ANOMALIILE ÎN PLAN

SAGITAL

1. Sindroamele
progenice

2. Retrognatismul
mandibular
1. SINDROAMELE
PROGENICE
MALOCLUZIILE DIN
CLASA A III-A ANGLE
 Definiţie

 grup de anomalii caracterizate prin raporturi

mezializate şi ocluzie inversă frontală:
 prognaţii adevărate → dezvoltare în exces
a mandibulei în cele trei planuri spaţiale
 prognaţii false sau pseudoprognaţii
mandibulare
→ Glăvan →33-43% forme scheletale →dezvoltare
insuficientă a maxilarului superior sau combinaţii
→ anomalii funcţionale cu un tablou clinic aparent
similar dezvoltării în exces a mandibulei,
consecinţă a pro-alunecării mandibulare
 Terminologie

 prognaţia anatomică (Cauhépé, Firu)

 prognaţie totală (Cauhépé)
 tip scheletal III (Ballard)
 prognatism ereditar (Aquilar)
 progenie adevărată (Häupel)
 progenie congenitală (Planas)
 morsus inversus basalis (Hoffer)
 literatura anglo-saxonă → underbite,
negative overjet
 Clasificare
 Şcoala germană :
 progenia adevărată
→ creştere în exces a mandibulei în sens sagital
 progenia falsă
→ dezvoltare insuficientă a maxilarului superior
→ poziţionare anterioară a mandibulei datorită factorilor
funcţionali de conducere forţată sau obiceiurilor vicioase
 Şcoala americană
→ clasa a III-a:
 III/1 → prognaţie inferioară,
consecinţă a unei creşteri
în exces a mandibulei
 III/2 → în care există un
fals prognatism mandibular
 Boboc → sediul şi modul în care sunt interesate
părţile componente ale aparatului dento-maxilar:
 prognaţie mandibulară prin macrognaţie
 pseudoprognaţie mandibulară
 prin deficit de dezvoltare a maxilarului superior
 prin relaţii anormale intermaxilare
 ocluzie inversă frontală prin conducere
condiliană (articulară)
 ocluzie inversă frontală prin conducere de
natură cuspidiană (ocluzie inversă forţată)
 numai prin modificări de ax ale dinţilor anteriori
 ocluzie inversă frontală prin modificări de
ax ale tuturor incisivilor
 angrenaj invers frontal
 Frecvenţă

 populaţia europeană → 1,5- 5,3 % (Baccetti

2004)
 Boboc - 9,9%
- 14,7% (oligofreni)

 progenia falsă > progenia adevărată

 angrenajul invers > ocluzie inversă forţată >
progenia falsă consecinţă a dezvoltării
insuficiente a maxilarului superior
Etiopatogenie
Prognaţia mandibulară prin macrognaţie
 Ereditatea (Galippe, Pont, Kantorowicz, Korkhaus,
Schwartz)
 Korkhaus → se moşteneşte doar tendinţa de
evoluţie către prognaţia mandibulară

Lamy

Ernest de Fier Carol al II-a al Spaniei

Duce al Austriei-1377-1424 Cel Vrăjit 1661-1700
 Tulburările neuro-endocrine:
 excesul de hormon somatotrop
din acromegalia juvenilă
→modificarea formei condilului şi a
cavităţii glenoide (Sudaka Lespin)
→cartilaj condilian de creştere
(Boboc)
 hipotiroidismul prin intermediul
macroglosiei
 Transformarea unei
pseudoprognaţii mandibulare
Pseudoprognaţie mandibulară prin deficit
de dezvoltare a maxilarului superior

 Ereditatea (Schwartz, Hoffer) → poziţie

constituţională intramaxilară a germenilor dentari
 Sindroamele genetice
 sindromul Down, acondroplazia → tulburări de
dezvoltare ale bazei craniului → tulburări de dezvoltare
sagitală a maxilarului superior
 sindromul Binder (disostoza
maxilo-nazală)
 Manifestări clinice caracteristice la pacienţi cu sindrom Down
- hipoplazia etajului mijlociuSdr Down
al feţei, limbă geografică, hipoplazii de
-hipoplazia etajului mijlociu al feţei, limbă geografică, hipoplazii de smalţ
smalţ
 Sdr. Down
(Khan, Abdallah)
Acondroplazia („faţa de
buldog”):
o se datorează hiposecreţiei
tiroidiene,
o volumul cranian este normal,
o corpul este nanic,
o etajul mijlociu al feţei este
îngust şi înfundat,
o este inhibată creşterea
cartilajelor craniene.
 Sindrom Binder
-poziţie anormală a oaselor nazale
-reducerea sau absenţa NSA
-uneori absenţa sinusului maxilar

Dyer, Willmot (2002)

 Factori locali
 anodonţia incisivilor superiori (Weinemann, Sicher,
Fernex)
 acţiunea predominentă la nivelul maxilarului
superior a musculaturii buzei superioare şi
buccinatorului, care nu mai este compensată de
musculatura limbii, aceasta ocupând o poziţie mai
inferioară decât la subiecţii normali (Müller )
 cicatrici retractile post cheilognatorafie sau de altă
natură
 vegetaţiile adenoide (Case, Nevrézé,Turner)
Anodonţie de IL sup
Despicătură labio-maxilo-palatină
Ocluzia inversă frontală prin conducere
condiliană (articulară)

 tic de imitaţie a aspectului facial al unui progen din

anturaj (Pont)
 atitudini posturale → dormitul cu capul în hiperflexie
(Comte, Schwartz)
 poziţie antalgică → în hipertrofiile amigdaliene (Angle)
Ocluzia inversă frontală prin conducere de
natură cuspidiană (ocluzia inversă forţată)
 contactele premature
 lipsa de abraziune fiziologică a caninilor temporari
 obturaţii ocluzale în exces
 egresiunea dinţilor laterali în spaţii de edentaţie de pe
arcada antagonistă
 angrenaj invers unidentar dacă supraacoperirea frontală
este mică
Ocluzia inversă frontală prin modificări de ax ale
tuturor incisivilor
 obiceiuri vicioase
 de muşcare a buzei superioare
 aplicarea degetelor ca un cârlig pe incisivii inferiori
 erupţia întârziată a incisivilor superiori, după pierderea în
grup a temporarilor corespunzători
 macroglosia
 acţiunea concentrică a musculaturii buzei superioare care
retrudează incisivii superiori şi acţiune excentrică a limbii
care protudează incisivii inferiori
Luz D’Escrivan (2007)
Angrenajul invers frontal

 absenţa spaţiului pentru aliniere pe arcadă

 persistenţa pe arcadă a incisivului temporar superior
care blochează evoluţia normală spre vestibular a
corespondentului permanent
 dinţi supranumerari
 poziţia intraosoasă mai palatinală de formare a
mugurelui unui incisiv superior(Schwartz)
 cicatrici localizate la nivelul crestei alveolare sau în
vestibulul bucal
Absenţa spaţiului pentru aliniere pe arcadă - macrodonţie
Persistenţa pe arcadă a incisivului temporar superior
 Manifestări clinice

Manifestări extraorale
În prognaţia
mandibulară prin
macrognaţie

 forma de „galoş” a ramurii

orizontale
 profil concav
 şanţul labiomentonier este şters
 treaptă labială inversată
 etaj inferior mărit
 unghi mandibular larg deschis
140-145 ̊
Pseudoprognaţie
mandibulară prin
deficit de
dezvoltare a
maxilarului
superior

→ din normă frontală:

 faţă aplatizată
 obraji înfundaţi
→ din normă laterală
 profil concav
 Sn posterior de
planul Dreyfuss
 treapta labială
inversată →
retrocheilie
superioară
 dimensiunea
etajului inferior al
feţei şi unghiul
mandibular sunt
puţin modificate.
În ocluziile inverse
frontale (generate fie prin
conducere condiliană fie prin
conducere cuspidiană) →
semnele faciale →
asemănătoare prognaţiei
mandibulare prin macrognaţie
dar cu o amploare mult mai
mică:
 profilul → drept / uşor concav
 mentonul → poziţie anterioară
în câmpul de profil facial
 treapta buzelor → uşor
inversată, dar regiunea buzei
superioare nu este înfundată
 unghiul mandibular nu este
mărit
 etajul inferior al feţei → poate
fi uşor mărit
În ocluzia inversă frontală prin modificări de ax
ale tuturor incisivilor

 semnul facial caracteristic → inversarea treptei

labiale
 înălţimea etajului inferior şi unghiul mandibular nu
sunt modificate
 mentonul → poziţie normală în câmpul de profil
facial
Angrenajul invers

 modificări uşoare ale

raportului interlabial,
 în surâs şi vorbire devin
vizibile malpoziţiile
incisive şi angrenajul
invers
Manifestări orale
Prognaţia
mandibulară prin
macrognaţie

 În dentiţia permanentă

 mandibulă
dezvoltată în exces
în plan sagital şi
transversal
 În dentiţia
temporară
 stabilirea unor rapoarte
de ocluzie inversă încă
din momentul erupţiei
dinţilor temporari →
prognaţie mandibulară de
natură ereditară
 diasteme foarte mari la
nivelul arcadei inferioare
 La începutul dentiţiei mixte

 o disociere în ritmul de erupţie al permanenţilor

superiori şi inferiori, în favoarea inferiorilor
 erupţia spaţiată a dinţilor permanenţi laterali inferiori
Pseudoprognaţie
mandibulară prin
deficit de
dezvoltare a
maxilarului
superior
În dentiţia temporară
 absenţa sau dimensiunea
foarte mică a diastemelor
fiziologice
 o scurtare a arcadei
evidenţiabilă cu ajutorul
indicelui Bogue sau
indicelui de lungime
arcadă faţă
În dentiţia mixtă şi
definitivă

 dacă deficitul de
dezvoltare a maxilarului
superior este iniţial,
incisivii superiori sunt fie
în normopoziţie, fie în
prodenţie
 arcada superioară
în ansamblul ei
rămâne scurtă şi
îngustă
 ocluzie inversă frontală →
frânarea dezvoltării
maxilarului
 baza apicală maxilară →
aproape normal
dezvoltată în plan
transversal, dar este
scurtă
 incisivii superiori →
retroînclinaţi, prezentând
eventual şi faţete de
abraziune pe faţa
vestibulară, datorită
frecării cu inferiorii
 reducerea perimetrului
arcadei → incongruenţă
dento-alveolare în zona
frontală
În ocluziile inverse frontale
prin conducere
condiliană
nu există modificări
caracteristice ale
arcadelor
În ocluziile inverse frontale
prin conducere
cuspidiană
poate fi observată
eventuala cauză care
a dus la apariţia
anomaliei
În angrenajul invers
 modificarea conturului arcadelor alveolare la nivelul
dinţilor aflaţi în angrenaj invers
Modificările parodontale:
 apar precoce în angrenajul invers →„şanţul de
eliminare” ± mobilitate dentară
 apar tardiv în prognaţia mandibulară prin
macrognaţie → debutul lor se face la nivelul incisivilor
inferiori, sunt severe (atrofie osoasă orizontală,
coborârea inserţiei epiteliale, retracţii gingivale)
modificările parodontale pot retroceda spontan după
saltul articular
Modificări linguale
 În prognaţia mandibulară prin macrognaţie
 modificări de volum în acromegalii – macroglosie
 de tonicitate la hipotiroidieni – limbă hipotonă
 la oligofreni − limba geografică
 În pseudoprognaţie mandibulară prin deficit
de dezvoltare a maxilarului superior
 modificări de poziţie – în repaus limba are o poziţie
mai joasă, în arcul mandibular, iar la începutul
deglutiţiei efectuează o deplasare anterioară de
amplitudine mai mare decât la subiecţii normali
 Modificări ocluzale
În plan sagital
 în macrognaţia mandibulară şi în ocluziile inverse
frontale generate prin conducere condiliană sau
cuspidiană
 ocluzia mezializată
 ocluzia inversă frontală cu sau fără spaţiu de inocluzie
sagitală
 prodenţia superioară şi retrodenţia inferioară pot masca
decalajul sagital real existent între cele două maxilare
 în ocluziile inverse produse prin modificări de ax ale
incisivilor sau printrun deficit de dezvoltare al
maxilarului superior
 rapoarte de ocluzie în limite normale, sau
mezializate discret
 ocluzia inversă frontală
 Combinaţie prognaţie avevărată, cu
prognaţie falsă prin dezvoltare insuficientă de maxilar
 în angrenajul
invers frontal
 1-2 incisivi
alăturaţi simetrici
sau nu sunt în
angrenaj invers
 există şi situaţii în
care apare o
alternanţă între
dinţii aflaţi în
rapoart normal de
ocluzie şi dinţii în
raport invers
creând aspectul de
„ocluzie în zig-zag”
În plan transversal
 ocluzia inversă uni- sau bilaterală
 ocluzia inversă totală, semn cert de
dezvoltare exagerată a mandibulei
(macrognaţie)
În plan vertical
 situaţiile clinice sunt foarte variate de la
supraocluzia accentuată la ocluzia deschisă
Examenul funcţional-modificări
 fizionomice
 masticatorii
 scade eficienţa masticatorie
 stereotip tocător
 musculare
 hipertonie şi spasticizare a muşchilor pterigoidieni
externi
 fonatorii
 afectarea ATM
 ghidaj anterior inversat
 cracmente şi crepitaţii
 Examene complementare
Testul de retropulsie mandibulară (dinamico-
funcţional)
→ poziţia de repaus a mandibulei → mişcare de retropulsie
mandibulară, în timp ce examinatorul exercită o presiune
pe menton → se observă raportul interincisiv
 total pozitiv − dacă mandibula pote fi dusă înapoi
până la stabilirea unor rapoarte psalidodonte între
incisivi – în ocluzia inversă frontală prin conducere
condiliană
 parţial pozitiv − dacă mandibula poate fi dusă înapoi
până în poziţia de cap la cap între incisivi – în ocluzia
inversă frontală prin conducere cuspidiană
 negativ – dacă pacientul nu poate face retropulsie
mandibulară – în celelalte forme clinice de progenie
 Examene radiologice
 Ortopantomograma
 în prognaţia prin macrognaţie
 în dentiţia temporară şi mixtă → existenţa unor spaţii mari între
germenii dinţilor succesionali din zona de sprijin.
 Teleradiografia de profil
 În prognaţia mandibulară
prin macrognaţie →
semne de creştere exagerată a
mandibulei:
 Go-Gn > N-Se +3 mm
 unghiul condilian > 137◦,
 oblicitatea ramurii orizontale
a mandibulei
 ↑ unghiul mandibular →140-
145◦,
 ↑ unghiul bazelor a lui
Schwartz > 20◦
 ↑ unghiul Tweed, denumit şi
unghi de prognostic (normal
= 22-25◦),
 mărirea etajului inferior al
feţei,
 unghiul de profil al
mandibulei SN-M < 60◦
scade
 În prognaţia falsă
prin dezvoltare
insuficientă de
maxilar
 micşorarea SNA
(valoare normală 85◦
după Schwartz)
 NSA-NSP < 7/10 din
distanţa N-Se
 reducerea
dimensiunii sagitale a
bazei maxilarului
comparativ cu
mandibula (normal
bază maxilară/bază
mandibulară =2/3)
 Ocluzia inversă frontală
prin modificări de ax ale
dinţilor anteriori
 ↓ unghiului format de
axul Isup cu OF
 ↑ unghiului format de
axul Isup cu NSA-
NSP
 ↑ unghiului format de
axul Iinf cu planul
bazal mandibular
 unghiul interincisiv
prezintă o tendinţă de
scădere, Ii < 130◦,