1. Criterii clinice si radiologice in evaluarea succesului si a eșecului in retratamentele endodontice.

Din punct de vedere clinic:

• Reusita unui retratament endodontic: Menținere funcționalității dintelui, asigurarea
caracterului asimptomatic: lipsă durere, edem fistulă.
• Esecul tratamentului: durere aparuta dupa o perioada lunga de la realizarea tratamentului
Din punct de vedere radiologic:
Reusita: reducerea dimensiunii periapicale existente.
Esec: obturatii de canal incorecte, incomplete, neomogene, cu depasire; absenta vindecarii sau
evolutia unei leziuni periapicale preexistente tratamentului
2. Sindromul endo-pariodontal: Clasificarea si planurile de tratament; Diagnosticul diferential intre o
leziune de origine endodontica si una de origine parodontala.
Clasificare:
1. Afectiuni de origine endodontica;
2. Afectiuni de origine parodontala.
Dupa sursa primara de infectie:
1. Leziuni primare endodontice;
2. Leziuni primare endodontice cu afectare parodontala secundara;
3. Leziuni primare parodontale;
4. Leziuni primare parodontale cu afectare endodontica secundara;
5. Leziuni combinate adevarate.
6. Leziuni concomitant pulpare si parodontale
-leziunile de origine endodontica provoaca cel mai adesea aparitia de simptome la nivelul
parodontiului apical;
- leziunile de origine parodontala sunt obisnuit invecinate cu portiunea coronara a dintelui.
Diagnosticul diferential al acestor leziuni se poate face cu:
• excrescente ale smaltului
• santuri de dezvoltare
• proximitatea radacinilor vecine
• fracturi verticale radiculare
• defecte parodontale consecutive traumei Planuri de tratament:

Dimofte Bianca-Mădălina
Medicină Dentară, Gr.14, an VI, seria B
 Leziune endodontica primara se va face terapie endodontica convenționala
 Leziune endodontica primara cu implicare secundara parodontala prima oara terapie endodontica,
apoi parodontala;
 Leziune parodontala primara - terapie parodontala: regenerare tisulara ghidata si terapie
endodontica ; amputatie radiculara / hemisecție
 Leziune PARODONTALA CU IMPLICARE ENDODONTICA : terapie endodontica; terapie parodontala;
amputatie radiculara;regenerare tisulara ghidata
 Leziuni COMBINATE ENDODONTICA SI PARODONTALA TERAPIE ENDODONTICA, apoi:
PARODONTALA: hemisecție; premolarizare; amputatie radiculara.
In principiu, leziunile combinate cu punct de plecare endodontic ar trebui supuse intai unui
tratament endodontic corect, iar in cele cu punct de plecare parodontal, leziunea parodontala va fi
supusa unei terapii mecanice adecvate si scaling-ului-surfasajului parodontal. Aceste tratamente
obligatorii pot fi asociate cu antibioterapie in functie de rezultatele analizei microbiologice Q-Pcr.
3. DIAGNOSTIC ENDODONTIC LA 3.6. PLAN DE TRATAMENT ENDODONTIC ÎN DETALIU. CE PREZINTĂ
ÎN MOD PARTICULAR UNA DINTRE RĂDĂCINILE MOLARULUI 3.6 ȘI CUM AȚI ABORDA TERAPEUTIC
ACEASTĂ SITUAȚIE.
Diagnostic: Parodontită apicală cronică însoțită de resorbție apicală externă la nivelul rădăcinii
meziale și perforație radiculară însoțită de parodontită periradiculară cronică la nivelul rădăcinii
distale 3.6 de cauză iatrogenică, cu tulburarea funcției masticatorie, având o evoluție lent progresivă,
cu complicații locale, cu un prognostic moderat în caz de tratament, netratate.
Plan tratament:
1. Asanarea cavității orale.
2. Retratament endodontic la nivelul 3.6.
Tratamentul endodontic realizat la acest nivel este unul incorect. Canalele radiculare au fost
instrumentate intempestiv, aspect ce se observă la nivelul rădăcinii distale unde instrumentarea la
nivelul

Dimofte Bianca-Mădălina
Medicină Dentară, Gr.14, an VI, seria B
1/3 apicale a desființat constricția și a perforat apexul, ceea ce în timp a provocat resorbția acestuia.
La nivelul rădăcinii distale, în timpul preparării lojei radiculare pentru aplicarea pivotului din fibră de
sticlă s-a realizat perforarea rădăcinii în 1/3 medie, iar pivotul cimentat la acest nivel a devenit factor
de iritație continuă a parodonțiului periradicular, aspect ce a dus la dezvoltarea în timp a
parodontitei periradiculare cronice.
3. Reconstrucție coronară 3.6.
4. Monitorizarea pacientului.
Etapele tratamentului propriu-zis:
1. Anastezie locală realizată pentru confortul pacientului, dar și a clinicianului având în vedere
decimentarea sau suprimarea prin frezare a coroanei unidentare
2. Decimentarea cu un ciocănel special pentru decimentarea coroanelor dentare, iar în cazul
imposibilității decimentării se va tăia coroana cu o freză extradură.
3. Refacerea provizorie a pereților dintelui 3.6 utilizând o matrice metalică și rășini compozite.
4. Aplicarea de digă.
5. Crearea cavității de acces prin obturația existentă și îndepărtarea materialului de reconstituire
coronară din camera pulpară cu ajutorul frezelor diamantate cu gât lung, secționând și partea
coronară a pivotului din fibră de sticlă până la evidențierea podelei camerei pulpare și a orificiilor de
intrare în canalele radiculare obturate.
6. Pentru îndepărtarea din canal a porțiunii restante a pivotului se va încerca mobilizarea și
dizlocarea acestuia cu anse ultrasonice inserate între pivot și peretele canalului. Aceasta ar fi o
situație ideală, însă în absența succesului mobilizării pivotului se va crea cu o freza mai mică, sferică,
cu gât lung, un canal central pe interiorul dispozitivului, iar ulterior se vor folosi freze Pesso sau
Gates-Glidden pentru îndepărtarea dispozitivului care se vor angaja în acel canal creat, se vor înfileta
și se vor extrage corp comun cu pivotul din loja radiculară.
7. În continuare se vor folosi pentru dezobturare acele Hedstroem, si acele Kerr burghiu, in ordine
descrescătoare, din ce în ce mai mici, incepand cu nr. 40, 35, 30, 25, 20, si apoi continuand, pe
masura apropierii de apex, cu acele nr 15, 10, toate acestea de conicitate 02. Lungimea de lucru
măsurată pe radiografie va fi confirmată și de apex locatorul folosit constant în timpul
instrumentării, micșorând astfel șansele producerii unei iatrogenii.. In acelasi timp se folosesc agenti
chimici de dezobturare – Eucaliptol. Eliminarea materialului de obturatie din canalele radiculare
trebuie realizată prin mișcări spre lateral, pentru a evita împingerea acestuia spre apical.
8. După dezobturare dar și în timpul modelării ulterioare a canalelor se vor face rigaţii cu NaOCl 2.5%
și EDTA 17%;
10. Stabilirea repetată a lungimii de lucru după dezobturare cu ace de permeabilizare
9. Modelare canalară prin tehnica Step-back cu ace Kerr pilă, realizând mișcări de du-te-vino în
contact cu pereții dentinari.

Dimofte Bianca-Mădălina
Medicină Dentară, Gr.14, an VI, seria B
10. După o irigare finală a a canalelor cu NaOCl 2.5% instrumentate se trece la realizarea obturațiilor
radiculare cu MTA( Mineral Trioxide Aggregate. Ca si avantaj acest material stimuleaza sinteza de os
si cement radicular. MTA- ul se prepară se introduce cu un ac lentullo în canale.
11. Obturaţie coronară provizorie.
12. Examen radiologic de control.
13. Într-o altă ședință, după priza MTA-ului se îndepărtează materialul de obturație provizorie, se
aplică o obturație din ciment glass-ionomer și se cimentează coroana unidetară metalo-ceramică sau
o coroană provizorie.
14. Se va urmări cazul prin intermediul examenelor clinice și radiologice la 3 luni, 6 luni, 1 an. Dacă
nu există semne clinice de suferință, iar radiotransparențele preexistente se micșorează și se observă
formarea de cement si os alveolar se va lua în considerare refacerea protetică definitivă.
In situatiile perforatiilor sau resorbtiilor radiculare daca in urma retratamentului endodontic nu se
observa o imbunatatire , se va apela la extractive dentara, urmata dupa vindecare de un tratament
implant- protetic sau de un tratament protetic conjunct. Daca situatia este favorabila se va recurge la
hemisectionare si se va face o proteza unidentara miscsorata.