Proportia de Aur La Nivelul Faciesului Uman PDF

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE
„GRIGORE T. POPA” IASI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
LUCRARE DE
LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific: Sef.Lucr.Dr. Corina Cristescu
Îndrumător științific:Asist.Dr.Dragoș Virvescu
Absolvent:
Popescu Marius
2014
1
2
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
”GRIGORE.T.POPA” IAȘI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA PROTEZA FIXĂ- GNATOLOGIE- ESTETICĂ

DENTO-SOMATO-FACIALĂ
STUDIU COMPARATIV ASUPRA

PROPORȚIILOR DETERMINATE LA
NIVELUL ARCULUI ANTERIOR MAXILAR
Coordonator științific: Sef Lucr.Dr. Corina Cristescu
Îndrumător științific: Asist.Dr. Dragoș Virvescu
Student:
Popescu Marius
2014
3
CUPRINS
I. NIVELUL CUNOAȘTERII
1.1. Introducere.Motivația alegerii temei..............................................1
1.2. Standarde de frumusete și estetică.................................................4
1.3. Cum ne influenteaza imaginea personala…………………………..9

1.4 Conceptul de simetrie si numarul de aur ………………...................18
1.5 Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale…………24
II.CONTRIBUȚII PERSONALE:
STUDIU COMPARATIV ASUPRA PROPORȚIILOR

DETERMINATE LA NIVELUL ARCULUI ANTERIOR MAXILAR
2.1.Introducere........................................................................................29
2.2.Scopul studiului..............................................................................33
2.3.Material și metodă.............................................................................33
2.4.Rezultate și discuții.............................................................................38
CONCLUZII...............................................................................................62
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................64
4
NIVELUL CUNOAȘTERII
5
I.1. INTRODUCERE
“Frumusețea este o manifestare a legilor naturale secrete, care altfel ar
fi fost ascunse de noi pentru totdeauna.” (Johann Wolfgang von Goethe)
Constientizarea si imaginea personala
Simtul de constientizare este specific fiecarei vietuitoare cunoscuta.
Acest aspect a fost studiat in domenii precum evolutia umana, antropologie,
psihologie evolutionara, sociologie unde oamenii au ajuns la concluzia ca
pana si cela mai simple organisme cum ar fi bacteriile sunt intr-o oarecare
masura constiente. Desi la acest nivel constientizarea are un rol destul de
rudimentar, ea este prezenta totusi observand cum pana si cele mai mici
celule reactioneaza diferit la lumina, vibratii, presiune, modificari chimice.
Omul insa este cea mai evoluata specie din regnul animal din acest punct de
vedere. Daca animalele se bazeaza doar pe simturile esentiale vaz, auz,
miros, gust pentru a supravietui, gradul de constientizare fiind unul mult mai
ridicat la specia umana. Astfel oamenii sunt singurii care sunt constienti de
lumea in care traim, de evenimentele istorice, de perspectiva viitorului si mai
ales de felul in care arata. Imaginea omului este foarte importanta pentru
acesta incluzand aspectul fizic, capacitatea intelectuala sau statutul social 1.
Profesorul Vasu Reddy a efectuat un experiment pe copii bazat pe
testul de recunoastere in oglinda, dezvoltat inainte de profesorul Gordon
Gallup Jr. , cu scopul de a vedea care este varsta la care omul devine
constient de propria imagine. Acesta a pus copii de diferite varste in fata
oglinzii intr-o prima faza. In a doua faza au indepartat oglinda si a plasat un
punct pe fata acestora aproape de nas. S-a observat daca copii realizeaza de
prezenta punctului de pe fata lor, caz in care imediat dupa ce se uitau in
oglinda atingeau cu degetul punctul. Concluzia studiului a fost ca copii
devin constienti in jurul varstea de 18-24 luni. Fiind insa singura specie care
6
poarta haine si bijuterii, fiind singura preocupata de felul in care aratam
pentru cei din jur, unii cercetatori au incercat sa afle de la ce varsta imaginea
personala incepe sa devina un aspect important in viata noastra. Philippe
Rochat, profesor de psihologie la universitatea Emory din Atlanta, USA a
studiat acest lucru. El spune ca primul indiciu al prezentei acestui factor la
copii este dorinta acestora de a se integra cu cei din jur. Unul dintre studiile
efectuate de el a fost similiar celui al profesorului Vasu Reddy. Acesta si-a
pus pe frunte atat lui cat si mamelor o foaie de hartie. Copiii au fost invitati
sa se uite in oglinda pentru a vedea ca ei nu au aceasta foaie de hartie lipita
de frunte. Urmatorul pas a fost acela de a le lipi si acestora pe frunte foaia
respectiva. Copii care sunt preocupati de cum sunt priviti de cei din jur isi
lasa foaia pe frunte din dorinta de integrare, iar cei care nu sunt constienti de
acest lucru si-o vor indeparta. Rezultatele numeroaselor studii efectuate de
acesta au fost ca simtul de conformitate, dorinta de integrare cu cei din jur,
constiinta imaginii de sine apare la varsta de 5 ani 2.
II.2 Standarde de frumusete și estetică

Frumosul prin definitie reprezinta o caracteristica a unui obiect, loc,
persoana care place privitorului pentru armonia liniilor, miscarilor, culorilor,
o calitate cu valoare estetica. Altfel spus este o entitate ce este interpretata ca
fiind in balanta si armonie perfecta cu natura. Cu toate acestea datorita
subiectivismului “frumusetea e in ochii privitorului”.
Cuvantul “frumos” provine din grecescul “kallos” sau “hōraios” dupa
greaca Koine care inseamna “ora”, frumusetea fiind asociata cu timpul,
grecii spunand ca orice lucru e frumos la timpul lui3.
Ce e frumos difera in functie de cultura, regiunea de locuinta, sex,
rasa, educatie, etc. asadar daca e sa ne uitam in parti diferite ale pamantului
7
standardele de frumusete sunt destul de variate. In Japonia exista o reteta de
tratament de infrumusetare pe baza de excremente de privighetoare care se
spune ca face fata mai tanara; in China, in incercarea de a fi servile si
diminutive barbatului acestea isi leaga picioarele pentru a impiedica
cresterea; in tribul Kayan situat la granita dintre Burna si Tailanda
frumusetea la femei se masoara dupa numarul de inele ce le poarta acestea la
gat inca de la 5 ani, idealul acestora de frumusete fiind acela de a avea un gat
cat mai lung. In Africa standardele variaza de la un capat la celalalt dupa
cum urmeaza: in tribul Karo femeile frumoase si cele mai probabil sa isi
gaseasca un partener trebuie sa urmeze un proces in urma caruia li se
cicatrizeaza abdomenul acest lucru fiind gasit atragator; in Mauritania
frumusetea se masoara dupa greutate4,5,6
Estetica se afla intr-o puternica relatie cu arta, filosofia si stiinta.
Pentru a putea dovedi acest lucru trebuie sa definim fiecare dintre acestea.
Astfel arta este produsul cunostintelor si abilitatilor de a realiza si a aprecia
lucrurile frumoase. Reprezinta deci expresia frumusetii si al bunului gust.
Filosofia este o disciplina a culturii ce reprezinta o modalitate de gandire si
cercetare formata dintr-o multitudine de notiuni si idei ce cauta prin aspecte
generale ce nu pot fi cuantificate sau clasificate, conceptii despre viata si
modul in care traim. Mai departe intervine stiinta care prin masurarea si
clasificarea adevarurilor concrete, observatie si rationament este intr-o
permanenta cautare de noi adevaruri. Cand vorbim de estetica nu trebuie sa
ne referim doar din punct de vedere fizic. Aceasta include si personalitatea si
caracterul indivizilor care pot face o persoana cu fizic mai putin atragator sa
para frumoasa7,8,9,10.
I.3. Cum ne influenteaza imaginea personala

8
Observam deci ca intervine si componenta psihologica. Pentru a
putea intelege in totalitate ce reprezinta estetica in ochii oamenilor mi-am
pus intrebarea : de ce conteaza atat de mult propria imagine pentru acestia?
Imaginea personala este unul dintre puntele cheie care ne ajuta in
relatiile de zi cu zi. Incepand cu cei din jurul nostru si pana la relatiile de
serviciu
“Mintea umana, datorita dorintei sale de cunoastere, intelegere si
control, crede in mod eronat ca opiniile si punctele sale de vedere reprezinta
adevarul. Trebuie sa ai o perspectiva mai larga decat propria gandire ptr a-ti
da seama ca indiferent cum interpretezi “viata ta” ori comportamentul altora,
indiferent cum judeci o situatie, acest lucru nu reprezinta altceva decat un
punct de vedere. Realitatea insa este un intreg unificat, in care toate piesele
sunt interconectate si nimic nu exista de unul singur. Gandirea fragmenteaza
realitatea – o taie in felii si bucati conceptuale.”
Aspectul fizic este primul lucru care iese în evidenţă si primul lucru
după care suntem catalogaţi.
Felul în care sunt percepuţi de cei din jur, pentru mulţi dintre noi
reprezintă un aspect esenţial. Dar sunt şi persoane care îşi autosugerează
anumite defecte de care devin practic obsedate. De cele mai multe ori, aceste
defecte care: fie sunt inventate de persoana în sine, fie că sunt sesizate de
alţii, provocand de regula un blocaj psihic care are influenţe puternice
asupra stării sale. Sentimente de inferioritate, de frustrare pun stăpânire pe
individ, astfel încât acesta nu se mai simte sigur pe el şi de multe ori se
ajunge chiar la stări depresive. Acceptarea de sine, indiferent de puterea de
influenţare a celor din jur, reprezintă o premisă importantă a unui echilibru
psihic.
9
Succesul profesional depinde in mare parte de actiunile noastre, insa o
importanta deosebita il detine si modul in care esti perceput de ceilalti.
Foarte multe studii ne arata11
impactul imaginii personale asupra evolutiei in cariera, iar unii experti sunt
de parere ca infatisarea este chiar mai importanta decat o scrisoare de
intentie. Structura fetei, culoarea parului si greutatea corpului sunt elemente
care ne pot influenta viata profesionala si chiar veniturile.
Fizicul te ajută de multe ori să deschizi nişte uşi. Însă, doar el, nu te
ajută îndeajuns. Aspectul fizic al fiecăruia porneşte şi de la psihicul nostru,
de la modul cum ne percepem pe noi înşine, de la câtă încredere avem în noi
şi de la cât de vulnerabili suntem în faţa influenţei negative care ar putea
veni dinspre ceilalţi.
Un renumit doctor chirurg roman, Constantin Stan, spunea ca
presiunea societatii in care traim impune standarde, cateodata, greu de atins.
Dincolo de capacitatile noastre profesionale, aspectul fizic este o carte de
vizita, de aceea orice metoda prin care il putem imbunatati este binevenita.
Atat chirurgia estetica, cat si medicina estetica (tratamentele nechirurgicale)
incearca sa gaseasca rezolvare la cat mai multe din problemele noastre12.
Un studiu realizat pe jumatate din companiile clasate in Fortune 500
a aratat ca in medie, barbatii cu functia de Director General din aceste
companii aveau inaltimea de aproximativ 1, 90 m, potrivit
BusinessInsider.com. Cercetatorii de la Universitatea Queensland au aratat
ca femeile blonde au sanse sa obtina salarii cu 7% mai mari decat restul
femeilor cu alta culoare a parului. Acelasi studiu a demonstrat ca femeile
blonde se casatoresc cu barbati care castiga cu 6% mai mult decat sotii de
femei cu alta culoare a parului. Un sociolog din cadrul Universitatii din New
York a realizat un studiu prin care a descoperit ca greutatea unei femei
10
influenteaza negativ venitul familiei sale si "prestigiul profesional". Mai
exact, potrivit studiului, o crestere de 1% a masei corporale a unei femei
poate avea ca efect scaderea cu 0,6% a venitului intregii familii. Cercetarile
anterioare au aratat ca trasaturile "de copil" la barbati nu reprezentau o
garantie pentru cei care aspirau la posturi de leadership, pentru ca aceste
trasaturi submineaza perceptia generala asupra competentei. Persoanele cu
trasaturi mature se bucura de un avantaj profesional fata de cei cu trasaturi
puerile, care au caracteristici precum ochii mari si rotunzi, sprancene inalte
si barbia subtire , pentru care sunt judecati ca fiind mai putin competenti 13.
Specialistii Business Insider sunt de parere ca asimetria elementelor
fizice influenteaza negativ sansa de a primi un post mai bine platit.
Simetria este cel mai concret indiciu al frumusetii percepute ca atare,
iar persoanele atractive pot catiga mult mai multi bani decat restul, potrivit
publicatiei citate
Studiile de specialitate au mai conturat o idee conform careia ar exista
o legatura stransa intre aspectul fizic placut si succesul profesional.Mai
exact, cu cat o persoana arata mai bine, cu atat mai mare este gradul de
incredere pe care il inspira, iar increderea este trasatura de baza pentru liderii
adevarati.
O alta descoperire in cadrul studiului a fost ca persoanele care
zambesc inspira mai multa incredere decat cele care nu exprima astfel de
trairi.
Un studiu intitulat "Frumusetea pe piata muncii" a aratat ca oamenii
cu aspect fizic peste nivelul mediu primesc un salariu cu cel putin 5% mai
mare decat cei de la nivel mediu, iar oamenii mai putin atragatori obtin un
salariu cu pana la 10% mai mic decat media.
Desigur, este un avantaj sa arati bine si exista multe studii de
11
specialitate care sa demonstreze asta. Nou-nascutii frumosi beneficiaza de
mai multa atente din partea celor din jur, profesorii au asteptari mai mari de
la copiii frumosi din clasa lor, iar deciziile de angajare se bazeaza in mare
parte pe aspectulfizic, chiar daca asta se intampla la nivel de subconstient.
I.4. Conceptul de simetrie si numarul de aur

Simetria poate avea 2 intelesuri. Unul este acela al armoniei, balantei
si a proportiilor, iar celalalt e privit in contextul matematicii unde este
prezent tiparul de auto-similitudine. Desi are 2 intelesuri diferite, cele 2
definitii se afla intr-o relatie stransa. SImetria poate fi discutata din mai
multe puncte de vedere cuprinzand o serie mare de domenii cum ar fi in
geometrie, fizica, biologie, chimie, insa noi vom discuta in cadrul isoriei,
arhitecturei, artei si pana la urma al culturii.
Arhitectii au folosit acest concept in ideea de a transmite privitorului o
idee importanta, cladirile construite fiind expresia fizica a convingerilor si a
idealurilor autorului. Acesta a fost un succes observand cum monumentele
care au urmat acest concept sunt cunoscute in intreaga lume. Iata cateva
exemple: Piramidele Egiptene, Panthenonul, primele 2 temple ale
Ierusalimului, Orasul Interzis din China, catedralele care au urmat stilul
arhitectural gotic, Taj Mahal India14.
De a lungul istoriei multi filosofi, artisti si matematicieni au incercat
sa gaseasca o definitie a frumosului care sa se regaseasca in natura in general
si nu particular. Astfel cea mai veche definitie este data de scoala lui
Pitagora care a gasit o relatie intre matematica si lucrurile presupuse a fi
frumoase. Aceasta consta in simetrie si proportie, considerand lucrurile
proportionate dupa ratia de aur ca fiind din punct de vedere estetic mai
placute.
12
În literatura matematică de specialitate secțiunea de aur mai are ca
simbol și litera grecească τ (tau), luată de la cuvântul grecesc τομη, to-mi,
care înseamnă "tăietură" sau "secțiune". Abia la începutul secolului XX
matematicianul american Mark Barr i-a dat raportului numele de Φ (phi),
provenind de la prima literă din numele celebrului sculptor Phidias, care a
trăit aproximativ între 490-430 î.Hr. Cele mai mari realizări ale lui Phidias
au fost statuile "Athena Partenos" din Atena și Statuia lui Zeus din Olympia.
Barr a decis să-l onoreze cu acest gest, deoarece mulți istorici ai artei au
susținut că acesta a folosit de multe ori secțiunea de aur în lucrările sale. Dat
fiind entuziasmul generat de acest număr încă din antichitate, am putea crede
că numele de "Secțiunea de Aur" are origini vechi. Totuși anumite cărți
prestigioase din istoria matematicii, precum Natura Matematicii în Epoca lui
Platon de François Lasserre, sau O Istorie a Matematicii de Charles B.
Boyer, plasează originea acestui nume în secolele XV respectiv XVI. Însă în
cartea "Secțiunea de Aur:Povestea lui Phi, cel mai uimitor număr" de Mario
Livio apare următorul pasaj:
"Atâta cât pot eu afirma trecând în revistă mare parte din efortul de
reconstituire a faptelor, acest termen a fost folosit pentru prima dată de
Martin Ohm (fratele faimosului fizician Georg Simon Ohm, cel care a dat
numele legii Ohm din electromagnetism), în a doua ediție din 1835 a cărții
sale «Die reine Elementar-Mathematik» (Matematica pură elementară).
Ohm scrie la subsol: «Această împărțire a unui segment de dreaptă în
asemenea mod este numit în mod curent "secțiune de aur".» Aceasta arată
că nu el ar fi inventat termenul, ci că folosea o denumire general acceptată.
Faptul că el n-a folosit-o și în prima ediție a cărții sale în 1826 sugerează
cel puțin că denumirea de Secțiune de Aur (în germană «Goldener Schnitt»)
și-a dobândit popularitatea abia prin anul 1830. Eventual denumirea fusese
13
folosită și mai înainte în cercuri nematematice. Indubitabil este însă că, în
urma cărții lui Ohm, numele «Secțiune de Aur» a început să apară în mod
frecvent în literatura matematică germană și de istoria artei...".
Picturile, sculpturile si arhitectura au urmat aceasta filosofie din

Grecia antica pana in perioada renasterii si umanismului. Inca din antichitate
multi pictori, sculptori, arhitecti a aplicat acest raport in operele lor. Phidias
(500-432 i.Hr.), sculptor grec, a aplicat numarul phi in constructia
Parthenonului; Euclid (365-300 i.Hr.) de asemeni a folosit phi in constructia
unei pentagrame acestea fiind doar cateva exemple.
Proportia de aur cunoscuta si sub numele raportul de aur, sectiunea de
aur sau numarul de aur, a fost definita de Euclid din Alexandria,
părintele geometriei ca sistem deductiv formalizat astfel : ”Spunem că un
segment de dreaptă a fost împărțit în medie și extremă rație atunci când
segmentul întreg se raportează la segmentul mai mare precum se raportează
segmentul cel mare la cel mai mic". Notata cu Φ (phi) dupa a 21-a litera
greceasca este primul numar irational definit si descris in istorie. Matematic
este definita astfel: a/b=(a+b)/a=1.618033... si duce la infinit. La
descoperirea acestui numar adeptii matematicianului Pitagora au avut un
mare soc. Concepția pitagoreică despre lume se baza pe o extremă față de
arithmos - adică proprietățile intrinseci ale numerelor întregi și ale fracțiilor
lor - și presupusul lor rol în cosmos. Pitagoreicii erau neîndoielnic convinși
că existența unor numere precum Φ era atât de înfricoșătoare încât ea trebuia
să reprezinte un fel de eroare cosmică, o informație care ar trebui suprimată
și ținută secret.
14
Sirul lui Fibonacci, spirala logaritmica, dreptunghiul de aur,
triunghiul de aur
Sirul lui Fibonacci are o puternica legatura cu proportia de aur. Acest
sir a fost dezvoltata de matematicianul Leonardo Fibonacci sau Leonardo
Pisano. Acesta s-a nascut la Pisa, Italia in anul 1175 si este cunoscut drept
cel mai important matematician al vremii sale. Fibonacci nu este numele sau
real ci este o prescurtare a latinescului “filius Bonacci” care inseamna “fiul
lui Bonacci”. Acest nume a fost folosit pentru prima oara in intitularea
primei sale carti. Acesta a deprins gustul pentru matematica in urma
numeroaselor calatorii de-a lungul coastei Marii Mediterane unde a invatat
principiile aritmetice a diversilor comercianti cu care a intrat in contact.
Contributia in domeniu a fost una importanta, Fibonacci fiind printre primii
care au introdus sistemul numeric arabic in Europa. Insa el este cunoscut
pentru sirul de numere dezvoltat in cartea sa Liber Abaci unde si-a pus
intrebarea: cate perechi de iepuri sunt create de o singura pereche intr-un an.
De aici a rezultat urmatoarea secventa de numere: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21,
34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597, 2584, …, fiecare numar
reprezentand suma celor doua de dinaintea lui. Legatura acestui sir cu ratia
de aur este aceea ca daca luam un numar din aceasta secventa si il impartim
la numarul de dinaintea lui obtinem niste rezultate apropiate unele de
15
celelalte, rezultate ce tind spre numarul phi(1.618). Deci Φ este limita seriei
formata din rapoartele acestor numere, desi nu e niciodata atinsa15.
Spirala logaritmica descrisa pentru prima oara de Descartes este o
spirala cu caracter simetric, de auto-similiaritate si poate fi descrisa ca o
curba care creste la infinit dar nu isi schimba tiparul. Numele ei derivă din
modul în care crește raza atunci când parcurgem curba și mai este cunoscută
și sub numele de spirala echiunghiulară, care evidențiază o proprietate
interesantă a acesteia: dacă se trasează o dreaptă dinspre pol spre orice punct
al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Jacques Bernoulli a numit-o
“spira mirabilis” (spirala miraculoasa) atribuindu-i umatoarea definitie:
“eadem mutato resurgo”, “desi schimbata, ma reintorc aceeasi” de aici si
proprietatea de auto-similaritate. Spirala logaritmică se construiește ducând
sferturi de cerc în pătratele menționate anterior. Sferturile de cerc au centrele
în unul din vârfurile pătratelor și razele egale cu lungimile laturilor
pătratelor16.
Un dreptunghi în care raportul dintre lungime și lățime este egal cu
numărul de aur se numește dreptunghi de aur și este singurul dreptunghi cu
proprietatea că decuparea din el a unui pătrat produce un dreptunghi similar.
În plus, orice pereche de diagonale duse în dreptunghiuri succesive ale seriei
de dreptunghiuri se vor întâlni în același punct. Seria dreptunghiurilor din ce
în ce mai mici converg spre un punct niciodată atins, numit polul spiralei
logaritmice asociate, pe care matematicianul Clifford Pickover l-a
supranumit „ochiul lui Dumnezeu“(fig.1)
16
Fig.1. Spirala logaritmică asociată proporției de Aur
O asemenea relatie poate fi gasita si intr-un triunghi echilateral cu
unghiurile de 72-72-36. Aici baza triunghiului se afla in raport de aur cu
celelalte laturi. Mai departe daca ducem o bisectoare din unul din cele 2
unghiuri de 72 aceasta va imparte latura respectiva in 2 laturi ce sunt in
raport de aur si obtinem de asemenea un triunghi in dimensiuni mai mici,
insa cu aceleasi rapoarte si unghiuri ca cel initial. Acesta este triunghiul de
aur (fig.2).
Fig.2 Triunghiul de Au
Importanta numarului de aur in natura este incontestabila, el este
ubicuitar si se pare ca il cautam.Poate in mod surprinzator, aceste conceptii
matematice se gasesc peste tot si au mai mult de a face cu o aranjare
eficienta. Astfel numarul petalelor de la unele flori urmaresc sirul lui
Fibonacci. Exemple: piciorul-cocosului are 5 petale, floarea de cicoare are
21, margaretele 34. De asemenea petalele sunt aranjate intr-un tipar
17
0.618034 (per turn) permitand cea mai buna expunere la soare. Un exemplu
evident il observam la semintele din centru florii-soarelui. Bobocii de floare,
din care se formeaza semintele, cresc dinstre centru spre periferie, iar fiecare
impinge o samanta spre exterior. Fiecare noua samanta creste la un unghi de
aur fata de cea din fata sa, floarea-soarelui avand configuratia in care
semintele sunt cat mai eficient aranjate, indiferent de cat de mare va creste.
Acest tip de aranjament produce tipare circulare sau spirale, numarul lor
gasindu-se in sirul lui Fibonacci. Un trunchi de copac va creste pana va
forma o ramura ce creeaza 2 puncte de crestere. Apoi una din tulpini se va
divide in 2, cealalta ramanand in stare latenta. Acesta reprezinta si tiparul
sistemului de radacini. Spirala logaritmica poate fi gasita in cochilia unui
melc,cohlea urechii interne, Calea Lactee, aspectul meteorologic al
uraganelor. Fata umana reprezinta un exemplu perfect valabil proportiei de
aur.
Un exemplu clasic prin care putem ilustra proportia divina la corpul
uman il reprezinta desenul lui Leonardo da Vinci cu opera sa Vitruvian
Man(fig.3).
18
Fig. 3 Omul Vitruvian
Aceste ilustreaza corpul uman in proportii ideale. Aici putem analiza

urmatoarele rapoarte si anume : distanta de la cap la ombilic- distanta de la
ombilic la picioare, distanta de la umarul drept la varful degetelor mainii
stangi- inaltimea totala. Aceste rapoarte sunt in perfecta concordanta cu
relatia divina.
I.6.Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale

Analiza esteticii faciale are la baza unele reguli. Conceptele generale
care stau la baza acestei nalize sunt simetria, egalitatea partilor si proportiile
repetitive.
In acest context, clinicienii trebuie sa intervina si sa corecteze anumite
probleme dentare sau legate de intreg aparatul dento-maxilar. Aici intervine
stiinta si necesitatea acumularii cunostintelor asupra multiplelor variante
terapeutice. Nu putem aplica un aparat daca nu stim ce consecinte rezulta din
aplicarea acestuia. In studiul esteticii se remarca 3 metode de analiza:
19
observatia directa, analiza pozelor si cefalometria. Cunoaşterea şi aplicarea
diferitelor metode cefalometrice s-a dovedit o necesitate pentru practica
medicală ortodontică şi cercetarea ştiinţifică.
Analiza cefalometrica desi dezvoltata de B. Holly Broadbent in 1931,
abia in 1948 s-a ajuns la concluzia ca este o metoda buna de diagnostic in
ortodontie, diferentiind tiparele scheletale. Odata cu modernizarea metodelor
de investigatie, s-au putut stabili coordonate in cele 3 planuri: sagital,
vertical si transversal.
Analizele elaborate de-a lungul timpului, au fost perfecţionate de către
autorii lor, cele mai folosite fiind cele ale lui Downs ( 1948, 1952, 1956),
Steiner (1953,1959,1960), Tweed (1953,1954) şi Ricketts (1960, 1981). Mai
sunt folosite si cele introduse de Jacobson (1975,1976), Sassouni
(1969,1970), Jarabak (1972), Enlow (1969), şcoala de la Bergen.
Avand in vedere variabilitatea speciei umane, in literatura de
specialitate s-au descris mai multe masuratori la nivelul faciesului ce sa
incadreaza in subiectul discutiei noastre. Capul formeaza un dreptunghi de
aur, gura si nasul sunt pozionate intr-un raport de aur fata de ochi si barbie;
Alte rapoarte: centrul pupilei- marginea incizala a dintilor superiori-barbie,
distanta intercomisurala oculara- distanta de la comisura interna a ochiului la
linia verticala ce trece prin mijlocului nasului, latimile celor 2 buze, latimea
incisivului central- latimea incisivului lateral- latimea canin vazute din fata,
latimea ochiului-latimea irisului, latimea celor 2 incisivi centrali superiori
raportata la lungimea unuia, etc.
Intr-un articol publicat de Dr. Yosh Jefferson in 2009, acesta isi
exprima filosofia asupra frumusetii. El spune ca fata si corpul proportionate
dupa ratia de aur dau ideea frumusetii si a sanatatii; exista un standard
universal in ceea ce priveste frumusetea faciala indiferent de rasa, sex,
20
varsta, etc. acesta fiind bazat pe proportia divina si ca toate organismele vii
sunt structurate genetic in asa fel incat sa se conformeze si sa se dezvolte
potrivit acestei proportii. De aici a dezvoltat urmatoarea relatie: proportia
divina = frumusete faciala = ATM sanatos = armonie psihologica =
fertilitate = sanatatea la nivelul intregului organism = calitatea vietii.
Un chirurg oro-maxilo-facial renumit, Dr. Stephen Marquardt a
elaborat asa zisa “masca a frumusetii” ce are ca structura numarul de aur.
Acesta spune ca indiferent de cultura, origini si preferinte, exista un ideal de
frumusete placut tuturor oamenilor (fig.4)
Fig.4. Masca frumuseții după S. Marquandt
Conceptul de frumuseţe este adesea identificat cu armonia

proporţiilor. A vorbi despre proporţie înseamnă a porni de la noţiunea de
relaţie, procent, măsurăţ în determinările lor numerice şi implică
cuantificarea normelor aplicabile oricărei relaţii fizice.
21
Limbajul matematic a fost considerat întotdeauna considerat unicul
reper legat de cunoaşterea naturii. Ideea aplicării acestui limbaj în artă, drept
criteriu obiectiv de evaluare a focalizat atenţia a întregi generaţii de filozofi
în dorinţa lor de a dovedi ipoteza că frumuseţea poate fi exprimată şi
matematic .
Dar frumuseţea nu depinde numai de reguli numerice.
Observaţia că divizarea unei suprafeţe în proporţia de aur exercită o
atracţie instinctivă, explică trimiterea constantă către conceptul pitagoreic ”
Pentha en arithmo ” („ totul este rânduit în număr”).
Deşi, prin natura ei, proporţia este o relaţie matematică astăzi , pare
mult mai pertinentă combinare între cuantificărea numerică a frumuseţii şi
cuantificarea sa fizico-psihică.
Matematicienii au studiat cu fascinaţie nebănuitele relaţii dintre lumea
numerelor şi cea a formelor, ajungând la concluzia că acestea sunt două
aspecte ale unui adevăr cosmic unic, natura tinzând, în toate şi din totdeauna
să rămână identică cu ea însăşi .
Un exemplu în acest sens îl constituie a fost descoperit de către

Fibonacci şi se referă la şirul matematic care îi poartă numele (şirul lui
Fibonacci-fig.5) care este de forma:
a0 : = 0, a1 : = 1, an : = an-1 + a n-2
După cum se poate observa din relaţia de mai sus acest şir începe cu
numerele 0 şi 1, iar fiecare termen al său este egal cu suma celor doi termeni
anteriori lui : 0,1 , 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34,…. Denumirea actuală dată de
matematicieni, corespunzătoare unui şir de tipul celui al lui Fibonacci este
aceea de şir recurent, adică un şir de numere între termenii căruia există o
22
anumită relaţie. Universalitatea şirului lui Fibonacci rezultă din posibilitatea
de a alege ca termeni iniţiali oricare alte două numere în afară de 0 şi 1, ceea
ce generează tot atâtea şiruri fibonacciene, care reprezintă o infinitate de
ipostaze ale şirului original 79,178.
Importanţa şirului lui Fibonacci rezidă în multiplele sale proprietăţi

descrise matematic dar mai ales în frecvenţa cu care se regăseşte în natură :
legea biologică după care orice formă de viaţă conţine şi repetă stadiile
precedente (legea însumării şi reproducerii), dispunerea geometrică a
seminţelor de floarea soarelui, ramificarea şi înfrunzirea plantelor,
construcţia geometrică a fulgilor de zăpadă sau a cochiliei melcului.
Fig.5 Şirul lui

Fibonacci
Relaţia număr - formă este cu atât mai fascinantă cu cât s-a dovedit că
şirul obţinut prin calcularea raportului dintre fiecare doi termeni consecutivi
ai şirului lui Fibonacci are drept limită (converge în sens matematic) chiar
proporţia (secţiunea) de aur .
Aceasta este o legitate matematică care se referă la un anumit mod de

a secţiona un segment astfel încât raportul dintre întreg şi partea mai mare a
23
segmentului ( partea majoră M) să fie egal cu raportul dintre partea mai mare
şi partea mai mică (partea minoră m) a segmentului .
(M+ m) / M = M/m ≈ 1,618... ≈ (√5+1)/2
Obţinerea acestui număr ca valoare a proporţiei de Au este

reprezentată grafic în figura 6.
Fig.6 Figurarea Proportiei de Au

(după Concepts of Esthetic
Dentistry, Ronald Goldstein, BC
Decker Inc, 1998)
Legea Proporţiei de Au, cel puţin intuită încă de la începuturle istoriei

omenirii, are proprietăţi unice şi pare fi atât de mistică încât depăşeşte
imaginaţia şi puterea umană de înţelegere şi cuprindere.
1. Proporţia de Au la nivelul scheletului corpului uman
Dimensiunile falangelor se găsesc relaţionate prin intermediul

proporţiei de Au, înălţimea facială totală reprezintă 1/8 din înălţimea totală a
corpului (fig.7) . De asemenea ombilicul împarte corpul uman în două
segmente între care se stabileşte proporţia de Au .
24
Fig 7. Proporţia de Au la nivelul
scheletului corpului uman
Decker Inc, 1998)
O serie de studii efectuate în perioada anilor ’70, care au avut în

vedere studierea computerizată a morfologiei faciale umane utilizând un lot
de 40 de copii a demonstrat că există un centru polar de creştere situat în
plan sagital la nivelul bazei sfenoidului -“foramen rotundum” (gaura
rotundă)-, unde este situat punctul de emergenţă al nervului trigemen. De la
nivelul acestui punct creşterea pare a avea loc radiar 78 (fig.8).
Fig.8 Centrul polar de creştere şi

creşterea radiară
Astfel structurile aflate în imediata apropiere a acestui centru de

creştere se dezvoltă mai puţin decât cele aflate la distanţă, în vederea
menţinerii unor proporţii faciale armonioase în context tridimensional.
25
Toate cavităţile faciale au demonstrat acest tipar de creştere gnomică
(creştere în dimensiuni fără modificarea formei), regula aplicându-se şi în
cazul planului ocluzal .
Creşterea mandibulară descrie un arc, parte a unei spirale logaritmice

care reflectă respectarea proporţiei de Au şi la acest nivel (fig.9).
Fig. 9. Arcul descris de creşterea

mandibulară
Decker Inc, 1998)
Compoziţii faciale generate de calculator simulând o figură obişnuită

văzută din plan frontal au dovedit că maxilarul superior, mandibula şi
cavitatea nazală pot fi interrelaţionate pritr-un tipar de creştere de tipul 3-2-
1. Acest tipar de creştere, din această perspectivă, este de natură bipolară
datorată în principal aportului neurotrofic diferit la nivelul celor două
hemifaciesuri. În regiunea planului median (Nazion) cele două tipare
fuzionează generând un singur gnomon de creştere mandibulară atât în sens
transversal cât şi vertical (fig.10).
26
Fig. 10 Natura bipolară a tiparului
de creştere la nivel facial în plan
frontal şi transversal (după
Concepts of Esthetic Dentistry,
Ronald Goldstein, BC Decker Inc,
1998)
Proporţia de Au nu simbolizează doar frumuseţea şi confortul ci

reprezintă cheia unei morfologii normale. Este o lege naturală de creştere
atât în cazul regnului animal cât şi al celui vegetal.
Studierea dimensiunilor dinţilor precum şi a formelor arcadelor au

arătat că frumuseţea unui zâmbet poate fi accentuată de o corelaţie
armonioasă între acestea.
2. Proporţia de Au la nivelul feţei -examen gnatofotostatic.
Pentru realizarea acestor studii s-au utilizat o serie de puncte de reper

amplasate la nivel cutanat precum şi un dispozitiv special- « compasul de
Au » realizat astfel încât să permită identificarea rapidă şi precisă a acestor
rapoarte la nivel facial.
În plan orizontal
Astfel s-a putut demonstra existenţa proporţiei de Au între lăţimea

unei narine (măsurate între aripa nasului de partea respectivă şi faţa
columelei de partea opusă ) şi distanţa dintre columela şi aripa nasului
27
opusă, precum şi între lăţimea nasului măsurată în partea superioară la
nivelul interdacryon (Da-Da) şi lăţimea nasului măsurată între Ala –Ala .
De asemenea raportul dintre lăţimea fantei labiale şi lăţimea fantei

palpebrale este egal cu proporţia de Au.
În plan vertical
Foarte importante din punctul de vedere al armoniei dento-faciale sunt

proporţiile existente la acest nivel în plan vertical. Astfel, un facies armonios
va demonstra existenţa proporţiei divine între înăţimea buzei superioare şi
cea a buzei inferioare, măsurate între St-Uv şi St-Iv .
Un alt astfel de raport se remarcă între înălţimea filtrumului măsurată

între arcul lui Cupidon, baza nasului şi înălţimea fantei labiale. De asemenea
distaţa dintre St şi Ala raportată la distanţa St-Me generează proporţia de Au.
În mod similar distanţa Gn-St raportată la distanţa unghiul intern al ochiului
S precum şi distanţa Ala-Gn raportată la distanţa Ala-unghiul intern al
ochiului sunt egale cu proporţia de Au(fig.11) .
Fig.11 Proporţia de Au la nivel facial

(după Concepts of Esthetic Dentistry,
1998)
28
Sintetizând aceste determinări se poate afirma că pentru un facies
armonios cele trei etaje ale feţei trebuie să fie riguros egale (Trh-Oph, Oph-
Sn, Sn-Gn) în acelaşi timp la nivel facial descriindu-se o serie de
dreptunghiuri de Au după cum urmează: un dreptunghi superior centrat la
nivelul frunţii, un dreptunghi de Au mijlociu cu centrul de formare la nivelul
vârfului nasului şi un dreptunghi de Au inferior cu centrul de formare la
nivelul St.
Redarea proporţiei de Au îşi găseşte aplicabilitatea şi în terapia

ortodontică, cunoscut fiind faptul că măsurătorile cefalometrice reprezintă
una dintre modalităţile de investigare şi diagnosticare a pacientului în
această specialitate. Aplicarea regulilor proporţiei de Au permite pe de o
parte o analiză mult mai complexă a cazului în sine precum şi instaurarea
unei terapii cu rezultate optime şi din punct de vedere estetic.
Proporţia de Au la nivel facial- măsurători craniometrice
Studii computerizate efectuate pe 30 de schelete de masculi peruvieni,

fiecare prezentând dentiţie completă au demonstrat existenţa proporţeiei de
Au între S-Ba şi S-N precum şi între Ar-Ccşi Cc-N (fig.12).
Fig. 12 Proportia de Au la nivel

facial - plan sagital
Dentistry,
29
1998)
Alt raport de Au se înregistrează între planul de la Frankfurt, punctul

A şi Pg. Proporţia de Au se mai înregistrează şi între unghiul extern al
ochiului – planşeul fosei nazale şi Gn.
Având în vedere faptul că se înregistrează proporţia de Au între

distanţele PF-A-Pg precum şi între distanţele I-Pg-A etse evident faptul că
distanţa PF-A este egală cu distanţa I-Pg . Aceste determinări permit
clinicianului stabilirea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior(
fig.13) precum şi a unor rapoarte armonioase dento-dentare aprecieri utile
atât în chirurgia ortognatică cât şi în ortodonţie.
Fig. 13 Proporţia de Au- corelaţii

în vederea determinării
dimensiunii verticale a etajului
inferior (după Concepts of
Esthetic Dentistry, Ronald
Goldstein, BC Decker Inc, 1998)
Alte rapoarte de Au se întâlnesc la nivel mandibular. Astfel, în plan

sagital între distanţa de la Co la centrul de rotaţie al mandibulei (Xi) şi
distanţa de la Xi la Pg se stabileşte proporţia de Au. De asemenea proporţia
30
de Au pote fi decelată şi atunci când vorbim despre raportul dintre distanţa
de la baza craniului (Cc) şi Go şi distanţa de la baza craniului şi Gn, de
raportul dintre distanţa de la planul bazal maxilar şi planul de ocluzie şi
distanţa de la planul de ocluzie şi planul bazal mandibular sau de raportul
dintre distanţa de la PF la centrul de rotaţie mandibulară (Xi) şi distanţa de la
acest centru la Gn (fig.14) .
Fig.14 Proporţia de Au la nivel

mandibular
(după Concepts of Esthetic Dentistry,
1998)
În plan frontal se poate remarca prezenţa proporţiei de Au între

dimensiunile piramidei nazale măsurate între Da-Da şi lăţimea orbitei, între
lăţimea maxilarului superior determinată la nivelul tuberozităţii şi
dimensiunea aperturii piriforme, de asemenea lăţimea maxilarului astfel
determinată raportată la lăţimea mandibulei măsurată la nivelul bazei
condilului mandibular generează tot proporţia de Au (fig.15).
Fig. 15 Proportia de Au la nivel

facial - plan frontal (după
Concepts of Esthetic Dentistry,
31
1998)
Proporţia de Au la nivel dentar

„Incisivul central inferior, cel mai mic dinte de la nivelul cavităţii
orale, poate fi folosit ca reper. Se observă astfel, spre exemplu, că raportul
dintre diametrul incisivului central superior şi diametrul incisivului central
inferior este 1,618 .
Măsurătorile s-au efectuat folosind şublerul lui Shumaker care a
permis determinarea existenţei proporţiei de Au la nivelul cavităţii orale. S-a
observat astfel că lăţimea incisivului central superior este de aproximativ 8,9
mm iar lăţimea incisivului lateral este de aproximativ 6,4 mm ceea ce face
ca incisivul central superior să fie de 1,375 ori mai lat decât cel lateral. Dar
în vedere directă curbura arcadei dentare face ca incisivul lateral să pară mai
îngust. Ca urmare, nu este expusă vederii directe decât o parte din lăţimea
acestuia. Raportul care se stabileşte între lăţimea incisivului central superior
şi lăţimea expusă vederii de către incisivul lateral superior respectă proporţia
de Au. De asemenea, între lăţimea grupului incisivilor mandibulari şi
lăţimea grupului frontal maxilar (de la canin la canin) se stabileşte proporţia
de Au.
Şi la nivelul zonei laterale a arcadei s-a demonstrat existenţa
proporţiei de Au precum şi a unor dimensiuni care corespund şirului lui
Fibonacci. Distanţa dintre cei doi canini maxilari raportată la distanţa dintre
cei doi molari secunzi maxilari este egală cu proporţia de Au.
32
Prezenţa acestor rapoarte de Au se înregistrează la persoanele cu
zâmbete armonioase, cu feţe perfect echilibrate din punct de vedere estetic.
Drept urmare putem afirma că proporţia de Au este percepută de
ochiul uman ca fiind cel mai armonios raport dintre părţi cu putinţă aşadar
este în mod inconştient asociată armoniei estetice depline. Cu cât între
structurile componente ale sistemului stomatognat în special şi ale corpului
uman în general se stabilesc mai frecvent aceste rapoarte cu atât senzaţia
generată va fi mai plăcută pentru simţurile noastre.
33
CONTRIBUȚII PERSONALE
34
II.1.INTRODUCERE
”Nici una dintre căutările omului nu poate fi numită știință fără expunere și
demonstrație matematică” spunea Leonardo da Vinci. Unul dintre cele mai
controversate aspecte ale esteticii dento-somato-faciale este al stabilirii unor
relații matematice între imensiunile successive ale dinților din regiunea
anterioară. Proporția de aur , pprocentul de aur si proporția dentară estetică
recurentă(RED) sunt principalele teorii promovate în acest domeniu.
Lombardi a fost primul care a susținut ca proporția de au este prea

12
rigidă pentru a fi folosită în stabilirea dimensiunilor dinților din regiunea

anterioară. El a introdus noțiunea de raport repetat la nivelul dinților arcului
anterior maxilar, adică ideea de stabilire a unui raport optim între lațimea
vizibilă a incisivului central și cea a incisivulu lateral precum și între
incisvul lateral și canin și repetarea acestuia la nivelul tuturor dinților arcadei
superioare.
Levin13 a sugerat că utilizarea poporției de Au în relaționarea lățimii

dinților succesivi de la nivelul arcului anterior , așa cum sunt ei văzuți în
incidență frontală.
35
În plus, a introdus o grilă, cu spațiile dispuse după proporția de Au
care ar permite stabilirea armonioasă a porpoțiilor între dinții arcului anterior
maxilar.
Fig. Grila lui Levin de determinare a proporției de Au la dinții frontali

maxilari
Totuși, studii mai recente, efectuate de către Preston15 și alții au ajuns

la concluzia ca nici nu se poate pune problema stabilirii proporției de aur
între dinții arcului anterior ca și regulă pentru zâmbetele armonioase din
punct de vedere estetic, aceasta regasindus-se dor la 17% dintre subiecți
între lațimea incisivului central și cea a incisivului lateral și la 12% dintre
subiecți între cea a incisvului lareral și canin.
Ward introduce în 2007 noțiunea de proporție estetică recurentă

(RED). El a definit această proporție astfel : proporția dintre lățimile dinților
din regiunea anterioară, așa cum se observă ei în vedere frontală trebuie să
rămână constantă.El a efectuat aceste studii la nivelul populației din america
de Nord, aceasta fiind o precizare care se impune, cunoscut fiind faptul că
există o diuferență între canoanele de frumusețe americane și cele europene.
36
(dupa Ward)
O altă teorie de smile design, defintă de către Snow, este aceea a

mediei de Aur, care afirma că lațimea incisivului central superior trebuie să
reprezinte 25% din lățimea grupului frontal maxilar, masurată între fețele
laterale ale caninilor, fiecare incisiv lateral trebuie să reprezinte 15% din
aceasta iar fiecare canin 10%.
Scopul studiului
Scopul acestui studiu este acela de a existența și utilitatea practică a

proporției de aur, proporției estteice recurente(RED) si a mediei de Aur la
nivelul grupului frontal maxilar la pacienții cu arcade dentare integre cu
ajutorul fotografiileor digitale si analizei pe calculator.
Material și metodă
37
a. Selectarea lotului de studiu : 56 de studenți ai Facultății de
Medicină Dentară din Iași, 20 de bărbați și 36 de femei, cu vârste
cuprinse între 20 și 25 de ani
b. Criterii de includere în studiu
- subiecți români, cu dentiție naturală,
- fără tulburări ale dispoziției spațiale a dinților pe arcadă,
- făra anomalii de formă sau structură a dinților,
- fără tratament ortodontic în antecedente,
- fără restaurări localizate la nivelul arcului anterior,
- fără intervenții de chirurgie maxilo-facială,
- fără anomalii dento-faciale, asimetrie evidentă sau cicatrici,
- fără patologie parodontală la nivelul grupului frontal maxialar
c. Preluarea fotografiilor :
- cameră foto digitală NIKON D100 AF MICRO NIKORRE, 105 mm
- s-au preluat fotografii în zmbet și forografii intraorale în vedere
frontal
- subiecții au fost poziționați în RP
- - camera a fost poziționată pe un tepied și ajustată astfel înct să se
obțină imagini clare ale feței de la vârful nasului până la vârful
bărbiei.distanța dintre camera foto și subiect a fost de 60 cm.
- subiecții au fost invitați să zmeasca după care s-au preluat și imaginea
intraorală a grupului frontal superior.
38
Fig. Aspecte de fortografie
Imaginile au fost prelucrate de un singur operator în Adobe

Photoshop.
Măsurătorile au fost efectuate după următorul protocol :
1. Proporția de Au : lățimea incisivului central a fost multiplicată cu

62% (0,62≈0,618) și comparată cu lățimea incisivului lateral
adiacent ; lățimea incisivului lateral a fost multiplicată cu 62% și
comparată cu lățimea vizibilă a caninului.
Fig. Măsurarea proporției de Aur

2. RED : a fost calculată împărțind lățimea fiecărui incisiv lateral
prin lățimea incisivului central adiacent , rezultatul fiind înmulțit
cu 100. În aceeași manieră,lățimea fiecărui canin a fost împărțită
prin lățimea fiecărui incisiv lateral adiacent iar rezultatul a fost
39
înmulțit cu 100. Dacă valoarea obținută a fost constantă, atunci
dinții grupului forntal respectau RED.
3. Media (procentul) de Aur a fost calculată prin divizarea lățimii

fiecărui incisiv central, incisiv lateral și canin prin lățimea arcului
anterior maxilar, calculată între fețele distale ale caninilor și
multiplicnd rezultatul cu 100, pentru a se obține media de au
pentru fiecare dinte. Daca valorile de la canin la canin au fost
10%,15%,25%,25%,15%,10% atunciîntre dinții arcului anterior
maxilar respectiv s-a determinat media (procentul) de aur.
Rezultatele s-au analizat statistic utilizând teste t- perechi P˂0,5%.
2.4.Rezultate si discuții
LIc la femei a variat intre 14,5 și 18mm (cu o valoare medie de 16,5
mm), La femei, intervalul de reprezentativitate a fost cuprins între 15,91
mm și 16,69 mmîn 95% dintre cazuri. LIm la femei a variat între între 25 și
32 mm în 95% dintre cazuri cu o valoare medie de 27,9 mm. LICa la femei a
variat între 34 mm și 43,5 mm cu o valare medie de 37,1 mm. De asemeni la
40
femei LICv a variat între 28,5 și 37 mm cu o valoare medie de 32,1mm .DIA
la femei a variat între 26 și 37 mm, cu o medie de 31,49mm. DUIO a variat
la femei între 24 și 38 mm cu o valoare medie de 30,47 mm. la 95% dintre
cazuri valorile determinate au acoperit intervalul cuprins între 29,49 mm și
31,45 mm. DIC a variat la femei între 31 și 45 mm cu o valoare medie de
37,20 mm (tabelul 1).
LIc la bărbați a variat intre 15 și 19mm (cu o valoare medie de 17

mm), La bărbați, intervalul de reprezentativitate a fost cuprins între 15,6
mm și 118,37 mm în 95% dintre cazuri. LIm la bărbați a variat între între
25,5 mm și 31 mm în 95% dintre cazuri cu o valoare medie de 28,8 mm.
LICa la bărbați a variat între 35 mm și 42 mm cu o valare medie de 37,1
mm. De asemeni la bărbați LICv a variat între 31 și 38 mm cu o valoare
medie de 33,7mm .DIA la bărbați a variat între 24 și 35 mm, cu o medie de
32 mm. DUIO a variat la bărbați între 24 și 35 mm cu o valoare medie de 32
mm. La 95% dintre cazuri valorile determinate au acoperit intervalul
cuprins între 29,06 mm și 34,94 mm. DIC a variat la bărbați între 32 și 43
mm cu o valoare medie de 38,04 mm (tabelul 2).
Tabelul 1:Valorile parametrilor determinați înregistrate la

subiecții femei
Parametru Vm±SD Coef. de Interval de

variație reprezentativitate
(CV) (IR)
LIC 16,3±0,225 13,8% 15,91-16,69
41
LIM 27,9±0,379 13,58% 27,11-28,6
LICA 37,1±0,49 13,2% 35,93-38,27
LICV 32,1±0,47 14,92% 30,93-33,27
DIA 31,49±0,452 14,35% 30,51-32,47
DUIO 30,47±0,449 14,73% 29,49-31,45
DIC 37,20±0,456 14,23% 36,23-37,65
Tabelul 2:Valorile parametrilor determinați înregistrate la

subiecții bărbați
Parametru Vm±SD Coef. de Interval de

variație (CV) reprezentativitate
(IR)
LIC 17±0,372 21,88% 15,62-18,37
LIM 28,8±0,63 21,87% 27,42-30,172
LICA 38,8±0,84 21,64% 35,46-42,13
LICV 33,7±0,75 22,25% 30,76-36,64
DIA 35,5±0,78 21,97% 32,27-38,63
42
DUIO 32±0,74 23,12% 29,06-34,94
DIC 38,04±0,68 21,22% 38,72-37,94
Valorile obtinute in urma masuratorilor,exemplul clinic numarul 1, au fost

urmatoarele:
distanta interalara=31 mm
distanta bicomisurala=48 mm
latime incisiv central superior=9 mm
latime incisiv lateral superior=6 mm
latime canin superior=7 mm
distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori=39 mm
distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori=28 mm
distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori=36 mm
verificarea respectarii proportiei de aur la nivel dentar-latime

inc.central/latime inc.lateral=9/6=1,5 ; -latime canin/latime
inc.lateral=7/6=1,17
raport distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor

superiori/distanta interalara=39/31=1,25

superiori/distanta bicomisurala=39/48=0,81
43
raport distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/ distanta
interalara=28/31=0.90
bicomisurala=28/48=0,58
raport distanta bicomisurala/distanta interalara=48/31=1,54
raport distanta dintre varful cuspizilor caninilor superiori/distanta

Valorile obtinute in urma masuratorilor,pentru cazul clinic numarul

2,au fost urmatoarele:

44
superiori/distanta interalara=39/32=1,21


Valorile obtinute in urma masuratorilor,pentru exemplul clinic

numarul 3,au fost urmatoarele:
45

superiori/distanta interalara=38/38=1


interalara=34/38=0,89.
In urma masuratorilor efectuate,am obtinut urmatoarele valorii:
pentru latimea incisivului central superior :
-8 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de sex

masculin(21,42%)=valoare minima a latimii incisivului central superior in
cazul ambelor sexe;
-9 mm-in cazul a optsprezece(18) persoane de sex feminin si a

doisprezece(12) persoane de sex masculin(71,14%)=valoare maxima a
latimii incisivului central superior in cazul persoanelor de sex masculin;
46
-10 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoare maxima
a latimii incisivului central superior in cazul persoanelor de sex feminin;
- pentru latimea incisivului lateral superior:
-5 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de sex

masculin(14,28%)= valoare minima a latimii incisivului central superior in
cazul ambelor sexe;
-6 mm-in cazul a doisprezece(12) persoane de sex feminin si a trei(3)

persoane de sex masculin(35,71%);
-7 mm-in cazul a noua(9) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de

sex masculin(28,57%);
-8 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex femin si a sase(6)persoane de sex

masculin(21,42%)= valoare maxima a latimii incisivului laterall superior
in cazul ambelor sexe;
pentru latimea caninului superior :
-7 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3)persoane de sex

masculin(14,28%)= valoare minima a latimii caninului superior in cazul
ambelor sexe;
-8 mm-in cazul a douazecisipatru(24) persoane de sex feminin si a

douasprezece(12) persoane de sex masculin(85,71%)= valoare maxima a
latimii caninului superior in cazul ambelor sexe;
47
Valorile medii ale latimii dintilor frontali maxilari sunt reprezentate in
fig.1:
valoarea medie a a latimii incisivului central superior:8,88 mm(la femei)

si de 8,8 mm(la barbati)-o medie per total de 8,84 mm;
valoarea medie a latimii incisivului lateral superior:6,44 mm(la femei)

si de 6,8 mm(la barbati)-o medie per total de 6,62 mm;
 valoarea medie a latimii caninului superior:7,88 mm(la femei) si de 7,8

mm(la barbati)-o medie per total de 7,84 mm.
Valorile medii ale latimii dintilor frontali maxilari

10
8.88 8.8 8.84
7.887.8 7.84
8
6.446.8 6.62
6
femei
4 barbati
2 valori medii
0
latime incisiv latime incisiv latime canin
central superior lateral superior superior
femei 8.88 6.44 7.88
barbati 8.8 6.8 7.8
valori medii 8.84 6.62 7.84
Fig.4
48
Dimensiunile obtinute pentru incisivul central superior le-am raportat
la dimensiunile obtinute pentru incisivul lateral superior,iar dimensiunile
obtinute pentru caninul superior le-am raportat tot la dimensiunile obtinute
pentru incisivul lateral superior cu scopul de a verifi-
ca respectarea proportiei de aur la nivel dentar.Raportarea am realizat-o atat

in cazul participantilor de sex feminin cat si in cazul participantilor de sex
masculin,dar si pentru intregul lot studiat.Astfel,in cazul participantilor de
sex feminin,raportul intre dimensiunile incisivului central superior(8,88 mm)
si dimensiunile incisivului lateral superior(6,44 mm) a fost de 1,37;in cazul
participantilor de sex masculin,raportul dintre dimensiunile incisivului
central superior(8,8 mm) si dimensiunile incisivului lateral superior(6,8 mm)
a fost de 1,29.Raportul intre dimensiunile caninului superior(7,88 mm) si
dimensiunile incisivului lateral superior(6,44 mm) a fost de 1,22,in randul
participantilor de sex feminin iar raportul intre dimensiunile caninului
superior (7,8 mm) si dimensiunile incisivului lateral superior(6,8 mm) a fost
de 1,14.,in randul participantilor de sex masculin.Verificarea respectarii
proportiei de aur la nivelul grupului frontal maxilar este reprezentata in
fig.5:
49
Verificarea respectarii proportiei de
aur la nivelul grupului frontal maxilar
2
1.618
1.5 1.371.291.33 femei
1.221.141.18
barbati
1
0.618 valori medii
0.5 proportia de aur
0
incisiv central
canin superior
superior
femei 1.37 1.22
barbati 1.29 1.14
valori medii 1.33 1.18
proportia de aur 1.618 0.618
Fig.5
Pentru distanta masurata intre aripile nasului(distanta Alare-

Alare),am gasit urmatoarele valori:
-25 mm-in cazul unei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minina

a distantei interalare
-29 mm-in cazul a doua(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-30 mm-in cazul unei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-31 mm-in cazul a noua(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de

-32 mm-in cazul a patru(6) persoane de sex feminin(14,28%);
50
-35 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de
sex masculin(14,28)=valoarea maxima a distantei interalare in randul
persoanelor de sex feminin;
-36 mm-in cazul a trei(6) persoane de sex masculin(14,28%);
-37 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex masculin=valoarea maxima a

distantei interalare in randul persoanelor de sex masculin7,14%).
- valoarea medie a distantei interalare la participantii de sex

feminin=30,44 mm,pentru participantii de sex masculin am gasit o valoare
medie a distantei interalare=35 mm;valoarea medie a distantei interalare a
fost de 32,72 mm.
Valorile distantei intercomisurale au fost urmatoarele:
-42 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minima

a distantei bicomisurale in randul persoanelor de sex feminin
-43 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%);
-44 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-45 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminim(14,28%);
-47 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex masculin(14,28%)=valoarea

minima minima a distantei bicomisurale in randul persoanelor de sex
masculin
-48 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si sase(6) persoane de sex
masculin(21,42%);
51
-54 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si trei(3) persoane de sex
masculin(14,28%)=valoarea maxima a distantei bicomisurale in randul
ambelor sexe
-valoarea medie a distantei bicomisurale la participantii de sex

feminin=45,668mm,pentru
participantii de sex masculin am gasit o valoare medie a distantei

bicomisurale=48,8mm;valoarea madie a distantei bicomisurale a fost de
47,23 mm.
Valorile distantei interalare si ale distantei bicomisurale sunt

reprezentate in fig.3.
Distante masurate la nivel facial
60
40
20
femei
0 barbati
distanta distanta valori medii
interalara bicomisurala
femei 30.44 45.66
barbati 35 48.8
valori medii 32.72 47.23
Fig.6
Conform masuratorilor efectuate,am gasit pentru distanta dintre

suprafetele distoproximale ale caninilor superiori,urmatoarele valori:
52
-31 mm-in cazul a treii(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea
minima a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori
in randul persoanelor de sex feminin
-35 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)
-37 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de

sex masculin(14,28)= valoarea minima a distantei dintre suprafetele
distoproximale ale caninilor superiori in randul persoanelor de sex
masculin
-38 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin si trei(3) persoane de sex
masculin(14,28%)
-39 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a sase(6) persoane de

sex masculin(28,57%)
-40 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%)
-41mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea maxima

a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori in
randul persoanelor de sex feminin
-42mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)= valoarea

maxima a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor superiori
in randul persoanelor de sex masculin
-valoare medie a distantei dintre suprafetele distoproximale ale caninilor

superiori la participantii de sex feminin =37,77 mm ,iar pentru participantii
de sex masculin,valoarea medie a distantei dintre suprafetele distoproximale
53
ale caninilor superiori=39 mm;valoarea medie a distantei dintre suprafete
distoproximale ale caninilor superiori a fost de 38,38 mm.-fig.4
Rezultatele obtinute in urma masuratorilor arata,pentru distanta

masurata intre varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada
dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada stanga,urmatorile
valori:
-22 mm-in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea minima

a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de pe
hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada stanga in
randul persoanelor de sex feminin;
-32 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%);
-34 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a trei(3) persoane de

sex masculin(21,42%)= valoarea minima a distantei masurate intre varful
cuspidului caninului superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului
superior de pe hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex masculin;
-35 mm-in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si a sase(6) persoane de

-36 mm- in cazul a sase(6) persoane de sex masculin(14,28%)= valoarea

maxima a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de
pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada
stanga in randul persoanelor de sex masculin;
54
-37 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)= valoarea
maxima a distantei masurate intre varful cuspidului caninului superior de
pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe hemiarcada
stanga in randul persoanelor de sex feminin;
-valoarea medie a a distantei masurate intre varful cuspidului caninului

superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe
hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex feminin=32,44 mm;
valoarea medie a a distantei masurate intre varful cuspidului caninului
superior de pe hemiarcada dreapta si varful caninului superior de pe
hemiarcada stanga in randul persoanelor de sex masculin=35,2
mm;valoarea medie pentru distanta masurata intre varful cuuspizilor dintre
cei doi canini superiori a fost de 33,82 mm.-fig.4
Pentru distanta intre fetele distale ale incisivilor laterali

superiori,am obtinut urmatorile valori:
-25 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex feminin(7,14%)=valoarea

minima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
-27 mm- in cazul a sase(6) persoane de sex feminin si in cazul a trei(3)

persoane de sex masculin(21,42%)= valoarea minima a distantei intre fetele
distale ale incisivilor laterali in randul persoanelor de sexmasculin;
-28 mm- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%);
-29 mm-in cazul a doisprezece(12) persoane de sex feminin si in cazul a

trei(3) persoane de sex masculin(35,71%);
55
-30 mm-in in cazul a sase(6) persoane de sex feminin(14,28%)= valoarea
maxima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
-31 mm-- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%);
-32 mm-- in cazul a trei(3) persoane de sex masculin(7,14%)= valoarea

maxima a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali in randul
persoanelor de sex masculin.
-valoarea medie a distantei intre fetele distale ale incisivilor laterali= 28,33
mm in randul participantilor de sex feminin si de 29,4 mm la persoanele de
sex masculin;valoarea medie pentru distanta intre fetele distale ale
incisivilor laterali superiori =28,86 mm.-fig.7.
Dimensiuni masurate la nivelul grupului frontal maxilar
50
40 37.77 39 38.38
35.2 33.82
32.44
28.33 29.4 28.86 femei
30
barbati
20
valori medii
10
0
distanta dintre fetele distanta intre fetele distanta dintre varful
distale ale caninilor distale ale incisivilor cuspidului caninilor
femei 37.77 28.33 32.44
barbati 39 29.4 35.2
valori medii 38.38 28.86 33.82
Fig.7
56
Utilizând de aceste valori medii calculate atat pentru persoanele de
sex feminin cat si pentru persoanele de sex masculin dar si pentru lotul total,
s-au calculat si valorile pentru raporturile amintite anterior.Valorile obtinute
au fost urmatoarele:
raportul dintre distanta cuprinsa intre suprafetele distoproximale ale

caninilor superiori si distanta interalara are o valoare de 1,24 in randul
persoanelor de sex feminin si o valoare de 1,11 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg lotul analizat a fost
de 1,17;-fig.5
raportul dintre distanta cuprinsa intre suprafetele distoproximale ale

caninilor superiori si distanta intercomisurala are valoarea de 0,82 in randul
persoanelor de sex feminin si o valoare de 0,79 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg lotul analizat a fost
de 0,81;-fig.8
57
Raportarea distantei dintre fetele distale alea caninilor
superiori la distanta interalara si distanta bicomisurala
1.4 1.24
1.17
1.2 1.11
1 0.81
0.82 0.79
0.8
0.6
0.4
0.2
0
valori
femei barbati
medii
distanta dintre FD ale 1.24 1.11 1.17
caninilor
superiori/distanta
interalara
distanta dintre FD ale 0.82 0.79 0.81
caninilor
superiori/distanta
bicomisurala
Fig.8
raportul dintre distanta masurata intre fetele distale ale incisivilor laterali
superior si distanta intercomisurala are valoarea de 0,62 in randul
persoanelor de sex feminin si valoarea de 0,60 in randul persoanelor de sex
masculin;raportul intre cele doua distanta pentru intreg lotul analizat a fost
de 0,61;-fig.6
raportul dintre fetele dsitale ale incisivilor laterali superiori si distanta

interalara are valoarea de 0,93 in randul persoanelor de sex feminin si are
valoarea de 0,84 in randul persoanelor de sex masculin;raportul dintre cele
doua distante pentru intreg lotul analizat a fost de 0,88.-fig.9
58
Raportarea distantei dintre fetele distale ale
incisivilor laterali superiori la distanta
bicomisurala si interalara
distanta dintre FD ale incisivilor 0.6

laterali superiori/distanta 0.62
bicomisurala
barbati
distanta dintre FD ale incisivilor 0.84 femei
laterali superiori/distanta interalara 0.93
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Fig.9
Femei Barbati Valori medii
Distanta dintre fetele 0,93 0,84 0,88

distale ale incisivilor
laterali superiori/distanta
interalara
Distanta dintre fetele 0,62 0,60 0,61

distale ale incisivilor
laterali superiori/distanta
bicomisurala
Tabel 3
59
raportul dintre distanta intercomisurala si distanta interalara are o valoare
de 1,5 pentru pesoanele de sex feminin si o valoare de 1,39 pentru
persoanele de sex masculin;raportul intre cele doua distante pentru intreg
lotul analizat a fost de 1,44;-fig.10
raportul dintre varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada

dreapta si varful cuspidului caninului superior de pe hemiarcada stanga are
valoare de 1.06 in randul persoanelor de sex femin si are valoare de 1 in
randul persoanelor de sex masculin;raportul intre cele doua distante pentru
intreg lotul analizat a fost de 1.03;-fig.7
Raportarea distantei bicomisurale la

distanta interalara si a distantei dintre varful
cuspidului caninilor superiori la distanta
interalara
1.6 1.5 1.39

1.4
1.2 1.06 1
1 femei
0.8
0.6 barbati
0.4
0.2
0
distanta distanta dintre varful
bicomisurala/distanta cuspidului caninilor
interalara superiori/distanta
interalara
Fig.10
Tabel 4
60
Femei Barbati Valori medii
Distanta bicomisurala/distanta 1,5 1,39 1,44

interalara
Distanta dintre varful cuspidului 1,06 1 1,03

caninului superior/distanta
interalara
În cazul absenței reperelor preextracționale, stabilirea dimensiunilor

dinților artificiali este foarte dificilă.Având în vedre studiile ralizate până
la momentul de față încă nu putem spune că s-a elaborat o metodă care să
permită determinarea cu precizie a diametrului meziodistal al dinților
grupului frontal maxilar. Ca urmare dezbaterile pe acest subiect sunt de
foarte mare actualitate în literatura de specilitate de la acest moment.
Marimea si morfologia dintilor din grupul frontal maxilar au fost

intens studiate in concordanta in care se afla cu caracteristicile
genului(masculin,feminin) si cu caracteristicile rasei.Au existat
numeroase studii in care masuratorile au fost facute pe dinti extrasi.In
studiul de fata,masuratorile au fost facute direct clinic cu ajutorul unui
compas.
Variatile dimensiunilor dintilor din grupul frontal superior au fost

observate a fi in functie de sex dar mai ales in functie de rasa,astfel ca s-a
raportat ca dimensiunile dintilor grupului frontal la sexul masculin sunt
mai lati decat cei de la sexul feminin.Printre cei care au suntinut aceasta
idee sunt Gillen,Sterrett si Owens.Gillen a raportat existenta unor dinti
61
maxilari anteriori mai lati la sexul masculin decat cei din sexul
feminin,atat la rasa alba cat si la rasa neagra.Sterrett a raportat o latime
mai mare a coroanei dintilor frontali maxilari in randul persoanelor de
sex masculin fata de latimea masurata la persoanelor de sex femin,pentru
rasa alba.Owens a realizat masuratori pentru cateva grupuri rasiale si a
observat ca persoanele de sex masculin au dintii mai lati decat persoanele
de sex feminin.In studiu de fata,latimea incisivului central superior si
latimea caninului superior sunt aproximativ similare pentru ambele
sexe,valoarea medie la femei depasind valoarea medie la barbati cu 0,88
mm.Latimea incisivului central superior la persoanele de sex masculin
este aproximativ similara cu cea de la persoanele de sex
masculin,valoarea medie la barbati depasind valoarea medie de la femei
cu 0,36 mm.Totusi,incisivul central superior este cel mai lat dinte din
grupul frontal maxilar,fiind cel mai dominant dinte de pe arcada datorita
faptului ca se vede in dimensiunea sa completa.Latimea incisivului
central superior in majoritatea cazurilor (71,14%) este de 9 mm,latimea
incisivului lateral superior este de 6 mm intr-o proportie de 35,71% iar
latimea caninului superior este de 8 mm intr-o proportie de 85,71%.
Proportia de aur,aplicata la nivel dentar,arata ca raportul existent

pentru fiecare din dintii grupului frontal maxilar este de aproximativ 62%
din latimea dintelui anterior adiacent,atunci cand se respecta conditiile
estetice.In studiul de fata,nu am gasit respectarea proportiei de aur la
nivelul grupului frontal maxilar.Valoarea obtinuta in urma raportarii
latimii incisivului central superior la latimea incisivului lateral superior a
fost mai mica decat valoarea precizata in proportia de aur,atat pentru
persoanele de sex masculin cat si pentru persoanele de sex
62
feminin.Valoarea obtinuta in urma raportarii latimii caninului superior la
latimea incisivului lateral superior a fost mai mare decat valoarea
precizata in proportia de aur.
Conform rezultatelor obtinute in acest studiu,pot aprecia latimea

masurata intre suprafatele distoproximale ale celor doi canini(38,38 mm)
ca fiind mai mare decat latimea interalara(32,72 mm),intre cele doua
latimi existand o diferenta de 5,66 mm.Latime masurata intre varful
cuspidului caninului de pe hemiarcada dreapta superiora si varful
cuspidului caninului de pe hemiarcada stanga superioara(33,82 mm) este
mai mare decat latimea interalara(32,72 mm),diferenta dintre cele doua
valori fiind de 1,1 mm.Pentru latimea dintre varfurile cuspizilor celor doi
canini superiori,in urma studiilor efectuate,unii autori au gasit
urmatoarele valori pentru populatia alba:Sawaris a gasit o valoare de 35,5
mm,Hoffman a gasit o valoare de 34,3 mm,Mavroskoufis a gasit o
valoare de 34,2 mm,Mark a gasit o valoare de 32,64 mm;pentru populatia
de culoare,Mark a gasit o valoare de 35,9 mm iar pentru populatia
asiatica,Keng si Foong a gasit o valoare de 35,74 mm.Valoarea pe care
am obtinuta in acest studiu pentru latimea dintre varfurile celor doi
cuspizi superiori este mai mica decat valorile gasite de
Sawaris,Hoffman,Mavroskoufis dar mai mare decat valoarea gasita de
Mark pentru populatia alba.
Din rezultatele obtinute,este evident faptul ca distanta

intercomisurala(47,23mm) este mai mare decat distanta masurata intre
suprafetele distale ale celor doi canini superiori(38,38 mm),diferenta
dintre cele doua valori fiind de 8,85 mm.Valorile astfel obtinute sunt in
concordanta cu rezultatele gasite de Lieb si nu sunt in concordanta cu
63
valorile gasite de Hartwell care afirma ca cele doua distante sunt aproape
egale.Diferenta dintre distanta intercomisurala(47,23 mm) si latimea
masurata intre varfurile cuspizilor celor doi canini superiori(33,82 mm)
este de 13,41 mm,lucru gasit si de Cesen in studiile facute.
Exista studii care considera ca latimea masurata intre varful cuspizilor

caninilor superiori este egala cu distanta interalara sau ca distanta dintre
suprafetele distoproximale ale caninilor superiori este egala cu distanta
intercomisurala.Distanta interalara(32,72 mm) este mai mica decat
distanta intercomisurala(47,23 mm),distanta dintre suprafetele
distoproximale ale caninilor superiori(38,38 mm) este mai mare decat
distanta interalara(32,72 mm) si distanta dintre suprafetele
distoproximale ale caninilor superiori(38,38 mm) este mai mica decat
distanta intercomisurala(47,23 mm).
Latimea celor patru incisivi superiori(28,86 mm) este mai mica decat
distanta interalara(32,72 mm),diferenta dintre cele doua valori fiind de
3,86 mm si mai mica decat distanta intercomisurala(47,23 mm),diferenta
intre cele doua valori fiind de 18,37 mm.
Relatia dintre dimensiunile dintilor frontali si dimensiunile faciale ar

trebui sa fie utilizata ca un ghid preliminar in estimarea latimii incisivilor
centrali superiori artificiali sau pentru estimarea localizarii caninilor
superficiali.Distanta masurata intre suprafetele distoproximale ale celor
doi canini superiori masurata la indivizii dentati constituie un ghid
pentru alegerea marimii celor sase dinti frontali desi alegerea latimii
corecte a incisivului central superior este pe atat de importanta pe cat este
64
faptul ca incisivul central superior este cel mai vizibil dinte in timpul
activitatilor musculare normale.
Exista unii autori care sugereaza existenta unor formatiuni care se

constituie ca ghid pentru pozitionarea corecta a dintilor
artificiali.Dimensiunea dintilor artificiali este foarte importanta si cele
mai bune dimensiuni ale dintilor artificiali sunt atunci cand ii inlocuiesc
ca marime pe predecesori.
In 1999,Bindra a propus o metoda de a calcula marimea incisivului

central superior pe baza unor fotografii ma vechi din perioada in care
individul era dentat.Pentru aceasta,el a facut urmatoarele
masuratori:distanta bipupilara reala a pacientului si apoi pe
fotografie,urmarind astfel de cate ori distanta reala este mai mare decat
distanta de pe fotografie.Este apoi masurata latimea incisivului central
superior pe fotografie si se calculeaza latimea incisivului central superior
pe care trebuie sa o aiba individul edentat,dupa urmatoarea formula:
lat.inc.central sup=dist.bipup pac/dist bipup pe poza*lat.inc.central

sup pe poza,unde:
-lat.inc.central sup=latimea incisivului cnetral superior
-dist..bipup pac=distanta bipupilara reala a pacientului
-dist.bipup. pe poza=distanta bipupilara masurata pe poza
-lat.inc.central sup pe poza=latimea incisivului central superior masurata

pe poza.
65
Autorul a verificat respectarea acestei formule si la pacientii dentati si
a constatat inexistenta unor diferente semnificative intre valorile
masurate clinic si valorile masurate pe fotografii.Desi,fotografiile vechi
ale pacientilor pot fi de real folos in calcularea dimensiunilor incisivului
central superior,exista multe cazuri in care incisivii centrali superiori nu
sunt vizibili in poze sau dimensiunile lor sunt mult prea mici pentru a
putea fi corect masurate.De aceea,dimensiunile faciale ca distanta
interalara si distanta bicomisurala constituie ghidul cel mai de folos
pentru alegerea marimii dintilor frontali superiori
Dimensiunile in corelatie maxima sunt latimea dintre varful cuspizilor

celor doi canini superiori si distanta interalara,raportul intre cele doua
dimensiuni fiind de 1,03(1,06 pentru persoanele de sex feminin si 1
pentru persoanele de sex masculin).
Studiul de față își propune utilizării parametrilor biometrici în

diagnosticul și tratamentul protetic al populației din regiunea nosatră. Ca
urmare ne-am propus să identificăm în ce măsură lățimea dinților din grupul
frontal maxilar se poate corela cu distața intercomisurală, distanța interalară
și distanța dintre unghiurile interne ale ochilor și măsura în care aceste
cercetări ar putea fi utile din punctul de vedere al tratamentului protetic care
ar trebui instituit la acest nivel. Studiul a demonstrat existența unor diferențe
semnificative marcate la nivelul tututror parametrilor faciali și dentari
măsurați între bărbați și femei. Ca urmare, nu s-au stabilit corelații
semnificative între acești parametri , deci utilizarea exclusivă a parametrilor
biometrici pentru determinarea lățimii dinților din grupul frontal maxilar nu
este o metodă cu acuratețe științifică dovedită, e putând funcționa doar ca o
metodă orientativă în alegere, pe lângă aceste determinări trebuind să se țină
66
seama și de alți parametri de natură morfologică și funcțională, astfel încât
rezultatul protetic să fie optim din punct de vedere funcțional.
67
CONCLUZII
exista diferente semnificative pentru toate variabilele masurate intre

persoanele de sex feminin si persoanele de sex masculin,dimensiunile
fiind mai mari la barbati;
exista diferente intre dimensiunile dintilor grupului frontal superior

intre persoanele de sex feminin si persoanele de sex masculin,latimea
incisivului central superior si latimea caninului superior fiind mai mare la
femei,latimea incisivului lateral fiind mai mare la barbati;
latimea cea mai mare o are incisivul central superior care este cel
mai dominant dinte anterior de pe arcada dentara deoarece el poate fi
vazut in marime totala;
nu se respecta proportia de aur la nivelul grupului frontal superior;
nu exista diferente semnificative intre sexe pentru rapoartele

calculate intre urmatoarele variabile:latimea celor patru incisivi centrali
maxilari,latimea intre varful cuspizilor caninilor superiori,latimea intre
suprafetele distoproximale ale celor doi canini maxilari,distanta
interalara,distanta bicomisurala;
latimea nasului este aproximativ egala cu latimea masurata intre

varful cuspizilor celor doi canini superiori;raportul intre cele doua valori
este de 1,03;
68
alte rapoarte calculate sunt:distanta bicomisurala/distanta
interalara=1,44,distanta dintre suprafetele distoproximale ale caninilor
superiori/distanta interalara=1,17,distanta dintre suprafetele
distoproximale ale caninilor superiori/distanta bicomisurala=0,81,distanta
dintre fetele distale ale incisivilor laterali superiori/distanta
bicomisurala=0,61,distanta dintre fetele distale ale incisivilor laterali
superiori/distanta interalara=0,88;
 s-a stabilit o corelație moderată între distanța interalară – lățimea

grupului frontal maxilar și distanța dintre vârfurile cuspidiene ale
canininlor maxilari.
 s-au găsit diferențe semnificative importante la toți paramterii între
determinările efectuate la bărbați și cele efectuate la femei.
 rapoartele astfel calculate au valoare exclusiv orientativă pentru
alegerea dimensiunilor dintilor frontali superiori artificiali si pentru
pozitionare lor.
 utilizarea exclusivă a parametrilor biometrici pentru determinarea
lățimii dinților din grupul frontal maxilar nu este o metodă cu
acuratețe științifică dovedită, e putând funcționa doar ca o metodă
orientativă în alegere, pe lângă aceste determinări trebuind să se
țină seama și de alți parametri de natură morfologică și funcțională,
astfel încât rezultatul protetic să fie optim din punct de vedere
funcțional.
69
BIBLIOGRAFIE:
1. Forna N.et colab- Protetica Dentara, vol I si II, Editura Univers

Enciclopedic, 2011
2. Burlui V. –“Juvento-Stomatologia”,Ed. Apollonia,Iasi,2003;
3. Burlui V.,Silvas S.-“Clinica si terapia edentatiei
totale”,Ed.Apollonia,Iasi,2003;
4. Gomes VL, Gonçalves LC, do Prado CJ, Junior IL, de Lima Lucas B.-
“Correlation between facial measurements and the mesiodistal width
of the maxillary anterior teeth”-J Esthet Restor Dent.2006;18(4):196-
205;
5. Hasanreisoglu U., Berksun S., Aras K., and Arslan I.- “An analysis of
maxillary anterior teeth:facial and dental proportions”-The Journal of
Prothetic Dentistry, pag.530-538,Vol.94,Nr.6,2005;
6. Hoffman W Jr,Bomberg Tj,Hatch RA-”Interalar width as a guide in
denture tooth selection”- J.Prosthet.Dent 1986; Feb;55(2):219-221;
70
7. Ibrahimagic L.,Celebic A.,Jerolimov V.,Seifert D.,Kardum-Ivic M,
Filipovic I.-”Correlation between the size of the maxillary frontal
teeth,the width between alae nasi and the width between corners of the
lips”-Acta Stomat Croatia,pag.175-179,Vol.35,Nr.2,2001;
8. Latta Gh Jr,Weaver JR,Connkin JE-“The relationship between the
width of the mounth,interalar width,bizygomatic width and
interpupillary distance in edentulous patients-J Prosthent Dent
1991;65:250-254’
9. Levin EI.-“ Dental esthetics and the golden proportion”-J Prosthet
Dent. 1978 Sep;40(3):244-252;
10.Panaite S.,Tatarciuc M.,Martu S.-“Elemente de morfologie clinica a
sistemului stomatognat”-Ed.Apollonia,Iasi,2000
11.Ronald E. Goldstein-“Esthetics in Dentistry”,1998
12.Strajnic Lj. Determination of placement of anterior teeth in removable
dental prostheses. Med Pregl 2002; 55(11�12): 490�4.
13. Rosenstiel SF, Ward DH, Rashid RG. Dentists' preferences of
anterior toot proportion- a web-based study. J Prosthodont 2000;9(3):
123�36.
14. Preston JD. The golden proportion revisited. J Esthet Dent 1993; 5:
247–51.
15.Ward DH. A study of dentists' preferred maxillary anterior tooth
width proportions: comparing the recurring esthetic dental proportion
to other mathematical and naturally occurring proportions. J Esthet
Restor Dent 2007; 19(6): 324�37.
16.Ali Fayyad MA, Jamani KD, Agrabawi J. Geometric and
mathematical proportions and their relations to maxillary anterior
teeth. J Contemp Dent Pract 2006; 7(5): 62�70.
71
17.Baer ML, Reynolds MA. Comparison of anterior tooth width in
natural and artificial dentitions. J Prosthodon 1992; 1: 84�7.
18.al-el-Sheikh HM, al-Athel MS. The relationship of interalar width,
interpupillary width and maxillary anterior teeth width in Saudi
population. Odontostomatol Trop 1998; 21(84): 7�10.
19. Basker R.M., Davenport J. C. Prosthetic treatment of the Edentulous
Patient. 4th ed. Oxford: Blackwell Publishing Company; 2002.
20. Al Wazzan KA. The relationship between intercanthal dimension and
the widths of maxillary anterior teeth. J Prosthet Dent 2001; 86(6):
608�12.
21.Al Wazzan KA, Al Haidan A, Al Madi EM, Al Murfarj A. The
relationship between facial references and mesiodistal width of
maxillary anterior teeth among Saudi patients. Alexandria Dent J
1995; 20(4): 39�45.
22.Abdullah MA. Inner canthal distance and geometric progression as a
predictor of maxillary central incisor width. J Prosthet Dent 2002;
88(1): 16�20.
23.Abdullah MA, Stipho HD, Talic YF, Khan N. The significance of
inner-canthal distance in prosthodontics. Saudi Dent J 1997; 9(1):
36�9.
24.Tandale UE, Dange SP, Khalikar AN. Biometric relationship between
intercanthal dimension and the widths of maxillary anterior teeth. J
Indian Prosthodont Soc 2007; 7(3): 123�5.
25.Isa ZM, Tawfiq OF, Noor NM, Shamsudheen MI, Rijal OM.
Regression methods to investigate the relationship between facial
measurements and widths of the maxillary anterior teeth. J Prosthet
Dent 2010; 103(3): 182�8.
72
26.Lucas BL, Bernardino-Júnior R, Gonçalves LC, Gomes VL. Distance
between the medialis angles of the eyes as an anatomical parameter
for tooth selection. J Oral Rehabil 2009; 36(11): 840�7.
27. Gonçalves LC, Gomes VL, De Lima Lucas B, Monteiro SB.
Correlation between the individual and the combined width of the six
maxillary anterior teeth. J Esthet Restor Dent 2009; 21(3): 182�91.
28. Sülün T, Ergin U, Tuncer N. The nose shape as a predictor of
maxillary central and lateral incisor width. Quintessence Int 2005;
36(8): 603�7.
29.Varjão FM, Nogueira SS. Nasal width as a guide for the selection of
maxillary complete denture anterior teeth in four racial groups. J
Prosthodont 2006; 15(6): 353�8.
30.Knezovic Zlataric D, Kristek E, Celebic A. Analysis of width/lenght
ratios of normal clinical crowns of the maxillary anterior dentition:
correlation between dental proportions and facial measurements. Int J
Prosthodont 2007;20(3): 313�7.
31.Ash MM. Wheeler’s atlas of tooth form. 5th ed. Philadelphia:
Saunders;1984. p. 24-5.
32. Chiche GJ, Pinault A. Esthetics of anterior fixed prosthodontics.
Chicago: Quintessence; 1994. p. 61-5.
33.Gillen RJ, Schwartz RS, Hilton TJ, Evans DB. An analysis of selected
normative tooth proportions. Int J Prosthodont 1994;7:410-7.
34. Sterret JD, Oliver T, Robinson F, Fortson W, Knaak B, Russel CM.
Width/ length ratios of normal clinical crowns of the maxillary
anterior dentition in man. J Clin Periodontol 1999;26:153-7.
73
35.Magne P, Belser U. Bonded porcelain restorations in the anterior
dentition:a biomimetic approach. Chicago: Quintessence; 2002. p. 64-
70.
36.Lavelle CLB. Maxillary and mandibular tooth size in different racial
groups and in different occlusal categories. Am J Orthod 1972;61:29-
37.
37.Richardson ER, Malhotra SK. Mesiodistal crown dimension of the
permanent dentition of American Negroes. Am J Orthod 1975;68:157-
64.
38.Sherfudhin H, Abdullah MA, Khan N. A cross-sectional study of
canine dimorphism in establishing sex identity: comparison of two
statistical methods. J Oral Rehabil 1996;23:627-31.
39.Owens EG, Goodacre JC, Loh PL, Hanke G, Okamura M, Jo K, et al.
A multicenter interracial study of facial appearance. Part 2: a
comparison of intraoral parameters. Int J Prosthodont 2002;15:283-8.
40._Isxcan MY, Kedici PS. Sexual variation in bucco-lingual dimensions
in Turkish dentition. Forensic Sci Int 2003;137:160-4.
41.Brisman AS. Esthetics: a comparison of dentists’ and patients’
concepts. J Am Dent Assoc 1980;100:349-52.
42. Ricketts RM. The biologic significance of the divine proportion and
Fibonacci series. Am J Orthod 1982;81:351-70.
43.Marquardt SR. Dr. Stephen R. Marquardt on the Golden Decagon and
human facial beauty. Interview by Dr. Gottlieb. J Clin Orthod
2002;36:339-47.
44. Gurel G, editor. The science and art of porcelain laminate veneers.
London: Quintessence; 2003. p. 83-6.
74
45.Lombardi RE. The principles of visual perception and their clinical
application to denture esthetics. J Prosthet Dent 1973;23:358-82.
46.Magne P, Belser U. Natural oral esthetics. In: Magne P, Belser U,
editors. Bonded porcelain restorations in the anterior dentition: a
biomimetic approach. Chicago: Quintessence; 2002. p. 57-96.
47.Ward DH. Proportional smile design using the recurring esthetic
dental (red) proportion. Dent Clin North Am 2001;45:143-54.
48.Scandrett FR, Kerber PE, Umrigar ZR. A clinical evaluation of
techniques to determine the combined width of the maxillary anterior
teeth and the maxillary central incisor. J Prosthet Dent 1982;48:15-22.
49.Cesario VA Jr, Latta GH Jr. Relationship between the mesiodistal
width of the maxillary central incisor and interpupillary distance. J
Prosthet Dent 1984;52:641-3.
50.Hoffman W Jr, Bomberg TJ, Hatch RA. Interalar width as a guide in
denture tooth selection. J Prosthet Dent 1986;55:219-21.
51.Berksun S, Hasanreisoglu U, Gokdeniz B. Computer-based evaluation
of gender identification and morphologic classification of tooth face
and arch forms. J Prosthet Dent 2002;88:578-84.
75

Proportia de Aur La Nivelul Faciesului Uman PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proportia de Aur La Nivelul Faciesului Uman PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE

„GRIGORE T. POPA” IASI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

Coordonator ştiinţific: Sef.Lucr.Dr. Corina Cristescu

Îndrumător științific:Asist.Dr.Dragoș Virvescu

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DISCIPLINA PROTEZA FIXĂ- GNATOLOGIE- ESTETICĂ

STUDIU COMPARATIV ASUPRA

Coordonator științific: Sef Lucr.Dr. Corina Cristescu

Îndrumător științific: Asist.Dr. Dragoș Virvescu

1.1. Introducere.Motivația alegerii temei..............................................1

1.2. Standarde de frumusete și estetică.................................................4

1.3. Cum ne influenteaza imaginea personala…………………………..9

1.5 Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale…………24

STUDIU COMPARATIV ASUPRA PROPORȚIILOR

II.2 Standarde de frumusete și estetică

I.3. Cum ne influenteaza imaginea personala

I.4. Conceptul de simetrie si numarul de aur

Picturile, sculpturile si arhitectura au urmat aceasta filosofie din

Aceste ilustreaza corpul uman in proportii ideale. Aici putem analiza

I.6.Aplicatii ale proportiei de aur la nivelul esteticii faciale

Fig.4. Masca frumuseții după S. Marquandt

Conceptul de frumuseţe este adesea identificat cu armonia

Un exemplu în acest sens îl constituie a fost descoperit de către

Importanţa şirului lui Fibonacci rezidă în multiplele sale proprietăţi

Fig.5 Şirul lui

Aceasta este o legitate matematică care se referă la un anumit mod de

(M+ m) / M = M/m ≈ 1,618... ≈ (√5+1)/2

Obţinerea acestui număr ca valoare a proporţiei de Au este

Fig.6 Figurarea Proportiei de Au

Legea Proporţiei de Au, cel puţin intuită încă de la începuturle istoriei

1. Proporţia de Au la nivelul scheletului corpului uman

Dimensiunile falangelor se găsesc relaţionate prin intermediul

O serie de studii efectuate în perioada anilor ’70, care au avut în

Fig.8 Centrul polar de creştere şi

Astfel structurile aflate în imediata apropiere a acestui centru de

Creşterea mandibulară descrie un arc, parte a unei spirale logaritmice

Fig. 9. Arcul descris de creşterea

Compoziţii faciale generate de calculator simulând o figură obişnuită

Proporţia de Au nu simbolizează doar frumuseţea şi confortul ci

Studierea dimensiunilor dinţilor precum şi a formelor arcadelor au

2. Proporţia de Au la nivelul feţei -examen gnatofotostatic.

Pentru realizarea acestor studii s-au utilizat o serie de puncte de reper

Astfel s-a putut demonstra existenţa proporţiei de Au între lăţimea

De asemenea raportul dintre lăţimea fantei labiale şi lăţimea fantei

Foarte importante din punctul de vedere al armoniei dento-faciale sunt

Un alt astfel de raport se remarcă între înălţimea filtrumului măsurată

Fig.11 Proporţia de Au la nivel facial

Redarea proporţiei de Au îşi găseşte aplicabilitatea şi în terapia

Proporţia de Au la nivel facial- măsurători craniometrice

Studii computerizate efectuate pe 30 de schelete de masculi peruvieni,

Fig. 12 Proportia de Au la nivel

Alt raport de Au se înregistrează între planul de la Frankfurt, punctul

Având în vedere faptul că se înregistrează proporţia de Au între

Fig. 13 Proporţia de Au- corelaţii

Alte rapoarte de Au se întâlnesc la nivel mandibular. Astfel, în plan

Fig.14 Proporţia de Au la nivel

În plan frontal se poate remarca prezenţa proporţiei de Au între

Fig. 15 Proportia de Au la nivel

Proporţia de Au la nivel dentar

Lombardi a fost primul care a susținut ca proporția de au este prea

rigidă pentru a fi folosită în stabilirea dimensiunilor dinților din regiunea

Levin13 a sugerat că utilizarea poporției de Au în relaționarea lățimii