1-INSTRUCTAJ PROTECTIA MUNCII

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
2-FISA PACIENTULUI. FOAIA DE OBSERVAIE (VALOARE MEDICO-LEGALA-IN
INSTANTA, IDENTIFICARE PERSOANE GRAV RANITE SAU DECEDATE).
1) Date personale:
Pacient a/ul X, Y, vrsta, domiciliul, profesia (ATENTIE la pacientii pensionati: doar cadrele
militare sunt pensioneaza in jurul varstei de 42 ani restul pacientilor cu varste de pana la 65 ani sunt
pensionati din motiv de boala cronica ce presupune un tratament sustinut ce poate interactiona cu
tratamentul stomatologic), ocupaia(atentie la bolile profesionale,noxe-mediu toxic).
2)
-

Motivele prezentrii:
consultaie;
durere;
tulburri masticatorii, fizionomice, fonatorii;
descimentare sau fracturare pies protetic, fractura protezei.

3) Antecedentele heredo-colaterale (A.H.C.)

Prini, rude de gradul I:
- suferine grave, intervenii chirurgicale la nivel A.D.M.;
- parodontopatie
- protezai parial sau total;
- boli genetice: hipertensiune arteriala, diabet zaharat,etc
- anomalii dento-maxilare (compresiune de maxilar, ocluzie deschis, ocluzie adnc
acoperit, prognaie, ocluzie invers, nghesuiri).,etc.
Mentionam in fisa daca pacientul neaga existenta acestora!!!!
4) Antecedente personale fiziologice (A.P.F.)
- Locale: cronologia erupiei normale;
- Generale: sarcini, nateri multe, decalcifieri, tendina la carie.
5)

Antecedente personale patologice (A.P.P.)

Generale:
- afeciuni cardio-vasculare, cerebrale, pulmonare (TBC), digestive, hepatice, renale,
glandulare(diabet, hipertiroidism);
- neoplasm;
- SIDA;
- Bolile copilriei, meningite, oreion,etc.
Mentionam in fisa daca pacientul neaga existenta acestora!!!!
-

Locale:
echivalente cu istoricul stomatologic;
cronologia erupiei dentare modificate, erupii dentare n poziii anormale;
primele leziuni odontale si evolutia acestora, daca au fost tratate sau nu: odontale, protetice,
ortodontice; de necesitate sau urmate cu consecven;
primele extracii (intereseaz i extraciile precoce din dentiia temporar);

obiceiuri vicioase: respiraie oral, sugere deget, capul n extensie sau flexie n somn; pumn
sub obraz, interpunerea de obiecte cotondente intre arcadele dentare- ace, cuie,etc.

Examen exobucal:
Inspectie, palpare, percutie
Examen endobucal:
Inspectie,palpare(sonda),percutia
-se noteaza existenta cariilor si obturatiilor si localizarea acestora
6)
-

Diagnosticul odontal
multiple leziuni carioase: - simple/complicate
- situate n special (fee dentare);
- de etiologie: - igien deficitar
- structuri dentare slab mineralizate (explozii de
carii atipic localizate);
- netratate;
- parial/complet tratate prin.
- Obturaii: - din material fizionomic/nefizionomic;
- corecte/incorecte (neadaptate ocluzal, marginal, cu carie secundara, cu
recidiv de carie).
7) Diagnosticul evolutiv
- neefectuarea tratamentului complex, complet va duce la agravarea strii prezente, cu distrucie
masiv a structurilor dentare pn la resturi radiculare i extracii. Suprasolicitrile ocluzo-articulare
i factorii de iritaie vor duce la afectarea progresiv a parodoniului de susinere.
+ efectuarea tratamentului corect va conduce spre un echilibru morfofuncional ADM.
8) Plan terapeutic:
-in functie de acuzele bolnavului
-urmarim remedierea afectiunilor pentru care a venit
-instructaj de igiena bucala
Pregtirea preprotetic:
1. Pregtirea psihic
2. Reabilitare oral:
- asanarea cavitii bucale: durere, extracii, abcese, lucrri protetice fracturate sau
descimentate;
Mentionarea tratamentului realizat plasat in zona respectiva:( exemplu-dintele 23 carie distalaobturatie cu material compozit......)

Stagiul 3-Anamneza pacientului

Antecedente personale patologice
Tulburari hemostaza - in cazul in care pacientul se zgarie/se taie accidental sangerarea se opreste
greu? apar vanatai (echimoze) chiar la impact minor?---important in manoperele sangerande pentru
ca pot intarzia coagularea sangelui
Afec.cardiace - coloratia fetei- palid sau foarte rosu
-tulburari respiratorii - la efort minim
-ATENTIE LA DETARTRAJ-in bradicardie se poate monta pacemaker-(stimulator

cardiac) care INTERFEREAZA cu ultsunetele de la aparatul de detartraj!!!!!

-pacientii care au tratament cu anticoagulante vor fi tratati in cabinetele din cadrul
spitalelor
Afectiuni respiratorii -infectii respiratorii acute-bronsite, viroze cu tuse -impiedica efectuarea
tratamentului stomatologic si impun temporizarea acestuia;
-astm-acesti pacienti au de obicei puf-ul(flacon cu medicamente specifice sub
forma de aerosoli-spray) la ei dar trebuie sa ne asiguram de acest lucru inainte de inceperea
tratamentului stomatologic,
-tubercoloza -bola contagioasa, poate duce la tulburari de ventilatie
Afectiunile hepatice -Hepatita acuta - internat in spital,vine doar pentru urgenta- intsrumentarul
folosit se strerilizeaza separat( ca si la cei cu SIDA, sifilis)
-Hepatita cronica si ciroza duc la tulburari de metabolism cu perturbare a
hemostazei-timp indelungat de coagulare a sangelui
B.nutritie -(diabet zaharat) -stres operator si evolutie post operatorie reservata (incert-tulburari de
metabolism cu perturbare a hemostazei-timp indelungat de coagulare a sangelui, supra infectie,
incidenta crescuta a complicatilor septice)
-coma diabetica poate apare chiar dupa o interventie minore
-manifestare hemoragice datorita vasculopatiei diabetice
Hipertensiunea arteriala -sunt bolnavi cei mai rebeli majoritatea se auto-trateaza avand impresia
ca afectiunea lor este minora
-ATENTIE RISC DE ACIDENT VASCULAR CEREBRAL
CEREBRAL(tratamentele in timpul verii intre orele 7 - 9 si 18 -20)
Pacienti
anxiosi(agitati,stresati,
colerici)
-administrarea
mebrobramat
/
romergan/fenobarbital/peritol(sirop)-1 tableta/(1 lingura sirop) cu 12 ore si 1tb/(1 lingura sirop) cu o
ora inainte de interventie (daca nu sunt contraindicate din anamneza!!!!). Atentionati pacientii
conducatori auto-aceste medicamente au efect sedativ, duc la scaderea atentiei si a reflexelor!!!!
Pacienti tratati cu bifosfonati- folosii tot mai frecvent n tratamentul osteoporozei pot duce la
instalrea osteonecrozei maxilarelor la aceti pacieni,chiar i n cazul interveniilor chirurgicale
minore. Se recomanda doar in tandem cu medicul generalist intreruperea tratamentului cu
bifosfonati pe o perioda de 6 luni daca se impun interventii chirurgicale !
Stagiul 4 Clasificarea cavitatilor in functie de tratament(dupa G.V Black)
Clasa I -cuprinde toate cavitatile fosetelor si fisurilor(suprafata ocluzala a dintilor
posteriori,suprafata vestibulara si linguala a molarilor*santurile de descarcare si suprafata palatinala
a dintilor anteriori*deasupra cingulum-ului)
-clasa II-cuprinde toate cavitatile suprafetelor proximale ale molarilor si premolarilor(suprafata
ocluzala poate fi implicata cu una sau doua suprafete proximale ale oricarui dinte posterior)
-clasa III-cuprinde toate cavitatile suprafetelor proximale ale dintilor anteriori(incisivi si canini)care
NU implica indepartarea si restaurarea unghiului incizal
-clasa IV-cuprinde toate suprafetele proximale ale incisivilor si caninilor(dintii anteriori)ce implica
indepartarea si restaurarea unghiului incizal

-clasa V-cuprinde toate cavitatile localizate in 1/3 gingivala(de colet)a dintelui situate pe fata
vestibulara sau/si linguala a dintelui
-clasa VI- cuprinde toate cavitatile situate pe varful suprafetei ocluzale unde uzura datorata atritiei a
indepartat smaltul expunand dentina(adica suprafatele corepunzatoare varfului cuspizilor)si
marginea incizala a dintilor anteriori
2 Clasificarea cariei dentare se face:
I Dupa localizare:
-caria suprafetelor netede
-caria santurilor, fisurilor si fosetelor
-caria cementului(radacinii)
II Dupa gradul de severitate
-caria acuta:ea implica de obicei un numar mare de dinti,culoarea este de la maro deschis la gri si
are o consistenta cazeoasa. Expunerea pulpara in cariile acute este frecventa. In functie de
dimensiune, dintele poate fi simptomatic.
-caria cronica:este o leziune cu evolutie de durata lunga ce implica in general un numar mic de
dinti,este de culoare maro inchis si are o consistenta crescuta datorita depunerii de dentina
tertiara .Ea este de dimensiuni mai mici decat caria acuta, de cele mai multe ori dintele e
asimptomatic.
III Dupa atacul asupra dintelui:
-caria primara este un teren care descrie atacul initial pe suprafata dintelui.Se mai numeste carie
initiala. In caria suprafetelor accidentate(santuri si fosete) leziunea carioasa debuteaza la nivelul
prismelor de smalt si procesul difuzeaza in profunzime si se extinde de-a lungul JAD,initiind caria
dentinei cu progresie mult mai rapida.
-caria secundara este denumita si caria recurenta, se observa de-a lungul marginilor restaurarilor si
se produce mai ales datorita microleakage-ului(microinfiltratii) care apar de-a lungul marginilor
subtiri (adaptare incorecta, presare insuficienta a materialului de obturatie, interferarea salivei
/sangelui/lichidului din santul gingival intre cavitate si materialul de obturatie inainte de
polimerizarea acestuia, contractia materialului de obturatie in timpul polimerizarii).
Stagiul 5 Trusa de consultatie in stomatologie
Trusa de consultatie in stomatologie este formata din oglinda,sonda,pensa- in odontoterapie
mai folosim excavatorul, fuloarul, spatula de ciment.
Oglinda bucala poate fi plana sau concava(mareste imaginea) seveste pentru a putea face examenul
mai comod prin imaginea indirecta si ca departator de parti moi si protejarea lor in timpul
tratamentului si exercitarea presiunii in vederea exprimarii unor glande sau colectii supurate,
cecetarea suprafetelor dentare inaccesibile privirii directe, reflexia luminii, orientarea faciculului
luminos in zona interesata.

Pensa dentara serveste la manevrarea si manipularea instrumentarului ,bulete de vata , comprese.

Sonda dentara partea activa poate fi dreapta (frontali superiori) ,in baioneta (prmolari si molari
superiori) ,curba ( colet),cu curbura si unghi in acelasi plan (universala) si cu doua curburi( zone
proximale). Serveste pentru explorarea palpatorie a suprafetei dintilor: aprecierea existentei si
volumului depozitelor de tartru , detectarea cariilor, explorarea pungilor paradontale si fisurilor
congenitale.(ATENTIE IN CAVITATILE PROFUNDE), palparea marginilor obturatiilor vechi in
vederea depistarii cariilor secundare, indepartarea unor corpi straini din spatiile interdentare
( varful- partea activa), percutia dintelui (manerul) inspectia lucrarilor protetice (adaptare,
perforatii) .
Excavatorul(lingurita Black)- are doua parti active in forma de lingurita, ajuta la indepartarea
dentinei alterate , resturi alimentare.
Fuloarul- are doua parti active care pot fi netede(compozit) sau striate(amalgam), foloseste la
transportul materialelor de obturatie in cavitate si modelarea acestora.
Spatula bucala-are 2 parti active, in pereche, aplatizate, folosita la transportul materialelor de
obturatie in cavitate si modelarea acestora.

Stagiul 6 Pasi in obturatia de compozit

1 -Izolare(diga, aspirator,rulouri de vata)

2 -Prepararea cavitatii
3 -Uscare
4 -Demineralizare 20-30 secunde se aplica initial pe smalt, apoi pe dentina
5- Spalare
6- Izolare
7- Uscare
8- Aplicarea bondingului(10 sec)
Atentie!!!Exista Bonding (adeziv) self etching-nu mai e necesara gravarea acida !!!!!!!!!!!11111
9- Fotopolimerizare
10- Aplicarea compozitului in straturi(maxim 2 mm)
11- Fotopolimerizare
12- Verificarea ocluziei
13- Finisarea obturatiei

14- Lustruire, glazurare.

ADEZIUNEA

Tehnici adezive
Factori care afecteaza adeziunea la structurile dentare:
-Formarea de contaminanti pe suprafete in timpul prepararii(praf de dentina)
-Stresul extern care interfera cu procesul de legare(reprezentat de fetele ocluzale obturatii sau
reconstituiri supradimensionate)
-Mediul bucal-umezeala
-variatii de temperatura,pH
-Componenta dietei si obiceiuri masticatorii.
-Smear layer: cand dintele este manipulat cu instrumentarul mobil sau manual apare un strat aderent
de debruri care interfereaza cu adezivii.
Stagiul7. Coafajul direct si indirect
Coafajul direct este o procedura endodontica prin care se acopera - panseaza pulpa dentara cu o
substanta neiritanta, cu actiune antiseptica si antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea
pulpei dentare. Aceasta procedura conservatoare este implementata in cazul cariilor profunde, cu
camera pulpara deschisa si are scopul de a pastra vitalitatea dintelui prin stimularea formarii de
dentina noua, care sa acopere pulpa.
Materialul de electie in coafajul direct este hidroxidul de calciu. Acesta promoveaza vindecarea si
repararea leziunilor, obtinand formarea dentinei secundare in camera pulpara dupa 30zile si
continua- 75 - 90 zile.
Coafajul direct este o procedura endodontica eficienta in urmatoarele cazuri:
dinti cu un prognostic pozitiv;
pacienti tineri si sanatosi (prognosticul cel mai favorabil il au dintii aflati in dezvoltare);
lipsa simptomelor preexistente;
expunerea pulpara are dimensiuni mici, este curata si fara leziuni carioase;
raspunsul pulpei la stimuli este bun;
expunere pulpara accidentala din cursul tratamentului cariei deasupa digii-fara infiltrare
bacteriana- in acest caz nu conteaza dimensiunile expunerii;
hemoragia pulpara nu are intensitate mare.
Daca aceste conditii nu sunt intrunite, sau coafajul pulpar nu este eficient, se trece la efectuarea
tratamentului endodontic - obturatie radiculara. Indiciile nereusitei tratamentului sunt simptomele
pulpitei - durere sau ale necrozei pulpei.
Expunerea pulpara poate sa apara accidental, atunci cand, dupa ce indeparteaza tesutul carios,

medicul prepara cavitatea pentru a retine obturatia. Daca expunerea este mica si nu sunt dureri
anterioare, prognosticul este favorabil. Un alt caz de expunere pulpara este atunci cand caria se
extinde pana la pulpa, nervul fiind expus in timpul eliminarii tesuturilor carioase. De obicei
expunerea este mare si pulpa este deja inflamata, caz in care prognosticul este nefavorabil. De
asemenea, coafajul direct este contraindicat pentru dintii de lapte.
Tehnica hidroxidului de calciu - Dupa izolarea si antiseptizarea dintelui incepe prepararea cavitatii
si toaleta acesteia. Oprirea sangerarii este obligatorie. Imediat peste tesutul pulpar expus se aplica
hidroxid de calciu, apoi o obturatie de baza provizorie cu ciment ionomer de sticla sau zinc-oxideugenol-ZOE. Obturatia de durata se poate realiza peste 30 zile dar cel mai bine dupa 3 luni si
numai daca nu sunt simptome de inflamare a pulpei.
Coafajul indirect este o procedura endodontica utilizata in cazul cariilor profunde, in care
eliminarea tesuturilor carioase ar duce la expunerea camerei pulpare. In loc sa elimine intreg tesutul
afectat-colorat dar dur, medicul plaseaza in cavitate agenti de coafare- hidroxid de calciu si o
obturatie temporara. Tratamentul are rolul de a proteja pulpa de agentii exteriori si de a stimula
formarea de dentina noua-secundara.
Coafajul indirect se realizeaza conditiile in care nu exista dovezi clinice de degenerare pulpara sau
patologie periapicala. In cazul in care procedura nu este eficienta, se trece la efectuarea
tratamentului endodontic.
Procedura de coafaj indirect
La prima sedinta se izoleaza campul operator, apoi se indeparteaza tesuturile carioase pana in
apropirea de camerei pulpare. Medicul stomatolog elimina dentina infectata in totalitate, dar lasa
stratul de dentina care este afectata de carie intr-o masura mai mica. Se aplica pe planseul cavitatii
hidroxid de calciu, apoi se aplica o obturatie provizorie, care va ramane pe o perioada de 30 zile dar
cel mai bine3 luni.
La a doua sedinta se izoleaza dintele si se dezobtureaza, apoi se evalueaza starea dentinei si
vitalitatea pulpei. Daca nu a avut loc remineralizarea dentinei, se repeta manopera de coafaj
indirect, insa daca se constata ca dentina s-a reintarit, se continua cu prepararea cavitatii,
tratamentul adecvat al dentinei expuse si realizarea obturatiei de durata.