1. Examenul clinic al ocluziei dupa Angle la nivelul primilor molari.
Cl I : Ocluzie neutral : punctual fix de reper este cuspidul mezio-distal
al M1 sup, care angreneaza cu primul sant intercuspidar inferior. Cl II : ocluzie distal : in functie de gravitatea distalizarii mandibulei poate sa prezinte variante. Astfel exista distalizarea cu cuspid unde vorbim de raport de antagonism singular sau raport cuspid pe cuspid. Cand distalizarea este si mai mare cuspidul mezio- vestibular angreneaza in ambrazura ocluzala dintre 5 si 6.
2. Examenul clinic al ocluziei dupa Angle la nivelul caninilor.
Cl I : ocluzie neutral : cuspidul caninului superior angreneaza intre 3 si 4 inferior Cl II : ocluzie distal : caninul superior angreneaza cu caninul inferior (antagonism singular) = distalizare cu cuspid sau mai mult, caninul superior angreneaza intre spatial dintre 2 si 3. Cl III : caninul superior articuleaza cu primul premolar inferior ( cuspid) sau chiar mai mult situate intre 4 si 5 mandibular.
3. Examenul clinic al ocluziei dupa Angle la nivelul incisivilor (zonei
frontale ) Cl I : ocluzie neutral : dreapta sagitala 2-3 mm Cl II : ocluzie distal cu dreapta sagitala mai mare de 3 mm Cl III : angrenare inversa a incisivilor ( eventual si a caninilor) cu contacte dentare sau si mai grav angrenarea inversa a grupului frontal cu dreapta sagitala negative
4. Examenul clinic al ocluziei in IM : contactele dentare
IM reprezinta contactul maxim care se stabileste intre dintii celor doua arcade. Este prema faza a examenului clinic al ocluziei care vizeaza modul in care se realizeaza contactele dentare, respective contacte ocluzale functionale sau nefunctionale.
Plasarea dintilor in IM se face prin ridicarea mandibulei pornind de la
pozitia de repaus pana la contact dentar in IM. Aceasta miscare va fi efectuata la pacient la comanda medicului. In timpul miscarii de ridicare a mandibulei, medical va indeparta usor buzele pentru a putea observa linia frenurilor. Acestea trebuie sa parcurga un traseu in linie dreapta direct in sus. Vom examina modul in care se realizeaza contactele dentare, respective aspectul stopurilor ocluzale. Vom aprecia calitatea lor. Daca ocluzia se realizeaza cu contacte de tip cuspid foseta si cuspid ambrazura, diagnosticul va fi de ocluzie neutrala ( cu contacte de tip cuspid foseta si cuspid ambrazura). Daca cuspizii de sprijin angreneaza pe versante sau cap la cap diagnosticul va fi de ocluzie instabila cu contacte ocluzale nefunctionale, eventual si cu devierea mandibulei la stanga sau la dreapta.
5. Contactele ocluzale functionale, explicati caracteristicile lor
Sunt de mai multe tipuri si anume: 1. In primul rand este contactul tripodic. E intalnit in morfologia primara ( la tineri ) . contactele se realizeaza intre versantele din jurul fosetei cu versantele din jurul varfului cuspidului. Caracteristici: - este cel mai efficient, masticatia se face cu effort muscular minim si randament maxim; - in contact tripodic exista point centric, ceea cu inseamna contactul cu 3 puncte si coincidenta intre IM si RC. Explicatia? Mandibula e pozitionata ferm fara posibilitatea de deplasare si ca atare si condilii vor ramane in pozitie de RC. 2. contact varf cuspid fund foseta : apare in abrazia fiziologica a dintilor. Abrazia va genera o usoara posibilitate de miscare intre cuspizii de sprijin si fundul fosetelor/ ambrazurilor. Apare long centric adica usoara posibilitate de miscare in sens sagital a cuspizilor de sprijin ( 0,75mm ) si white centric-ul respective usoara miscare in plan transversal. Este bine tolerate de pacient. Este recomandata in realizarea miscarilor protetice. Modelajul reliefului ocluzal se realizeaza mai usor si mai sigur in long centric
evitandu-se aparitia contactelor premature cum ar fi in modelajul cu point
centric. 3. contact cuspid- ambrazura : aici cuspidul de sprijin angreneaza in ambrazura ocluzala a dintilor antagonisti eventual care sunt. 4. contactul infracingular realizat intre marginea incisivilor inferiori cu foseta de sub cingulum.
6. Contactele ocluzale nefunctionale
Se examineaz ain pozitie de IM. Sunt multiple si anume: 1. Contactul varf cuspid versant foseta 2. Versant cuspid versant foseta Caracteristici: - sunt instabile - puternic traumatizante, deviaza mandibula deoarece fortele vertical de masticatie se descompun in forte orizontale - traumatizeaza parodontiul 3. contact cuspid cuspid Caracteristici: -
E instabil, madibula va fi deviate in diferite directii
Eficienta masticatorie e redusa
Miscarea abrazului
4.Contact in suprafata: efort masticator maxim, eficienta functional
minima 5. absenta contactelor in anomalii dento- maxilare, in iatrogenie ( punti ca intermediari in ocluzie)
7. Examenul clinic al miscarii de propulsive pe partea lucratoare
In miscarea de propulsive partea lucratoare este zona frontal cu incisivii. Examenul miscarii de propulsive incepe de la premolarul 1 ca atare pacientul va fi invitat sa muste sis a ramana in aceasta pozitie ( dup ace in prealabil am interpus intre dinti o hartie de articulare cu partea active spre palat ) . vom prinde mentonul cu mana dreapta iar cu mana stanga vom ridica buza superioara pentru vizualizarea zonei frontale maxime. Cerem pacientului sa faca propulzia mandibulei pana la pozitia de cap la cap. Vom urmari miscarea. Ea trebuie sa se faca direct inainte fara deviere la stanga sau la dreapta a mandibulei. In caz de deviere aceasta va fi redresata de mana medicului. Daca vom constata ca ghidajul se face pe doi dinti unul situate pe o parte a arcadei si celalalt pe hemiarcada opusa, diagnosticul va fi de ocluzie neutrala in miscarea de propulsive pe partea lucratoare. Daca ghidajul se face pe un singur dinte diagnosticul va fi interferenta in propulsive pe partea lucratoare la X dinte. Data in pozitie de c-c in propulsive contactul se face numai pe un dinte, diagnostivcul va fi de contact prematur in propulsive pe partea lucratoare. 8. Examenul clinic al miscarii de propulsive pe partea nelucratoare (pasiva) Tehnica este similara ca si la subiectul 7 cu exceptia ca aici nu mai interpunem hartia de articulare. Pe tot parcursul miscarii de propulsie respective de la pozitia de IM -> CC in propulsie vom supraveghea cu atentie arcadele din zonele laterale, pe rand. In conditii normale la nivelul dintilor din zonele laterale trebuie sa se produca dezocluzia lor. Diagnosticul va fi de ocluzie neutral in miscarea de propulsive pe partea nelucratoare. Daca pe parcursul miscariik de propulsive de la IM la CC in propulsie vom intalni un contact intre un dinte si antagonistul sau. Diagnosticul va fi de interferenta in propulsive pe partea nelucratoare intre X dinte si Y dinte. Daca in pozitie de CC in propulsie nu se poate realize contactul intre incisivii superiori si inferiori ramanand un spatiu de inocluzie intre ei, inseamna ca in zona/zonele laterale exista un obstacol intre doi dinti unul superior si altul inferior, care nu permite contactul intre incisive,
diagnosticul va fi contact premature in propulsive pe partea
nelucratoare. 9. Miscarea de lateralitate cu ghidaj canin Prin ghidaj canin intelegem cand caninul inferior aluneca pe fata palatinala a caninului superior incepand de la pozitita de IM CC in lateralitate. In acest caz diagnosticul va fi de ocluzie neutral in ghidaj canin pe ambele arcade. Cand la nivelul partii active al ghidajului, respective parte ape care se face ghidajul apare in plus un alt contact intre un dinte cuspidate si antagonistul sau, diagnosticul va fi de interferenta in lateralitate pe partea activa (lucratoare). Cand apare o interferenta pe partea opusa examinarii diagnosticul va fi de interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare. Cand in miscarea de lateralitate un canin superior in raport cu antagonistul sau nu ajung in pozitie de cap la cap diagnosticul va fi de contact prematur in miscarea de lateralitate pe partea active (lucratoare), daca contactul premature se afla pe partea lucratoare si contact premature in miscarea de lateralitate pe partea pasiva ( nelucratoare) daca contactul premature in miscarea de lateralitate se afla pe partea nelucratoare.