1.

Etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic

Factori primari: ereditari (transmitere dominanta la familii intregi) si genetici (sdr Klinefelter, boala Marquio,
osteopetroza)
Factori secundari:
- Endocrini: gigantism, acromegalie.
- Oricare pseudoprognatie netratata conduce la instalarea unei prognatii mandib in cursul cresterii, prin
factori:
- Disfunctionali:
 Dormitul cu capul in hieprflexie a copilului mic
 Ticul de propulsie al mandib
 Masticatia lenesa cu alim moi nu det atritia dintilor temp si prin conductie canina
conduce mandib intr-o ocl terminala mezializata
 Obicei vicios de muscare a buzei inf
 Poz ant si joasa a lb in postura
 Deglutita sublinguala
- Locali: scheletici:
 hipodezv max in despicat palatine operate
 hipodezv max determ un pseudoprogn mandib
tesuturi moi
 macroglosia din mixedemul juvenil, mongoloism, oligrofenie
 fren lingual scurt imprima o poz joasa a lb in postura
dentari
 eruptia palatinizata a incisivilor sup conduce la angrenaje inverse/ocl inversa
frontala=pseudoprognatism mandib
 eruptia vestib a incisiv inf -//- -//-
 hipodontia incisiv lat suo -//- -//-
 scurtarea arcadei max prin migrari meziale (extractii precoce a DT) = ocluzie falsa
mezializata
Factori micsti : fact primari+ fact sec => progn severa

1
 2. Diagnosticul pozitiv în prognatismul mandibular anatomic
Se pune dupa ex clinic si telerx.
Ex facial:
- Facies: aspect dur, voluntar
- Etajele fetei: et inf marit sau normal
- Obraji: infindati – fata aplatizata
- Fanta labiala: situata in 1/3 sup a et inf a fetei; buza sup infundata, in spatele incisiv inf; buza inf
proeminenta
- Sant labio-ment: sters
- Menton: proeminent
- Muschi: spasticitatea si tensionarea m orbicularis oris
- ATM: spasme musc
- Profil facial: concav, prognatic
- Treapta labiala: inversata
- Mandibula: in forma de „galos/talpa de sanie”, cu ram oriz oblic in jos si inainte, simfiza ascutita
- Ung goniac: obtuz in rotatie post mandib
Ex oral:
- Anomalia se poate depista la nastere
- Se manif din DT
- Se agraveaza cu varsta
- Arcada sup : normala, aliniata; cand decalajul este mare apare compres dentara manif prin vestibulariz
dintilor frontali sup
- Arcada inf: dintii inf erup precoce, arcada spatiata cu treme, in sens sagital si transv arcada este marita;
intre baza mandib si arcada alv apare un sant vestibular
- Periodontiu: afectarea parod apare tardiv la niv incisiv inf
- Limba: in poz ant si joasa in repaus, in int arcului mandib
- Ocluzia dentara: - inclinatii coronare: dintii inf au inclinatie coronao-linguala
-relief ocluzal: curba de compensatie transv este accentuata

2
 -ocluzie statica: Sagital: rap mezializate >2mm, ocluzie inversa frontala, inocluzie
sagitala negativa.
Transversal: ocl inversa totala sau bilat
Vertical:contacte interarcadice,ocl desch frontal
-ocluzia dinamica: poz test: lateralitatea anormala; in propulsie ghidajul ant nu
exista; poz diagnostice: in rel de postura: se pastreaza proiectiile rel ocl; rel centrica coincide cu
intercuspidarea maxima

Ex functional:
- Muscular: hipertonicitatea m orbicularis oris
- Fizionomic: cu cat et inf este mai mic cu atat aspectul facial este mai dur; in zambet, aspect disgratios
- Masticatia: reducerea campului masticator datorita decalajelor salgitale; ghidajul ant este absent; tipul
masticator tocator datorat blocajelor ocluzale
- Delgutitie: sublinguala sau cu sdr lingual ant complet cand este asociata cu ocl deschisa frontala
- Fonatie : distalii dentare (d,t) si sigmatism

Teleradiografie
- Ungh marite :SNB, Go, FMA
- Ungh micsorate|: ANB, ANPog, SGnF
- Val ungh alveolare si dentare se modifica cand apar modif compensatorii
- Lungimea mandib este mai mare ca baza craniului si planul maxilar

3
 3. Principii de tratament în prognatismul mandibular anatomic

- Tratam se instituie cat mai devreme

- Se face pana la terminarea cresterii
- Se realiz un echilibru intre dezv max si mandib prin franarea cresterii mandib si eliberarea cresterii max
- Se realiz un camp masticator prin stabilirea rap de ocluzie normale
- Contentia se face pana la term cresterii reziduale
-
Tratamentul profilactic
- Obictive: inlaturarea cauzelor progn mandib
- Mijl nespecif: ancheta familiala, diagn anomaliei cu caracter ereditar in mom nasterii; asig unei stari de
sanatate gen a copilului; asig alimentatiei cu alim dure, supravegherea eruptiei; prevenirea cariei si a
obiceiurilor vicioase.

Tratamentul interceptiv
Obiective: depistarea dezechilibrelor minore scheletale, ocluzo-articulare; depist dereglarilor dein perioada
exfolierii DT; tratam ob vicioase si reechilibr functiilor.

Mijl terap: - generale: depistarea anomaliilor cromozomiale, tratarea sdr genetice si endocrine
-functionale: depistarea si tratarea prin miogimnastica funct a ticurilor de propulsie a
mandib; slefuirea caninilor temporari; pres digitale/ling pe dintii in eruptie cu axul deviat; exercitii cu spatula
in cazul devierii axului incisivilor sup.
-ortodontice: corectarea angrenajelor inverse sau ocl inverse frontale (plan inclinat inf);
franarea cresterii mandib (barbita si capelina), dispensarizare.

4
Tratamentul curativ: (ortod, ortopedic, chirur-ortod)

 Tratamentul precoce: (DT si prima etapa a DM)

Obiective: 1. Franarea cresterii si depl post a mandib, inchiderea ungh goniac
2. deblocarea cresterii max
3.efectuarea saltului articular
4.obt unei supraocluzii eficiente

Mijloace ortodontice:
- Aparate extraorale: barbita si capelina
- Ap intraorale: biomecanice mobilizabile ( placa palatina sect in Y cu 2 suruburi ortod si gutiere ocluzale)
si functionale ( ap Bruckl-Reichenbach, gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate care act pe
principiul planului inclinat si depl mandib inapoi si max inainte)

 Tratamentul normal (a doua etapa a DM)

Obiective: 1. Obt unor rel scheletale si dentare de cl I
2. realizarea armoniei facial
3. restrictionarea cresteriii ant mandib
4. stim dezv max

Mijl ortodontice:
- Ap extraorale: barbita si capelina
- Ap intraorale: biomecanice mobilizabile ( placi cu surub orotd), functionale ( ap Bruckl-Reichebach,
gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate), biomecanice fixe (tehnici fixe la care se aplica tractiuni
intermax de cl III)

 Tratamentul tardiv- dentitia permanenta

Obiective: 1. Pt dezechilibrul scheletale se face tratam chirug-ortod dupa term cresterii

2. se fac decompensarile dentare
3. corectarea rel sagitale si verticale

5
 4. realizarea armoniei faciale

Mijloace ortodontice: extractii dentarea in scop orto pe mandib (PM1/2) si aparate biomecanice fixe.
Obiectivele tratamentului chirurgical-ortodontic:
- Tratamentul prechirurgical: realiz decompensarilor dentare
- Interv chi ortognatice pt repozitionarea chirurg a bazelor sheletale
- Tratamentul postchirurgical: restab ocluziei dentare

Contentia: se face pana la terminarea cresterii cu placa Hawley sau cu activator.

6
 4. Etiopatogenia prognatismului mandibular functional

Prognatismul fct = tulburare de dinamica mandibulara ce det stabilirea unei ocluzii inverse frontale care
include si caninii. In ocz terminala, mandibula ia pozitie anterioara fata de max. Nu exista modificari
dimensionale ale bazelor scheletale.

Etiopat, incriminati fct secundari (disfunctionali si locali):

Factori secundari:
*Disfunctionali:
-ticul de propulsie al mandibulei conduce mandibula intr-o pozitie anterioara
-domitul copilul mic cu capul in hiperflexie ( pe multe perne ) conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si
inferioara;
-hipertrofia amigdaliana declanseaza un reflex genioglos de propulsie a mandibulei, cu largirea istmului
faringian, pt mentinerea liberea caii aeriene;
-deglutitia sublinguala ;
-parotidita epidemica determina un reflex de propulsie al mandibulei ;
*Locali: dentari, care produc interferente ocluzale :
-lipsa atritiei caninilor temporari;
-obturatile ocluzale in exces;
-egresia dintilor laterali in spatiile edentate ;
-malpozitiile dentare ;
-lucrarile gnato-protetice incorecte care actioneaza prin microplanuri inclinate

7
 5. Dg pozitiv in prognatismul mandibular functional

Dg pozitiv se pune dupa examenul clinic si tele de profil

Ex clinic:
examenul facial :
-etajul inferior al fetei usor marit ;
-fanta labial situate in 1/3 medie a etajului inf al fetei ;
-sant labio-mentonier sters
-menton proeminent ;
-tensionarea muschiului orbiularis oris
-zgomote articulare la nivelul atm
-profil usor concav sau drept
-unghiul goniac este normal
examenul intraoral :
-in plan sagital : - rapoarte mezializate molare si canine sau cap la cap
-ocluzie inversa frontala care include si caninii
-in dentatia temporara, ocluzie inversa frontala care include si molarii
-in dentitia mixta ocluzia inversa frontala poate determina aparitia unui spatiu intre C si PM
-in plan transversal : - ocluzie inversa totala sau unilaterala; sau rapoate normale
-in plan vertical: poate aparea ocluzia adanca frontal
-> ex functional
-hipertonicitatea m orbicularis oris
-sdr algo-disfunctional
Paraclinic
Fotostatic
-Profil concav
-unghiul tangentei gurii micsorat sau negativ
Teleradiografia de profil :
-Unghiul SNB marit
-Unghiul SNgF micsorat
-lungimile bazelor sunt normale
8
 6.Principii de tratam in prognatismul mandibular functional

-se instituie cat mai repede

-se indeparteaza factorii cauzali
-se corecteaza ocz inversa frontala
-se face retropulsia mandibulei
-se face pana la terminarea cresterii
Mijloacele constau in
-Slefuirea pantelor de conductive canine cuspidiene a dintilor temp neatritionati
-gutira cu plan inclinat
-activatoare
1.Pt angrenaj invers - avem nevoie de spatiu pe arcada realiz. cu ajutorul placutei cu surub, dezangrenarea
se realiz cu gutiere ocluzale, o forta care sa deplaseze dintele spre vestibular:arcul bucla simpla sau dubla
2.Pt ocluzia inversa frontala
-in functie de anomalia de baza si varsta pacientului se trateaza:
-daca problema este dentara sau avem o progn mand putem folosi aparate mobilizabile, aparate mixte sau
aparate functionale:
a) placuta palatina sectionata in "y" cu 2 suruburi pe laturile mici ptvestibularizarea incisivilor si
expansiunea maxilara
b) placa palatina sectionata in trapez cu surub pe latura mica pt vestib. gr frontal c) placa
Reichenbach-Bruckel - este o placa linguala cu plan inclinat ant pt vestibulariz. Incisivilor sup+arc vestib inf
( retrudarea incisivilor inf )
d) gutiera inf cu plan inclinat
e) aparate functionale mobile Balters si Frankel
3. Anomalii scheletale
* la 6-7 ani se aplica barbita si capelina
* intraoral se aplica un aparat cu gutiere cu scopul de a restrictiona cresterea sagitala a mand ; se poarta
noaptea, fortele aplicate sa creasca progresiv

9
 7.Etiopatogenia retrognatismului maxilar

Etiopatogenie
*Factori primari- genetici (sindr.Down,Patau …)
-boli congenitale(despicaturile palatine)
*Factori secundari (endocrini, disfunctionali, locai)

- disfunctionali: actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin actiunea
factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:
- respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri orale, cu cresterea
tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.
- deglutitiile anormale lipsesc maxilarul de stimulii de dezv imprimate de limba
- obiceiuri vicioase – sugerea sau muscarea buzei sup., ticuri de propulsie a mandibulei,
presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

- locali
*tesuturi moi - hypertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max
*dentari:
- pierderea precoce a dintilor temporari frontali
- hipodontia incisivilor lat sup.
- traumatisme dentare cu pierderea incis sup.
- caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora
- instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia
incis sup si cei inf.
- instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor dentare

10
 8 .Dg POZITIV in retrognatismul maxilar

Dupa datele etiologice, a examenului clinic si a teleradiografiei de profil

Etiopatogenie

*factori primari – genetici (sindr. Down, Patau …)

- boli congenitale (despicaturile palatine)

*factori secundari

- disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau prin actiunea
factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:

- respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei inchideri orale, cu

cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.

- deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate de limba

- obiceiuri vicioase - sugerea sau muscarea buzei sup., ticuri de propulsie a mandibulei,
presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.

- locali

*tesuturi moi - hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max

*dentari:

- pierderea precoce a dintilor temporari frontali

- hipodontia incisivilor lat sup.

- traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

- caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora

- instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis sup si cei inf.

- instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor frontale

Examenul facial – facies –aplatizat prin nedezvoltarea max in sens sagittal

11
 - regiunea buzei sup este infundata

- etajele fetei – etaj inf micsorat sau normal

- menton proeminent

- profil facial concav, prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale

- treapta labiala inversata cu retrocheilie sup

Examen oral – inghesuire dento-maxilara

- arcada scurtata

- anomalii dentare izolate de pozitie si sediu

- vestibulo versia incisivilor superiori cand apar compensarile dentare

- baza apicala mai mica decat baza coronara in sens transversal si sagittal

*ocluzie : static –sagittal - plan postlacteal in treapta mezializata mai mult de 2 mm

- rapoarte mezializate accentuate molare si canine

- ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala negative

- transversal - ocluzie inversa totala

- vertical - poate aparea ocluzia deschisa frontala

Teleradiografia de profil – unghi SNB este normal

- Unghiuri micsorate- SNA, ANB,NAPog,FMA

- Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si a bazei craniului

12
 9.Principii de tratament in retrognatismul maxilar

- se realizeaza un echilibru intre dezvolt maxilara si mandibulara prin stimularea cresterii maxilare in cele 3
sensuri ale spatiului .

- nu se recomanda extractiile in scop ortodontic pe maxilar pentru ca se accentueaza decalajul scheletal

- contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale

Tratament profilactic:

-diagnosticarea sindroamelor genetice in momentul nasterii

-supravegherea cresterii si a eruptiei dentare

-evitarea traumatismelor in zona frontala

-prevenirea cariilor si a complicatiilor acestora

-prevenirea oboceiurilor vicioase

Tratamentul interceptiv

general: depistarea sindroamelor genetice

functional:miogimnastica musculaturii cu functionalitate anormala

-deconditionarea obiceiurilor vicioase

ortodontic: -mentinaroare de spatiu pentru evitarea inghesuirilor dento-maxilaresuperioare

-realizarea deplasarii dentare precocein hipodentitia incisivilor laterali superiori

-corectarea malpozitiilor dentare frontale, a angrenajelor inverse sau a ocluziei inferse frontale

-stimularea cresterii maxillaire in sens sagittal(placa palatina cu sectiune in trapez si surub ortodontic)

-dispensarizarea pacientului

Tratament curativ:

13
-tratament ortodontic, ortopedic, chirurgical

a). tratament precoce: dentitia temporara si prima etapa a dentitiei mixte

obiective: -stimularea dezvoltarii maxilarului in cele 3 directii ale spatiului

-efectuarea saltului articular

-stabilirea unei relatii ocluzale cls1

-corectarea inghesuirii dento-maxilare frontale superioare

MIJLOACE ORTODONTICE: aparate extraorale(masca facialapentru sttimularea cresterii maxilare in

sens sagital), aparate intraorale( biomecanice mobilizabile:placa palatina sectionata in trapez sau Y cu 2
suruburi ortodontice sau gutiere ocluzale, functionale:gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate

b). tratament normal: a doua etapa a dentitiei mixte

obiective:-obtinerea relatiei scheletale cls 1

-realizarea armoniei faciale

-stimularea cresterii maxilare

-corectarea inghesuirii dento-alveolare superioare

-efectuarea saltului articular

MIJLOACE ORTODONTICE: extraoral: masca faciala; intraoral: biomecanice mobilizabile(placi cu surub

ortodontic), functionale(gutiera cu plan inclinat, activatoare inversate), biomecanice fixe(quad-helix)

c). tratament tardiv: dentitia permanenta

obiective: -pentru dezechilibru scheletalse face tratament chirurgical-ortodontic dupa terminarea

cresterii

-decompensari dentare

-corectarea relatiilor sagitale si verticale

realizarea armonie faciale

14
MIJLOACE ORTODONTICE: aparate biomecanice fixe(tehnici de terapie fixa,disjunctoare, arcuri fixe
traspalatale)

tratament chirurgical- prechirurgical(decompensari dentare)

-interventii chirurgicale ortognatice( leFort II)

-postchirurgical:reastabilirea ocluziei dentare

CONTENTIE(pana la terminarea cresterii)

15
 10. Condiţiile realizării saltului articular din ocluzia inversă sau angrenajul invers frontal

Ocluzia inversa frontala si angrenajul invers frontal apar datorita modificarilor de ax ale incisivilor si pot fi
entitati clinice sau simptom in cadrul unei clase de anomalii dento-maxilare.Angrenajul invers frontal se
caracterizeaza prin stabilirea a 1-3 dinti intr un raport ocluzal invers . Ocluzia inversa frontala se caracterizeaza
prin stabilirea unui raport ocluzal invers a 4 sau mai multi dinti. In mod normal aceste entitati apartin clasei
IAngle, dar netratate conduc la o clasa a IIIa Angle , prin modificarile scheletale ce survin.

Conditiile ce survin saltului articular: -dintii implicati in ocluzia inversa sau in angrenajul invers trebuie sa se
gaseasca intr o pozitie favorabila , sa nu fie rotati sau prea palatinizati

-acesti dinti trebuie sa aiba spatiu pe arcada

-arcadele dentare trebuie sa fie dezangrenate in zona lateralaprin gutiere ocluzale

-pe dintii aflati in ocluzie inversasau angrenaj invers trebuie sa actioneze o forta cu directie palato-
vestibulara(arc secundar, plan inclinat)

16
 11. Etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine:

Despicaturile labio-maxilo-palatine sunt tulburari de coalescenta a mugurilor faciali , care apar in

timpul embriogenezei in sapt 5-8 de viata intrauterine. Se manifesta la nastere printr o discontinuitate a
tesuturilor la nivlul buzei ,palatului sau valului palatin. Pot avea consecinte grave asupra cresterii si dezvoltarii
cranio-faciale . De asemnea, pot fii manifestari clinice in cadrul unor sindroame ale primului arc brahial sau
altor sindroame de anomalii cromozomale.
In saptamanile 3-4 de viata intra uterine , embrionul are o dimensiune de 8-10 mm si prezinta la nivelul
extremitatii cefalice 5 muguri: -un mugure frontal , 2 muguri maxilari si 2 mandibulari
Mugurile frontal se divide in 4 muguri faciali:
2 muguri nazali interni
2 muguri nazali externi
Formarea palatului primar are loc prin coalescenta tubeculului median cu procesele globulare formate din
mugurii nazali interni. Palatul secundar se form. prin unirea lamelor oriz. si ant. Ale mug. Maxilari (care s au
unit cu mugurii nazali externi) cu procesele globulare din muguri nazali interni.
Absenta mezodermizarii determina aparitia de despicaturi totale sau partiale cu oprirea dezvoltarii mug.
Faciali.
Cu cat factorul patogen actioneaza mai timpuriu cu atat despicatura palatina este mai posterioara deoarece
mezodermizarea se face dinspre post spre ant. Cu cat actiunea factorului cauzal este mai prelungita ,cu atat
despicatura este mai mare.
Factori care act. in primele luni de viata intra uterine sunt multipli:
1.Factori primari: ereditari,prin trasmitere dominanata sau recesiva; anomalii cromozomiale
autosomale de nr. : trisomia 18 , trisomia 18 ; anomalii cromozomiale autosomale prin mutatii
genetice: Sindr Pierre Robin
2.Factori secundari: fact . teratogeni externi care act. in perioada de gravitate: infectii virale:
rubeola,gripa, rujeola, toxoplasmoza; boli cornice ale mamei:lues; intoxicatii cornice ale mamei:
tabagism, alcoholism; hipoavitaminozeB1,B2,A,PP; medic administrate : neuroleptice (valium) cortizon,
antibiotic(tetracicilina) ,citostatice
Fact. teratogeni de mediu: radiatii ionizante, poluare atmosferica si a apei de
baut
Fact fizici maternali: strangulari ombilicale, bride amniotice,aderente uterine

17
 Fact. Predispozanti: varsta mamei peste 40 ani, rasa mongolica este mai
susceptibila, aport insuficient de O2

12.Diagnosticul pozitiv in despicaturile labio-maxilo-palatine:

In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine neoperate : dezv. faciala si maxilara este aproape normala
existand tulburari functionale : fonatie,degluttie, auditie, fizionomice si de integrare sociala
In cazul despic. labio-maxilo-palatine operate: dezv. faciala si maxilara este deficitara in toate sensurile
(sagital,transversal, vertical), deoarece cicatricile cheloide post operatorii reprezinta o frana in dezv.
Maxilarului si se instaleaza o hipoplazie osoasa, care are consecinte secundare asupra ocluziei dentare si
asupra cresterii maxilo-faciale.
Tulburarile Generale:
 Cresterea generala este limitata datorita:
 1.actelor operatorii multiple
2.dificultatilor de alimentare

Tulburarile faciale:
 -facies aplatizat, asimetric in caz de despic. Unilateral
 -narina afectata,aplatizata
 -buza superioara scurtatat,retractile,asimetrica
 -profil usor concave
- treapta labial inversata

Tulburari orale:
-deficit de creste maxilara in sens:
 Transversal: ocluzie incrucisata prin ingustarea arcadelor (endognatie cu endoalveolie
superioara) datorita distrugerii centrilor osteogenetice suturale si a prezentei tesutului
cicatricial conjunctiv retractile postop.
 Sagital: ocluzie inversa frontal prin nedezvoltarea maxilara (retroognatie cu retroalvelie sup) si
relatii molare cl a III a
 Vertical: ocluzie adanca, Bolta palatina plata

Tulburari dentare:
18
  Malpozitii dentare
 Inghesuire dentara superioara
 Anomalii dentare isolate de nr. (hipodontii,supranumerar), de forma si structura (hipomineralizarea
smaltului)
 Cario rezistenta crescuta

Tulbulari Functionale:
 -de respiratie
 -de fonatie
 Auditie
 Hipotonie muscular facial
 Tipar de sugere si deglutitie modificat
 Masticatie deficitara

Tulburari psiho-sociale datorate problemelor fizionomice de vorbire si de auditie

Modele de studiu: indicii Pont indica endoalveolie cu retoalveolie superioara
OPT: inghesuirea mugurilor maxilari ,anomalii dentare isolate
Teleradiografia de profil: unghiuri micsorate: SNA, ANB, NAPog, PrAF, unghiul SNB normal; lungimea
planului maxilar este mai mica ca lungimea mandibulei si bazei craniului
Examen electromiografic: tip muscular III/D electromiografic caracterizat prin:
Hipocontractia muschilor ridicatori
Hipocontractia muschiului mentalis

Diagn Pozitiv se pune la nastere prin depistarea despicaturii labio-maxilo-palatine

Diag, Diferential:se face intre formele clinice ale despicaturilor labio maxilo palatine

19
 13. Principii de tratament in despicaturile labio-maxilo-palatine:

Tratamentul despicaturilor este complex.

Se instituie inca de la nastere si se termina in perioada adultului tanar.
Obiectivul general al tratamentului este reabilitarea complexa a copilului cu despicatura labio maxilo palatine.
Petru satisfacerea obiectivelor terapeutice se apeleaza la o echipa multidisciplinara formata din:
pediatru,chirurg, oro-maxilo-facial,chirurg general, plastician, pedodont, ortodont, dentist,logoped Orl –ist
,psihoterapeut,protetician, genetician, medic de familie.
Acest tratament este impartit in mai multe etape:
1.in primele saptamani de viata: ex clinic si plan de tratament, aplicarea placutei palatine pt
alimentatie,profilaxia cariei dentare, examinarea auzului;
2. intre 3-6 luni: interv.chirurgicala pt inchiderea despicaturii buzei /palatului primar si a partilor
anterioare ale palatului secundar dur fara plastie osoasa
3. intre 9-12 luni: interv chirurgicala pt inchiderea despicaturilor partiale velare
4. 12-15 luni: interv chirurgicala inchiderea despic. Palat secundar dur si moale ,/ PALAT
PRIMAR/PALAT secundar fara plastie osoasa
5. de la 2 ani: supravegherea eruptiei dentare , trat conservator euptie temp , masuri de igiena orala
6. de la 3 ani: tratament logopedic
7. intre 4-6 ani: velo-faringe-plastie ,cand valul palatin este scurt
8. intre 5-6 ani: corectii chirurgicale la nivelul buzei , narinei subcloazonlui, nazal, urechii interne
9. la 8 ani: trat orodontic si logopedic
10. intre 8-12 ani: interv chirurgic pt inchiderea despicaturii osului maxilar cu transplant osos autogen.
Si supravegherea eruptiei dintilor permanenti
11. intre 15-16 ani: interv chirurgicale de corectare a componentelor cartilaginoase ale nasului
12. De la 18 ani: interv chirurgicale de corectare a pozitiei maxilarului si implanturi dentare
13. Dupa terminarea cresterii: interv chirurgicale pt corectarea anomaliilor severe maxilo faciale si
reconstituirea protetica definitive a arcadei dentare .
Acest tratament are si mai multe etape dintre care prezentam:
1. Predentar: confectionarea de obturator pasiv pt alimentatia sugarului
2. Dentitie temporara: mioterapia buzei retractile , supravegherea eruptitei dintilor temporary

20
3. Dentitia mixta: corectarea rotatiilor Incisivilor superiori, / ocluziei inverse frontale/ ocluziei
incrucisate/ retrognatism maxilar
4. Dentatia permanenta: alinierea dintilor max si mandib, corectarea inghesuirii /,spatierii inocluziei
sagitale,/ retrognatiei maxilare
5. Dentatia adultului : contentie permanenta

14. Etiopatogenia asimetrilor faciale:

Factori primari :
 -ereditari:disostoza mandibulo-faciala, hiperplazia hemimandibulei
 -genetici: microsomia hemifaciala ,plagiocefalia
 -boli congenitale:despicaturile labio-maxilo-palatine unilaterale

Factorii secundari:
 -traumatici:anchiloza temp-mandibulara unilaterala consecutive fracturii condilului
mandibular care determina hipoplazia hemimandibulei
 -disfunctionali:obiceiul vicios de sugere a degetului,dormitul pe o singura parte, ghidajul
cuspidian, activitate functionala asimetrica, disfunctii ale ATM

Factorii locali:
-crestere scheletala asimetrica, caria dentara interproximala, traumatisme dentare, extractii dentare,
anomalii dento maxilare (clasa a II a Angle, anomalii de pozitii), tratamente orotodontice

15. Diagnosticul pozitiv al laterognaţiei mandibulare

21
Laterognatia mandibulara este o tulburare de dezvoltare ( inb exces sau in deficit ) a unei jumatati a
mandibulei care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de deschidere a mandibulei.
Laterognatia se particularizeaza prin asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de parte deficitului de
crestere, retruzia labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului
liniilor orizontale faciale (bicomisurale, bipupilare). asimetria se agraveaza in cavittea orala, punand in
evidenta distocluzia incrucisata de partea afectata. Masuratorile antropometrice - distantele Go-Gn si Go-Au -
sunt inegale de partea dreapta si stanga. Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de
crestere in regiune.

16. Diagnosticul pozitiv al laterodeviaţiei mandibulare

Laterodeviatia mandibulara este o tulburare functionala manifestata prin schimbarea drumuluide inchidere a
mandibulei la contactul ocluzal. este caracterizata prin discreta asimetrie faciala generata de deviatia
mentonului cu mandibula aflata in ocluzie. Intraoral se pune in evidenta deviatia liniei frenurilor si a liniei
interincisive.
Diagnosticul se bazeaza pe controlul pozitiei de repaus a mandibulei, in care laterodeviatia se corecteaza, iar in
pozitia cavitate orala larg deschisa, asimetria se accentueaza. Controlul drumului de inchidere mandibulara
arata devierea acestuia in contactul ocluzal. Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca
vor recula atat condilul cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori

17. Forţele funcţionale

Fortele functionale se impart in :

- forte naturale functionale : sunt realizate de dinti ( postura, ocluzie, eruptie dentara ) si in timpul
activitatii normale a funtiilor aparatului dento-maxilar ( deglutitie, fonatie, masticatie )
- fortele anormale funcitonale : sunt rezultate din timpul disfunctiilor aparatului dento maxilar ( respiratie
orala, degrlutitii atipice, masticatie lenesa), a obiceiurilor vicioase (sugere, interpozitie, muscare), a
bruxismului si a disfunctiei ocluzale ( interferente ocluzale, ocluzie traumatogena
-fortele terapeutice functionale sunt rezultate din redirectionarea si conditionarea neuro-musculara a
anumitor forte musculare naturale in vederea stimularii cresterii, a modificarii pozitiei si a morfologiei bazelor
maxilare

22
 18. Miogimnastica functionala

Miogimnastica functionala este reprezentata de executarea unor exercitii voluntare, constiente, gradate,
ritmice pentru fiecare grupa musculara sau functie a aparatului dento-maxilar.
Tipuri de exercitii functionale de miogimnastica :
1. gimnasitica generala si respiratorie pentru :
 -dirijarea aerului la nivelul cailor respiratorii superioare
 -reeducarea respiratiei costale
 -reeducarea respiratiei diafragmatice
 -controlul si coordonarea respiratiei
 -corectarea Heckscher a posturii capului, umerilor, scapulei, coloanei dorsale si lombare, a pozitiei
bazinului si a membrelor inferioare

2. miogimnastica locala
-exercitii pentru muschiul orbicularis oris:
-tractiuni ale comisurilor buzelor
-exercitii de muscare a buzei superioare
-exercitii de suflat in intrumente muzicale, baloane.
-exercitii pentru muschii buccinatori :
-exercitii de umflare sau sugere a obrajilor
-exercitii pentru muschii limbii:
-exercitii de plescait
-exercitii pentru muschii propulsori ai mandibulei :
-exercitii de avansare lenta a mandibulei, propulsie
-exercitii pentru muschii ridicatori ai mandibulei :
-exercitii de strangere a maselelor
-exercitii pentru muschii retropulsori-retropulsie lentaa mandibulei
-exercitii pentru muschii coboratori-opunere in deschiderea gurii cu pumnul sub menton

23
 19) CLASIFICAREA APARATELOR FUNCTIONALE SI EXEMPLE

Aparatele functionale se clasifica astfel:

1) Fixe:
 Gutiera cu plan inclinat;
 Coroana ortodontica cu plan inclinat;
 Inelul ortodontic cu plan inclinat;
2) Mobile:
 Aparate care ocupa spatiul oral (monoblocul, bionatorul Balters)
 Aparate care ocupa spatiul vestibular (scutul vestibular, reglatorul Frankel)
3) Aparate functionale improvizate:
 Spatula;
 Năsturel;
 Ansa de sarma.

20) INDICATII SI PRINCIPIUL DE ACTIUNE A GUTIEREI CU PLAN INCLINAT

Indicatii:
o Corectarea angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale fara inocluzie sagitala pozitiva,
determinate de modificarile in ax ale frontalilor superiori;
o Cand dintii superiori au spatiu pe arcada dentara si prezinta o pozitie favorabila vestibularizarii lor(nu
sunt rotati);
o Dintii inf sunt erupti total;
o Exista o supra acoperire frontala;

Principiul de actiune:
Fortele vesticale din timpul masticatiei se descompun pe planul inclinat, dupa principiul paralelogramului
fortelor, intr-o forta verticala care este anulata de fibrele periodontale si una orizontala, care are ca rezultat
vestibularizarea dintilor angrenati invers, care iau contact cu planul inclinat.

21) INDICATII SI PRINCIPIUL DE ACTIUNE AL SCUTULUI VESTIBULAR

24
Indicatii:
o In cl a II a Angle de cauze functionale sau obiceiuri vicioase;
o In interceptia obiceiurilor vicioase (sugerea degetelor) si a disfunctiilor (respiratie orala);
o In dentitia temporara si prima etapa a dentitiei mixte;
o In perioada de somn;
o In hipotonicitatea m. orbicularis oris si a m. mentalis pt executarea exercitiilor de miogimnastica.

Principiul de actiune:
 este un aparat functional de deconditionare a obiceirilor vicioase si a disfunctiilor;
 stimuleaza cresterea mandb in sens sagital, pt ca pacientul, prin constructia aparatului, este obligat sa
propulseze mandibula pt ca face contact cu scutul vestibular, fapt ce determina intinderea insertiilor
musculare; aparatul se sprijina pe arcada sup, iar pt a asigura sprijinul pe ce inf, mandibula
propulseaza, ceea ce produce o crestere a tinicitatii muschilor pterigoidieni externi, creand un nou
echilibru intre m. propulsori si retropulsori;
 stimuleaza contractia m. orbicularis oris pt ca aparatul nu se mentine altfel in cavitatea orala;
 deconditioneaza obiceiurile vicioase de sugere a degetelor , muscarea buzelor, interpozitia sau
roaderea de obiecte, pt ca aparatul este ca un ecran si nu permite practicarea acestora;
 deconditioneaza respiratia orala, prin inchiderea treptata a orificiilor care se fac la nivelul placii
vestibulare si prin contactul labial care anuleaza disfunctia;
 retrudeaza grupul incisiv superior prin forta de contractie a m. orbicularis oris, care este transmisa
direct la acest nivel;
 ca adjuvant pt exercitiile de miogimnastica in hipotonicitatea m. orbicularis oris;
 corecteaza deglutitia protruziva cand se asociaza cu scutul lingual.

22) INDICATII SI PRINCIPIUL DE ACTIUNE A MONOBLOCULUI

Indicatii:
o in malocluzia cl a II a de cauze disfunctionale;
o ocluzia deschisa functionala;
o ocluzia adanca;
o laterodeviatia mandibulara;

25
 o in detitia mixta;

Mecanism de actiune:
 asupra muschilor, aparatul este mentinut in cavitatea orala prin contractia muschilor, creand un nou
echilibru intre musculatura intra si extraorala;
 stimuleaza dezvoltarea osoasa: aparatul se construieste dupa ocluzia construita, inaltand cu 2-5 mm
masele interocluzale, astfel se realizeaza o intindere a insertiilor musculare; aceasta determina
cresterea tonusului muscular,cresterea afluxului de sange in muschi, periost, ceea ce produce o irigare
a osului, cu stimularea dezvoltarii lui;
 stimuleaza secretia salivara, avand o actiune profilactica pt caria dentara;
 indeparteaza factorii disfunctinali si obiceiurile vicioase prin rolul sau de ecran;
 largeste arcadele alveolo-dentare prin forma aparatului in 2 trunchiuri de con, unite prin baza mare a
celor 2 placi, care presate de forta muschilor ridicatori ai mandibulei la nivelul celor 2
maxilare,genereaza forte orizontale cu actiune excentrica; pt a urmari conturul arcadelor dento-
alveolare, monoblocul este sectionat pe linia mediana si prevazut cu arcul Coffin, care este activat la 3
saptamani, pt a fi adaptat la cresterile ulterioare;
 retrudarea grupului frontal se produce prin desfacerea celor 2 jumatati ale placilor, care pune in
tensiune arcul vestibular, iar pe fata orala a incisivilor, placa palatina trebuie slefuita progresiv.
 Mandibula este propulsata prin ocluzia corectata, ceea ce determina cresterea sagitala, modificari si
restrucurari ale articulatiei temporo-mandibulare;
 Prin masele interocluzare se desfiinteaza angrenajul interarcadic, iar prin slefuiri selective se produce
egresia dintilor laterali sau deplasari dentare.
23. Caracteristici comune ale aparatelor ortodontice fixe

Aparatele ortodontice fixe sunt dispozitive intraorale monomaxilare, biomecanice, active care prezinta
elemente de agregare si elemente active care genereaza forte ortodontice pt producerea miscarilor dentare.
Caracteristicile comune ale ap orto fixe sunt:
-sunt ancorate pe inele ortodontice sau gutiere
-au elemente generatorae de forte ortodontice (arcuri)
-prezinta o buna stabilitate
-sunt purtate permanent de catre pacient

26
-au actiune energica, perioada de tratament fiind mai scurta
-nu pot fi indepartate de catre pacient, ci numai de catre medicul ortodont
-necesita material de lucru, instrumentare si aparatura speciala
-necesita o instruire de specialitate ortodontica pt echipa de lucru (medic, asistent, tehnician)
-necesita tehnici speciale si etape de tratament specifice

24. Indicaţiile aparatelor ortodontice fixe

Aparatele ortodontice fixe sunt dispozitive intraorale monomaxilare, biomecanice, active care prezinta
elemente de agregare si elemente active care genereaza forte ortodontice pt producerea miscarilor dentare.
Indicatiile clinice ale ap orto fixe sunt urmatoarele
o Cand nu sunt indicate aparate active mobilizabile
o Ca mijloc de tratament activ a anomaliilor dento-maxilare
o Sunt eficiente dupa varsta de 12-14 ani
o La pacientii cu igiena dentara f buna
o In discrepante scheletale moderate
o In miscarile dentare verticale
o In corectarea rotatiilor dentare
o In ocluziile adanci
o In multiple malpozitii dentare
o In inchiderea spatiilor dentare

27
 25.Tipuri de aparate extraorale

Aparatele extraorale sau ortopedice sunt dispozitive intra-extraorale sau extraorale , active , care prezinta
sisteme de ancorare si elem care genereza forte ortopedice necesare schimbarii cresterii maxilare si forte
ortodontice necesare miscarii dintilor.
Clasificare : dupa locul aplicarii fortei: -ap. Intra-extraorale (zona de aplicare a fortei in int cavit orale)
- ap. Extraorale
Dupa felul tractiunilor : post-ant /ant- post
Dupa tipul aparatelor: Headgear, masca faciala, barbita si capelina
*Headgear
Este un aparat intra-extraoral cu tractiune ant-post, de sine statator sau asoc la aparatura fixa sau mobila. Este
utilizat in timpul per.de crestere pt interceptia sau corectarea malocluziilor scheletale , distalizarea maxilarului
sau a dintilor maxilari, ca si pt controlul ancorajului din tehnicile ortodontice fixe.
Elem componente sunt:
1. Sistemul de aplicare a fortei la nivelul arcadei este arcul facial. Arcul facial este matalic si transmite
fortele extrorale la nivelul dintilor post. Este format dintr-un arc exterior, arc interior si o jonctiune
intre cele 2 arcuri
2. Sistemul declansator al fortei este reprezentat din arcuri, benzi elastice, inele sau alte materia;e
elastice . acestea leaga arcul facial de sist de ancorare si se aplica bilateral
3. Sistemul de ancoraj poate fi cervical sau cranian sau combinat si poate fi realizat dintr-o capelina
formata din 2 benzi textile si o banda cervicala.
- Dupa locul ancorajului se cunosc mai multe tipuri de headgear
 Cervical ( low pull headgear )
 Occipital (medium pull headgear)
 Combinat
Pt un effect orthopedic se poarta 12-14 ore pe zi, pt mentinerera ancorajului 10 ore/zi, pt distalizare molarilor
14 ore/zi, pt mentinerea spatiului pe arcada 8 ore /zi

*Masca faciala este un dispozitiv intra-extraoral cu tractiune post-ant, asociat la aparatura mobila,
mobilizabila sau fixa. Este utilizat in timpul perioadei de crestere pt interceptia sau corectarea cl III angle cu

28
 dezvoltarea insuficienta a maxilarului in sens sagital, in sechelele postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo
palatine, in latarodeviatie asoc cu probl morfologice nazale
Elem componenete:
- Sistem de spijin fronto mentonier
- System de aplicaerrae a fortelor pe un system fix poliagragat, prevazut cu carlige la niv PM si M sup
- Elem declansatoare de forta : elastic applicate pe arcada maxilara la niv carligelor

Caracteristici : - ancoraj la nivelul fruntii si metonului

Forta se afla sub planul de ocluzie la 15-20 gr.
Se poarta 12-14 ore pe zi
Masca faciala a lui Delaire:
- Ancorajul este la niv fruntii si barbiei, fixat pe un cadran rigid metallic la niv fetei care le
solidarizeaza
- Forta este distribuita prin inele elastic , arcuri spiralate si este de 400-600g
- In dreptul durii la 1-2cm dist este fixate o bara orizontala curba, cu convexitatea inainte care are 2
carlige pt elastic, situatat sub planul comisural
- La nivelul cavit orala exista un ap fix activator sau placa palatina cu gutiere laterala si carlige

*Barbita si capelina
Este un aparat extraoral cu actiune in timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau corectarea clasei
a IIIa Angle, inhibarea cresterii vertical a mandibulei, inchiderea unghiului goniac, in ocluzii deschise si
corectarea laterodeviatiei mandibulare.
Elemente componente:
- Sistemul de sprijin mentonier si cranial
- Elemente declansatoare de forta reprezentate de elastic
Forta de aplicare este la inceput de 150-300 g, apoi 450-700 g si se aplica 12-14 ore pe zi

Tipuri de barbite si capeline:

 Barbita si capelina occipital ( oblica) :

-ancorajul este la nivel occipital si al barbiei
-Indicatii: in clasa a IIIa Angle cu prognatie mandibulara moderata cu ocluzie frontala cap la cap

29
 Barbita si capelina parietala ( verticala) :
- Ancorajul este la nivel parietal si al barbiei
- Indicatii: in clasa a IIIa Angle cu ocluzie deschisa si crestere verticala.

26. Particularităţile tratamentului tardiv al anomaliilor dento-maxilare

Tratamentul tardiv se aplica in dentitia permanent tanara (la adolescent) sau la adult si este un tratament
simptomatic, chirurgical ortodontic. Trat. Tardiv este limitat numai la realizarea unei ocluzii dentare
functionale si la alinierea dintilor malpozitionati. Procedeele terapeutice sunt cele ale tehnicilor fixe
cu/fara utilizrae tractiunilor extraorale, iar in faza de echilibrare finala se apeleaza la aparate functionale.

Tratamentul tardiv al adolescentului

Pacientul adolescent poseda un potential minim de crestere datorat cresterii reziduale condiliene si a
eruptiei molarului de minte.
Avantajele trat tardiv al adolescentului sunt:
- Exista control asupra tuturor dintilor permanenti ( cu exceptia molarilor de minte)
- Dimens oaselor maxilare sunt stabile
- Motivatia pacientului este de ordin estetic
- Nu mai este necesara etapa diagnosticului tarapeutic
Dificultatile trat tardiv la adolescent se datoreaza
- Imposibilitatii utilizarii cresterii naturale in terapia ortodontica
- Implicarii sociale a adolescentului, care concureaza cu planul de trat
- Duratei mai lungi a trat, in cazurile severe si de compromis
- Repozitionarea dificila a dintilor, datorata faptului ca apexurile lor sunt inchise

Obiectivele trat tardiv al adolescentului sunt impartite in 3 etape majora, care in esenta coincid si cu cele ale
tehnicii fixe aplicate:
1. Alinierea si nivelarea:
-obiective: - aducerea dintilor malpozitionati pe aliniamentul arcadei
- nivelarea curbei Spee
-controlul pozitiei sagiatle a dintilor frontali

30
 -usoara expansiune posterioara a arcadelor dentare
-alinierea dintilor in plan vertical
-corectarea rotatiiloe dentare
-controlul ancorajului
2. corectia relatiei molare si inchiderea spatiilor
-corectia rel molare existente intro cl I Angle se realizeaza prin 3 posibilitati
* cresterea diferentiala a maxilarelor cu ajutorul tractiunilor extraorale cu/fara ap functionale
* deplasari dentare diferentiale la maxilar afat de mandibula, in sens sagital prin inchiderea spatiior de
extractie
* deplasari dentare diferential ela maxilar fata de mandibula, in swens sagital, prin tractiuni elastice de
cl II sau III
* combinatia celoor 3 posibilitai : inchiderea spatiilor postextractionale prin oralizarea dintilor frontali
si mezializarea dintilor laterali

3.Finisare
 corectarea rel verticale a incisivilor
 paralelizarea radacinilor
 realizarea torque-ului incisivilor
 concordamta liniilor mediene dentare
 consolidarea pozitiei tuturor dintilor prin contentie

Tratamentul tardiv al adultului

Adresarea adultului la un serviciu specilaizat de ortosontie poate fi generata de 2 motive: redresarea dintilor
limitrofi spatiului edentat in scopul protezarii acestuia sau pentru efectuarea trat orotodontic, pe care nu l-a
urmat in adolescenta.

Dificultatile trat tartiv al adultului de dat:

31
 - Atritiei denatare excesive
- Disfunctiilor ATM
- Modificarilor pulpare ale dintilor
- Afectiunilor periodontale
- Spatiiloe edentate cu implicatiile acestora ( migrari dentare in plan orizonatal si vetical)
Obiective trat tartiv al adultului sunt:
- Repozitionarea dinbtilor dupa ectractii sau boala parodontala
- Corectarea ocluziei patologice
- Alinierea dintilor frontali
- Stabilirea punctelor de contact interproximale
- Facilitarae trat reastaurativ gnato-protetic
- Imbunatatirea starii de sanatate preiodontala, cu crearea unui rap coroana –radacina favorabil
Principiile biomecanice ale trat tardiv al adultului sunt:
- Fortele utilizate vor fi reduse, dat prezentei bolii parodontale cu evitarea peirderilor
suplimentare de os, cement, radacina
- Fortele ortodontice trebuie aplicate pe coroanele dintilor, cat mai aproape de centrul lor de
rezistenta, pt ca momentul inclinarii sa fie cat mai mic
- Ancorajul trebuie bine realizat pt ca dintii stalpi sa nu se incline
- Fortele intermitente sunt la fel de favorabile ca si cele continue si usoare

Procedeele terapeutice utilizate sunt cele ale tehniciloe fixe, dar se pot utiliza si ap mobilizabile, cand
pacientul nu este de acord cu afectarea esteticii dentare prin aplicare brackets-ilor. Trat ortodontic este
precedat de cel periodontal, de interventii chirurgical e minore (extraxtii, redresasi dentare) sau majore
(disjunctie, osteotomie) si urmat in unele cazuri de trat restaurativ gnato-protetic.

27. Indicatiile extractiei seriate a dintilor temporari

Extractia seriata , dirijata sau programta este indicata in disarmonia dento-maxilara prin inghesuire primara
(macrodontie absoluta sau relativa) dignosticata precoce si reprezinta o metoda ortodontica interceptiva. Se
extrag secvential dintii temporari, inainte de avulsia lor normala pentru a crea spatiul necesar pentru dintele

32
permanent in scopul alinierii dentare. Dupa diagnosticul precoce al macrodontiei, realizat pe baza examenului
clinic sau paraclinic(ortopantomografie) se aplica extractia seriata in dentitia temporara sau in prima etapa a
dentitiei mixte, pentru a evita instalarea unei malocluzii cu inghesuire severa.
Momentul extractiilor dintilor temporari se stabileste individiual dupa stadiul de mineralizare a radacinilor
germenilor dintilor permanenti si dupa secventa lor de eruptie.

28.Indicatiile extractiei ortodontice a dintilor permanenti

Aceasta metoda este una terapeutica si se asociaza cu terapia aparatelor ortodontice, cu scopul de a crea
spatiul necesar alinierii dentare, in dentita permanenta cu inghesuire severa depistata tardiv. Extractiile se
realizeaza dupa analiza bilantului de spatiu al arcadelor dentare. Are anumite dezavantaje : afectare psihica a
pacientului, lingualizarea incisivilor inferiori, cresterea gradului de supraocluzie incisiva, scurtarea arcului
dentar, aparitia diastemelor si tremelor cand bilantul de spatiu este incorect, scaderea cantitatii de os aveolar
si scaderea numarului de unitati masticatorii.
Se indica extractia terapeutica in functie de anomalia dento-maxilara:
 In clasa I Angle cu inghesuire se indica extractii simetrice in toate cele 4 cadrane.
 In clasa a II a cu meziopozitie generalizata a dintilor superiori se recomanda extractii simetrice pe
arcada superioara

 In clasa a II a cu inghesuire dento-maxilara inferioara se indica extractii pe cele doua arcade

 In clasa a III a Angle se recomanda extractii simetrice pe arcada inferioara
Dintii care vor fi extrasi sunt alesi dupa urmatoarele criterii:
 In functie de valoarea functionala si estetica a dintilor
 Tipul de profil al pacientului
 Focarul de inghesuire dento-maxilara
 Deficitul de spatiu de pe arcade
 Amplitudinea deplasarii dintilor malpozitionati
 Relatiile ocluzale
 Cario-rezistenta
 Orientarea apexului dintelui malpozitionat
 Existenta altor dinti extrasi in cadranele respective

33
  Existenta unei hipodontii

Foarte rar si rar se indica extractia:

 Incisivilor centrali superiori – foarte rar, doar in cazul unei anomalii grave de forma (geminatii ,
monstruozitati), traumatusm sau distructie coronara grava sau distanta mare fata de arcada dentara si
imposibilitatea alinierii
 Incisivii laterali superiori – rar, cand sunt la distanta mare fata de arcada si imposibilitatea alinerii,
contact interproximal intre incisvul central si canin, hipodontie unidentara de incisiv lateral care
produce asimetria arcadei, distructie coronara grava, dilaceratie sau traumatism
 Incisvii centrali inferiori – rar, iesire din perimetrul arcadei si aliniere perfecta a celorlalti dinti, clasa a
IIIa Angle cu inghesuire incisiva inferioara si rapoarte ocluzale frontale normale, traumatism dentar
grav sau recesiune gingivala progresiva
 Canini – rar, doar in cazul ectopiei inalte, a distantei mari fata de arcada dentare si imposibilitatea
alinierii acestuia si in contact interproximal intre incisivul lateral si premolarul 1
 Molarii 1 – rar, in distructie coronara grav, existenta aktor molari primi extrasi , ocluzie descisa frontala
si inghesuire dento-maxilara anterioara sau posterioara. In clasa a IIIa se recomanda extractia M1
superiori pentru obtinerea relatiilor de clasa I molara si canina. Se contraindica extractia unor molari 1
indemni la carii si in ocluzie adanca.
 Molarii 2 – foarte rar, in inghesuire dento-maxilara posterioara severa, laterala moderata , anterioara
usoara, cand exista germenele M3 si este in pozitie favorabila alinierii sau cand molarul 1 trebuie
distalizat.

Se contraindica extractia acestor dinti in cazuri cu morfologie coronara normala si in malpozitii minore.

Frecvent se indica extractia :

 Premolarilor 1 – datorita cariorezistentei scazute, in crearea de spatiu pe arcadele dentare pentru
zona anterioara sau laterala. In clasa I cu inghesuire dento-maxilara anterioara moderata sau
severa, in clasa I cu biprodontie moderata sau severa in clasa II/1 Angle cu prodontie superioara

34
 moderata sau severa si in contact interproximal intre canin si premolar 2. In clasa I sau II Angle se
recomanda extractii de 4 premolari 1 in cazurile cu biprodontiei sau doi premolari 1 superiori in
cazurile de prodontie superioara. In clasa a IIIa cu inghesuire dentara maxilara se indica extractia a
4 premolari 1. Se contraindica extractii de premolari 1 la dinti cu malpozitii minore si in ocluzia
adanca, cu tesuturi faciale subtiri pentru ca produce retractia buzei superioare si proeminenta
nasului.
 Premolarilor 2 - crearea de spatiu pe arcadele dentare pentru zona anterioara sau laterala, cand
relatia ocluzala frontala prezinta o forma clinica a ocluziei adanci sau cand se doreste mezializarea
molarilor primi permanenti, in malpozitii grave(ectopie dentara) sau distructie coronara grava. In
clasa I sau II se recomanda extractii de 4 premolari secunzi sau doi premolari secunzi superiori in
cazurile cu inghesuire dentara moderata si profil normal. Asocierea extractiei a doi premolari primi
superiori si a doi premolari secunzi inferiori se recomanda in clasa a Iia pentru obtinerea relatiilor
ocluzale de clasa I molara si canina. In clasa a IIIa se recomanda extractii ale premolarilor secunzi
superiori si extractiile premolarilor primi inferiori pentru obtinerea relatiilor ocluzale corecte. Se
contraindica la dinti cu malpozitii minore
 Molarii 3 – in dereglarea ocluziei dentare prin eruptia acestuia (ocluzie deschisa frontala),
hipodontie unidentara sau monodentara a M3, in inghesuire dento-maxilara posterioara severa sau
inghesuire dentomaxilara non-extractionala de premolari.

29. Indicatiile interventiilor chirurgicale orale asupra dintilor din tratamentul chirurgical ortodontic

1. Redresarea dentara fortata - indicata in rezolvarea unei malpozitii dentare (rotatie) la varsste
adulte, a unui dinte monoradicular (incisiv sau canin), cu radacini drepte si cand exista spatiu pe
arcade. Se decoleaza un lambou muco-periostic, se face o osteotomie alveolara liniara, apoi dintele
se redreseaza cu clestele si este imobilizat cu ligaturi dentare sau gutiere ocluzale
2. Germectomia – indepartarea germenilor dintilor permanenti incomplet formati intraosos, ca
metoda terapeutica in inghesuirile dento-maxilare sau profilactic pentru prevenirea recidivelor
dupa eruptia molarilor de minte. Se indica cel mai frecvent pentru molarii 3 care prezinta criza de
spatiu posterior, pentru premolarii primi in scopul facilitarii eruptiei caninilor in pozitie corecta si
pentru premolarii secunzi blocati prin lipsa de spatiu pe arcada dentara

35
 3. Odontectomia - indepartarea unui dinte permanent complet format intraosos, ca metoda
teraoeutica in anomaliile dento-maxilare. Se indica pentru dintii supranumerari sau pentru caninii
inclusi in pozitii nefavorabile eruptiei.
4. Premolarizarea molarului prim inferior – sectionarea verticala a coroanei si extractia radacinii
meziale, dupa obturarea canalelor radiculare, indicata in ectopia sau incluzia premolarilor secunzi
inferiori, cand molarul prim permanent este afectat prin carie
5. Separarea dintilor permanenti bigeminati – indicata cand radacinile sunt separate si consta in
sectionarea verticala a coroanei, extractie, obturarea canalului radicular a celuilalt dinte care
ramane pe arcada dentara si se acopera cu o coroana fizionomica. Indicata in cazul unui dinte cu rol
fizionomic important
6. Descoperirea dintilor inclusi - cei cu pozitii favorabile. Consta in – crearea de spatiu pe arcada,
descoperirea chirurgicala a coroanei dentare, asigurarea unui tunel de eruptie prin rezectie osoasa,
ancorarea coronara a dintelui (peritisulara, intratisulara, transtisulara) si tractiunea lenta a dintelui
spre arcada la o gutiera ocluzala sau la un arc vestibular.
7. Transplantarea dintilor inclusi – indicata in cazul caninilor inclusi in pozitie orizontala cand prezinta
spatiu pe arcada si consta in - odontectomia dintelui inclus, prepararea neoalveolara, obturarea
retrograda a dintelui(in transplantul vital nu se face devitalizarea dintelui si se controleaza periodic
vitalitatea acestuia), pozitionarea in neoalveola si imobilizarea acestuia cu ligaturi sau gutiera.
8. Reimplantarea dintilor – se indica rar in cazul expulzarilor dintilor frontali permanenti, in maxim 6
ore de la producerea traumatismului, daca dintele a fost mentinut in acest timp intr-un mediu
umed.

30. Indicatiile interventiilor chirurgicale orale asupra partilor moi din tratamentul chirurgical-ortodontic

1. Decapusonarea muco-periostica – indicata in cazul incisivilor, caninilor si molarilor si consta in

indepartarea capacului fibro-mucos care acopera un dinte care prezinta intarzieri in eruptie fata de
omologul sau

36
 2. Interventii asupra frenurilor (frenotomie, frenectomie, frenoplastie) – indicate in cazul diastemei
interincisive, consecutiva insertiei joase a frenului buzei si in cazul anchiloglosiei datorata frenului
scurt a limbii
3. Interventii asupra limbii – rezectiile partiale ale limbii – indicate in macroglosie care a determinat
prognatia mandibulara sau ocluzia deschisam cu scopul de a preveni recidivele
4. Interventii plastice – indicate in cazul existentei cicatricelor cheloide la nivelul buzelor, vestibulului
oral care impiedica cresterea maxilara sau eruptia dentara

31. Indicaţiile tratamentului periodontal din tratamentul multidisciplinar al anomaliilor dento-maxilare

Tratamentul periodontal se instituie preortodontic prin manopere de detartraj, periaj profesional in vederea
fixarii elementelor de agregare a aparatului ortodontic fix (cimentarea inelelor ortodontice si colarea brekets-
urilor).

Tratamentul periodontal se instituie si in timpul tratamentului ortodontic, in cazurile in care apar raspunsuri
periodontale consecutiv unei igiene precare a cavitatii orale sau ca urmare a unor factori de risc.

Tipurile de boli parodontale care pot apare in timpul tratamentului ortodontic pot fi:

a) Gingivitele – acumularea placii bacteriene in jurul dintilor determina crearea unui eritem gingival,
sangerare si edem, schimbari in morfologia gingivala, pungi false;
b) Periodontita – este faza evolutiva a gingivitei netratate si se manifesta prin pierderea
atasamentului gingival;
c) Recesiunea gingivala – se caracterizeaza prin retragerea gingiei atasate pe o fata a dintelui, aduce
prejudicii estetice estetice si igieinei orale si produce sensibilitate radiculara si susceptibilitate la
caria dentara.

Raspunsul parodontiului este evident in unele cazuri in care se practica unele deplasari dentare, in anumite
directii si cu intensitati mari ale fortei, cum ar fi: expansiunea maxilara, intruzia si extruzia dentara asociata cu
lipping, gresia dentara.

37
Inaintea tratamentului ortodontic, trebuie evaluata starea periodontiului, pentru a preveni, minimaliza sau nu
agrava conditia periodontica existenta.

32. Indicaţiile tratamentului restaurativ din tratamentul multidisciplinar al anomaliilor dento-maxilare

Tratamentul restaurativ are ca scop realizarea integritatii arcadelor dentare si a consolidarii rezultatelor
terapeutice ortodontice prin procedee odontologice si gnato-protetice.

Indicatiile tratamentului restaurativ sunt urmatoarele:

a) In distructia coronara si afectarea pulpara prin caria dentara si complicatiile ei;

b) In distructia coronara prin distrofii progresive;
c) In traumatisme dentare;
d) In edentatii
e) In hipodontii
f) In diastema.

Tratamentul restaurativ se realizeaza preortodontic, ca mijloc profilactic de mentinere a starii de sanatate

existente sau postortodontic ca mijloc corectiv al anomaliilor dento-maxilare.

Extra:

Acest tratament se aplica in timpul denititiei temporare, dentitiei mixte sau a dentitiei permanente, in functie
de necesitatile impuse de cazul clinic. Procedeele aplicate pot fi cu caracter provizoriu, pana la terminarea
cresterii sau cu caracter definitiv, respectandu-se principiile bio-functionale.

Cele mai utilizate procedee sunt urmatoarele:

38
- tratamente coronare si radiculare;
- protezele unidentare (incustratii, coroane de invelis, coroane de substitutie, fatete acrilice sau compozite);
- proteze partiale fixe;
- proteze partiale mobile;
- protezele totale;
- implanturile dentare.

Procedeele restaurative nu se utilizeaza in locul celor ortodontice, pentru corectarea anomaliilor dento-
maxilare.

33. Contenţia şi recidiva în ortodonţie

I. Contentia – reprezinta perioada in care sunt luate o serie de masuri dupa terminarea tratamentului
activ ortodontic, pentru a stabiliza rezultatele terapeutice si a preveni recidiva.

Obiective:

a) Obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor, care se realizeaza prin reorganizarea structurala a periodontiului
din zona medie si apicala (dupa 3 luni de contentie) si din zona supraalveolara (dupa 3-6 luni de
contentie).
b) Obtinerea echilibrului ocluzal permanent, care se realizeaza prin mentinerea echilibrului dintre bazele
scheletale si matricele functionale;
c) Prevenirea recidivei post-tratament – prin masuri previzionare privind terminarea cresterii reziduale
condiliene, a dezvoltarii dentitiei (erupitia molarilor de minte) si a tiparului de crestere faciala.

Perioada de contentie urmeaza imediat perioadei active a tratamentului ortodontic si depinde de mai multi
factori:

a) Tipul constitutional al pacientului;

b) Tipul de crestere faciala;
c) Vasta la care s-a tratat malocluzia;

39
 d) Tipul de tratament utilizat;
e) Morfologia structurilor dure si moi ale pacientului;
f) Calitatea rezultatelor terapeutice;
g) Durata tratamentului activ ortodontic.

Exista 2 tipuri de contentie: naturala, care nu necesita utilizarea aparatelor ortodontice si artificiala, care se
realizeaza cu ajutorul dispozitivelor provizorii si definitive.

1) Contentia naturala apare in urmatoarele cazuri:

- in ocluzia inversa frontala, cand gradul de supraacoperire frontala este suficient;
- in ocluzia inversa laterala, cand largirea maxilara s-a realizat prin disjunctie sau inclinare vestibulara;
- in cazurile tratate prin extractie seriata sau extractii in scop ortodontic;
- in cazul dintilor deplasati care sunt imobilizati prin lucrari gnato-protetice.

2) Contentia artificiala limitata – dureaza timp de 3-6 luni, pentru reorganizarea tisulara periodontala, se
aplica in urmatoarele cazuri:
- in tratamentele ortodontice ale malocluziei clasa I, fara extractii in scop ortodontic;
- iin tratamentul ortodontic cu extractii in scop ortodontic, efectuate pentru alinierea dentara, care se
realizeaza cu stabilirea punctelor de contact interproximal si cu adaptare musculara linguala si labiala;
- in tratamentul ocluziei adanci efectuat prin intruzie incisiva si extruzie molara pana la terminarea
cresterii reziduale;
- in tratamentul rotatiilor dentare inainte de inchiderea apexului;
- in diastema falsa consecutiv dintilor supranumerari;
- in malocluzia clasa I cu proalveolodontie si spatiere tratata fara extractii in scop ortodontic;
- in malocluzia clasei I sau a II-a tratate cu extractii in scop ortodontic;
- in malocluzia clasei a II-a diviziunea 2, cand exista adaptare musculara.

3) Contentia artificiala de lunga durata – pana la terminarea cresterii reziduale, se aplica in urmatoarele
cazuri:
- in tratamentele ortodontice efectuate cu largire maxilara cu surub ortodontic;
- in malocluzia clasei a II-a;

40
 - in olcuzii inverse laterale, cand nu este asigurat gradul de supraacoperire;
- in ocluzia adanca cu tip de rotatie anterioara a mandibulei;
- in meziopozitia generalizata tratata cu extractii in scop ortodontic.

4) Contentia artificiala definitiva – realizata prin aplicarea aparatelor gnato-protetice fixe, se aplica in
urmatoarele situatii:
- in spatieri dentare generalizate;
- in rotatiile si malopoziile severe;
- in diastema superioara a adultului;
- in corectarea malocluziei adultului cu afectiuni parodontale;
- in despicaturile labio-maxilo-palatine;
- in corectarea inghesuirii dentare fara extractii dentare in scop ortodontic;
- in corectarea malocluziei clasa a II-a si a III-a prin tractiuni maxilare.

Tipurile de aparate de contentie pot fi urmatoarele:

- aparate mobilizabile: orice aparat ortodontic care nu mai este activat – placa Hawley, retainer-ul Begg,
retainer-ul gutiera (tooth positioner Kesling sau invizibil), wraparound-ul total sau frontal.
- aparate fixe: retainer-ul bara, lucrari gnato-protetice, inele cu segmente de arc, ligaturi de sarma.
- aparate mobile: activatoare.

II. Recidiva – este tendinta de revenire a dintilor la pozitia lor initiala si la starea de echilibru dinaintea
tratamentului ortodontic. Cauzele pot fi locale sau generale.
a) Cauze generale ale recidivei:
- tipul constitutional:
 fluoro-calcic – recidive frecvente
 Foso-calcic – recidive posibile;
 Carbo-calcic – recidive rare.
- Tulburarile endocine ale pacientului:
 Acromegalia – recidive dupa corectarea malocluziei clasa a III-a
- Tipul facial al pacientului:
 Leptoprosop – recidive frecvente dupa largirea maxilara;

41
  Euriprosop – recidive frecvente dupa corectarea supraocluziei incisive.
- Tipul de rotatie faciala al pacientului:
 Hiperdivergenta – recidive frecvente dupa corectarea malocluziei clasa a III-a si a
olcuziei deschise;
 Hipodivergenta – recidive frecvente dupa corectarea ocluziei adanci.
b) Cauze locale:

- peristenta factorilor etiologici ai malocluziei determina aparitia recidivei dupa indepartarea

aparatelor ortodontice;
- malocluziile cu transmisie eretitara fac frecvent recidive, daca severitatea acestora nu este redusa;
- cresterea condiliana posttratament ortodontic poate determina recidiva olcuziei deschise si a
olcuziei adanci;
- eruptia molarilor de minte posttratament ortodontic ca urmare a dezvoltarii dentitiei, poate
determina inghesuirea dentara anterioara mandibulara si aparitia recidivei;
- Ligamentul periodontal care nu este inca restructurat, prin proprietatea elastica a fibrelor de colagen
poate produce recidiva rotatiilor si a malpozitiilor accentuate dentare; dupa tratamentele prin tehnici fixe,
aceasta reorganizare tisulara survine la o perioada de contentie de 3-4 luni cu placa Hawley sau pozitioner;
- adaptarea osoasa la noua pozitie a dintilor necesita un anumit timp, pentru ca sistemul trabecular sa
devina perpenticular pe axul lung al dintilor, paralel cu directia fortei; formarea osului nou survine dupa 40 de
zile (formarea calusului), iar dupa 6 luni osul este mineralizat;
- culoarul fortelor musculare trebuie sa fie intr-un nou echilibru dupa corectarea malocluziei, pentru ca
pozitiile dintilor sa ramana stabile;
- lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intrecuspidarea maxima (point centric) si crearea unui long
centric mai mare de 1,5-2 mm, determina aparitia recidivei;
- inclinarea planului de ocluzie trebuie sa fie de 14o si sa nu creasca in timpul terapiei ortodontice,
pentru ca apare recidiva;
- modificarile distantei intercanine prin distalizarea dintilor sau largirea maxilara, poate fi un factor de
recidiva a inghesurii incisive, daca contentia nu este definitiva; indicele Bolton ofera solutii pentru echilibrarea
disarmoniei dento-dentare (stripping sau extractii echilibrate);
- in cazul corectiei macrodontiei si microdontiei poate apare frecvent recidiva;

42
 - in cazul anomaliilor de forma, inducele Peck-Peck ofera solutii pentru prevenirea recidivei (stripping
sau extractii echilibrate);
- pozitionarea dintilor in afara bazei osoase, poiate fi un factor de recidiva; analiza Bolton stabileste
angulatia interincisiva de 180o fata de tangenta la fata lor vestibulara, pentru a preveni revidiva;
- hipocorectia malocluziei poate fi un factor de recidiva; in ocluziile adanci, raportul vertical incisiv
trebuie sa fie cap la cap; distalizarea mandibulei trebuie facuta pana la stabilirea unui raport sagilat incisiv cap
la cap; trebuie asigurat paralelismul radacinilor;
- diagnosticul incomplet al malocluziei, cu tratarea simptomelor si nu a cauzelor determinante,
produce recidiva;
- varsta inaintata a pacientului, poate determina aparitia recidivei, daca contentia nu este de lunga
durata, pentru a permite reorganizarea tisulara care dureaza mai mult imp la adulti;
- viteza mare cu care se obtine corectarea malocluziei este un factor de recidiva, daca contentia nu
este de lunga durata;
- sexul este un factor de care trebuie tinut cont in maturizarea tiparului scheletal si dentar (la 13 ani
sexul feminin si la 15 ani la sexul masculin).

Pentru a evita posibilitatea recidivei posttratament ortodontic sunt necesare luarea urmatoarelor masuri:

- eliminarea factorilor etiologici ai malocluziei;

- corectarea malocluziei cu supracorectie;
- corectarea relatiilor ocluzale;
- asigurarea echilibrului neuro-muscular;
- rezolvarea anomaliei in plin puseu de crestere;
- stabilizarea formei arcului dentar mandibular;
- respectarea perioadei de contentie, pentru reorganizarea tisulara.

43