FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR ADM

-CURS 4+51.FACTORI GENERALI:

Genetici
Metabolici
Endocrine

2.FACTORI LOCALI (FUNCTIONALI)=alterarea functiilor ADM:

Respiratie
Deglutitie
Masticatie
Fonatie

exista posibilitatea
unor ob vicioase

Factorii generali au capacitatea de a determina potentialul de crestere,

calitatea cresterii care poate sa survina intr-un interval de timp, durata si ritmul
cresterii. Prezenti inca din perioada embrionara.
Prin comparative, factorii functionali au capacitatea de a influenta calitativ
fenomenul de crestere (se imprima in directia de crestere). Prezenti dupa momentul
nasterii (sunt posibile preventia si profilaxia).
Factorii functionali vor influenta dif dintre structurile ADM ub functie de
momentul dezvoltarii la care e surprins acesta, dar si in functie de anumiti
parametri care caracterizeaza disfunctia respectiva: durata, intensitate, modul in
care se desfasoara si elementul-anume al ADM asupra caruia actioneaza.
1.FUNCTIA RESPIRATORIE
DINAMICA
o Aerul parcurge caile respiratorii superioare (cavitate
nazala+nazofaringe), suferind modificari calitative si cantitative,
care au rolul de a-l adapta la conditiile impuse de respiratia
pulmonara
o Aceste modificari sunt realizate prin anumite particularitati care
tin de pasajul aerian nazofaringian:
a) Arhitectura traiectului anatomic strabatut
b) Functiile epiteliale de la acest nivel
c) Functiile glandulare
d) Functiile exercitate de tesutul venos
e) Inervatie
a) ARHITECTURA PASAJULUI NAZOFARINGIAN
Rol=reglarea vitezei de tranzit a aerului
Aceasta se realizeaza prin schimbarea directiei pasajului aerian si
modificari de calibru

b) FUNCTIA EPITELIALA
Existenta cililor,care exercita o prima purificare a aerului.
Functia e completata de secretia unui mucus bacteriostatic (din
gl. Caliciforme)
Al treilea fenomen:apare un fenomen de tiraj, datorita vitezei
aerului din cavitatile nazale, care antreneaza periodic drenarea
aerului din sinusurile maxilare si inlocuirea in consecinta a
acestuia
c) FUNCTIA GLANDULARA
Rol=umectarea aerului
Cantitate secretie/24 ore= 0,5 L
Tesutul venos erectil de la acest nivel =: rol: incalzire aer
Inervatie: la acest nivel se inchid arcuri reflexe. La nivelul fiecarui
etaj se primesc stimuli care regleaza aceasta activitate refleza (e
intretinuta de contactul coloanei de aer cu mucoasa pituitara,
precum si de calitatea acestui aer).

RESPIRATIA ORALA (RO)

=obicei vicios atunci cand nu exista obstructie
-respiratie mixta: respiratie nocturna orala
MECANISM RO
o Presupune anularea continentei labiale care antreneaza dupa
sine aparitia dezechilibrului intre buze, pozitia sagitala si
verticala a mandibulei si limba. Din momentul in care mandibula
isi modifica pozitia, apare dezechilibrul intre musculatura
externa (circumorala) si interna (linguala)
o De obicei, pozitia mandibulei e coborata si in retropulsie, limba
se afla intr-o pozitie joasa, iar pe zona anterioara:
Fie se proiecteaza pe INCISIVII SUP=> PRODENTIE
SUPERIOARA
interincisiv=>OCLUZIE DESCHISA
pe INCISIVII INF=>PRODENTIE INFERIOARA
o In functie de modul in care se deplaseaza si
circumoral=>anomalii:
Mandibula coborata=> mm buccinator e in
tensiune=>factor de compresie asupra maxilarelor
Incontinenta labiala=>buzele sunt de obicei
hipotone, buza superioara poate fi si
scurta=>prodentie superioara
Buza inferioara poate fi interpusa
interincisiv=>retrodentie inferioara
o Putem avea un dezechilibru intre mm anterioara (orbiculara=>
hipotona) si cea posterioara (mm constrictori ai faringelui)=>
una din cauzele unei meziopozitii generalizate (arcada

superioara unde toti dd laterali se afla mai M decat normal + C

ectopic, IL lipit de Pm1, Pm1 si Pm2)= mezializare de grup
o Ca si evolutie, nou-nascutul poate respira si inghiti in acelasi
timp (glota si laringele se afla intr-o pozitie mult mai inalta).
Daca respiratia orala se instaleaza in perioada de crestere,
efectele ei vor fi diferite atat ca gravitate, cat si...... . aceste
influente se pot aprecia de la nivelul dezvoltarii pulmonare pana
la anatomia si troficitatea CRS.
CAUZE FRECVENTE RO
o Obstructive:
Vegetatii adenoide
Deviatia de September rinite cronice
Amigdale hipertrofice
Anumite malformatii ale coanelor nazale
-acest tablou clinic poate fi amplificat de existenta
obiceiurilor vicioase, atunci cand suntem favorizati de un
teren atopic:
-facies adenoidian=>tipul fosfocalcic, elastopat. Prezinta
leptoprosopie (diametrul vertical al fetei> diametrul
bizigomatic, transversal)
-vegetatii adenoide mari=> ancosa preangulara (tipul
elastopat, rahitism).
-forta de impact pe care coloana de aer o produce asupra
palatului are rol in mentinerea unui palat adanc. Acesta
presiune pozitiva nu este echilibrata de presiunea negativa
din FN, nazofaringe, sinusuri maxilare (cu atat mai mult bolta
va ramane adanca) + mm externa in tensiune (comprima
maxilarul superior)
-anatomic si functional, modificarile functionale care se
intalnesc la un subiect pot sa conduca, in functie de
combinarea lor, la o anume anomalie dento-maxilara.
-amigdalele hipertrofice=> mandibula va fi intr-o pozitie mai
joasa si anterioara; limba =>pozitie joasa=>ocluzie inversa
cel putin bilateral. Apar si modificari de coloana asociate
(lordoza cervicala, cifoza toracica, extensia capului),
modificari de pozitie a omoplatilor.
-FACIES ADENOIDIAN:

Fanta labiala deschisa (lasa sa se vada in repaus

ICS)

Narine pensate
Buze de obicei mai palide/pot fi si mult mai rosii
(mai rar), fisurate
Eventual ragade comisurale, cu/fara leziuni
odontale, pacientul prezinta de obicei o reactivitate
scazuta

TRATAMENT
o Cauze obstructive=> tratam chirurgical (indepartarea
obstructiei); este preventiv si curativ: adenoidectomie,
amigdaloidectomie unilaterala/bilaterala, corectarea deviatiei de
sept cand este semnificativa.
Terapie ortodontica dento-faciala:
Mijloace mecano-ortodontice
Dispozitive functionale (folosesc o parte a fortelor
ADM pentru a centraliza acea forta pe zona de
interes:
Miogimnastica
Deconditionare
Aparatura functionala: placuta V cu
fenestratii pentru respiratie (pe
masura ce se deconditioneaza, le vom
<)
Obiective:
o Indepartarea obstructiei
o Reeducarea functiei respiratorii:
Recalibrarea FN
Recalibrarea nazofaringiana(apare in
timp)
Repoz. complexului mandibulo-linguohioidian
Se asociaza, cand este cazul,
gimnastica respiratorie (corecteaza si
defectele posturale). Largirea 1mm/o
parte=>dublare volum pasaj aerian!
2.FUNCTIA DEGLUTITIEI
Act fiziologic prin care bolul alimentar format in cavitatea bucala
strabate caile digestive superioare pana la intrarea in esofag

 Se realizeaza atat pentru lichide, cat si pentru solide, dar e o functie

care se realizeaza cu o anumita frecventa, permanent, modificand doar
ritmul cu care se realizeaza deglutitia
Numarul deglutitiilor:
o 600-1600/zi;
o 1/3 sunt realizate in timpul meselor
o 2/3 intre mese
o Medie=50 in somn

Timpii deglutitiei: 3 timpi (unire 3 cu 4)/ 4 timpi

1. Timpul bucal
o =presupune transportul bolului alimentar in faringe
o Se realizeaza voluntar
o Bolul e transportat pana la intrarea in faringe prin contractii
coordonate ale limbii, obrajilor, buzelor, mandibulei si
complexului hioidian
o Debuteaza printr-o inspiratie, dupa care urmeaza o inhibare
completa a respiratiei pana la finalul timpului faringian (2)
o Fenomenele succesive care apar presupun o plasare initiala a
bolului pe fata dorsala a limbii, in regiunea anterioara, apoi
limba ia forma de jgheab, urmand ca ulterior sa se sprijine pe
bolta si sa se indrepte catre posterior (faringe)
o Contractia mm MH ridica planseul bucal odata cu limba, care
apasa cu o forta pe BP, impingand bolul spre faringe
o Limba exercita pe BP o presiune de 41-70g/cmp, in functie de
consistenta alimentelor. Presiunea se exercita mai ales pe
partile laterale ale boltii.
o Timpul bucal al deglutitiei se schimba cu varsta
Faza colectarii lichidelor:
Sectiune/Rx cinematica=>limba, buze,
relatii interarcadice,faringe
Buze in contact, arcade dentare in
inocluzie, bol alimentar=>regiunea
anterioara a fetei dorsale a limbii
Faza de trasnport (1 timp al deplasarii):
o Varful limbii se aplica pe FP a incisivilor sup
+ palat
o Portiunea anterioara a limbii devine concava
Al 2-lea timp

1/3 anterioara a limbii in contact cu palatul

1/3 medie se recurbeaza pt a colecta bolul
alimentar
Al 3-lea timp
o Contact limba-palat dur
o Palat moale ridicat
o Simultan exista contractia mm orbicular al
buzelor
o Buze in contact
o Arcade dentare in contact
o
o

2. Timpul faringian
o =deplasarea bolului de-a lungul faringelui
o Scurt =aprox 1 sec
o Declansarea unor refleze datorita contactului bolului cu
anumite zone ale CB si faringe
o Reflexele determina bolul sa patrunda in faringe si sa nu se
intoarca la nazofaringe sau laringe
1/3 anterioara a limbii-contact cu palatul dur
Dd in ocluzie
Buze in contact
Palat moale ridicat, inchide nazofaringele
1/3 posterioara a limbii se contracta
3. Timpul esofagian
o =transportul bolului pana la orificiul cardia
o Debut:deschiderea orificiului cricofaringian
o Presupune declansarea unei unde peristaltice (rol=
deplasarea bolului)
o Se finalizeaza prin deschiderea refleza a orificiului cardia
o Fata dorsala a limbii contact ferm cu palatul, pentru a
impiedica refluxul in orofaringe
4. Trecerea bolului prin orificiul cardia, in stomac
Finalul deglutitiei= mandibula se plaseaza spontan in RC relaxata
Din punct de vedere evolutiv, dif ale timpului bucal cunosc urmatoarele etape:

La nou-nascut, pana in 6 luni

o Deglutitie fiziologica infantila= cu limba intre arcadele adentate; exista
contact intre limba si buze =deglutitie viscerala
Perioada de tranzitie (6luni- 1 an jumate)

o Corespunde cu eruptia M1 TEMP

Deglutitia matura (de tip adult)
o Arcade in contact, limba plasata retroincisiv superior= deglutitie
somatica

Etape evolutive ale timpului bucal al deglutitiei:

- Deglutitia cu arcadele in contact are loc la ingerarea alimentelor

Deglutitia de tip posterior palatal
o Varful limbii....
o Frecventa mare in OA
o Dezechilibre musculare diferite, exista incontinenta labiala
o Pe de o parte bolta e adanca,
versantul anterior al
max superior
o Cazuri rare: interpozitia limbii intre arcade in zona laterala
Deglutitia linguala/sublinguala
o In momentul in care individul inghite, se realizeaza vacuum intre limba
si planseu.
o Se asociaza foarte frecvent prezenta amigdalelor hipertrofice
o Arcada inferioara dezvoltata in exces
o Linguoinclinare compensatorie a dd laterali. Poate apare si frontal
o Maxilarul superior: hipodezvoltare (compresie)
o Ocluzie inversa cu exceptia IC SUP + C ECTOPICI
- Corelatii intre deglutitie si animaliile ADM: prelungirea si permanentizarea
stadiului de deglutitie infantila reprezinta o incapacitate a copilului de a-si
adapta miscarile la noile conditii create de eruptia dentara, consecinta a
unei intarzieri in maturizarea nervoasa si musculara.
- In functie de momentul producerii:
Inocluzie verticala frontala
Inocluzie laterala
Modificari in plan sagital/transversal (compresie de maxilar,
OD, prognatism mandibular)
Examenul clinic al deglutitiei- carte
Reeducarea deglutitie

o
o
o

Prin dispozitive fixe/amovibile

Prin exercitii
Aparate ortodontice:
Cu scut lingual (descriere+ dezavantaje)
Dispozitive cu tepi (arc palatinal cu tepi, tepi pe placa
superioara, gutiera inferioara cu tepi)

-incepand cu varsta de 5 ani, se pot face slefuiri selective la nivelul C !!!

3. FUNCTIA MASTICATORIE

Cea mai importanta functie ADM (se mai numeste si aparat masticator)
Cavitatea bucala=> rol in procesul de digestie prin mai multe mecanisme:
o Incizia+triturarea alimentelor
o Functia gustativa
o Impregnarea cu saliva=> formare bol alimentar
o Inceputul digestiei prin anumite enzime (lizozim)
De la stadiul de nou-nascut-adult, aceasta functie evolueaza
In perioada imediat post natala, atunci cand se realizeaza alimentatia
naturala, apare in mod fiziologic un sincronism intre mm cervicala,
circumorala si linguala
Actul suptului presupune 2 mecanisme:
o Succiune
=crearea de vid in cavitatea bucala
o Presiune
Intre limba si buze
-implica miscari coordonate ale mandibulei (propulsie), contractii ale
libii, buzelor si obrajilor

Alimentatia artificiala:
o Inconveniente:
nu avem propulsia mandibulei
travaliu muscular scazut (tot suportul scheletal facial se va
dezvolta in minus, comparativ cu alimentatia naturala )
secretie salivara diminuata
aerofagie mai prezenta decat in alimentatia naturala (se satura
mai repede)
mai frecvent prezenta/sechele mai grave de rahitism
leziuni odontale in timpul cariei de biberon

imunitate scazuta
daca aceasta alimentatie are rol corect (masticatie maseterina)=>
dezvoltare ADM normala: contractia mm maseterine, propulsia
mandibulei, exista o contractie coordonata si echilibrata a mm labiale
cu mm antagonisti (ai VP)=> pozitia corecta sagitala a M 6ani.
Abraziunea dd este egala si fiziologica, ceea ce face sa se stabileasca
si la nivel incisiv o relatie corecta.
Daca avem de-a face cu o masticatie temporala=> subdezvoltare
scheletica ADM, masticatie insuficienta, abraziunea are un grad mai
redus si se poate realiza cu tipare atipice, mandibula ramane pe o
pozitie posterioara, pot sa apara probleme de pozitionare sagitala
M6ani, posibila supraacoperire frontala mai mare, ajungand pana la
ocluzii adanci.

Mecanica masticatiei (nou-nascut=> adult)

o NN, perioada adentata=>
miscari mandibulare libere, nesistematizate
odata cu aparitia dd (M2 TEMP), incep sa apara miscari
coordonate in plan vertical si orizontal (propulsie+retropulsie,
miscari in axa balama terminala, miscari de lateralitate).
Combinarea lor alcatuieste miscari de circumductie. Acest
mecanism duce la fenomene fiziologice de abraziune dentara,
care ofera libertate ocluzala caracteristica DT=> plan de ocluzie
orizontal.
Odata cu aparitia DP se modifica dinamica masticatiei si apar
stereotipuri masticatorii:
Miscari in plan orizontal= stereotip frecator
Miscari in plan vertical= stereotip tocator
Ideal- combinare echilibrata intre acestea
Etape masticatie:
1.INCIZIA
Realizata de frontali
Presupune mai multe etape functionale:
o Coborarea mandibulei
o Propulsia mandibulei
o Ridicarea mandibulei pana in pozitia CLC a incisivilor
o Intoarcerea D a dd inferiori cu alunecare pe fetele P ale celor
superiori.
2.TRITURAREA
La nivelul dd laterali (cuspidati), prin miscari de cicumductie

 Presupune un ciclu in 4 timpi, separati prin tipul de contacte

interdentare interarcadice
o T1=faza libera (de atac)
Pozitionare interarcadica prin intermediul alimentelor
o T2= prejuxtaocluzal (faza de orientare)
Tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dd laterali se
orienteaza fata de cei superiori in pozitia corecta ocluzala
o T3= juxtaocluzal
Alunecarea pantelor cuspizilor inferioare pe cele
superioare
o T4= faza de ocluzie
Cuspizii se sprijina in fosete, se ajunge in pozitia dinala
ocluzala, ca o consecinta a angrenarii maxilare complete
-toate aceste faze presupun miscari coordonate ale mm maseterine, linguale,
circumorale si propulsoare a mandibulei. Rezultatul final: constituirea bolului
alimentar

Eficienta masticatorie
=capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmenete cat mai mici
Depinde direct proportional de aria masticatorie, de intensitatea si
numarul miscarilor masticatorii
In ceea ce priveste corelatia dintre dezvoltarea ADM si exercitarea
functiei masticatorii=> 2 tipuri ansamble:
o Ansamblul mandibulo-maxilar
Raportarea statica si dinamica a mandibulei fata de
maxilar si scheletul cranio-facial
o Ansamblul dento-alveolar
Intermediat prin structurile dento-parodontale
Rezidentiat:

Presiune asupra osului alveolar=>rezorb

Ideal : F in axul dd, fie perpendicular pe una din fete
Intensitatea F:
o Temporal (35 kg)
Fascicul anterior: ridicare, propulsie
Fascicul mediu: lateralitate
o PTG extern (28 kg)
o Maseter (26kg)
Ridicare, secundar propulsie
o PTG intern (16 kg)
-combinarea dintre PTG face anumite miscari de lateralitate

In timpul masticatiei, dd sunt supusi la anumite presiuni foarte mari.

Parodontiul are o capacitate discriminatorie proprioceptiva, suportand
presiuni de :
Incisivi (32 kg)
Canini (35 kg)
PM (44 kg)
M1 (46 kg)
M2 (64 kg)
* la F, fortele dezvoltate de molari= 2/3 din B

Reeducarea functiei masticatorii:

Exercitii:
o Utilizarea unor alimente cu consistenta crescuta (ex: folosirea
gumei de mestecat)
o Urmarea acestor exercitii este scaderea pragului de sensibilitate
parodontala ca urmare a cresterii fortei (in aproximativ o luna,
coborare prag cu 40%)
o Daca exercitiile nu sunt efectuate cel putin 6-8 luni, la
aproximativ 2 saptamani de la incetare se revine la pragul initial
La nivel dentar, sub influenta masticatiei, apar deplasari si modificari
adaptative.
Consecinta directa a masticatiei= miscarea de intruzie=> 2 faze:
Faza 1
Mai ampla
Mai rapida
Asigurata de alungirea fibrelor parodontale
Faza 2
Mai lenta
Mai < in amplitudine
Asigurata de deformarea elastica a osului alveolar
tractionat de fibrele parodontale
-cele doua faze sunt mai < in amplitudine pe masura ce
imbatranim, dar cu precadere ce-a de-a doua.
Mecanisme prin care masticatia influenteaza dezvoltarea ADM:

Contractia musculara
Toti mm angrenati in realizarea actului masticator
Cand este intensa, egala, simetrica si echilibrata, se asigura
conditiile unei dezvoltari dimensionale si posturale corecte
Cresterea afluxului sanguin
La nivelul zonelor la care se realizeaza contractia mm
(consecinta a contractiei musculare)
Cantitatea de saliva
Care variaza in functie de consistenta alimentelor si de timpul
cat se realizeaza functia masticatorie

ATREZIE=lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice

-masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit
stereotip masticator, preferinta pentru o anumita consistenta
alimentara/tipuri de alimente, duc la modificari semnificative asupra cresterii
maxilare (blocaje ocluzo-articulare, incongruente, etiologie carioasa, lipsa de
structurare parodontala, malpozitie generalizata)
-exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala de M1, angrenaj
invers in zona frontala/laterala (o problema de ocluzie limiteaza o miscare
articulara).
Mecanismele prin care masticatia influenteaza aparitia unei anomalii, dar si
mecanismele prin care anomalia poate sa influenteze exercitarea functiei
masticatorii se refera la:
o Reducerea ariei masticatorii poate sa apara prin:
Decalaj sagital intermaxilar
Ocluzie inversa frontala cu inocluzie
Inocluzie verticala frontala
=>dd aflati in ocluzie sunt suprasolicitati
=>dd care nu prezinta contact ocluzal vor fi infrasolicitati
Frecvemta modificarilor parodontale se va produce pe dd
infrasolicitati, in timpul cresterii
o Blocaje ocluzo-articulare
Limiteaza miscarile masticatorii
De regula sunt permise doar miscari verticale
Cu cat blocajul e mai aproape de determinantul posterior (ATM),
cu atat va determina o trauma ocluzala mai mare asupra ATM
(ex:angrenaje inverse=urgente ortodontice)
Tratament ortodontic:
o Se pune problema inlaturarii factorului dureros (tratam leziunilor
odontale, gingivale, parodontale)
o Reeducarea vizeaza:
Modificarea ritmului alimentar
Educarea de masticatie (sa fie efectuata bilateral)

Corectarea anomaliei DM, care ar avea ca rezultat marirea ariilor

masticati, asigurarea miscarilor de circumductie (urmare a deblocarii
ocluzale)

4.FUNCTIA FONATORI
Fonatia= emisia de sunete articulate. Acestea sunt caracterizate de urmatorii
parametrii:
-

Intensitate (cat de tare)

Inaltime (sus/jos)
Timbru (depinde de
cavitatile de rezonanta)
Durata

Mecanismele care fundamenteaza emisia de sunete articulate:

1. Teoria clasica afirma ca sunetele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor
vocale atunci cand aerul trece printre ele.
2. Teoria neuro-musculara explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor
vocale ca urmare a declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care
sunt transmise la nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).
Corzi vocale= formatiuni musculo-tendinoase, asezate la nivelul
laringelui, in pozitie de repaus intre ele se formeaza un spatiu= rima
glotidis.
Contractia activa a mm corzilor vocale- 4 faze:
Departare corzi= abductie
Elongare maxima
Apropiere-adductie
Alipirea corzilor-acolarea
La NN, nervii recurenti sunt egali. Pe masura ce copilul incepe sa
vorbeasca, recurentul stang se alungeste si devine mai gros (recurenti
egali ca la NN=> muti. Recurentul stang trece pe sub aa.subclavie .
Este mai lung cu 10 cm si mai gros)
- Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie
Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic
initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda
inspiratia pentru urmatoarele emisii)

Pavilionul faringo-bucal scade intensitatea sunetului. Determina controlul

asupra aceste intensitati. Pe de alta parte, in functie de locul si modul in care
se formeaza sunetele, vorbim de vocale si consoane.
Vocale= sunete produse direct prin contractia variabila a corzilor vocale. Sunt
diferite in functie de locul unde se formeaza si de musculatura implicata in
articularea lor. Se pot forma la nivel labial, la nivelul limbii, in portiunea
superioara (implicarea rezonatorului nazal) / inferioara a cavitatii bucale
(rezonator bucal).
Tipuri: vocale palatale, mediale si velare. In functie de calibrul pavilionului
faringo-bucal: inchise, deschise, mijlocii
Consoane= produse in diferite segmente ala pavilionului faringo-bucal, in
functie de interactia coloanei de aer cu aceste segmente. Prin contractiile
mm aferente, pot fi: labiale, labio-dentare, linguo-palatale, linguo-dentare.

Tulburari fonatorii si existenta anomaliilor DM:

o O tulburare fonatorie de sine statatoare nu poate determina o
anomalie. Daca exista o anomalie si exista o tulburare fonatorie,
mai intai corectam anomalia, apoi reeducam disfunctia fonatorie
(logoped)
Modificari de pronuntie
Dislalii
=se refera in special la pronuntia unor consoane
care, mai ales in situatia unei interpozitii,
agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta
pelticului, sigmatismului)
Modificari de sonoritate
Rinolalii (inchise/deschide)
Inchise: voce narinata (apare in obstructie
tranzitorie/anatomica)
Deschise: comunicare intre segmentul nazal si
cavitatea bucala (despicaturi anterioare, totale sau
posterioare)
Tulburari de ritm
o Balbaiti
o Bradilalie
o tahilalie
Necesitati de tratament

o
o
o
o

Stabilirea carei afectiuni a aparut prima (tulburarea

fonatorie/anomalia DM)
Ce putem face noi dpdv terapeutic
Cum afecteaza dispozitivul ortodontic corectia tulburarii fonatorii
Trebuie sa cunoastem pasii si durata reeducarii tulburarii
fonatorii

OBICEIURI VICIOASE
o Deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta nefavorabil
cresterea si dezvoltarea ADM
o Pana la varsta de 4-5 ani, sunt considerante in limite normale
(plasticitatea osoasa pe care scheletul o prezinta pana la aceasta
varsta, permite corectia spontana).
o Sunt evaluate ca fiind negative, in functie de intensitatea cu care se
realizeaza, durata de timp, tipul obiceiului vicios, maniera de realizare
o Exemple: RO, succiunea, interpozitii (cu/fara succiune), atitudini
posturale
o RO vicioasa numai in lipsa obstructiei
o SUCCIUNEA- de sine statatoare/ asociata cu alte obiceiuri sau
mecanisme vicioase.
Succiune si presiune=>deformarea boltii, ingustarea
maxilarelor, prodentie superioara.
Succiune cu tractiune- la fel.
Succiune cu interpozitie: toate, ocluzie deschisa, daca exista
sprijin si pe mandibula=> retrognatie mandibulara.

INTERPOZITII

Autotrope (apartin ADM):

Interne limba
Externe-obraji, buze
Heterotrope: obiecte (deget, creion, pix)

*SDR BRODI= ocluzie lingualizata bilaterala. Exista o dezvoltare maxilara

transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.
o

ATITUDINI POSTURALE
Diurne:
Lordoza cervicala
Sprijinul barbiei pe pumn
Sprijinul capului pe obraz
Nocturne:
Dormit in decubit lateral cu capul pe pumn
Decubit dorsal cu capul in hiperextensie
Capul in hiperflexie
-tratamentul atitudini posturale:
-gimnastica medicala de corectie
-educarea respiratiei