Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T.

Popa” Iași
Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul I Chirurgicale
Disciplina de Ortodonție și Ortopedie Dento-facială

ORTODONTIE

Aparate ortodontice mobilizabile (III)

LP12 MD_V_RO Asist. Univ. Dr. Vieriu Raluca-Maria

Tehnologia aparatelor ortodontice
Barem lucrari practice
 TOTAL LUCRĂRI PRACTICE = 76 ore – 19 stagii (4 ore/stagiu)
 Examinarea clinică a pacientului şi întocmirea foii de observaţie clinică (2/ student):
 realizarea anamnezei medicale;
 evaluarea nivelului de dezvoltare psiho-somatică;
 examinarea facială;
 examinarea orală;
 examinarea şi evaluarea ocluziei dentare în dinamica dezvoltării;
 explorarea funcţiilor aparatului dento-maxilar;
 stabilirea diagnosticului prezumtiv.
 Amprentarea în ortodonţie (2/ student):
 pregătirea şi alegerea portamprentei;
 tehnica amprentării;
 examinarea amprentei;
 turnarea modelului de studiu şi de lucru;
 soclarea modelelor.
Barem lucrari practice
 Examinarea paraclinică (2/ student):
 analiza modelului de studiu;
 interpretarea fotografiei de faţă şi profil;
 interpretarea ortopantomografiei;
 interpretarea teleradiografiei de profil (puncte, planuri, unghiuri)
 Tehnica de realizare a elementelor din sârmă a unui aparat ortodontic mobilizabil
(1/ student):
 elementele de ancoraj: croşet simplu, Stahl, "în delta", Schwarz şi Adams
 elementele de acţiune: arcul Coffin, arcul vestibular, arcul de distalizare canin, arcul în ciupercă,
arcul buclă dublă, arcul buclă simplă, arcul diapazon, arcul în seceră simplă, arcul în seceră
dublă
 elemente funcţionale: scutul lingual
 realizarea sârmuarului şi prezentarea lui la examenul practic
 Stabilirea diagnosticului ortodontic şi a strategiei planului de tratament (2/ student)
 Adaptarea aparatului ortodontic mobilizabil în cavitatea orală, tehnica de activare
a elementelor active şi conducerea tratamentului sub supravegherea unui medic
specialist (2/ student).
I. Elemente componente ale aparatelor
ortodontice active mobilizabile
• Placa
Baza placii
palatina
• Placa
linguala

• Crosete
Elemente
de ancoraj • Gutiera de
ancoraj

Elemente • Principale
de actiune
• Secundare

+_Elemente
functionale
II.Elemente active/de actiune
Principale
• Surub
ortodontic
• Arc Coffin

Elemente active

Secundare
• Arcuri
Vestibulare
• Arcuri
Orale
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
1. Arcul vestibular
Este alcătuit din:
- portiunea activă – curbura principală, care se sprijină pe dintii frontali;
- zonele de activare – două bucle, cu forme diferite (rotunjite, pătrate,
triunghiulare, în deget de mănusă, etc.), situate la ⅔ distale ale fetelor vestibulare
ale caninilor;
- două zone care încalecă arcada dentară prin nisele masticatorii – între canini si
premolarii primi;
- două zone de retentie – intră în placa acrilică.
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
1. Arcul vestibular
Variante de construcţie ale buclelor de activare:
● Buclele se modelează rotunjit sau dreptunghiular în porţiunea lor superioară,
diferenţa între ele constând doar în modul de activare. Activarea arcului se face
prin închiderea buclelor rotunjite (accentuarea curburii principale) cu un cleşte
crampon, iar placa bază se va şlefui progresiv câte 1mm la fiecare şedinţă de
control sau prin închiderea unghiurilor în cazul arcului vestibular cu bucle
dreptunghiulare.
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
Variante de construcţie ale buclelor de activare:
● Arcul vestibular cu bucle triunghiulare se realizează din sârmă cu diametrul
mai mic (0,6mm) pentru a nu declanşa forţe prea mari. Are un control mai bun
asupra caninilor pe care îi poate oraliza sau distaliza. Curbura principală este
întinsă între feţele distale ale caninilor unde se reflectă către mezial realizând
bucle triunghiulare. Braţul mezial al buclei este în contact strâns cu arcada
dentară între incisivul lateral şi canin. Se termină prin două cozi de retenţie în
baza plăcii ortodontice.
• Braţul distal al buclei de activare poate fi realizat prin confecţionarea unei
prelungiri orizontale, servind astfel la aplicarea de tracţiuni elastice între
caninul drept şi cel stâng.
● Bucla în formă de „T”, în deget de mănuşă sau în „M” se utilizează în scopul
oralizării sau distalizării caninilor.
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
1. Arcul vestibular este plasat pe fata vestibulară a dintilor frontali.

Este indicat în:

- inocluzia sagitală pozitivă redusă, realizând retrudarea grupului frontal prin
palato-versie, când arcul este pozitionat la ½ fetei vestibulare a incisivilor;

Schiţa unui aparat ortodontic: placă superioară cu arc vestibular pentru oralizarea frontalilor
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
1. Arcul vestibular este plasat pe fata vestibulară a dintilor frontali.

Este indicat în:

- înghesuirea dentară frontală cu spatiul pe arcadă, pentru derotarea dentara,
realizând alinierea dintilor prin cuplu de forte, împreună cu un arc oral (buclă
dublă, seceră, etc.);

- stimularea eruptiei dintilor, realizând egresia dentară, când arcul este

pozitionat în ⅓ cervicală a fetelor vestibulare a incisivilor;
- supraocluzia frontală usoară (ocluzia adanca), realizând ingresia dintilor, când
arcul este pozitionat în ⅓ incizală a fetelor vestibulare a incisivilor;
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
1. Arcul vestibular este plasat pe fata vestibulară a dintilor frontali.

Este indicat în:

- presiuni anormale ale buzei asupra incisivilor, realizând mentinerea buzei la
distantă, când arcul se află la distantă de dintii din regiunea frontală si în contact
cu buza, eventual prin intermediul unei pelote acrilice;
- ectopia vestibulară de canini, în asociere cu arcul de distalizare canină,
realizând palato-versia caninilor.
- Distalizarea sau oralizarea caninilor prin modificarea buclei de activare în
forma literei „T”, în deget de mănuşă sau în „M”. Aceste deplasări preced
oralizarea sau alinierea frontalilor.
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
Confecţionarea arcului vestibular
- Se confectionează pe modelul de ghips din sârmă de viplă
- Este necesar un fragment de sârmă cu diametrul de 0,7mm şi lungimea egală
cu perimetrul arcadei. Se modelează curbura principală cu mâna astfel încât
să urmărească forma ideală a arcadei şi să stea netensionată pe regiunea
vestibulară a arcadei frontale.
- Se aplica pe model pentru a realiza piciorul mezial al buclei, care se afla la
nivelul fetei vestibulare a caninilor, la intalnirea 1/3 meziale cu 2/3 distale si se
face un unghi de 90°
- Se aplica pe model pentru a realiza piciorul distal al buclei, care se afla la
nivelul punctului de contact dintre canin si premolarul prim si se face un alt
unghi de 90°
- Apoi se face un unghi de 120°, pentru ca sarma sa incalce arcada dentara
prin nisa masticatorie dintre canini si premolarii primi, indreptandu-se spre
placa
- Se realizeaza zona de retentie
- https://www.youtube.com/watch?v=GJlyaGR0xCQ
 II.Elemente active secundare-arcul
vestibular
Arcul vestibular prezintă unele avantaje: controlează arcada dentară fronto-
intermediară, în sens sagital, portiunea rectilinie permite înglobarea unor
elemente accesorii, în functie de necesitătile clinice si terapeutice, este foarte
stabil si se deformează greu.
Arcul vestibular prezintă unele dezavantaje: reparatia se face numai în
laboratorul de tehnică dentară, prin înlocuirea arcului, iar în dentitia mixtă
poate împiedica cresterea sagitală dentomaxilară.
Activarea arcului vestibular se realizează prin strângerea buclele de activare si
slefuirea plăcii acrilice aproximativ 1 mm în dreptul incisivilor si caninilor, la 10 -
14 zile.
 III. Elemente active secundare-arcul de
distalizare canina/in „ac de siguranta"
Arcul de distalizare canină sau arcul în "ac de sigurantă" este plasat pe fata
vestibulară a caninului si prezintă mai multe variante de design.
Este indicat în ectopia vestibulară de canin, aflat în mezio-vestibulo-infrapozitie,
realizând distalizarea si egresia caninului si se asociază cu arcul vestibular
pentru oralizarea caninului. Se confectionează cu ajutorul cramponului sau cu
cleste cu fălci rotunde.
 III. Elemente active secundare-arcul de
distalizare canina/in „ac de siguranta"
Arcul de distalizare canină este alcătuit din:
- portiunea activă si zona de activare – ansa
circulară de 4 - 6 mm adaptată la
circumferinta caninului, prelungită anterior cu o
gherută, înconjurând ⅓ din
fata mezio-orală si fata vestibulară a caninului;
- portiunea rectilinie paralelă cu mucoasa fixă, la
distantă de 0,5 mm;
- bucla de elasticitate în dreptul molarului prim
permanent;
- portiune care încalecă arcada dentară prin nisa
masticatorie – între molarii prim
si secund permanenti;
- zona de retentie – intră în placa acrilică.
Tehnicamodificata
https://www.youtube.com/watch?v=eNegLiPohPo
 III. Elemente active secundare-arcul de
distalizare canina/in „ac de siguranta"
Arcul de distalizare canină – tehnica de confectionare
- Sarma se pliaza la un capat, realizandu-se gheruta pentru protejarea
mucoasei orale
- Se realizeaza ansa-sarma care inconjoara caninul, deasupra convexitatii
maxime vestibulare
- Se realizeaza portiunea rectilinie paralela cu planul mucos si la distanta de
0.5-1 mm de acesta
- Intre molarii prim si secund permanenti, se realizeaza bucla circulara de 360°
- Sarma se indreapta spre planul de ocluzie, traversand arcada dentara prin
nisa masticatorie, distal de molarul prim permanent
- Se face retentia in placa.
 III. Elemente active secundare-arcul de
distalizare canina/in „ac de siguranta"
Arcul de distalizare canină prezintă unele avantaje:
-controlează pozitia caninului erupt partial sau total, în sens sagital, nu se
fracturează usor si se deformează greu.
Arcul de distalizare canină prezintă unele dezavantaje: activarea excesivă sau
plasarea bilaterală a arcului, desprinde anterior placa acrilică, de aceea trebuie
asociat cu arcul vestibular, care are rolul si de mentinere a plăcii, iar reparatia se
face numai în laboratorul de tehnică dentară.
Activarea arcului de distalizare canină se realizează prin scurtarea ansei
cu aproximativ 1 mm, la 10 - 14 zile.
 IV. Elemente active secundare-arcul in
ciuperca (simpla si dubla)
Arcul în ciupercă este plasat pe fata orală
a incisivilor si are mai multe variante de
design.
Este indicat în palato-versia incisivilor si
alinierea curburii incisive, în rotatia
incisivilor prin cuplu de forte cu arcul
vestibular. Se confectionează cu ajutorul
cramponului.
Este alcătuit din:
- portiunea activă – zona centrală în
contact cu ⅓ medie a fetelor orale ale
incisivilor;
- zona de activare – două bucle situate de
o parte si alta a portiunii elastice, în
formă de "S";
- zona de retentie – intră în placa acrilică.
 IV. Elemente active secundare-arcul in
ciuperca (simpla si dubla)
Arcul în ciupercă prezintă unele avantaje:
- controlează curbura dintilor frontali, în sens
sagital
- nu se fracturează usor
- Se deformează greu.
Arcul în ciupercă prezintă unele dezavantaje:
- activarea excesivă desprinde anterior placa
acrilică sau derapează pe dintii frontali
- plasat superior, în ocluzie adâncă în acoperis,
poate interfera cu marginea incizală a
incisivilor inferiori
- reparatia se face numai în laboratorul de
tehnică dentară.
Activarea arcului în ciupercă se realizează prin
deschiderea buclelor în forma de "S", la 7 - 14
zile.
 IV. Elemente active secundare-arcul in
ciuperca (simpla si dubla)
Arcul în ciupercă- tehnica de confectionare
- Se masoara diametrul mezio-distal al incisivilor pe care
trebuie sa actioneze ( pe doi sau patru)
- Se marcheaza mijlocul sarmei si se realizeaza cu mana
o curbura care corespunde curburii orale a arcadei
frontale
- La nivelul fetei distale a incisivului lateral, se realizeaza
un unghi de 180° cu deschiderea spre mezial
- La nivelul mijlocului fetei orale a incisivului central se
realizeaza unghi de 180° cu deschiderea spre distal,
realizandu-se „S-ul„
- La nivelul fetei orale a incisivului lateral se realizeaza
un unghi de 90°
- Ciuperca simpla vs ciuperca dubla
Tehnicamodificata
https://www.youtube.com/watch?v=iV_RcYYXq7I- min 22
 V. Elemente active secundare-arcul in
bucla (simpla si dubla)
Arcul în buclă simpla sau dublaeste plasat pe fata orală a
unui incisiv.
Este indicat în palato-versia incisivului, în rotatia incisivului
prin cuplu de forte cu arcul vestibular, arcul în buclă dublă
fiind indicat la incisivii maxilari, iar arcul în buclă simplă,
mai ales, la incisivii mandibulari, în functie de mărimea
spatiului dintre placa acrilică si dinte.
Este alcătuit din:
- zona activă – în contact cu fata orală a
incisivului;
- zona de retentie – intră în placa acrilică.
 V. Elemente active secundare-arcul in
bucla (simpla si dubla)
Arcul în buclă simpla sau dubla
Tehnica de confectionare
- La 2/3 din lungimea sarmei se face un unghi de 180°
- Se masoara diametrul mezio-distal al incisivului pe care
trebuie sa actioneze si se face un unghi de 180°,
intersectand bratele sarmei
- Pentru bucla dubla se mai face un unghi de 180° la
ambele capete, a doua bucla fiind egala cu prima
- La extremitatea celei de-a doua bucle, se face un unghi
de 90°
- Se realizeaza retentiile de intrare in placa
 V. Elemente active secundare-arcul in
bucla (simpla si dubla)
Arcul în buclă dublă sau în buclă simplă prezintă unele
avantaje:
- controlează incisivul, în sens sagital,
- Bucla dublă nu se fracturează usor
- este usor de confectionat.
Arcul în buclă dublă sau în buclă simplă prezintă unele
dezavantaje:
- activarea excesivă duce la deraparea pe dinte, iar
plasat superior, în ocluzie adâncă în acoperis, poate
interfera cu marginea incizală a incisivilor inferiori,
- bucla simplă are elasticitate redusă si se poate rupe
usor
- reparatia se face numai în laboratorul de tehnică
dentară.
Activarea arcului în buclă dublă se realizează prin
deschiderea celei de-a doua bucle, iar a arcului în buclă
simplă prin strângerea buclei, la 7 - 14 zile.
 VI. Elemente active secundare-arcul in
secera (simpla si dubla)/in S
Arcul în seceră simplă sau în seceră dublă sau în “S” este
plasat pe fata orală a unui incisiv.
Este indicat în rotatia incisivă prin cuplu de forte cu arcul
vestibular, partea activă a secerii vine în contact cu muchia
orală a dintelui rotat, în palato-versia unui incisiv (mai ales
inferior), în deplasarea mezială sau distală combinată cu
palatoversia unui incisiv, capătul arcului încadrând dintele
pe fata opusă directiei de deplasare.
Este alcătuit din:
- zona activă – bucla în formă de "S„ (secera dubla);
- zona de retentie – intră în placa acrilică.
 VI. Elemente active secundare-arcul in
secera (simpla si dubla)/in S
Arcul în seceră simplă sau în seceră dublă
Tehnica de confectionare
- Se masoara diametrul mezio-distal al dintelui pe care se
va aplica si se face un unghi de 180°
- Prima portiune a arcului atinge incisivul la nivelul
cingulum-ului
- Pentru secera dubla, se repeta manopera, marcand
limita distala a incisivului si se face o noua bucla, invers,
de 180°
- Se marcheaza din nou limita meziala a dintelui si se fac
un unghi de 90°
- Se fac retentiile pentru intrarea in placa
- Secera se realizeaza la o distanta de 0.5-1 mm de
mucoasa orala
Varianta modificata-Pentru a mări elasticitatea arcului, în
dreptul buclei „S” au fost realizate bucle circulare. Astfel
creşte şi lungimea arcului odată cu elasticitatea.
 VI. Elemente active secundare-arcul in
secera (simpla si dubla)/in S
Arcul în seceră simplă sau în seceră dublă prezintă unele
avantaje:
- controlează incisivul, în sens sagital si
mezio-distal
- este usor de confectionat.
Arcul în seceră simplă sau în seceră dublă prezintă unele
dezavantaje:
- activarea excesivă duce la deraparea pe dinte,
- secera simplă are elasticitate redusă si se poate rupe
usor;
- reparatia se face numai în laboratorul de tehnică
dentară.
Activarea arcului în seceră dublă, se realizează prin
deschiderea selectivă a buclei în “S”, iar a arcului în seceră
simplă prin deschiderea părtii active, la 7 - 14 zile.
 VII. Elemente active secundare-arcul
diapazon/in ac de par
Arcul diapazon sau în “ac de păr” este plasat pe fata
mezială sau distală a unui incisiv.
Este indicat în deplasarea mezială sau distală a unui
incisiv si în închiderea diastemei interincisive.

Este alcătuit din:

- zona activă – portiunea rectilinie, prelungită anterior cu
o gherută;
- zona de retentie – intră în placa acrilică.
 VII. Elemente active secundare-arcul
diapazon/in ac de par
Arcul diapazon
Tehnica de confectionare
- La extremitatea sarmei se face gheruta
- La extremitatea cealalta a sarmei se face retentia
care intra in placa
- Actiunea arcului depinde de pozitionarea in placa-
arcul are o directie paralela cu fata proximala pe
care se plaseaza
- Pentru inchiderea diastemei, cele doua arcuri trebuie
sa faca un unghi de intalnire in placa de 90°
- In sens sagital, marginea libera a arcului trebuie sa
depaseasca fata proximala cu 1-2 mm, astfel incat
sa nu lezeze mucoasa
- In sens vertical, arcul este pozitionat in 1/3 cervicala
a dintelui.
 VII. Elemente active secundare-arcul
diapazon/in ac de par
Arcul diapazon prezintă unele avantaje:
-controlează incisivul mezio-distal si este usor de
confectionat.
Arcul diapazon prezintă unele dezavantaje:
-activarea excesivă duce la transformarea lui în croset
simplu si produce rotatia incisivului, are elasticitate
redusă si se poate rupe usor. iar reparatia se face
numai în laboratorul de tehnică dentară.

Activarea arcului diapazon se realizează prin

aducerea capătului arcului, de la iesirea lui din placa
acrilică, în sensul deplasării incisivului, la 7 - 14 zile.
 VIII. Elemente functionale- Scutul lingual

Scutul lingual este un element metalic care iese din

placa acrilică superioară în regiunea anterioară.
Este indicat în deglutitia atipică de tip protruziv
anterior complet, împiedicând pătrunderea limbii
printre dinti în timpul deglutitiei si fonatiei (în dentitia
temporară si dentitia mixtă), în obiceiurile vicioase de
sugere a degetului, împiedicând practicarea obiceiului
si în ocluzia deschisă frontală functională.
Scutul lingual este un grilaj din sârmă, cu ondulatii
verticale, care iese vertical din placa acrilică în zona
retroincizală, având o înclinatie usor oblică către
posterior.
 VIII. Elemente functionale- Scutul lingual

În sens transversal se întinde de la canin la canin, urmărind

curbura arcadei dento-alveolare inferioare.
În sens vertical, trebuie să fie suficient de înalt, pentru a
împiedica pătrunderea limbii sau a degetului pe sub scut,
dar să nu depăsească ½ fetei linguale a incisivilor inferiori.
Se confectionează din sârmă de viplă elastică, rotundă pe
sectiune, cu diametru între 0,6 - 0,8 mm, cu ajutorul
cramponului.
Se realizeaza de la un canin la celalalt, sub forma de
ondulatii verticale. Se incepe de la o retentie, apoi se
realizeaza anse de sarma de 180 de sus in jos, de la
nivelul caninului crescator spre incisivul central si apoi
descrescand spre celalalt canin. Este alcatuit din 4-6 anse.
Scutul lingual este un obstacol pentru pătrunderea limbii
sau a degetului printre dinti si nu corectează disfunctia
linguală.
 VIII. Elemente functionale- Scutul lingual

Aparat de deconditionare a deglutitiei protruzive este un aparat mobilizabil

functional sau mixt (cu surub ortodontic), indicat în corectarea ocluziei deschise frontale
functionale, din dentitia mixtă. Aparatul este format din placă palatină ancorată cu
crosete, cu scut lingual si bobită Walkhoff (surub ortodontic optional). Dacă placa
palatină prezintă surub ortodontic median, scutul lingual se realizează din două
segmente de sârmă separate, pentru a nu fi sectionat odată cu
placa acrilică si a nu contracara actiunea surubului ortodontic. Bobita Walkhoff este
realizată din acrilat, la limita mediană
posterioară a plăcii palatine, sub forma unei mici ridicături sferice, care poate iesi
direct din placă sau poate prezenta un mic arc spiralat, care leagă bobita de placă.
Aparatul opreste protruzia limbii si deconditionează deglutitia atipică. Scutul lingual
interceptează actiunea limbii de pătrundere între arcadele dentare, oferind dintilor
frontali opriti în eruptie, să îsi reia eruptia si să se închidă ocluzia frontală. Prin
efectuarea exercitiilor miofunctionale linguale, cu ajutorul bobitei Walkhoff, se
deconditionează reflexul deglutitiei protruzive.
 VIII. Elemente functionale- Scutul lingual

Aparat de deconditionare a deglutitiei protruzive

Dezavantaje:
- dacă pacientul nu execută exercitiile miofunctionale linguale cu
ajutorul bobitei Walkhoff, deglutitia atipică nu se deconditionează;
- dacă scutul lingual este prea lung, împiedică mobilizarea limbii si
produce leziuni de decubit la nivelul mucoasei gingivale
retroincizale inferioare sau cavitatea orală nu poate fi închisă;
- dacă scutul lingual este prea scurt, limba pătrunde pe sub el si
poate produce leziuni de decubit la nivelul mucoasei linguale;
- dacă scutul lingual nu respectă curbura arcadei frontale, se reduce
spatiul oral necesar miscărilor limbii si produce senzatia de
sufocare;
- când se asociază cu compresiunea de maxilar, spatiul oral este
deja redus, iar tratamentul trebuie efectuat în etape succesive: întâi
se corectează compresiunea de maxilar (surub ortodontic) si apoi
disfunctia linguală (scut lingual).
VIII. Elemente functionale- Scutul lingual