Sunteți pe pagina 1din 13

CICLUL KREBS

Decarboxilarea oxidativa a acidului piruvic


Decarboxilarea oxidativa a piruvatului (Pyr) are loc n
matricea mitocondriala sub actiunea catalitica a
complexului, multienzimatic piruvat dehidrogenaza (Pyr-
DH) si este etapa premergatoare a ciclului citric.
n afara de NADH procesul produce si acetilCoA.
n mitocondrie una din principalele cai catabolice care
consuma acest compus este ciclul citric. El fiind cea mai
importanta cale de producere de NADH si FADH2, care
se vor oxida n lantul respirator.
. Complexul multienzimatic Pyr-DH
Agregatul care catalizeaza decarboxilarea oxidativa a
piruvatului consta din copii multiple a 3 enzime:
-E1, piruvat dehidrogenaza cu coenzima TPP atasata
prin forte coulombiene,
-E2, dihidrolipoil transacetilaza cu coenzima lipoamida
legata covalent si coenzima A care nu se recicleaza si
-E3, dihidrolipoil dehidrogenaza cu coenzima FAD si
coenzima NAD+, cea din urma fiind nereciclabila.
. Otravirea complexului a-cetoacid-dehidrogenaza
Arsenitul este o otrava pentru complexul Pyr-DH datorita
capacitatii lui de a se lega covalent la dihidrolipoamida:
Conform reactiei este inhibata lipoamida-E2 din compozitia piruvat
dehidrogenazei si a-cetoglutarat, dehidrogenazei.
Otravirea decarboxilarilor oxidative este de fapt inhibitia unei etape,
timpurii a respiratiei celulare.
Compusii pe baza de arsen sunt mai toxici fata de microorganisme
dect fata de oameni. Aceasta diferenta a fost folosita pentru terapia
unor boli cum ar fi sifilisul (care acum se trateaza actualmente cu
antibiotice) si alte treponozomiaze (treponozomii sunt boli provocate
de bacterii din familia Treponemataceae). Acesti compusi arseno-
organici au fost printre primele antibiotice, ei prezentnd nsa severe
efecte secundare
Ciclul citric
Ciclul citric mai poarta numele de Ciclul Krebs,
dupa numele (Hans Krebs) celuia care n 1937 a
postulat existenta lui. Hans Krebs mpreuna cu
Fritz Lipmann au primit premiul Nobel n 1953
pentru descoperirea ciclului citric si respectiv
descoperirea Coenzimei A si a ciclului ATP-ului.
De asemenea ciclul citric este cunoscut si sub
numele de Ciclul acizilor tricarboxilici, avnd
n vedere implicarea acestor acizi n ciclu.
Etapele ciclului sunt:
1) Sinteza citratului este o condensare aldolica dintre
acetil-CoA si o cetona avnd ca intermediar citril-CoA
care hidrolizeaza. Reactia este catalizata de citrat
sintaza. Denumirea de sintaza este data unei enzime
care catalizeaza o condensare aldolica. Alte condensari
aldolice sunt catalizate de aldolaze (vezi glicoliza si
fructozoliza). Att sintazele ct si aldolazele catalizeaza
reactii cu formare de legaturi CC fara consum de ATP
sau alt compus macroergic. Sintetazele catalizeaza
reactii de condensare n care legaturile covalente se
formeaza pe seama energiei furnizate de ATP sau alti
nucleozid trifosfati.
2) Transformarea citratului n isocitrat se face prin intermediul
compusului instabil cis-aconitat. n a doua etapa, prin hidratarea cis-
aconitatului rezulta isocitrat. Pentru ambele reactii
enzima este aconitaza. Daca aceasta reactie ar fi neenzimatica ar
rezulta 4 stereoizomeri. Totusi, ntruct aconitaza este o enzima
stereospecifica, aditia apei produce numai stereoizomerul (2R, 3S)-
isocitrat. Ionul de Fe2+ joaca un rol deosebit n aceasta reactie, el
formeaza cu citratul un chelat (complex intern) stabil. Acest chelat
este necesar pentru activitatea enzimei.
Doze mari de fluoruri, fac ca fluorul sa reactioneze cu acidul citric,
implicat n ciclul Krebs, avnd drept urmare formarea acidului
monofluorocitric care nemaiputnd participa la reactiile ciclului citric,
ntrerupe ciclul, deci producerea de energie, consecinta este
moartea celulei. De asemenea acidul monofluorocitric este un
inhibitor puternic al aconitazei.
3) Transformarea izocitratului n a cetoglutarat (aCG) elibereaza prima molecula de
CO2 a ciclului.
Enzima izocitrat dehi-drogenaza catalizeaza o reactie n doua etape avnd ca
intermediar instabil oxalo-succinatul. Exista doua izoenzime ale izocitrat
dehidrogenazei. Cea implicata n ciclul citric este NAD dependenta si se gaseste
numai n matricea mitocondriala. Cealalta este NADP dependenta se gaseste att n
matricea mitocondriala ct si n citosol, unde produce NADPH necesar proceselor
anabolice.
4) Decarboxilarea oxidativa a aCG elibereaza cea de a doua molecula de CO2.
Catalizator este complexul multienzimatic a-cetoglutarat-DH, similar complexului Pyr-
DH. Acest complex este format din urmatoarele subunitati enzimatice: a-
cetoglutarat dehidrogenaza (E1), dihidrolipoil transsuccinaza (E2) si dihidrolipoil
dehidrogenaza (E3).
5) Conversia succinil-CoA n succinat. Enzima, succinil-CoA sintetaza se mai
numeste succinat tiokinaza n functie de sensul n care este citita reactia. Se stie ca
la animale aceasta enzima foloseste GDP ca substrat iar la plante si bacterii
foloseste ADP. Formarea cuplata a GTP (sau ATP) pe seama energiei eliberate prin
decarboxilarea oxidativa a aCG este un exemplu de fosforilare la nivel de substrat.
Fosforilarea la nivel de substrat implica enzime solubile pe cnd fosforilarea oxidativa
implica enzime legate de membrana interna mitocondriala. Pe seama energiei
legaturii tioesterice se produce direct o legatura macroergica fosfat. Simultan are loc
fosforilarea ADP n reactie cu GTP: GTP + ADPATP + GDP
Pna n acest punct al ciclului s-au generat doua molecule de NADH si una de ATP
(din GTP).
6) Dehidrogenarea succinatului este catalizata de succinat
dehidrogenaza, o flavoproteina. Succinat-DH la eucariote este
singura enzima a ciclului citric care este asociata adnc la
membrana interna mitocondriala. Enzima contine cteva complexe
[Fe-S] care intermediaza trecerea electronilor de la FADH2 la
transportorii de electroni ai lantului respirator (vezi capitolul
oxidarea biologica).
7) Hidratarea fumaratului cu formare de malat este catalizata de
fumaraza
Fumaraza care are specificitate absoluta adica ea catalizeaza
hidratarea fumaratului nu si a maleatului, izomerul cis al fumaratului.
n sens invers fumaraza catalizeaza numai deshidratarea L-
malatului nu si a D-malatului.
8) Oxidarea L-malatului cu refacerea oxalacetatului (OA) este
catalizata de malat dehidrogenaza. Desi aceasta reactie este
endergonica (DG = + 29,7 kJ/mol), ea este deplasata in vivo spre
dreapta datorita ndepartarii rapide a produsilor de reactie,
oxalacetatul n reactia 1 si NADH oxidat n latul respirator.

9.3.Reglarea ciclului citric
Reglarea ciclului citric asigura producerea de intermediari si produsi astfel
nct sa mentina starea de echilibru a celulelor si pentru a evita
supraproductia neeconomica de metaboliti. Enzimele cheie ale ciclului citric
sunt controlate aproape exclusiv pe 3 cai simple A) disponibilitatea
substratului B) inhibitia prin acumulare de produsi, C) feed back negativ
competitiv
Cele 3 enzime cheie: (a) citrat sintaza, (b) isocitrat dehidrogenaza, (c) a-
cetoglutarat dehidrogenaza.
Astfel, disponibilitatea substraturilor citrat sintazei (acetil-CoA si
oxalacetatul, care este substrat si catalizator) variaza n functie de conditiile
metabolice si uneori aceasta limiteaza viteza de formare a citratului. Pe de
alta parte, NADH rezultat la oxidarea isocitratului si a a cetoglu-taratului (si
malatului) se poate acumula n anumite conditii. Daca raportul
[NADH]/[NAD+] din mitocondrie devine mare vitezele reactiilor de oxidare
ale intermediarilor aratati se micsoreaza n conformitate cu legea actiunii
maselor.
n mod similar, oxidarea malatului este la echilibru n conditii fiziologice. De
aceea atunci cnd raportul [NADH]/[NAD+] este crescut concentratia
oxalacetatului este scazuta datorita deplasarii echilibrului reactiei catre
malat. Din aceasta cauza este ncetinita prima reactie a ciclului datorita
lipsei de disponibilitate a substratului, oxalacetatul.
Acumularea de produsi inhiba toate cele 3 etape
limitatoare de viteza. Succinil-CoA inhiba complexul
multienzimatic aCG-DH. Citratul blocheaza citrat sintaza
iar produsul final ATP inhiba izocitrat-DH. Inhibitia
sintazei de catre succinil-CoA este o reglare prin feed-
back competitiv n care inhibitorul intra n competitie cu
acetil-CoA la centrul activ al sintazei. Ionii de calciu
activeaza printr-un mecanism alosteric izocitrat-DH, si
aCG-DH dar si complexul multienzimatic Pyr-DH.
n concluzie, concentratiile intermediarilor ciclului citric
regleaza fluxul metabolic al ciclului astfel nct acesta sa
furnizeze ATP si NADH pentru mentinerea lor la
concentratii optime indiferent de intensitatea lantului de
oxidare biologica.