Principii de utilizare a conectorilor principali mandibulari in protezarea scheletata a

edentatiei partiale

Masterand : GHITA ANDREEA

Program de studiu : Master RPSI
Conectorii principali sunt elemente transversal ale protezei partiale scheletate care unesc
componntele protezei de o parte a arcadei cu cele de parte opusa.Astfel,conectorul principal
poate uni seile protezei intre ele sau o sa de elementele de mentinere,sprijin si stabilizare.
Conectorii principali au o serie de caracteristici commune,dar si de caracteristici speciale,in
functie de maxilarul la care se aplica,tipul de edentatie,precum si particularitatile anatomice ale
campului protetic.
Caracteristiccile comune ale conectorilor principali :
-rigiditate.Toate solicitarile functionale la care este supusa proteza vor fi distribuite intregii
suprafete de sprijin dento-parodontal si muco-osos.Numai prin rigiditatea conectorului
principal,celelalte componente ale protezei isi pot indeplini functiile,avand un support stabil.
Rigiditatea se obtine fie prin latimea conectorului principal,cum se realizeaza la maxilar,fie prin
grosimea si profil deosebit asa cum se realizeaza bara linguala la mandibula.
-profilaxia tesuturilor campului protetic.Conectorii principali nu trebuie sa produca nicio
suferinta tesuturilor parodontale marginale sau mucoasei in timpul functiilor,static sau la insertia
si dezinsertia protezei.
-confortul pacientului.Se realizeaza prin
->simetria conectorului principal fata de linia mediana
->aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio sagittal
->plasarea conectorului principal astfel incat sa nu se schimbe substantial conturul tesuturilor cu
care vine in contact
->reproducerea cat se poate de Fidela a conturului anatomic pe care il acopera
->acoperirea tesuturilor sa nu fie mai mare decat este cea minima necesara
->intalnirea conectorului principal cu celelalte elemente ale protezei sa se faca in unghiuri
rotunjite ,iar suprafata externa a conectorului sa fie perfect lustruita ,pentru a se Evita retentiile
sau iritatiile limbii
Conectorii principali mandibulari :
1.Bara linguala
-conditii de utilizare : inaltime de cel putin 9mm a procesului alveolar ,intre fundul de sac lingual
si parodontiu marginal
-pozitie : bara linguala este plasata in dreptul versantului lingual al procesului alveolar
mandibular ,intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual.Fata de parodontiul marginal
,marginea superioara a barei linguale se afla la o distanta de 4-5mm.Extremitatea inferioara este
plasata in fundul de sac lingual,astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a planseului
buccal sau a frenului limbii.
-distantarea barei linguale : fata de mucoasa procesului alveolar,bara linguala trebuie sa fie
plasata intotdeauna la o distanta cuprinsa intre 0,30 si 2 mm ,in functie de sprijinul
protezei,forma anatomica a procesului alveolar si rezilienta mucoasei crestelor alveolare.Aceasta
distantare se face prin foliere cu ceara speciala ,pe modelul functional.Grosimea foliei treuie
stabilita de medic si va fi riguros respectata de technician.
Fiind la distanta de mucoasa,bara linguala nu va transmite presiuni asupra mucoasei procesului
alveolar in timpul diferitelor functiuni.
Cand proteza schetelata are sprijin dento-parodontal ,folierea va fi minima,adica 0,30mm.
Cand proteza scheletata are spriin mixt,grosimea foliei va fi mai mare,in functie de rezilienta
mucasei pe care se sprijina seile terminale.Distantarea mai mare a barei de mucoasa este
necesara pentru a Evita lezarea mucoasei processului alveolar de catre extremitatea inferioara a
barei linguale in urma infundarii sailor protezei in mucoasa rezilienta.
Daca procesul alveolar este vertical si rezilienta este minima,folierea va fi de 1mm.Daca
procesul alveolar este oblic,folierea va fi de1,5mm,iar daca se adauga si o rezilienta a mucoasei
crestelor,grosimea foliei va trebui sa ajunga la 2mm.
Cand procesul alveolar este retentive sau dintii sunt usor lingualizati,folierea va fi cuprinsa intre
1,5-2mm,pentru a se face insertia si dezinsertia protezei fara ca bara linguala sa interfereze cu
mucoasa procesului alvrolar sau cu dintii
Cand exista torus mandibular,va fi necesara o foliere in functie de marimea torusului,grosimea
fiind cuprinsa intre 0,5-1mm
-profilul barei : forma cea mai adecvata a barei linguale pe sectiune este cea semipiriforma
.Portiunea cea mai voluminoasa se afla plasata catre fundul de sac,iar extremitatea subtiata,catre
parodontiul marginal.
-dimensiuni : inaltimea barei linguale este de 4-5mm iar grosimea este de 1mm la extremitatea
superioara si de 3mm la cea inferioara.Cu cat bara linguala este mai lunga,grosimea trebuie s fie
mai mare pentru a asigura rezistenta mecanica si rigiditatea.
-zonele de minima rezistenta sunt reprezentate de jonctiunea cu conectorii secundari,la unirea cu
seile,unde bara este ceva mai subtire,si la mijlocul barei .Unirea barei linguale cu seile trebuie sa
se faca printr-o portiune mai ingrosata sim ai lata.La acest nivel vor fi realizate trepre unde se
termina acrilatul sailor.Locul de unire cu conectorii secundari va fi de asemenea mai
ingrosat.Mijlocul barei linguale este zona de maxima curbura.Rezistenta la acest nivel se asigura
prin inaltimea,grosimea si profilul barei.
Exista cazuri clinic unde procesul alveolar nu este sufficient de inalt pentru aplicarea unei bare
linguale care sa corespunda tuturor caracteristicilor.Practic,este posibil ca distanta fata de gingie
sa fie redusa cu 2-3mm ,cand procesul alveolar nu este sufficient de inalt.
Daca din cauza situatiei clinic bara va avea o inaltime mai mica de 4 mm,este necesar ca proteza
sa fie proiectata si cu un croset continuu care contribuie,printer altele,la marirea rezistentei
mecanice a protezei si evitarea elasticitatii conectorului principal -> dubla bara linguala.Crosetul
continuu este utilizat mai ales la protezele terminale bilaterale.El prelungeste bratele opozante
ale crosetelor,fiind plasat pe fata linguala a dintilor frontali,supracingular.Crosetul continuu
poate fi si un element individualizat,separate de croset.
Pentru a putea fi plasat pe dintii frontali,acestia trebuie sa aiba o inaltime suficieta.In acelasi
timp,bara linguala si crosetul continuu este necesar sa existe un spatiu sufficient de mare pentru a
Evita retentiile alimentare si a face autocuratirea.
Rolul crosetului continuu:
-rigidizeaza bara linguala si mareste rezistenta mecanica
-contribuie la sprijin parodontal al protezei
-asigura mentinerea indirecta a protezei terminale
-stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
Solidarizeaza dintii restanti
-poate reface punctele de contact
2.Placa dento mucozala mandibulara
-se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona supracingulara a dintilor frontali.Extremitatea
inferioara are forma pe sectiune a barei linguale si prin plasare nu trebuie sa jeneze mobilitatea
fiziologica a planseului buccal sau a frenului limbii.Spre superior,aceasta extremitate ingrosata
se continua cu o placuta metalica subtire de 0,4-0,5mm care se termina pierdut pe dintii
frontali,acoperind toata zona supracingulara.In regiunea laterala,placa ajunge pana in apropierea
fetelor ocluzale ale dintilor restanti.
Interdentar,placa dento-mucozala ajunge pana la nivelul punctelor de contact dintre dinti.
La nivelul parodontiului marginal si al papilei interdentare,placa trebuie sa fie usor dinstantata
,prin foliere de 0,2mm
La nivelul mucoasei procesului alveolar,placa va fi distantata asemanator barei linguale.La fel in
cazul unui torus mandibular.
3.Bara vestibulara
-se aplica atat in situatiile de insertie inalta a planseului buccal,cat mai ales in cazurile clinic ce
prezinta o lingualizare mare a dintilor frontali,sau un torus exagerat ce impune plasarea la mare
distanta a barei linguale de mucoasa.Forma,dimensiunile,plasarea fata de mucoasa procesului
alveolar si parodontiului sunt asemanatoare ca pentru bara linguala.Lngimea barei vestibulare
este insa mai mare,cee ace impune marirea rezistentei mecanice printr-un plus de latime si
grosime.
Singurul inconvenient al barei linguale este confortul pacientului.
4.Conectorul principal dentar
-este de fapt un croset continuu,mai lat sim ai gros,ale carui extremitati se termina in seile
protezei.Este indicat in cazurile de insertie inalta a planseului buccal,associate cu dinti restanti
frontali,inalti si vericali
Bibliografie
Tehnologia protezei scheletate , Prof. Dr. Andrei Ionescu,Bucuresti 2006