Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.despicaturile palatului posterior(care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana la
despicaturi totale,bilaterale ale boltii,ce se asociaza uneori cu despicaturi ale palat.ant.
-deficit de crestere a maxilarului sup in toate sensurile:
sens transversal-ingustare marcata a max., care are consecinta la nivelul ocluzieiinversa,totala,incrucisata
sens sagittal-deficienta de crestere generalizeaza malocluzie de cls III
sens vertical-devine evident cu varsta,este afectat frag.mic
-malpozitii dentare
4.Semne faciale in despicaturile labio-maxilo-palatine(Ortodontie si ortopedie dentofaciala)pag445
Buza sup este scurta,retractata,preseaza arcada si da un aspect caracteristic fetei-facies
aplatizat,asimetric,saracacios ca expresivitate,planul de ocluzie labial poate fi present sau nu,cu treapta
labial inversata,buza sup este asimetrica,narina de partea afectata fiind larga si aplatizata,cu
retractilitate de partea despicaturii,profilul este usor concav.
!!perturbari:fonatie,masticatie,dinamica mandibulara,fizionomie,rapoarte de ocluzie,respiratie
5.Malocluzia clS. II/1: aspectul facial al pacientului-rapoarte distalizate asociate cu vestibulo
inclinatia incisivilor superiori
-facies adenoidian(( ngustarea nasului i narinelor, procheilie, proalveolodenie, bolt palatin nalt)
, leptoprosop(fa ngust, alungit dezvoltare transversal redus), retrognatic, cu profil convex.
-prognaia maxilar, proalveolia maxilar, retrognaia mandibular sau retromandibulia i retroalveolia
mandibular
6. Malocluzia cls. III: modificari scheletale (pagina 407 curs si pagina 98 carte lp)
Modificarile scheletale sunt caracterizate de:
- Dezvoltarea insuficienta a bazei maxilarului superior in plan sagital, ilustrata pe
teleradiografie printr-un SNA micsorat si o distanta bispinoasa micsorata
- Maxilarul inferior se caracterizeaza prin cresterea marcata a celor doua ramuri, insotita sau
nu de de deschiderea unghiului mandibular
- Unghiul SNB este marit, ca si unghiul Tweed si Margolis, astfel decalajul intermaxilar se
inverseaza, unghiul ANB capatand valori negative
- Mandibula este in general de dimensiuni mult marite,cu un ram vertical scurt si ram
orizontal marit de volum, cu ancosa preangulara, unghi mandibular marit, fara sant labiomentonier
- Maxilar superior scurtat, plasat distal pe baza craniului, eventual un ejaj inferior marit
10. Malocluzia de cls. III Angle: aspectul arcadelor dento-alveolare. Fenomene compensatorii
si agravante (pagina 406-408)
Prin avansarea mandibulei, la examenul endobucal se pune in evidenta o arcada
alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si inversa
frontal sau totala, cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
La nivelul procesului alveolar superior, se intalnesc de obicei, modificari comensatorii
caracterizate prin proalveolie si prodentie, cu Pr.A-F mai mare de 110 grade si I-F mai mare de
107 grade.
Ghidarea in pozitie anterioara a maxilarului inferior este determinate de ocluzia inversa
la nivelul incisivilor sau caninilor. Din pozitia de postura mandibulara, in momentul inchiderii,
datorita actiunii determinantului anterior invers, mandibula aluneca mezial.
Dimensiunile maxilarelor, cat si pozitia lor unul fata de celalalt in RC sunt in limite
normale, iar relatia incisive in RC este de cel putin cap la cap.
Sectoarele dento-alvolare frontale sunt modificate compensator, ele reducand decalajul
in sens sagital maxilar. Astfel, sectorul superior este caracterizat de proalveolodontie si cel
inferior de retroalveolodontie, cand drumul de inchidere este in linie dreapta.
13. Geneza anomaliilor de cls. I Angle: factorul genetic si filogenetic (pagina 364)
Factorul genetic este unanim recunoscut. Determinismul factorului genetic in
dezvoltarea dintilor este responsabil de o serie de anomalii, cum sunt: macro si microdontia,
dintii supranumerari si anodontiile, anomaliile dentare de forma, unele anomalii de pozitie si
structura. Influenta asupra dezvoltarii este evidentiata prin controlul asupra ratelor de crestere a
maxilarelor, adesea perturbate in sindroamele genetice.
Ereditatea incrucisata, prin care un copil mosteneste caracterele maxilarelor unui genitor si
structurile dentare de la celalalt genitor, sta la originea unor anomalii de tipul: disarmoniilor
dento-alveolare, al proalveoliilor bimaxilare si al ocluziilor adanci.
Factorul filogenetic, manifestat prin tendinta de reductive diferentiata a maxilarelor (mai
rapida) si a dintilor ( mai lenta), este cauza inghesuirilor dentare.
4
De asemenea, s-au semnalat reproduceri ale unor modele asemanatoare formulelor dentare ale
primatelor, de fapt, atavisme care deregleaza relatia morfofunctionala a acradelor si a ocluziei.
14. Criteriile de clasificare a anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germane
a. Sindromul cu compresie de maxilar, cu doua variante:
- cu protruzie, cu sau fara spatiere
- cu inghesuire
b. sindromul de ocluzie incrucisata
c. sindromul progenic, care poate fi:
- de conducere fortata
- fals(retrognatism mandibular)
- adevarat
d. sindromul de ocluzie adanca acoperita
e. sindromul de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica
f. alte anomalii sau grupa anomaliilor monocauzate, urmari ale pierderii precoce a dintilor
temporary din zona de sprijin Korkhaus, sau anomaii dentare isolate, transpozitia, reincluzia.
15. Diagnosticul pozitiv si diferential al asimetriilor generate de laterognatia
mandibulara(pagina 403)
Latergonatia se particularizeaza prin:
- Asimetrie data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere
- Retruzia labio-mentoniera
- Aspectul de cadere unilateral a buzei superioare
- Absenta paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare)
Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul intraoral
pune in evident distoocluzia incrucisata de partea afectata.
Masuratorile antropometrice distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegale de partea dreapta si
stanga
Teleradiografia axiala pune I evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.
16. Lateropozitia mandibulara: diagnostic pozitiv si diferential(Ortodontie si ortopedie dentofaciala pag.403)
Lateropozitia.Diagnostic pozitiv:
Diagnosticul se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei,in care laterodeviatia se
corecteaza.
Controlul drumului de inchidere mandibulara arata devierea acestuia in contact ocluzal.
Controlul corespondentei frenurilor a liniei interincisive arata ca in laterodeviatie vor recula
atat condilul cat si incisivii inferiori.
Dg dif Laterognatia
Relatia maxilo-mand nu se modifica iar pozitia cavitatii orale larg deschise accentueaza
asimetria.
Controlul drumului de inchidere mandib ramane nemodificat iar corespondenta frenurilor si
liniei interincisive arata ca avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori in raport cu
cei sup.
17. Sindromul de ocluzie adanca acoperita : semne clinice (Ortodontie si ortopedie dentofaciala pag.413)
5
Manifestarea clinica este in general legata de dismorfoza la nivelul bazelor osoare maxilare.
In supraocluzia incisive,etajul inferior al fetei poate fi normal sau marit,buza inferioara
si santul labio mentonier pot fi ingrosate.
In infraalveolodentia molara,elemental characteristic este insuficienta dezvoltare a
regiunii molare.
Clinic se pun in evidenta reducerea etajului inferior al fetei,eversarea buzei inferioare in
santul labio-mentonier si supraacoperirea incisiva
Elementul patognomonic ramana spatiul de inocluzie in reg.molara in relatia de postura
cu variatii intre 4-9 mm.
In forma severa de Cls II/2 in cazurile de retrodentie puternica a grupului incisive se
constata blocarea miscarilor de propulsive si lateralitate mandibulara si aparitia timpurie a
suferintei parodontale.
18. Malocluzia cls. II/1: factori etiopatogenici locali (Ortodontie si ortopedie dento-faciala
pag.381)
Caria dentara urmata de edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic in privinta
lungimii,latimii si inaltimea arcadei.Starea de edentatie duce la schimbarea echilibrului intre
fortele intra si extra orale,limba patrunzand in spatiu de edentatie.
Obiceiurile vicioase:
-respiratia orala dezechilibrul intre grupele musculare intra si extra orale se manifesta in
modificari scheletale:comprexia de maxilar,distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM si
modificari in ocluzia dentara.
-deglutitia atipica-interpozitia limbii in actul de de deglutitie interarcade produce sindromul
de compresie paralela.
-sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie,ocluzie adanca incomplete.
-sugerea limbii,obicei vicios rar intalnit ce poate da de asemenea compresiuni ale
maxilarelor. Tulburarile sagitale sunt foarte grave si conduc la modificari ale functiilor.
Tulburari functionale
Tulburari ale functiei ocluzale
Tulburari dentare
Tulburari musculare
Tulburari ale ATM
Modificari fizionomice
Tulburari de dezvoltare ale masivului facial
Tulburari de dezvoltare ale proceselor alveolare
Cls I raport neutral (prin pozitia varful cuspidului mezio-vestibular superior in dreptul primului
sant vestibular al primului molar inferior) ; anomalia fiind cantonata la nivelul grupului frontal.
Cls II-cu raport distalizat,santul intercuspidian inferior plasat distal de varful cuspidului MV
superior.
Angle cuprinde 2 diviziuni :
-II/1-malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzia adanca in acoperis,cand raporturile
sunt distalizate unilateral se foloseste termenul de subdiviziune 1.
-II/2 malocluzia cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita.Cand rap sunt
unilaterale se fol termenul de subdiviziune a 2-a.
Cls III-cu raporturi mezializate la nivelul molarilor : santul intercuspidian inferior este plasat
mezial fata de varful cuspidului MV superior.
21. Deglutitia atipica: obicei vicios . Factor etiopatogenic in anomalia de cls.II/1(pag.70 carte
galbena )
-
26. Laterodeviatia si laterognatia mandibulara: factori etiologici si aspecte clinice (pag. 401-403
Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Etiologie:
-
hemimandibule la un adolescent, mai frecvent intalnita la sexul feminine. Aspectul clinic este
cel al unei prognatii unilaterale.
Subdezvoltarea unei jumatati de mandibule este produsa de factor ice inhiba cresterea, cum
sunt: - anchilozele produse prin traumatisme in perioada micii copilarii
- iradieri
- osteomielita
- plagi cicatrizate vicios
- rezectii tumorale
- fracture mandibulare consolidate vicios
In categoria subdezvoltarii mandibulei se includ si laterognatiile din cadrul unor
sindroame (maladia Romberg) si tulburarile in dezvoltarea primului arc brachial (maladia
Franceschetti)
Aspecte clinice:
Laterodeviatia mandibulara:
Este caracterizata prin discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu mandibula
aflata in ocluzie. Intraoral, se pune in evidenta deviatia liniei frenurilorsi a liniei interincivive.
Laterognatia:
Se particularizeaza prin asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului de
crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta
paralelismului liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare). Asimetria se agraveaza in
pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa. Examenul intraoral pune in evidenta distocluzia
incrucisata de partea afectata.
Masuratorile antropometrice (distantele Go-Gn si Go-Au) sunt inegale de partea dreapta
si stanga .
Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune.
27. Malocluzia cls. II/1: etiopatogenie, factor respirator (pag 381, 382, Ortodontie si ortopedie
dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Malocluzia de Clasa a II-1-a endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu protruzie
si spatiere dentara)
Etiopatogenie
Etiopatogenia endognatiei cu protruzie este complexa, depinzand de o multitudine de
factori care pot interveni si de reactia de raspuns a organismului la actiunea lor.
Factorul respirator
Respiratia orala prin disparitia triplei inchideri orale, se angajeaza un dezechilibru intre
unitatile functionale musculare, care conduce la hipertonia muschilor maseter, buccinator,
mentalis si la hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare. Muschii propulsori sunt
hipotoni comparativ cu retropulsorii. Limba coboara, plasandu-se in arcada mandibulara.
Dezechilibru intre grupele musculare intra- si extra- orale se manifesta in modificari scheletale:
Apare compresiunea de maxilar
9
29. Sugerea degetului, obicei vicios: factor etiopatogenic in anomalia cls. II/1 (pag. 382, 70,
Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Dragos Stanciu , Valentina Dorobat)
Sugerea degetului determina compresiune alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta.
Dezechilibrele care se produc prin practicarea acestui obicei se manifesta la nivelul unitatilor
musculare si scheletale. In functie de directia fortelor declansate se pot produce deplasari
sagitale si verticale ale procesului dento-alveolar. Iau astfel nastere :
Proalveolodontii superioare
Intruzii incisive
Retroalveolodontii inferioare
Endoalveolodontii (prin fenomenul de compresiune transversala)
Forma anomaliei rezultate din dugerea degetului depinde de degetul supt, de pozitia si de durata
practicarii obiceiului:
o Policele anomalia de mai sus
10
Sunt afectate arcadele alveolare , buzele , dintii , palatul , nasul ( sunt perturbate toate
functiile : respiratie , fonatie , deglutitie , masticatie , rapoarte de ocluzie )
Despicaturile neoperate prezinta o dezvoltare faciala aproape normala , cei operati prezinta o
dezolvate maxilara deficitara in toate sensurile .
Multiple anomalii dentare : anodontii , dinti supranumerari , pozitia deficitara a incisivilor
Dinti cu curoane scurte , defecte de structura , implantare deficitara .
In despicaturile anterioare apare rotatia fragmentului mare cu apropierea pe linia mediana a
fragmentului mic.
In despicaturile posterioare care pot merge de la fisuri ale mucoasei palatului moale pana la
despicaturi totale , bilaterale ale boltii apare tabloul cel mai dramatic al tulburarilor maxilarului
superior cu un deficit de crestere a maxilarului superior in toate sensurile.
Buza superioara scurta , retractata , preseaza arcada .
11
Facies alungit
Etaj inferior marit (hiperdivergent)
Obraji infundati, cu aspect de fata aplatizata
Fanta labiala intredeschisa
Menton proeminent
Muschiul orbicular in tensiune
Profil facial concav/drept
Treapta labiala inversata, cu procheilie inferioara si retrocheilie superioara
Ramul orizontal mandibular in jos se incheie cu partea simfizara cu aspect ascutit
12
13