul de energie. Cu acest scop: a) deconectali monitorul com-
puterului, chiar daci v[ ridicali pe un timp scurt. Monitorul consumi 80 % din
energia folositi de computer; b) dupi ce vi inclrcali telefonul mobil nu uitafi si
scoateli inclrc[torul din prizi; c) iegind din camer[ stingeli becul.

205
ModululVII

Eaaluare curentd T
l.Enrr
L Explici in viziune proprie nofiunea:
mentalitate e0ologice
,, 1l
ll. propune cel pulin 5 acliuni de imbunitdlire a calitilii mediului localitilii
natale.

lll. Argumenteazi afirmalia: Salvarea planetei este problema fiecdruia dintre

noi.
d
v.o{
lv. Elaboreazi planul unui proiect de actiune: salvati planeta. =
.J
il
6-
Fl
Vl. Sel
Prc
pla

t--
I

ecologici a populaliei' Vll. Pr

V. Propune un motou, un placard care ar trezi congtiinfa
 Ocrotirea mediului

l.Enumeri:
a) poluantii aerului atmosferic
b) poluanliiapei
c) factorii degradirii solului
ll. Estimeazi urmirile arderii frunzelor cizute in jurul caselor de locuit.

lll. Ce reguli ai trebui respectate pentru a nu polua mediul la infiintarea unei

ferme de animale?

lV. Enumeri citeva specii de plante 9i animale incluse in Cartea Rogie a Repu-
bliciiMoldova.

V. Gompleteazi tabelul,
D iversitate a de geu ri I o r m en ai ere

Nr. d/o urbane menajere sanitare industriale agrozootehnice

2.
3.

Vl. Selecteazi nofiunile cdte treiin baza unui criteriu'

Produse chimice, apd termicS, pesticide, poluan{i naturali, centrale electrice,
plante, ingrSgdminte minerale, animale, intreprinderi

Vll. Propune misuri de protecfie a fdntinilor (cel pulin trei)'

 MODELE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE GENETICA
lNcnucrq.lnna. uoxonrnrunA
ProblemI. Culoarea cdpruie a ochilor la om o domini pe cea albastri. Ce culoare a ochilor
vor avea copiii intr-o familie unde ambii pdrinli sunt heterozigoli dupd culoarea ochilor ?'

Se di:
I - ochi cdprui
a- ochi albaqtri
vQAa
p 6.La
FI?
Rezolvare. Conform condiliei problemei, ambii pirinfi sunt heterozigoli qi, deci, au geno-
tipul Aa. Folosind simbolica genetici afldm rezultatul incrucigirii:

+
d A a

A AA Aa
'\ ,./
a Aa aa
AA Aa Aa aa

Rispuns. in aceastd familie 75% din copii vor avea ochi ciprui, iar 25Yo - ochi albaqtri
ixcnuc6enro DTHIBRTDA
Problemi. La prune, culoarea rogie fructelor este determinatd de gena dominantS, iar cea
a
galbend de gena recesivd. Forma rotundd a fructelor este caracter dominant fald de cea ovald.
Perechile de gene se afl6 in cromozomi neomologi. Ce descendenld dupd fenotip se poate
ob{ine la incruciqarea unei plante diheterozigote cu o plantd cu fructe galbene ovale?
Sedi:
,4- culoare rogie -B - forma rotundd
a - culoare galbend b - formd oval6
PQAaBb
Pd aabb
FI?
Rezolvare. Plantele diheterozigote vor produce patru tipuri de gamefi, iar plantele ho-
mozigote recesive un singur tip de gameli ce conlin ambele gene recesive, precum ttmeazd.
Folosind grilajul lui Punnet, afl6m rezultatul incrucigdrii . La incrucigarea plantelor menlionate
vom obline urmdtoarea descendenld .
PQAaBb x Pjaabb
e--<
AB AaBb
ab

Plante cu fructe roqii rot-nde (25%)

Ab Aabb Plante cu fructe rogii ovale (25Yo)

aB aaBb Plante cu fructe galbene rofinde (25%)

ab aabb Plante cu fructe galbene, ovale (25o/o)

Rlspuns: in urma acestei incruciqiri se pot obline patru clase fenotipice in raport de l:1:1: I