Fiziologie aparatului cardiovascular

Ciclul cardiac(revolutia cardiaca): are durata de 0.8 s. In cursul unui ciclu cardiac are loc
seccesiunea unei perioade de contractie a miocardului numita sistola cu o perioada de relaxare
a muschiului cardiac numita diastola, fenomenele mecanice avand loc la intervale de timp
egale. O revolutie cardiaca completa cuprinde sistola atriala, pauza mica, sistola ventriculara,
pauza mare sau diastola generala, dupa care ciclul reincepe.
Inima unui om adult se contracta de 72-75 de ori/ minut, cresterea frecventei contractiilor
avand loc mai ales pe seama scurtarii duratei diastolei, durata sistolei modificandu-se foarte
putin.
Frecventa contractiilor cardiace la sportive variaza in functie de gradul de antrenament.
Astfel, la sportivii de performanta frecventa contractiilor cardiace este mai mica. itmul
inimii depinde si de componenta sistemului nervos vegetativ predominant functional si de
tipul constitutional. Intensificarea meta!olismului este urmata de marirea frecventei cordului,
aceasta constanta crescand in timpul digestiei, la emotii si la temperature ridicate ale mediului
am!ient.
In mod fiziologic stimulul care provoaca contractia miocardului este generat in nodulul
sinoatrial iar in cazul in care actioneaza un stimul suplimentar poate avea loc o contractie
premature numita extrasistola.
Circulatia sangelui in artere depinde de " factori: cardiac, vascular si sangvin.
a# Factorul cardiac: este reprezentat de catre de!itul sistolic $volumul sangvin propulsat prin
sistola ventriculara#. %e!itul cardiac este produsul dintre de!itul sistolic si frecventa
contractiilor cardiace, iar variatiile acestuia se reflecta asupra presiunii sangelui circulant.
&arimea de!itului cardiac depinde de intoarcerea venoasa, frecventa contractiior cardiace si
forta de contractie a miocardului.
!# Factorul vascular: care se refera la elasticitatea si motricitatea vaselor, vasomotricitatea
fiind invers proportionala cu rezistenta vasculara periferica.
c# Factorul sangvin: este dat de volumul si vascozitatea sangelui. 'olumul sangelui circulant
influentand de!itul cardiac deoarece cresterea intoarcerii venoase si deci umplerea cordului
face ca, pana la un anumit nivel, sa se mareasca forta de contractie a miocardului, care
conditioneaza de!itul sistolic si de!itul cardiac. 'ascozitatea sangvina este direct
proportionala cu numarul elementelor figurate si cu concentratia proteinelor plasmatice si este
un factor ce mareste rezistenta vasculara$cand este crescut ingreuneaza circulatia#.
Circulatia sangelui in vene se desfasoara datorita urmatorilor factori:
a# Factorul cardiac: repezentat de activitatea contractila a inimii drepte. Astfel, micsorarea
presiunii din atriul drept in faza presistolica a ciclului cardiac produce o aspirare a sangelui
(din fata).
!# Aspiratia toracica: actioneaza in cursul inspirului, cand presiunea intratoracica scade, ceea
ce determina distensia venelor masi si implicit scaderea presiunii intravenoase, contri!uind
astfel la aspiratia sangelui spre inima. *o!orarea diafragmului provoaca si cresterea presiunii
intraa!dominale, realizandu-se impingerea sangelui spre inima.
c# Presiunea sangelui din capilare: impinge sangele din venule spre venele mari. Aceasta
presiune poate fi accentuate prin contractia capilarelor, tonusul capilar +ucand un rol in
intoarcerea venoasa numai atunci cand are valori ridicate.
d# Forta gravitationala: este un factor care favorizeaza circulatia spre inima a sangelui
pentru venele situate deasupra cordului pe cand pentru venele situate su! inima efectul este
invers.
e# Contractiile musculaturii sceletice a mem!relor: imping sangele din vene spre inima,
deoarece aceste vase au valvule ce nu permit decat circulatia centripetal a sangelui.
f# Pulsatiile arterelor satelite(invecinate venelor): contri!uie la impingerea sangelui in sens
centripet,spre inima.
Fiziologia respiratiei
"entilatia pulmonara: este procesul prin care in timpul inspirului este introdus in plamani
aer cu o concentratie mare de O, si in timpul expirului este eliminate aer cu o concentratie
mare de *O,. Astfel este mentinuta constanta compozitia aerului alveolar.
#nspirul: un proces activ in cursul caruia, prin actiunea muschilor intercostali dar si a
diafragmului, se maresc cele " diametre ale toracelui. In cursul inspiratiei fortate, intra in
actiune muschii inspiratori accesori $dintatii, marii pectorali, sternocleidomastoidienii,
trapezii, rom!oizii#, care prin contractia lor produc ridicarea coastelor si deci o marire
suplimentara a dimensiunii cutiei toracice.
$xpirul: este un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus datorita
elasticitatii proprii, precum si relaxarii musculaturii inspiratorii. Fenomenele se succed invers
ca in timpul inspirului, micsorarea diametrului cutiei toracice si retractia pulmonilor avand ca
rezultat faptul ca presiunea intrapulmonara si cea din caile respiratorii devine superioara celei
atmosferice. *a urmare aerul introdus in pulmoni in cursul inpirului este eliminate la exterior.
In cursul efortului fizic sau in unele ipostaze fiziopatologice expirul poate deveni activ. In
acest caz se contracta muschii intercostali interni ceea ce are ca rezultat tractiunea coastelor in
+os si a muschilor a!dominali anteriori $drepti, o!lici, transversi# ceea ce duce la marirea
presiunii intraa!dominale si in consecinta impinge diafragmul in sus micsorand volumul
cavitatii toracice.
Capacitatea vitala (C"): '*-'I-'..
*/01 *'-'1'*-'I-'.-'
2n alt parametru este de!itul respirator/minut, egal cu produsul dintre frecventa
respiratorie si volumul curent3 in conditiile de repaus are valoare egala cu % litri/minut.
/rin hematoza pulmonara, hemoglo!ina redusa se transforma in oxihemoglo!ina datorita
fixarii oxigenului. *edarea O, catre tesuturi $disocierea hemoglo!inei# depinde de mai multi
factori, cel mai important fiind presiunea partiala a O, $pO,#. *resterea concentratiei de *O,
in tesuturile cu meta!olism intens stimuleaza disocierea hemoglo!inei. 2n alt factor este
cresterea temperaturii, care diminueaza saturarea hemoglo!inei cu O,.
&eglarea ventilatiei: se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale.
Fiziologia digestiei
'eglutitia: prin procesul de deglutitie !olul alimentar format si lichidele sunt transportate
in stomac printr-o succesiune de contractii musculare. Fiind un act reflex initiat voluntar,
deglutitia se desfasoara in trei timpi: !ucal, faringian si esofagian.
/rimul timp al deglutitiei, cel !ucal, consta in trecerea !olului alimentar din gura in
faringe, prin contractile successive a miohioidienilor, stiloglosilor, palatoglosilor, hioglosilor,
care trag lim!a inapoi si ridica usor, !olul alimentar fiind impins astfel in faringe.
In timpul (aringian se produce deplasarea !olului alimentar din faringe catre esofag, in
conditiile in care ridicarea palatului moale opreste accesul in nazofaringe si orificiul laringian
este inchis de epiglota prin contractia tirohioidienilor.
0impul eso(agian consta in deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorita undelor
peristaltice. elaxarea cardiei, sfincter situat la !aza esofagului, permite trecerea alimentelor
in stomac. 0onusul acestui sfincter se mareste pe masura progresiei digestiei.
4a !aza reglarii deglutitiei stau mecanisme nervoase reflexe. eceptorii caii aferente a
acestui reflex sunt situati la !aza lim!ii, in palatul moale si amigdale. .i sunt stimulati de
contactul cu alimentele si impulsurile aferente a+ung prin ramuri ale nervilor glosofaringian,
trigemen, laringian superior si vag la centrul !ul!ar al deglutitiei. %e aici pleaca impulsuri
eferente prin nervii hipoglos, trigemen si vag la musculature efectoare. 5impaticul creste
tonusul cardiei iar parasimpaticul il scade.
Fiziologia meta!olismului si termoreglarea
/rin meta!olism se intelege totalitatea transformarilor !iomecanice care au loc in
organism in timpul vietii. In cadrul meta!olismului se disting doua procese antagonice, si
anume cata!olism, ce cuprinde fenomenele de desfacere a legaturilor chimice cu eli!erare
concomitenta de energie si implicit degradarea su!stantelor, si ana!olism, care cuprinde
totalitatea sintezelor din organism, procese care se realizeaza cu consum de energie. %esi au
mecanisme proprii de control, intre ana!olism si cata!olism exista stranse legaturi
functionale. 0otalitatea transformarilor care le sufera su!stantele alimentare de la a!sortie
pana la eliminarea meta!olitilor poarta numele de meta!olism intermediar.

)eta!olismul protidic: proteinele sunt su!stante de !aza ale materiei vii avand
urmatoarele functii:
- au rol plastic, tesuturile fiind caracterizate de prezenta unui anumit tip de proteina
structurala3
- sunt constituienti ai enzimelor, hormonilor adrenocorticotropi, vasopresina $A%/# si
insulina, a mediatorilor chimici adrenalina, noradrenalina, histamina si serotonina au
rol in reglarea p6-ului datorita caracterului amfoter, deoarece se comporta ca acizi in
mediul !azic si ca !aze in mediu acid3
- rol in reglarea presiunii coloidosmotice si in mentinerea echili!rului hidroelectrolitic3
- au rol energetic, in conditii extreme proteinele putand fi utilizate ca su!strat
energogenetic3 oxidarea unui gram de proteina furnizeaza *+, calorii3
- rol in transportul gazelor respiratorii, in coagularea sangelui si in imunitate.

&eglarea meta!olismului protidic: se face umoral, fiind descrisi hormoni ana!olizanti
$testosterone, estrogeni, somatotrophormonul, insulina# si hormoni cata!olizanti $hormonul
adrenocorticotrop, glucocorticoizii, h. tiroidieni#. 6. ana!olizanti si cei cata!olizanti sunt
secretati in echili!ru functional.

)eta!olismul glucidic: rolurile indeplinide de glucide in organism sunt:
- producerea de energie, din oxidarea glucidelor rezultand peste 789 din energia
necesara organismului- oxidarea unui gram de glucide eli!ereaza *+, calorii3
- participa la meta!olizarea lipidelor3
- part. la sinteza mem!ranelor celulare si a unor constituienti tisulari, deci rol plastic3
- intra in structura acizilor nucleici si a unor enzime, deci au si rol functional.
)eta!olismul lipidic: lipidele sunt esteri ai alcoolilor cu acizi grasi cu greutate
moleculara mare. 4ipemia $concentratia sangvina a lipidelor# este cuprinsa intre :00 si 800
mg9. In organism indeplinesc urmatoarele roluri:
- pot fi oxidate intracelular in vederea producerii de energie, oxidarea unui gram de
lipide furnizand -+. calorii3
- fosfolipidele si colesterolul sunt constituienti ai mem!ranelor celulare3
- din colesterol se sincronizeaza hormoni steroizi, acizi !iliari si vitamina %3
- grasimea hipodermica diminueaza termoliza, deci are rol in termoreglare3
- grasimea perirenala si cea retrooculara confera protectie mecanica.
&eglarea meta!olismului lipidic: este umorala, degradarea trigliceridelor din tesutul
adipos fiind inhi!ata de insulina si stimulate de catecolamine iar sinteza hepatica de colesterol
fiind inhi!ata de estrogeni. 6ormonii tiroidieni accelereaza cata!olizarea tisulara a
colesterolului.
)eta!olismul !azal: este denumit prin energia minima cheltuita pentru intretinerea
proceselor vitale, respective circulatia, respiratia, activitatea sistemului nervos si activitatile
de fond ale tuturor celulelor organismului in conditii de repaus.
Coe(icient respirator (C&): este definit prin raportul dintre *O, eli!erat si O, consumat.
* difera in functie de su!stantele oxidate in organism: glucidele au * egal cu ;, lipidele au
* egal cu 0,<0" iar proteinele 0.8,.
/rin meta!olizarea rezervelor glucidelor se poate asigura energia pentru ;-" ore de efort
fizic moderat sau :: minute de efort maximal.

$(ort (izic-/ 0 tiroidieni+ somatotropi si testosteron0
1ermogeneza: este un process care are loc in toate celulele, caldura fiind formata de
manifestare a energiei rezultate prin oxidarea glucidelor si lipidelor. *ea mai intensa
termogeneza are loc in ficat. In timpul efortului cea mai mare cantitate de caldura furnizata de
muschiul striat, <89 din energia produsa la acest nivel transformandu-se in caldura. %in acest
motiv la o scadere cu 0.7 =* a temperaturii sangelui apare frisonul, care este o succesiune
rapida de contractii si relaxari ale musculaturii striate, un alt mechanism de adaptare la frig
fiind cresterea tonusului muscular.
1ermoliza: se produce prin unele mecanisme fiziologice si procese comportamentale ce
utilizeaza principiul realizarii echili!rului termic, procesele fizice prin care se produce
pierderea de caldura din organism fiind razele infrarosii, conductia, convectia si evaporarea
apei.
Fiziologia sistemului endocrin
4i!erinele si statinele a+ung la hipofiza anterioara prin sistemul vascular port hipofizar.
4ipotropina $4/6# are si ea actiune melanostimulanta si lipolitica.

2ipo(iza:
Adenohipofiza$hipofiza anterioara#: secreta urmatorii hormoni: somatotropul $506#,
corticotropina $A*06#, tirotropina $056#, h. melanotrop $&56#, 4ipotropina $4/6# si
gonadotropinele.
5omatotropul$506#: sau hormonal de crestere $>6# are o concentratie plasmatica la adult
de ;0 m?g, fiind secretat zilnic in cantitate de : mg, su! forma de prehormon. Impreuna cu h.
tiroidieni si cei gonadali, 506 stimuleaza cresterea organismului. 4a nivelul oaselor lungi
stimuleaza condrogeneza cartila+elor de crestere si sinteza oseinei, prin intermediul
somatomedinelor $peptide sintetizate de catre ficat#. Acest hormone are si efecte de stimulare
a eritropoezei.
3ipotropina (3P2): are si ea actiune melanostimulanta si lipolitica.
1iroida: hormonii tiroidieni, tiroxina si triiodotironina, stimuleaza oxidarile tisulare si in
acest mod cresc meta!olismul !azal. &aresc sinteza proteinelor structurale, dar secretati in
exces stimuleaza si cata!olismul proteic in cadrul general al intensificarii meta!olismului
energic.
Paratiroidele: secreta in principal parathormon $/06# care mentine homeostazia calciului
prin cresterea a!sor!tiei intestinale a acestui mineral, meta!olizarea calciului din oase in
sange aducand astfel calcemia la nivel normal, precum si prin marirea rea!sor!tiei calciului la
nivel renal. Alaturi de calciu mo!ilizeaza si fosforul din oase, scazand si eliminarile urinare
de fosfati. *reste numarul si intensifica activitatea osteoclastelor si inhi!a osteogeneza.
In paratiroida exista si celule care impreuna cu celulele * din tiroida si cu unele celule din
timus secreta calcitonina.
*alcitonina este un hormon cu efect hipocalcemiant, prin retinerea calciului in osteocite,
scaderea numarului si inhi!itia activitatii osteoclastelor, reducand astfel resor!tia osoasa,
precum si prin stimularea eliminarilor renale de calciu si sodiu.
4lucocorticoizii (cortizolul) au ca principal efect gluconeogeneza hepatica din
aminoacizi, glicogenoliza, ceea ce duce la hiperglicemie. Furnizeaza su!strat energetic si prin
mo!ilizarea acizilor grasi din depozitele adipoase. Acesti hormone au si o puternica actiune
antiinflamatoare.
Pancreasul endocrin: secreta in sange , hormoni, insulina si glucagonul.
#nsulina mareste depozitarea glucidelor si lipidelor in tesuturi. .ste principalul hormone
hipoglicemiant al organismului, stimuland patrunderea glucozei in celule si meta!olizarea ei.
5timuleaza glicogeneza hepatica si musculara. Are si rol ana!olic proteic.
6iperglicemie: adrenalina, cortizol, somatotrop, tiroidieni.
Irisin: hormon secretat de m. striat. 0ransforma grasimea al!a in grasime !runa
$termogeneza#.
Fiziologia muscilor
@umarul fi!relor musculare ramane constant de la nastere. 5u! influenta varstei,
antrenamentului si nutritiei se modifica volumul acestor celule musculare.
.xista " categorii de fi!re musculare striate, diferentiate in functie de caracteristicile
meta!olice, functionale si de continutul sarcoplasmatic in mioglo!ina si miofi!rile contractile.
Astfel, fi!rele musculare rosii (tip #)+ au sarcoplasma in cantitate mai mare, contin mai multa
mioglo!ina si eu mai putine miofi!rile. *ele mai multe mitocondrii sunt dispuse in zona
!enzilor anizotrope. Aceste fi!re musculare au meta!olism predominant oxidative si se
contracta dupa tipul tonic.
Fi!reme musculare al!e (tip ## !) au mai putina sarcoplasma in schim! contin mai multe
miofi!rile. &itocondriile sunt dispuse in special in zona !enzilor izotrope. Fi!rele respective
se caract. prin meta!olism predominant glicolitic si contractii tetanice.
Fi!rele musculare roz (tip ## a sau intermediar) au caracteristici morfologice, !iochimice
si functionale intermediare intre fi!rele I si II !.
1ro(icitarea musculara: depinde in mod direct de activitatea motorie3 stimularea
permanenta a fi!relor musculare de catre influxurile nervoase sosite pe calea axonilor
neuronilor motorii mentine nutritia si functionalitatea acestora.
olurile fiziologice ale elasticitatii musculare sunt de amortizare $ evitandu-se astfel
rupturile musculare in timpul contractiilor !ruste#, precum si de favorizare a contractiei
tetanice, prin fuzionarea secuselor musculare.

Fiziologia sistemului nervos motor
0onusul muscular este mentinut prin impulsurile eferente venite de la scoarta cere!rala,
cere!el si nuclei mezencefalici responsa!ili de aceasta functie fiziologica.
5istemul piramidal si extrapiramidal influenteaza simultan motoneuronii medulari, dar in
functie de necesitatile organismului predomina actiunea dintre ele. Arcul reflex monos?naptic
este format dintr-un neuron senzitiv ce face sinapsa cu un neuron motor la nivel medular, iar
reflexele polisinaptice necesita existenta unuia sau mai multor neuroni intercalar? care fac
legatura cu neuroni din alte eta+e medulare sau supramedulare.
*orpul uman este reprezentat somatotopic su! forma unui homunculus motor rasturnat.
Calea piramidala (corticospinala): este mai nou aparuta filogenetic si are neuroni de
origine localizati in proportie de 70 9 in arii motorii si :0 9 in arii somatosenzitive
$temporale si chiar occipitale#.
*alea piramidala trece prin pedunculul cere!ral de aceeasi parte, !aza puntii, !ul!, unde
alcatuieste piramida !ul!ara. 4a nivel !ul!ar are loc decusatia piramidala $A0 9 din fi!re trec
pe partea opusa a maduvei#.
Caile extrapiramidale: conduc impulsuri cu rol in controlul tonusului muscular,
miscarilor automate, semiautomate si miscarilor voluntare asociate miscarilor automate.
Astfel exercita ifluente asupra mersului, vor!itului, alimentatiei, actelor comportamentale si
starilor emotionale. /e aceste tracturi nervoase sunt transmise si impulsuri cu efect inhi!itor
pentru motilitatea voluntara.
2nitatea motorie reprezinta ansam!lul morfofunctional alcatuit dintr-un motoneuron
spinal, nervul motor corespunzator si totalitatea fi!relor musculare pe care le inerveaza.
Fiziomogoa analizatorilor

Analizatorul vesti!ular: face sinapsa cu motoneuronii din coarnele anterioare si
controleaza astfel partial reflexele posturale si tonusul muschilor scheletici.
Analizatorul 5inestezic: furnizeaza informatiile privind miscarile corpului si pozitia sa
spatiala precum si gradul de contractie a muschilor striate, contri!uind astfel la controlul
reflex dar si constient al contractiei musculare. /entru indeplinirea acestor functii specifice,
are conexiuni cu analizatorii cutanat, visual si vesti!ular.
6rganul tendinos 4olgi: terminatii nervoase !utonate disseminate printre fi!rele
tendoanelor.