-

C4-C5. FACTORI ETIO AI ANOMALIILOR DM

generali / functionali(loco-regionali)
Generali: genetici, endocrini, metabolici
Locali(functionali) - influenteaza calitativ cresterea: resp, deglut, mastic, fonatie, influenta obic.vicioase;
Mec act: f functionali infl directia cresterii => trat profilactic eficient cu cat e > repede instaurat.
F generali act asupra potentialului de crestere; influenteaza cantitativ, durata, ritmul acesteia.
In timpul exercitarii functiilor ADM, fortele ce se manif & apar prin diferite contractii musculare influenteaza
structurile DM cu care sunt corelate; acest impact variaza in funct de intensit, durata, mom actiunii, locul
act.&modul de actiune al factorului local.
Indivizi fosfocalcici predispusi la rahitism, au o plasticitate osoasa f mare => o deformabilitate in consecinta
resp orala;
Oreion=
Maxilarul superior isi incheie mineraliz. la 12-13 ani;
Compresie de maxilar de la oreion;
RESPIRATIA
- fen mecanice: aerul parcurge CRS (c.naz., nazof., orof,) antrenand depl.aerului din cavit sinusale; pana
ajunge la niv. plamanilor e adaptat conditiilor respiratorii pulmonare. Aceasta adaptare se realiz. dat:
arhitect. speciale ce se modif de la un niv la altul, dat functiilor.epit. de la acest niv., functiilor.glandulare,
tes.venos f bogat reprezentat & inervatiei.
- ARHITECTURA SPECIALA: Pasajul aerian nazofaringian: modif de lumen & directie, iar coloana de aer va
suferi constrictii la anumite niveluri care cu precadere scad viteza cu care aerul intra in plamani. + permite
totodata exercitarea celorlalte functii.
- Functiile epiteliului de la acest niv.: muc pituitara cu cili cu rol intr-o prima purificare a aerului; se elibereaza
mucus bacteriostatic de glandele calciforme cu rol in purif.aerului;
- Al 3-lea mecanism de purif.aer: drenarea permanenta a aerului din cavit sinusale, prin TIRAJ(coloana de aer
antreneaza aerul si din sinusuri pe care-l scoate, si intra aer nou, cu cond. ca resp.sa se realizeze NAZAL);
- Functiile glandelor: umecteaza aerul; in 24h eliberand ~0,3 l;
- Tes venos erectil det incalzirea aerului adaptandu-l la necesitatile pulmonare;
- Inervatia: unitate reflexa functionala a cailor resp.(la acest nivel se inchid o serie de arcuri reflexe) fiecare
etaj primeste stimuli ce pregatesc etajul urmator pt. functia care trb. sa o exercite.
- La respiratorul nazal, fluxul aerian are rol esential in troficitatea muc.nazale + conformarea FN +
adancimea boltii palatine; +Asigura rezist succesiv la infectii resp.superioare aceasta functie se mentine
si cand sunt perturbari ale arhitecturii de la acest nivel;
- RESPIRATIA NORMALA = NAZALA;
- RESPIRATIA ORALA(RESPIRA ORAL INTENTIONAT); MIXTA(NU ARE CONTROL VOLUNTAR)
MODIF.FUNCTIONALE ALE RESP.ORALE:
- dispare inchiderea realiz. de buze, limba, pozitia md. => apar dezechilibre intre musc intra-extraorala
(limba-musc.circumorala)
- resp orala presupune o poz.coborata & distalizata a md., limba e coborata(in planseul bucal), uneori se
poate proiecta pe Ii inferiori ; daca proiectia e O/incizala => vestibularizare / ingresiune;
- Buza sup.=scurta, hipotona, permite vestibulariz. Ii sup.
- Musculatura externa laterala = in hiperfunctie(pt.k md.e coborata) & preseaza lateral => compresie de
maxilar;
- M.constrictor faringian(intra in comp. valului palatin) nu mai e in pl.sagital balansat de musculatura
orbiculara => in timp e un factor posibil de declansare a unei meziopozitii generalizate (=mezializare de
grup lateral - In pl.sagital => migrare in grup a dd.lat.(PM, M6 ani, C ectopic dat lipsei de spatiu) =>
meziopoz. generalizata)
EVOLUTIA DE LA NN.-ADULT:
- laringele & glota in poz. > inalta => nn.respira & se alim. in acelasi timp. (dispare cu evolutia)
- in per.de crestere, dupa mom. instalarii resp.orale, repercusiunile sunt diferite: ele apar prin debit de aer
care in timp infl. inclusiv parenchimul pulm.; respiratia are de regula amplit & ritm neregulat, toate
reflexele sunt perturbate; fiecare nivel(unde arcurile se inchid) sufera consecinte; apar modif. de
troficitate a muc.nazale, perturbari ale arhitecturii pasajului aerian superior (raportul calibru f.nazale(de
fapt intreg nazofaringele)<-> adancimea & dimens.transversala a boltii palatine
CAUZE CE POT PRODUCE OBSTRUCTIA CAS: vegetatii adenoide(se pot reface dak resp orala nu e deconditionata),
rinite cronice, deviatii de sept(frecv mare), amigdalele hipertrofice uni-/bilaterale; teren predispus (tipul
constitutional fosfocalcic, elastopat -> predomina fibrele elastice -> mai deformabil); individul adenoidian,
leptoprosopia, modif.anato la niv. Choanelor.
Resp.orala poate fi si consecinta doar a unui obicei vicios
Monobloc actioneaza pe ambele maxilare;
aparat mobil, functional;
individul musca;

 folosirea fortei musculare (functiilor ADM) => contractie reflexa;

- Bolta adanca => TIRAJ; pres.atm.>pres.sinusala; coloana de aer actioneaza mecanic direct asupra boltii =>
bolta se adanceste atata timp cat creste; apare si dezichilibrul muscular;
- Consecintele anatomofunct. ale resp.orale sunt la diferite niveluri:
- INCONTINENTA LABIALA duce la ocluzie deschisa; compresie de maxilar cu prodentie; Acestea
antreneaza tulb.masticatorii:in inocluzie sagit +/- inocl vertic (ex: ocl.adanca deschisa netratata) => ZZ.
DE SUPRASARCINA pe z.lat: inial PM se organizeaza, apoi suprasolicitare.
ZZ. de INFRASOLICITARE pe z.fr.-> PM nu se organizeaza
-> atrofie osoasa orizontala pe toata
z.de infrasolicit
-> PMCS
- DEGLUT INFANTILA consec. posibila a resp.orale;
- AMIGDALE HIPERTROFICE in conditiile respiratiei orale exista, pot deveni mai hipertrofice;
apar la cei cu compresie max / resp orala / ocluzie deschisa / progn md dat. combinatiei modului in care se realiz. resp., deglut., vizavi de existenta amigd hipertrofice;
- DRENAJ DEFECTUOS NAZAL => incidenta infectiilor resp.superioare;
- GLOSOPTOZA;
- TESTUL DE PROPULSIE MD./CENTRARE/RETROPULSIE:
- nu au legatura cu ex.ocluziei dinamice(exemplu: misc.functionale) discutam de ceea ce vedem intr-o
ocluzie statica;
- testul de propulsie se face intotdeauna la finalul testelor functionale;
- propulsia md. pana la normalizarea relatiei sagitale la M6 ani; dak in aceasta poz., profilul se
normalizeaza=>retrognatism functional; dak nu(profilul continua sa ramana convex) => micrognatism
functional;
- FACIESUL ADENOIDIAN:
- Fanta labiala deschisa in repaus => Ii superiori vizibili;
- Fata lunga, ingusta (=LEPTOPROSOPIE);
- Narinele pensate;
- Palizi;
- Fanta labiala deschisa in repaus => vizibili Ii sup (cel putin)
- Hipotonie mm peribucali;
- Buzele fisurate / uscate; ragade comisurale;
- Carii pe ICS/chiar pe ICI;
- Performantele intelectuale dat. oxigenarii cerebrale deficitare;
- TRAT: Cand avem cauze obstructive => trat.chiru.(adenoidectomie/corectia unei deviatii de
sept+deconditionare)
ORL(indep. Obstacole cu eliberarea CRS)
Preventiv & curativ
Adenoidectomie: corectie + deconditionare
Amigdaletomie uni-/bi-/Hplazie inel limfatic Waldeyer
Deviatie de sept;
- > ODF mecano-ortodontic;
functional mioimagistica;
deconditionare;
aparatura functionala;
- OBIECTIVE: refacerea/modif. calibru FN(modif.cu 1mm a FN => se dubleaza vol.aerului inspirat)=> modif.
calibru nazofaringe, deplasarea anterosup. a complexului md-linguo-hioidian(corectare d-m => modif.
echilibru muscular supra-infrahio)
- Lordoza cervicala corectare! (apare in retrogn.md?)
- Gimnastica respiratorie
- Reeducarea musculaturii orbiculare
DEGLUTITIA
Arcadele d. inchise => vf. limbii retroincisiv superior pe papila;
act fizio prin care bolul format in CB parcurge CB-faringe-esofag pana la intrarea in stomac;
se realiz. pt. alim. lichide/semisolide/solide, PERMANENT=inclusiv in perioada de somn, diferind doar ritmul cu
care se realiz.;
din totalul deglutitiilor intr-o zi (valori maxime de 600-1600), 1/3 se realiz. in timpul meselor, 2/3 intre mese, si
~50 deglutitii in somn
TIMPII DEGLUTITIEI (3 timpi / 4 timpi):
T.BUCAL: transp. bolului in faringe;

= voluntar; miscari coordonate ale buzelor, limbii, obrajilor, md. & complexului hioidian;
debuteaza prin inspir, apoi o (-) totala a respiratiei pana la sf.timpului 2;
succesiunea fenomenelor: initial bolul pe f.dorsala a limbii in port. anterioara, apoi ia forma de
jgheab, apoi vf.limbii se sprijina pe bolta iar limba se resfrange posterior; AICI APARE SLIDE-UL PT
REZIDENTI CARE NU L-AM NOTAT
are 2 faze(3 faze): 1.colectare lichide: bolul colectat la mg. anterioara a limbii, partea dorsala a
limbii in contact cu valul palatin, buzele in contact, arcadele d. in inocluzie;
2.transport: t1. vf.limbii retroincisiv superior, limba se curbeaza, deocamdata
orofaringele e blocat posterior;
t2. limba ia contact cu palatul; bolul e plasat catre posterior; inca
exista contact la niv portiunii dorsale a limbii; FINALUL: ridicarea valului palatin a.i. nazofaringele e
complet blocat, iar bolul alimentar plasat pe f.dorsala a limbii, curbata catre posterior, inainteaza catre
faringe; LA FINALUL ACESTUI TIMP ARCADELE SUNT IN CONTACT IAR LIMBA E RETROINCISIV SUPERIOR;
ETAPELE EVOLUTIVE ALE TIMPULUI BUCAL:
- deglut.infantila(0-6 luni) = normala pana la eruptia Ii temporari;
- et.tranzitionala (6-1 ani) pana la eruptia Ii temporari?;
- et.matura(perfectata dupa 1 ani) arcadele in contact & limba plasata retroincisiv&sup.
DEGLUT.INFANTILA = deglut de tip VISCERAL. Ca aspect, deglut.infantila normala nu avem
arcade d., avem doar arcadele alveolare, limba ocupa sp.interarcadic; vf.limbii in protruzie pana la
contact cu buzele;
semnifica imaturitate neuromusculara(retard);
DEGLUT.ADULTA=SOMATICA arcadele in contact; limba retroincisiv sup.;
T.FARINGIAN: =scurt(1 sec.); limba contact cu palatul; bolul plasat posterior; contact la niv. portiunii
post. a limbii;
Contactul bolului alimentar cu anumite zz.ale CB&faringelui => reflexe ce det. bolul sa
coboare in faringe & nu revine in CB/nu ajunge in laringe; revenirea=prevenita si de contractia mm.valului
palatin(palatoglos&palatofaringian); 1/3 post a limbii in contact cu valul palatin; dd.in ocluzie; buzele in
contact; 1/3 ant a limbii - retroincisiv superior;
T.ESOFAGIAN: transportul bolului pana la cardia prin unde peristaltice;
deschiderea orif. sup. esofagian(orif.cricofaringian); mobilizare catre inaintea per.anterior
& initiere unde peristaltice. Deschiderea orif.cardia=reflex & lasa bolul sa inainteze in stomac. Limba in
contact cu valul palatin & rol in a se opune refluxului in orofaringe;
T.CARDIEI: trecerea bolului alim. prin orif cardia in stomac.
FINALUL DEGLUTITIEI: plasarea spontana a md. In RC(SINGURA SITUATIE IN CARE MANDIBULA CU
ADEVARAT ESTE IN RC!!!) relaxata
*RC=pozitie sup.,post.,relaxata,nefortata,simetrica;

RADIOCINEMATICA DEGLUTITIEI
FAZELE DEGLUT.ADULTE
In t. miscarii de deglut., vf. lb. e inc int.arc. d., iar dd.lat.bimax.sunt in contact;
*daca avem amigdale hipertrofice si resp orala, limba sta in potcoava mandibulara; mandibula e plasata
anterior( pt k numai asa poti elibera istmul bucofaringian care este obstruat de amigdale, ca sa aiba aerul
pe unde intra) => pac.dezvolta progn.md
DEGLUT ANORMALA are > multe forme vs DEGLUT.INFANTILA;
comport.diferit al elem.ADM, care pot fi considerate cauze de instalare ale unor
anomalii DM, ce vor fi diferite in functie de modul in care actioneaza factorul disfunctional(ex:
resp.orala cu amigd.hipertrofice)
DEGLUT INFANTILA DE TIP ANTERIOR(pac. poate dezvolta. aceasta deglut daca avem resp
orala&incontinenta labiala):
limba preseaza incizal una sau ambele arcade, iar dak tonicit.normala/hiper a orbicularilor.buzei
=> ocluzie deschisa;
Se poate realiza si cu pres. pe Ii superiori(de regula); => inocl.sagit. la care se poate sau nu asocia
inocl.vertic;
DEGLUT INFANTILA DE TIP LATERAL(interpoz.lb. in zz.laterale) dee regula se deschide ocluzia dar se si
poate inversa;
DEGLUT PALATALA lb.posterior in palat la punctul cel > inalt al lui =>bolta adanca cu versant inf.abrupt
+/- versante lat.verticale
orbicularul se contracta;
antrenarea pr.alv. & arc. in z.fr. => proalveolie cu retrodentie(ocl adanca acoperita)
DEGLUT SUBLINGUALA

 cand se finalizeaza t.bucal, exista vacuum intre planseu-lb.;

des intalnita in prognatism md. cu ocluzie deschisa(care a agravat prognatismul md.)
contacte la niv. M2
anomalie scheletala
Permanentizarea deglut.infantile duce la ocl.deschisa, compresie de max.cu prodentie, poz.retrognata a
md., intarzieri ale maturizarii neuromusc. & afectarea masticatiei;
Deglut. de tip infantil se poate instala si ulterior existentei unei ocluzii deschise (ex: in ocluzia deschisa
dismetabolica)
OCL DESCHISA disfunctionala (de interpozitie) = consecinta unei deglutitii infantile / sugerea degetului /
ale obic vicioase
scheletala (dismetabolica) tipar elastopat fosfocalcic (rahitism in antecedente)
Sub influenta fortelor musculare oasele se deformeaza (md.prima, ulterior si max.)
Revenirea la o deglut.infantila se poate realiza in timpul permutarii d. cand se pierd DT=> copilul revine la
deglut.infantila normala.
in macroglosii(interv.glosectomii partiale)
sau ca consecinta/inlocuire a unui obicei vicios(sugere a
degetului/limbii/buzei/inf)
EX CLINIC DEGLUT:
pac.inghite; indep.buze/buza inf speculum lab.
palp.m.milohioidian;
obs. limba, buze ..; ne uitam daca arcadele sunt in contact si limba e retroincisiv
superior;
obs. lungimea limbii

obs. latimea limbii; (anomalii cls.III, macroglosie cu margini debordante peste arcada d.)
ampr. contur & mg. limbii;
teleRX, pac cu RO;
poz.limbii inainte/dupa adectomie;
.;
EXALVEOLIE CU ENDODENTIE COMPENSATORIE => OCLUZIE INVERSA LATERALA, putem obs.AMPRENTELE dd.lat
pe marginile limbii (avem de a face cu o deglut sublinguala)
REEDUCAREA DEGLUTITIEI:
rabdare;
exercitii;
aparate;
posibila obtinerea corectiilor perturbarilor survine la niv. ADM, dar la inceputul puseului de crestere;
inele pe M6 ani, dispozitiv cu bila, actioneaza prin enervare;
aparate functionale limba sta in diferite pozitii (Frankel, Balters);
placi mobilizabile -aparat cu scut lingual metalic/acrilic(de regula se pune la o placa
superioara);poarta aparatul 24h din 24h
dispozitiv cu tepi arc palatal cu tepi; tepi pe placa sup. gutiera (inf. cu tepi);

MASTICATIA (ALIMENTATIA)
presupune: consist.alimentelor preferata de pac., ritmul alimentar, tipul de miscari mastic.,
uni/bilateralitatea masticatiei;
=functia principala a ADM(de accea se numeste aparat masticator);
CB are rol in mastic/digestie prin: prehensiunea alim., impregnare salivara, funct.gustativa, fragmentarea
alim., constituirea /formarea bolului alimentar, inceput de digestie pt.unele principii alimentare prin unele
enzime care se elibereaza la acest niv. (LIZOZIM)
Alimentatia nn natural/artificial (de preferinta natural, pt k nn se naste cu retrogn.fiziologic; alimentatia
naturala este cea care permite sa se ajunga de la retrognatism fiziologic intr-o relatie interarcadica
adentata corecta; in lipsa stimulului functional, corelatia dintre m.mastic.-m.cervic. nu se realizeaza & se
creeaza conditiile favorizante pt. anomalii ulterioare care prezinta acest retrognatism (ocluzia adanca
acoperita, compresie de maxilar de obicei avem retrognatism);
Actul suptului implica: succiunea ce creeaza vid in CB; presiunea care presupune propulsia md., miscari
coordonate ale limbii, buzelor, obrajilor. Aceste mec.nu pot fi suplinite de o alim.artificiala;
In alim.artificiala:
Nu se realiz. propulsia md.;
Travaliu muscular scazut;
Secretia saliv. scazuta;

 Conditii favorabile AEROFAGIEI (copilul nu se alimenteaza suficient)

Cond mult mai fav. pt. aparitia unui posibil rahitism / cariei de biberon;
;
DISPOZITIVUL DAVIES-DUNN;
ALIMENTAREA NATURALA
MASTICATIA MASETERINA & DEZV. DT:
stim. fct. Importanta indurare osoasa;
abraziunea DT uniforma generalizata;
pozitia sagitala a M6 ani se stabilizeaza corect, si implicit exista o relatie corecta si la niv. Ii
..

MASTICATIA TEMPORALA & DEZV. DT:
md.- pozitie distalizata/retrognata
masticatia este insuficienta
abraziunea are tipare atipice (vestibular la niv. dd.lat)
supraacoperirea frontala ramane mare
la nivelul dezvoltarii osoase, stimulii sunt mai mici

MECANISMUL MASTICATIEI:
In faza de ADENTAT(=pana la aparitia primilor dd.) miscari masticatorii libere, dezorganizate;
odata cu aparitia M2T, miscari masticatorii verticale dar si orizontale (lateralitate & propulsie) care
impreuna alcatuiesc miscari de circumductie;
Aparitia sistemului d. => sistematizarea & organizarea miscarilor mastic.si implicit influenteaza
sist.d., muscular si osos;
Consecintele asupra sist.d.:
Abraz. DT permite realizarea misc. in plan transv&sagit. (deci in plan orizontal);
Aparitia DP duce la stereotipuri dinamice masticatorii (tocator-predomina misc.verticale,
frecator-misc oriz., alternanta=situatii intermediare, echilibrate)
MECANISMUL MASTICATIEI - etape:
Incizia alimentelor(in z.incisiva) coborare usoara a md., propulsie, ridicare pana-n pozitia
cap-la-cap (moment in care se realizeaza incizia) & finaliz cu intoarcere spre post., distala a
Ii inferiori pe FP ale Ii superiori;
Triturarea alim la niv. dd. cuspidati prin misc verticale & orizontale, iar in funct. de
contactele d-d.interarcadice => ciclu mastic. cu 4 timpi:
1. Faza de atac(libera) contactul interarcadic prin intermediul alim.;
2.
prejuxtaocluzala/de orientare - misc.md. aduc arcadele in poz.in care urmeaza
sa se realizele ocluzia
3.
juxtaocluzala cuspizii incep sa alunece pe pantele cuspidiene
4.
ocluzala care la final presupune contactul ocluzal strans la niv.dd.lat.;
Triturarea alim. presup.reintoarcerea constanta intre arcade, si are ca final formarea bolului
alim., in urma amestecarii si cu saliva;
EFICIENTA MASTIC.:
Capacitatea ADM de a tritura alim. in fragmente din ce in ce mai mici;
Depinde de INTENSIT. & NR. & TIPUL MISCARILOR MASTIC., dar si de SUPRAFATA CAMPULUI
MASTICATOR;
Miscari verticale in misc tocator; orizontale frecator;

EVALUAREA OBIECTIVA A EFICIENTEI MASTICATORII:

Alimente dure mestecate de pac, apoi filtrate prin site >> mici;

Capsule de gelatina mestecate filtre cu diametru din ce in ce mai mare;

CORELATIA MASTICATIE-DEZV.ADM
2 unitati functionale (asamblaje=agregate)
Primul asamblaj = cel mandubulo-max;se refera la raportarea statica & dinamica a md.fata de
baza maxilara;
Cel de-al 2-lea = dento-alveolar; asigurat de suportul parodontal;
Fortele masticatorii transformate la niv.parodontiului in functie de cum se transmit a.i. presiunea
va induce resorbtie, iar tractiunea rol constructiv de osoasa;
M.temporal(35 KgF); Pterig.lat.(28 KgF); Maseter(28KgF); Pterig.int.(16KgF)
In masticatie, mm. dezvolta F > ; preluata de d.(c.ocl.) & transm. oaselor de suport, apoi se
propaga mai departe;

In timpul masticatiei, dd. sunt supusi la pres. F mari; parodontiul are capacit. discriminatorie
proprioceptiva, suportand presiuni de: 32(Ii); 35(C); 44(PM); 46(M); 64(M2);
La femei, F dezvoltate la M = 2/3 din cele de la barbati;
Exercitiile masticatorii pe care le putem indica pe o perioada de minim 30 zile (pt.feedback corect) in
intervalul acesta pragul de suport parodontal creste cu 30%. Cresterea intensitatii fortei masticatorii
schimba/modifica/creste pragul sensibilit. parodontale;
Daca exercitiile nu sunt realizate suficient, la 10-14 zile de la incetarea lor se revine la pragul anterior de
sensibilitate;
Sub influenta fortei masticatorii dintii sufera consecinte:
Intruzia: se realizeaza in 2 faze: una mai ampla & rapida, prin alungirea fibrelor parodontale; faza
lenta & cu amplit.< care survine prin deformarea elastica a osului alveolar sub tractiunea fibrelor
parod. Aceasta capacitate scade cu varsta prin scaderea elasticitatii tes.osos;
MECANISMELE PRIN CARE FUNCTIA MASTICATORIE INFLUENTEAZA DEZV.ADM:
Activitatea musculara care asigura un raport sanguin corespunzator & implicit un aflux eficient de
substante nutritive pt. dezvoltarea bazelor maxilare & proceselor alveolare;
Consistenta alim.> => forta mastic.> => contribuie la dezv. eficienta a oaselor maxilare,
musculaturii, struct.parodontale, fav.abraziunea;
stimularea secretiei salivare contribuie la finalizarea eficienta a acestui act;
Asimetriile faciale induse de p.moi sunt > grave vs cele de dezvoltare directa a partilor dure(de ex:
sdr.Franceschetti);
*Asimetrie faciala grava cu atrezie maseterina stanga grava sdr.Franceschetti = sdr de arc branhial 1 & 2?)
*Defect de mezodermizare; Cicatrice Cheloida; Chisturi branhiale;
*Efic.masticatorie prin influentarea masticatiei experimente pe animale
Stereotipurile dinamice pot duce la blocaje ocluzo-articulare(tiparul vertical), ariilor de masticatie,
(+)insuficienta musculara, secretie saliv. care det. autocuratire ineficienta care antreneaza carioactivitate
care induce dezechilibre ocluzale, migrari verticale/sagitale, modificari de axe dentare;
Modul/mecanismul prin care anom. poate infl. mastic.:
ariei de masticatie (in ocluzia deschisa/inocluzie sagitala => dd care fac masticatia suprasolicitati;
dd.infrasolicitati => imaturitate de structurare parodontala;
Blocajele ocluzo-articulare(in ocluzia inversa frontala/laterala/angrenaje inverse); Supraacoperirea
frontala impiedica propulsia md.(in ocluzia adanca) => blocarea miscarilor in pl.orizontal (sunt
posibile doar miscari verticale)
laterognatie md. anatomica: +avravari: angrenaje inverse pe z.lat. + prognatism agravat + ocluzie deshisa
Limitarea misc.md. prin blocaje
Progn.md.: - bioanatomic; - anatomic;
Meziopozitie generalizata cu caninii ectopici;
TRATAMENTUL MASTICATIEI:
Indep. fen. dureroase: trat.odontal, igienizare, trat.antiinflam.;
Reeducarea functiei masticatorii in ceea ce priveste ritmul, consistenta alim.preferate;
Unilateralitatea => indicatii sa manance o data pe stg, o data pe dreapta;
Corectarea eventualului anom. DM care limiteaza aria masticatorie / det. blocaj ocluzo-articular;

FONATIA
=emisie sunete articulate cu intensitate, inaltime, timbru, durata.
Mecanism 2 teorii opuse:
Clasica: sunete produse prin vibratie pasiva a corzilor dat. de trecerea aerului printre ele;
Neuromusculara(valabila): sunete produse prin contractie activa a corzilor vocale, indusa de impulsurile
nn. generate de nn.recurenti, transmise mm.corzilor vocale(ari/tirovocali);
Corzile vocale = form.musculo-tendinoase care vibreaza in urma transmiterii impulsurilor, prin contractie
succesiva a musculaturii lor; In timpul resp.obisnuite corzile sunt departate;
RIMA GLOTIDIS(the opening between the true vocal cords and the arytenoid): in fonatie corzile vocale realizeaza o
deplasare una catre cealalta care antreneaza si miscari ritmice ale glotei avand astfel rol in producerea
sunetului. Se face predominant in pl.oriz. intr-un ciclu ce presup. 4 faze:
Departare / abductie;
Elongarea maxima;
Apropierea / adductia;
Acolarea / alipirea corzilor vocale;

Nn.recurenti drept&stang nesimetrici & salvele de impulsuri nu pornesc in acelasi moment; Nn.recurent
stg. > lung cu 10 cm; Grosimea lor=inegala; Indicele neuromuscular: impulsurile nn. pornesc mai intai
prin recurentul stg; viteza transmiterii prin stg > dr.; La nou-nascuti si la mui - recurenii sunt egali;
In timpul inspirului, corzile vocale nu vibreaza ( = inhibitie fonorespiratorie/fonoinspiratorie );
Producerea sunetului necesita un expir sub o anume presiune; se produce un sunet glotic initial;
Aerul expirat intampina o rezistenta IMPEDANTA DE SCURGERE comand inspiratia pt. urmatoarele
emisii;
Indicele neuromuscular: slide pt rezidenti nu amscris
Prep.histologice: grosimea axonilor > in n.recurent stg.;
IM = lungimea axonilor(m) / grosimea axon (A?)
Mec.fonatiei rol important il are pavilionul faringobucal ce det. scaderea intensitatii sunetului &
modulare a acestuia
Pavilionul faringobucal = rezonator inferior; Rezonatorii superiori sunt(nu se
intelege pe inregistrare)
FORMAREA SUNETELOR:
Vocalele produse la niv.laringelui in mod direct prin contractia diferita/variabila a corzilor;
Sunetul e modulat (a,e,i,o,u,,) prin pozitii concordante diferite ale buzelor, limbii, mandibulei,
obrajilor, prin modificari ale pavilionului faringobucal;
Vocale palatale formate in portiunea anterioara;

mediale portiunea medie a boltei;

velare formate catre posterior;

Cele din spatiul linguo-palatal (inchise, medii/mijlocii, deschise); ex: a este forma deschisa;
Slide rezidenti ..
Consoanele emisie produsa in dif.segmente ale pavilionului faringobucal, dat.modif. de calibru
de la acest niv., unde coloana de aer sufera intreruperi/modificari. Dupa forma & locul intreruperii:
labiale / labio-dentale / linguo-dentale / lunguo-palatale;
INTERFERENTA FONATIE-ANOMALII DM:
Modif. de fonatie nu au singure puterea sa induca o anomalie; dar daca o anomalie exista, poate fi
agravata de o modif.de fonatie; daca se realizeaza trat.anomaliei & nu se corecteaza tulb. de
fonatie => recidive.
Tulb.fonatorii tin de conformatia pav.faringobucal; de multe ori pot fi compensate, > ales la copil;

dezv. psihica

modif. la niv. aparatului auditiv;

Tulb.de fonatie & an.DM agraveaza an.DM; -duc la recidiva;
Tulb. vizibile interpune limba in mom.vorbirii

audibile dislalii - distorsionari ale sunetelor sau modificari de sonoritate;

Modif. sonoritatii la niv. cavit.nazale:
Rinolalii: inchise: obstructie nazala tranzitorie / permanenta;
deschise: in DLMP;
Tulb.de ritm: bradi-/tahilalie; INCA 2 SLIDE-URI PT REZIDENTI CARE NU LE-AM SCRIS;
Necesitati terapeutice:
Stabilim daca anom. a dus la tulb.de vorbire sau invers(e imposibil), daca anomalia &
tulb.fonatorie au etiologie comuna;
Dak avem posibilitatea de a corecta terapeutic, si care ar fi consecintele asupra functiei
fonatorii daca corectia anomaliei o intentionam ortodontic;
Trat intotdeauna se face in colaborare cu logoped;
OBICEIURI VICIOASE:
CLINIC: constatam, descriem( cum?, in ce mod?, cat timp? daca/nu deconditionat?
Da/Nu/Daca da, cand a fost?)Ex: sugere police drept cu presiune potero-anterioara pe
blocul incisiv cu succiune, deconditionat cu 2 ani inaintea prezentarii;
Interpunerea buzei inferioare retroincisiv superior cu succiune static si dinamic
Pana la 4-5 ani, obic.vicioase sunt ~fiziologice, pt.k in conditiile deconditionarii lor,
plasticitatea tes.osos permite reluarea dezv.normale + ele sunt expresia unui
comportament psihomotor in devenire; pt. a le considera / da o conotatie negativa
trb.evaluata DURATA/RITMUL/INTENSITATEA & MANIERA DE REALIZARE;
Resp.orala = obicei vicios cand nu exista obstructie;
Succiunea poate fi asociata cu : presiune; presiune & tractiune; interpozitie; cu o frecventa
mare; consecintele sunt multiple in funct.de modul in care se realizeaza
Succiune + pres => bolta se adanceste, maxilarul se ingusteaza => prodentie superioara

Succiune + pres. & tractiune (pe gr.frontal) fenomenese sunt aceleasi, doar ca sunt mai
ample
_____________+ interpozitie => fenomenele descrise anterior / ocluzie deschisa / pozitie
de retropulsie a md.dat pres.postero-ant pe blocul incisiv / dak exista sprijin pe md.=>
retrogn.md.
Interpozitia tip autotrop -> cand elementele apartin ADM (interne: limba;
externe:obraji/buza)
heterotrop -> interpoz. obiecte care nu sunt limitrofe sferei orodentare(deget,etc..)
Atitudinile posturale:
vicioase: diurn lordoza cervicala(frecventa mare) generatoare de retrogn.&compresie
de max.;
sprijinitul obrazului / mentonului pe pumn;
nocturn: dormit cu capul in
hiperflexie(=>prognatie)/hiperextensie(=>retrognatism)/ in decubit lateral cu capul
pe pumn => asimetrii faciale in timp, foarte importante.