Sunteți pe pagina 1din 60

1.

Formarea mugurilor faciali


Organizarea branhiala a extremitatii cefalice
-arcul 1 bronhial ( mand) => partile moi ale scheletului facial
-arcul 2 ( hioidian ) => regiunea ant a gatului
-arcul 3 ( tiroidian ) => regiunea ant a gatului
-arcul 4 => regiunea inf a gatului si sup a toracelui
-arcul 5 => regiunea inf a gatului si sup a toracelui
In jurul stomodeumului ( gura primitiva ) vor apare 5 muguri faciali
-1 mugure frontal ce se divide in 2 muguri nazali interni si 2 muguri ext
-2 muguri maxilari
-2 muguri mandib
Mugurii faciali vor creste median si anterior prin multiplicare celulara iar prin
mezodermizare se vor uni intre ei formand o viitoare fata.
Din mugurii nazali interni se vor forma:
-filtrum-ul buzei sup
-osul incisiv ( palatul primar )
-varful nasului ( columela )
-lama perpendiculara a etmoidului
-septul nazal
Din mugurii nazali externi se vor forma :
-aripa externa a nasului
-podeaua narinei
-pragul narinar
-partea sup si interna a orbitei
Din mugurii max se vor forma
-osul maxilar ( palatul secundar )
-2/3 ext a buzei sup
-apofizele palatine ale osului maxilar
Din mugurii mand se vor forma :
-osul mand
-buza inferioara
In saptamana 7-9 i.u pana la sf lunii a 3a i.u are loc septarea cav nazo-bucale primitive
.
Defectele de codescenta ale mugurilor faciali determina aparitia malformatiilor
congenitale ale fetei la nastere:

-despicatura mediana a fetei apare cand mugurii nazali interni nu se unesc intre ei
-despicatura paramediana a fetei ( buza de iepure ) apare cand mugurii nazali externi
nu se unesc cu mugurii nazali interni
-despicatura laterala a fetei apare cand mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii nazali
interni+externi este incompatibila cu viata
-despicatura buzei a osului alveolar si a palatului apare cand mugurii maxilari nu se
unesc cu mugurii nazali interni
-despicatura transversala a fetei apare cand mugurii mandibulari nu se unesc cu
mugurii maxilari
-despicatura inferioara mediana a fetei apare cand mugurii mandibulari nu se unesc
intre ei
-lipsa mugurilor maxilari sau mandibulari determina agnatia incompatibila cu viata
-mugurii mandibulari se pot uni cu mugurii maxilari
-total = > astomia incompatibila cu viata
-prea mult => microstomia
-prea putin => macrostomia
In perioada de odontogeneza se pot produce anomalii dentare primare:
-numar ( anodontii , hiperdontii, cuspizi sau radacini suplimentare )
-volum ( macrodontia, microdontia )
-structura ( amelogeneza sau dentinogeneza imperfecta, hipoplazii de smalt)
-pozitie ( rotatii ) si sediu ( ectopia, heterotopia )
In perioada de fetogeneza pot apare asimetriile faciale , datorita factorilor de mediu
materni din timpul sarcinii ( retroversia uterului, pozitia cordonului ombilical ).
In timpul nasterii pot actiona factori externi care pot distruge centrul de crestere
condilian = > laterognatia mandibulara.
2.
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE CARE APAR IN PERIOADA DE
DEZVOLTARE INTRAUTERINA
Embriopatiile = malformatii congenitale care apar in perioada de embrion
Ele afecteaza organele si astfel apar malformatiile cranio-faciale asociate cu cele
cardiace datorate factorilor teratogeni
Intre a 15 a si a 20 a zi i.u datorita fenom de inductie pot apare:
-dedublari ale extermitatii cefalice sau a arcului mandibular
-aberatii cromozomiale ( trisomia 21 )
In saptamana 3-4 i.u pot apare anomalii ale primului arc bronhial prin:
-nedezvoltarea mugurilor faciali : ciclocefalia ( lipsa mugurelui frontal ), orinencefalia
( lipsa mugurilor nazali interni) , ageniocefalia

-hipoplazia mugurilor faciali: sdr Pierre Robin ( afectarea mugurilor mand ) , sdr.
Franceschetti ( afectarea mugurilor max )
In sapt 5-8 i.u pot apare defecte de codescenta ale mugurilor faciali:
-mugurii nazali interni nu se unesc intre ei => despicatura mediana a fetei
-mugurii nazali externi nu se unesc cu mugurii nazali interni => despicatura
paramediana a fetei ( buza de iepure )
-lipsa mugurilor max ognatia incompatibila cu viata
-mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii nazali interni si externi => despicatura
laterala a fetei de la comisura la unghiul extern ala ochiului
-mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii nazali interni => despicatura buzei, a osului
alveolar si a palatului
-lipsa mugurilor mandib
-mugurii mandib nu se unesc intre ei => despicatura inferioara mediana a fetei
-mugurii mandib nu se unesc cu mugurii max = > despicatura transversala a fetei
-mugurii mandibulari se pot uni cu mugurii maxilari
-total = > astomia incompatibila cu viata
-prea mult => microstomia
-prea putin => macrostomia
In perioada de odontogeneza se pot produce anomalii dentare primare de:
-numar ( anodontii , hiperdontii, cuspizi sau radacini suplimentare )
-volum ( macrodontia, microdontia )
-structura ( amelogeneza sau dentinogeneza imperfecta, hipoplazii de smalt)
-pozitie ( rotatii ) si sediu ( ectopia, heterotopia )
Fetopatiile = malformatiile care apar in perioada de fat
Se datoreaza factorilor de mediu care intervin in timpul sarcinii:
Factori interni sau materni ce => asimetriile faciale
- Retroversia uterului
- Pozitia cordonului ombilical
- Pozitia anormala a membrelor fatului fata de cap
Alti factori
- Tulburari hormonale
- Infectii virale sau bacteriene ( rubeola, gripa )
- Medicamente ( tetracicline )
- Substante chimice ( alcool, tutun )
Ex: embriopatia rubeolica = > sdr. Green cu malformatii oculare
Despicaturile labio-maxilo-palatine = > micrognatie a maxilarului si afectarea
sistemului dentar
In timpul nasterii pot actiona factori externi care pot distruge centrul de crestere condilian
care determina aparitia laterognatiei mandibulare.

3. SUTURILE BOLTII PALATINE SI DIRECTIA DE CRESTERE A OASELOR


Bolta palatina creste prin suturi si crestere periostala care este activa toata viata:
-suturi incisivo-canina activa pana la 6 ani
- medio palatina activa pana la 12 ani
- palato maxilara transversa activa pana la 25 ani
-cresterea periostala este influentata genetic si epigenetic ( de dezvoltarea septului
nazal a osului alveolar de coborarea boltii palatine si a limbii )
4.NUCLEII DE CRESTERE SI CRESTEREA PERIOSTALA A MANDIBULEI
Mandibula creste prin nuclee de crestere si crestere periostala, care este activa toata
viata:
Nuclee de crestere - simfizar activ pana la 2 ani
-angular osificat la nastere
-coronoidian osificat la nastere
-condilian activ pana la 20 ani
-> Cresterea priostala este influentata genetic, epigenetic ( de dezvoltarea
sincondrozei sfeno-occipitale, a fenomenului dentitiei , a osului alveolar, a ligamentelor
dento-alveolare, a limbii, a glandei submaxilare, a muschilor pterigoidieni externi, de
functiile aparatului dento-maxilar ) si hormonal ( prin hormonului somatotrop ).
5.TIPURILE DE ROTATIE MANDIBULARA
Rotatia faciala este un termen utilizat pt a explica, directiile de crestere a elementelor
masivului facial. Acestea se produc prin modif. De forma, remodelari complexe,
translarea oaselor maxilare si mandibulare in interrelatie cu partile moi din timpul
cresterii postnatale.
Directia de crestere mandibulara depinde de nucleul de crestere condilian si de
cresterea suturala si alveolara:
-cresterea condiliana in sus-inainte
-pozitia joasa a ATM
-ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
-simfiza mentoniera este densa si groasa
-ramul orizontal al mandibulei este inalt
- unghiul goniac inchis
-dezvoltarea redusa a inaltimii alveolare si dentare laterale

->cresterea de tip vertical ( rotatie postero-inferioara) predomina osificarea, suturala


si alveolara se caracterizeaza prin:
- crestere condiliana in sus-inapoi
- pozitie inalta a ATM
- inaltime mica a ramului ascendent al mandibulei
- unghiul goniac deschis
- dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
6.TIPURILE DE ROTATIE FACIALA
Rotatia faciala explica directiile de crestere a elementelor masivului facial. Acestea se
produc prin modificari de forma, remodelari complexe, translarea, oaselor maxilare si
mandibulare in interrelatie cu partile moi, din timpul cresterii postnatale.
Asocierea rotatiilor mandibulare si a max dau urmat tipuri :
A ) Rotatii super sau infer rotatia mand si a max se efectueaza in acelasi sens, iar
dimensiunea verticala ramane constanta in timpul cresterii .
B) Rotatia anter sau hipodivergenta rotatia mand si a max converg si se caract prin:
-condil mandib robust, rotunjit, dezvoltat in sus-inainte
-canal dentar curbat
-corticala simfizei mentoniere ingrosata
-rebord mandibular preangular convex
- unghiul goniac cu tendinta de inchidere
-tendinta la supraacoperire incisiva
-axele molarilor sunt verticale, perpediculare pe planul de ocluzie
-inaltimea etajlui inferior redusa
C) Rotatia posterioara sau hiperdivergenta rotatiile mand si max diverg se
caracterizeaza prin :
-condil ingust,efilat,dirijat spre inapoi
-canal dentar drept
-ram vertical al mand scurt si ingust
-ram orizontal al mand inclinat in jos si inainte
-corticala simfizei mentoniere fina
-simfiza mentoniera dreapta, alungita, orientata in sus-inapoi
-crestere preangulara marcata
-unghiul goniac cu tendinda de deschidere
-ATM plasata inalt
-tendinta axelor molarilor inclinate spre inainte
-inaltimea etajului infer marita
-volum alveolo-dentar marit
-tendinta la inclinare vestibulara incisiva

7.RELATII INTERMAXILARE DIN VIATA INTRAUTERINA


Se refera la variatia rapoartelor sagitale dintre maxi si mand:
- In primele 2 luni i.u cresterea diferentiata a max ca si existenta unei
cavitati comune nazo-bucale ocupate de limba => prognatism maxilar
embrionar.
- In luna a 3a i.u dupa septarea cavitatii nazo-bucale , limba coboara si
stimuleaza dezvoltarea mandibulei => prognatism mandibular embrionar
- In ultimile luni i.u intra in functie sistemul endocrin care dezvolta planumul
bazei craniului si a max => prognatism embrionar max.

8.Relatii intermaxilare din perioada predentara


La nastere n.n are un prognatism maxilar ( et.inf putin dezvoltat, pozitie poster.a mand
fata de max si unghiul mand larg deschise ) .
Relatiile invelisului gingival sup si inf ale n.n
- Relatia plana ( oriz ) invelisul gingival inf vine in contact cu mijlocul
invelisului gingival sup
- -relatia in acoperis abrupt - exista un grad de acoperire verticala si o
inocluzie sagitala de 3-4 mm intre invelisul gingival sup si infer
- Relatia in treapta inclinata ( in cutie ) invelisul gingival sup este inclinat si
cuprinde invelisul gingival infer ( poate evolua spre o ocluzie adanca
acoperita )
- Relatia progena invelisul gingival infer depaseste ant invelisul gingival
super ( poate evol spre o ocluzie progenica )
- Relatia cap la cap invelisul gingival super se gaseste in acelasi plan ant cu
invelisul gingival infer ( poate evolua spre o ocluzie progenica)
Actul suptului la sanul mamei favorizeaza propulsia ritmica a mand, atenuand decalajul
intermax prezent la nastere. Pana la 6 luni se realiz. Reglarea rel.centrice mand-craniene (
prima mtz a mand ). Alimentatia artificiala a sugarului poate bloca avansarea mand ,fiind
cauza retrognatiei mand si ocluziei distalizate din D.T.
9.Caracteristicile eruptiei dintilor temporari
Eruptia dentara - proces complex de fenomene fizionomice metabolice , prin care dintii
migreaza din zona osoasa (in care s-au format) pana la atingerea planului de ocluzie; este
influentata genetic

Formarea -- a 2/3din radacina este genotipica


-- a 1/3 apicala este fenotipica
Dintele isi incepe eruptia cand are mineralizata coroana si cele 2/3 din radacina
Caracteristicile eruptiei : - incepe la 6 luni si se termina la 2 ani si jumatate
- D.T. erup din 6 in 6 luni
- erup intai dintii inf. apoi cei sup. dupa 2-3 luni (exceptie
fac incis laterali)
- termen de variabilitate = 6 luni
10.Dezvoltarea ocluziei dentare din perioada D.T.
Incisivii centrali :
-erup la 6 luni
-produc prima stabilizare a mandibulei in zona de sprijin ant. , impingand limba spre
posterior
-rol - in ghindajul ant. a mandibulei
-stabilesc un raport ocluzal vertical in zona frontala de 1/1
Incisivii laterali :
-erup la 12 luni
-completeaza functia de ghidaj ant. al mandibulei
-I. sup circumscriu pe cei inf.
Molarii primi :
-erup la 18 luni
-determina prima inaltare de ocluzie
-sunt numiti si deschizatori ai ocluziei
-stabilesc un raport ocluzal vertical in zona frontala de 1/2 sau 2/3
Caninii :
-erup la 24 luni
-dau continuitate arcadei dentare ,luand parte la formarea curburii arcadei dentare
-rol- in ghidajul lat. al mandibulei
-numiti si protectori ai ocluziei petru ca protejeaza in dinamica mandibulei zona frontala
si laterala dentare.
Molarii secunzi :
-erup la 30 luni
-perfecteaza prima inaltare de ocluzie
-stabilesc raportul ocluzal vertical in zona frontala de 1/2
-determina lungimea arcadei dento-alveolare temporare ,perimetrul si diametrul
-vor dirija eruptia si relatiile ocluzale ale M1 permanenti prin pl. postlacteal
11.Caracteristicile eruptiei dintilor permanenti
-incep la 6 ani si se termina la 18 ani
-erup din an in an
-erup dintii inf. apoi cei sup. (exceptie fac I.L)

-termenul de variabilitate este de 1 an


12.Ocluzia dentara in sens sagital
1. Zona frontala
-repere normale - inocluzie sagitala de 0-2 mm intre fata P ae I sup. si fata V ale I inf.
-repede anormale - inocluzie sagiala pozitiva mai mare de 2 mm
- inocluzie sagitala negativa
- ocluzie inversa frontala
-angrenaj invers frontal
2.Zona canina - este in permanenta schimbare
-repere normale- vf. C inf. se articuleaza cu fata M a C sup. si cu fata D a I lat.
-repere anormale - rapoarte distalizate sau mezializate
3.Zona molara
-repere normale- cuspidul M-V al M1 sup. se articuleaza cu santul V intercuspidian al
M1 inf.
-repere anormale- rapoarte distalizate sau mezializate
13.Ocluzia dentara in sens transversal
1.Zona frontala
-repere normale-linia frenurilor buzelor coincide
-repede anormale-laterodeviatie dreapta sau stanga
-laterognatie dreapta sau stanga
2.Zona laterala
-repere normale- arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara cu ,cuspizii V iar
arcada mand. circumscrie arcada max. cu ,cuspizii L datorita inclinatiei V-O a dintilor
-repere anormale-angrenaj invers lateral
-ocluzie inversa unilaterala
-ocluzie inversa bilaterala(incrucisata)
-ocluzie inversa totala
-ocluzie forfecata
-ocluzie lingualizata
-raport vestibularizat
14.Ocluzie dentara in sens vertical
1.Zona fronala
-repere normale-incisivii sup. acopera incisivii ing. in raport 1/3 (supraacoperire de
2mm)sau marginile lor incizale vin in contact cap la cap
-repere anormale -ocluzie deschisa frontala(functionala sau scheletala)
-ocluzie adanca(in acoperis , acoperita,prabusita)
2.Zona laterala
-repere normale-contacte interarcadice tripodale cuspid-foseta sau cuspid ambrazura

-repere anormale-infraocluzie sau ocluzie deschisa laterala


-supraocluzie sau ocluzie deschisa laterala
15.Sindromul Langdon-Down (trisomia 21)
-se mai numeste si mongoloism
-se datoreaza cromozomului al 3 lea la perechea 21 ce rezulta hipoplazii in dezvoltarea
bazei craniului si a maxilarului
--tablou clinic dento-maxilo-facial
-facies mongoloid-fata rotunda,plata,fara relief,frunte bombata,radacina nasului
infundata,hipertelorism (ochi situati la distanta) epicantus(repliu cutanat la unghiul intern
al ochiului),microstomie(profil turtit)
-la nivel scheletal-microretrognatie maxilara
-bolta palatina ogivala
-la nivel ocluzal-ocluzie inversa sau totala (nivel frontal)
-angrenaje inverse
-laterodeviatie mandibulara
-la nivel dentar-anomalii dentare de nr,forma,volum
-interzieri in eruptia dentara
-boala periodontala
-carii dentare
-igiena deficitara
-la nivelul partilor moi -macroglosie
-limba scrotala sau geografica
16.Sindromul Edwards (trisomia 18)
-se datoreaza cromozomului al 3 lea la perechea 18 care rezulta hipoplazii in dezvoltarea
mandibulei
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-facies-regiunea frontala foarte dezvoltata, radacina nasului
proeminenta,hipertelorism(ochi situati la distanta)
-la nivel scheletal-micro-retrognatie mandibulara prin scurtarea ramului ascendent al
mandibulei -bolta ogivala
-despicaturi labio-palatine
-la nivel dentar-gingivite acute
-carii dentare
-igiena deficitara
17.Sindromul Klinefelter (sindromul XXY)
-este numit si hipogonadism hipergonadotrofic
-se datoreaza unui cromozom X in plus (prin supradozaj)
-este o disgenezie testiculara,caract. printr-o crestere somatica in exces
--tablou clinic dento-maxilo-facial:

-la nivel scheletal-prognatie mandibulara adevarata datorata cresterii excesive a


cartilajului condilian
-la nivel ocluzal-ocluzie inversa frontala sau toala
-supraocluzie frontala
-ocluzie mezializata
18.Sindromul Turner (sindromul 45X)
-se datoreaza lipsei unui cromozom X
-este o disgenezie ovariana , carcterizata printr-o hipoplazie osoasa la nivelul clivusului
bazei craniului , a ramurilor mandibulare(orizontale sau verticale)
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-facies-rotund,hipertelorism, pterigium coli (gat palmat prin tulburari de dezvoltare a
fasciculelor musculare)
-la nivel scheletal-retrognatie mandibulara
-la nivel ocluzal-ocluzie deschisa
-ocluzie distalizata
-la nivel dentar-anomalii dentare de numar,forma,pozitie
-boala periodontala
19.Sindrom apert-crouzon(disostoza craniana)
-se caracterizeaza prin ocrocefalie(craniu in turn)datorita obliterarii precoce a sistemului
sutural coronar,exofialmie,strobism divergent,nas de papagal,sindoctilie
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-facies-aplatizat,frunte bombata,treapta labiala inversata,hipertelorism
-la nivel scheletal-retrognatie maxilara
-la nivel ocluzal-ocluzie inversa frontala sau totala
-aspect de falsa prognatie mandibulara'
-la nivel dentar-inghesuiri dentare
-eruptie dentara intarziata
-intarziere in dezvoltarea germenilor dentari
20.Sindromul Goldenhart Franceschetti (disostoza craniana)
-este numit si disostroza mandibulo-faciala
-se caracterizeaza prin obliterare precoce a sistemului sutural mandibular si a elementelor
arcului prim branhial,coloboma pleoapelor , malformatii ale pavilionului urechii ,
oligodoctilie , sinostoze radiocubitale si vertebrale
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-facies-asimetrie,macrostomie(bot de peste),fanta labiala asimetrica,hiperdezvolarea
oaselor malare,profil de pasare (absenta unghiului naso-frontal)
-la nivel scheletal-laterognatie mandibulara prin deficit de dezvoltare
-la nivel dentar-malpoziti dentare
-incluzii dentare

21.Sindromul Pierre-Robin (disostoza craniana)


-se caracterizeaza prin distrofie osteomusculara ,microcefalie,defecte ale rahisului,a
degetelor,defecte cardiace,de ochi si urechi
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-facies-cu aspect de gura de delfin,profil de pasare
-la nivel scheletal-micro-retrognatie mandibulara
-despicaturi palatine
-la nivel ocluzal-incluzie sagitala
-la nivelul partilor moi-glosoptoza
22.Sindrom Ellis von Creveld (condrodistrofie)
-este o distroza encondrala metafizara si o condroectodermodisplazie
--tablou clinic dento-maxilo-facial:
-la nivel scheletal-micrognatie maxilara
-la nivel ocluzal-ocluzie inversa frontala sau totala
-aspect de falsa prognatie mandibulara
-inocluzie verticala
-la nivel dentar-anomalii dentare de numar (anodontii) , forma ,pozitie
23.Hormonul de crestere hiopofizar ( hormon somatotrop)
-este secretat de adenohipofiza si regleaza cresterea desmala si encondrala
-hipersecretia lui se manifesta diferit,in fct. de varsta:
*Gigantismul -apare la copil-crestere simatica exagerata si pubertate precoce
consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento maxilo facial sunt:
-facies- marit in ansamblu , hipertrofie nasala ,dezv spinei nazale in sus, dezv sinusurilor
cranio-faciale (pneumatizare faciala) profil concav
-la nivel scheletal -dezvoltarea osului incisiv
-macrognatie mandibulara
-la nivel ocluzal-ocluzie inversa frontala sau totala plus ocluzie mezializata
-la nivel dentar-eruptie dentara accelerata
-spatieri dentare(treme,diasteme)
-proalveolodontie inferioara
-la nivelul partilor moi-macroglosie
*Sdr. Simonds - apare postpubertal:tulburari circulatorii ,casexie hipofizara
consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
-facies-imbratranit, cu piele zbarcita datorita tulburarilor circulatorii
-la nivel scheletal -demineralizari osoase
-la nivel dentar-periodontoze si pierderea precoce a dintilor
*Acromegalie
-apare la adulti
-ingrosarea oaselor extremitatilor si ale fetei
-consecintele asupra dezv. ap. dento-maxilar sunt indentice ca la copil

-hiposecretie de STH se manifesta diferit in fct. de varsta la care se produce pubertatea


*Nanismul hipofizar
-apare prepubertal-hipotrofie staturala ,bine proportionat (piticism) cu dezvoltare
intelectuala normala
consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar:
-la nivel scheletal-micro-retrognatie maxilara si mandibulara (cu fenomene de scleroza)
-hipodezvoltare sinusala
-la nivel alveolar-arcade alveolare mici
-inghesuire dento-alveolara (dinti cu volum normal)
-la nivel dentar - eruptie dentara intarziata
-incluzii dentare
-tanrodontie( apexul D.T raman larg deschise)
24.Hormonii tiroidieni (triiodotironina,tiroxina)
-regleaza procesele oxidative celulare
-hipersecretia lor - tireotoxicaza
consecntele asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
-la nivel scheletal-osteoporoza alveolara - C.I tratam. ortodontic
-la nivel dentar -eruptie dentara accelerata prin tulburari de resorbtie a radacinilor dintilor
temporari
-radacini dentare scurte si in baioneta
-aparitia cariilor dentare in explozie
-periodontopatie
-hiposecretie h. tiroidieni poate fi primara (la copil) ,secundara(la adult), tertiara(la nou
nascuti) apare mixedemul congenital
-la copil si adolescent apare deficienta mintala endemica
consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
-facies- inexpresiv,stupid,cu aspect de luna plina(mixedemotos)
-la nivel scheletal-hipodezvoltarea maxilarelor datorita intarzierii depunerilor de calciu in
oase si dinti
-hipodezvoltarea sinusurilor frontale
-la nivel ocluzal-prognatie mandibulara determ de macroglosie ocluzie deschisa frontala
-la nivel dentar-eruptie dentara intarziata datorita intarzierii formarii germenilor dentari
-anomalii dentare de nr, pozitie,forma,structura,resorbtii anormale ale
radacinilor D.T
-inghesuire dentara
-la nivelul partilor moi-macroglosie
25.Parathormonul si hormonul Timic
-Parathormonul (PTH) - rol in mentinerea echilibrului fosfo - calcic plasmatic
-Hipersecretia lui determina la copil maladia Recklinghansen (osteita fibro - chistica) manifestata prin decalcifiere chistica generalizata;

-Consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento - maxilar :


-la nivel scheletal : - oase maxilare moi care se deformeaza
- poate apare prognatie mandibulara
-la nivel ocluzal : - ocluzie deschisa
-la nivel dentar : - spatieri dentare + motilitate dentara
-Hormonul Timic - rol in depunerea calciului in os (in primi ani de viata;0 - 6 ani)
-Hipersecretia lui => hiperplazii amigdaliene
-Consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento - maxilar :
-functional - respiratie orala
-la nivel scheletal - retrognatie mandibulara
-la nivel alveolar - proalveolie superioara
-la nivel ocluzal - inocluzie sagitala
-la nivel dentar - gingivite
-Hipofunctia hormonului timic determina intarzieri in eruptia dentara si in dezvoltarea
somatica.
26.Hormonii gonadelor (hormonii sexuali)
-au rol in dezvoltarea caracterelor sexuale primare si secundare;
-Hipersecretia de hormoni androgeni = pubertate precoce, hipotrofie staturala
-Consecintele asupra dezvoltarii aparatului dento - maxilar:
-la nivel scheletal - micrognatie maxilara
-la nivel alveolar - inghesuire dento - maxilara
-la nivel dentar - eruptie dentara precoce
-Hipersecretia hormonilor estrogeni = pubertate precoce si eruptie dentara precoce.
-Hipogonadismul - datorat hiposecretiei de hormoni androgeni. Se manifesta prepubertar
prin gigantismul eunucoidal (intarzierea inchiderii centrelor de crestere)
-Consecinte asupra dezvoltarii aparatului dento - maxilar:
-facial - hiperleptoprosop
-la nivel scheletal - maxilare proeminente
- prognatie mandibulara
-la nivel alveolar - inghesuire dento - maxilara tranzitorie
-la nivel dentar - eruptie dentara intarziata
- anomalii dentare de pozitie si sediu.
27. TABLOU CLINIC AL RESPIRATORULUI ORAL
Respiratia orala are influente negative asupra dezvoltarii aparatului dentomaxilar,datorandu se dezechilibrului dintre musculature intraorala si extraorala.
Manifestari clinice:
-extraoral:-facies adenoidian
-obraji aplatizati(presiune scazuta in sinusuri)
-fanta labial deschisa
-buza superioara hipotona

-buza inferioara situata in spatele incisivilor inferiori


-intraoral:-bolta palatina inalta(prin actiunea directa a aerului asupra ei)
-ingustarea maxilarelor
-prodontie superioara
-mezopozitia dintilor laterali superiori
-retrodentie inferioara
-extruzia incisivilor inferiori in contact cu mucoasa boltii palatine
(antagonistii sunt vestibularizatisau orizontalizati)
-distalizarea mandibulei
-sindromul lingual protruziv anterior
-accentuarea curbei Spee
-ocluzie distalizata
-inocluzie sagitala pozitiva
-ocluzie deschisa frontal
28.TIPURI DE DEGLUTITIE NORMALE
Deglutitia=functie vitala si un act functional prin care continutul oral este propulsat
spre faringe si stomac
Deglutitia infantila-este normala la nou nascuti si la sugar(0-6 luni)
-in timpul actului suptului,limba este interpusa intre arcadele maxilare care sunt departate
-in zona laterala,musculature obrajilor si mucoasa jugala este interpusa intre arcadele
maxilare
-buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii orale
-deglutitia are loc cu contractia puternica a musculaturii fetei(buze,obraji)
-directia fortelor de actiune este in sens antero-posterior
Deglutitia de tranzitie
-este normal intre 6 luni si 2 ani,odata cu eruptia primilor dinti temporari si cu
diversificarea alimentatiei
-eruptia incisivilor temporary determina retragerea limbii dintre arcade in timpul
deglutitiei,fiind plasata in spatele dintilor
-in zona lateral,limba este interpusa intre arcade(nu exista dinti) pt a fixa mandibula in
timpul deglutitiei
-eruptia caninilor si molarilor temporary determina cuprinderea limbii in interiorul
arcadelor in timpul deglutitiei
Deglutitia de tip adult-normala dupa 2-3 ani sip e tot parcursul vietii
-varful limbii preseaza pe ant a boltii palatine si in 1/3 gingivala a incisivilor sup
-mijlocul limbii se gaseste in 1/3 ant a boltii palatine
-in zona lateral marginile limbii sunt la nivelul coletului dintilor laterali sup
-limba se deplaseaza posterior,facand un unghi de 45 cu bolta palatine
-portiunea posterioara a limbii este paralela cu faringele

-deglutitia se realizeaza prin contractia muschilor masticatori si ai limbii


29.TIPURI DE DEGLUTITII ANORMALE
1.Deglutitia anterioara simpla(sdr lingual protruziv anterior incomplet)
-deglutitie atipica-intalnita dupa varsta de 2 ani
-varful limbii se plaseaza pe incisivii superiori
-limba are efect de impingere a incisivilor superiori=>prodentie superioara
-aceasta deglutitie duce spre o dizarmonie dento-maxilara cls a II a Angle,diviziunea 1
2.Deglutitia anterioara complexa (sdr lingualprotruziv anterior complet)
-deglutitie atipica-intalnita dupa varsta de 2 ani
-varful limbii se plaseaza intre incisivii superiori si inferiori
-limba are efect de franare asupra frontalilor in eruptie=>ocluzie deschisa frontala
-aceasta deglutitie duce spre ocluzie deschisa frontal prin infraalveolodentie frontal
3.Deglutitie sublinguala-deglutitie atipica,intalnita dupa varsta de 2 ani
-varful imbii se plaseaza pe incisivii inferiori,impingandu i => prodentie inferioara
-aceasta deglutitie duce spre o dizarmonie dento-maxilara cls III Angle(prognatie
mandibulara adevarata)
4.Deglutitie palatala-degutitie atipica,intalnita dupa varsta de 2 ani
-varful limbii ia contact cu 1/3 anterioara a boltii palatine,fara nici un efect asupra
incisivilor superiori => retrodentie superioara
-aceasta dglutitie duce spre o dizarmonie dento-maxilara cls a II a Angle,diviziunea 2 cu
ocuzie adanca acoperita
5.Deglutitie unilateral-deglutitie atipica intalnita rar
-varful limbii se plaseaza intre dintii laterali,pe o singura parte avand efect de franare
asupra dintilor in eruptive =>ocluzie deschisa lateral
-aceasta deglutitie duce la o ocluzie deschisa lateral
6.Deglutitie biaterala-deglutitie atipica,intalnita rar
-varful limbii se plaseaza intre dintii laterali pe ambele parti,avand efect de franare asupra
dintilor in eruptie =>ocuzie deschisa bilateral
30.ANOMALII DENTO-MAXILARE PRODUSE DE OBICEIUL VICIOS DE
SUGERE
Obiceiul vicios de sugere este cel mai nociv pentru dezvoltarea normal a
aparatului dento-maxilar.Se spune ca acest obicei vicios de sugere este practicat
devreme,inca din perioada intrauterine.
Cauzele postnatale ale aparitiei acestui obicei vicios sunt diferite:

-alimentatia artificiala a sugarului


-eliberarea de tensiuni nervoase
-fenomenul foamei
-satisfactia instinctului de sugere
-neinistea
-frustrarea
Se accepta acest obicei pana in jurul varstei de 3-4 ani,timp in care nu apar
modificari structural ale aparatului dento-maxilar
Sugerea degetului poate provoca anomalie dento-maxilara,iar gravitatea ei depinde
de:intensitatea,frecventa,durata sugerii,degetul supt si pozitia degetului supt
Sugerea policelui produce:
-proalveolodontie superioara
-bolta palatina adanca
-retroalveolodontia inferioara
-intruzia incisivilor inferiori
-endoalveolia
-inocluzia sagitala
-retrognatia mandibulara
Sugerea indexului si a mediusului cu sprijin pe incisivii inferiori(actiune ca un
carlig) produce:
-prodentie inferioara
-retrodentie superioara
-intruzia incisivilor inferiori
-ocluzia deschisa frontal
Sugerea indexului sau a auricularului in pozitie lateral produce laterodeviatie
mandibulara
31.ANOMALII DENTO-MAXILARE PRODUSE DE OBICEIUL VICIOS DE
INTERPOZITIE
Obiceiul vicios de interpozitie a partilor moi,a obiectelor intre arcadele dentare sau de
muscare.
a)interpozitia sau muscarea buzei sup produce :-prodentie inf
-retrodentie sup
b)interpozitia,muscarea sau succiunea buzei inf produce:
-prodentie sup
-retrodentie inf
-supraacoperire in zona frontal
-inocluzie sagitala pozitiva sau ocluzie deschisa frontal
c)interpozitia limbii produce:
-intruzia grupului dentar
-ocluzie deschisa frontala sau laterala

-endoalveolie
-bolta palatine adanca
-laterodeviatie mandibulara
d)interpozitia obrajilor intre partile laterale dentare produce:
-ocluzie deschisa bilateral
-modificari ale mucoasei jugale
-supraocluzia frontal accentuata
-ocluzii inverse laterale
32.ANOMALII DENTO-MAXILARE DE ATITUDINI POSTURALE ANORMALE
ALE CAPULUI
-dormitul in decubit dorsal cu capul in hiperflexie (cu perne mari sau mai multe)
determina ocluzia mezializata
-dormitul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie (fara perna) sau in decubit
ventral(pe burta) determina ocluzia distalizata
-dormitul in decubit lateral sau pe bratul parintilor sau cu pumnul sub obraz determina
asimetrii faciale
-sprijinirea capului in una din maini:-pe menton =>retropozitia mandibulara
-pe regiunea labial =>biretroalveolodontie
-pe zona inferioara a fetei =>laterodeviatie
mandibulara
-purtarea ghiozdanului intr o singura mana =>scolioza cervical si asimetrii faciale
-atitudinea cifotica =>aparitia prognatiei
33.ANOMALII DENTO-MAXILARE PRODUSE DE FACTORII ETIOLIGICI
LOCALI
Perturbarile locale(dinti,mucoase) reprezinta un factorsemnificativ in producerea
anomaliilor dento-maxilare provocare de:
a)caria dentara a dintilor temporari
-produce malocluzii localizate prin pierderea prematura a dintilor temporari si migrari
dentare
b)pierderea prematura a dintilor temporariprin extractive,inainte ca succesorul sau se fi
dezvoltat sufficient pt a I lua locul produce:
-intarzierea eruptiei dintilor permanenti prin formarea de os deasupra dintilor definitive
-scurtarea arcadei dentare prin migrari meziale in spatiile edentate
-egresia dintilor antagonisti
-denivelarea planului de ocluzie
-pierderea spatiului necesar eruptiei dintilor permanenti
-aparitia inghesuirii dento-alveolare precoce la dintii permanenti
-aparitia malpozitiilor dentare
-aparitia angrenajelor inverse

-aparitia interferentelor ocluzale


c)Traumatismele dintilor temporari produc:
-tulburari de eruptie ale dintilor permanenti prin afectarea germenului
-schimbarea drumului normal de eruptie al dintelui permanent subiacent
-aparitia malpozitiei dentare
-pierderea potentialului de eruptie al dintelui permanent subiacent
d)Perturbarea timpului de exfoliere a dintelui temporar cu prelungirea retentiei pe arcade
-retentia prelungita a dintelui temporar pe arcada peste termenul normal de exfoliere:
-aparitia inghesuirii dento-alveolare
-incluzia dintelui permanent
-malpozitii dentare
-intarzieri in reglarea ocluzala
-pierderea timpurie a dintelui permanent de pe arcada prin rizaliza,inainte de termen:
-aparitia inghesuirii dento-alveolare prin migrari dentare
e)Anchiloza dintelui temporar
f)Modificari ale secventei de eruptie a dintelui permanent determina:
-migrari dentare
-pierderea spatiului necesar de eruptive
-aparitia inghesuirii dento-alveolare
-aparitia malpozitiilor dentare
-aparitia angrenajelor inverse
-aparitia interferentelor ocluzale
g)Anomalii dentare isolate(nr,volum,forma)
h)Tulburari ale tesuturilor moi(fren,cicatrici,tumori)
i)Interferente ocluzale(canini temporari neatritionati,restaurari dentare incorecte)
34.PUNCTE SI PLANURI DE REFERINTA UTILIZATE IN ANALIZA
FOTOGRAFIEI DE FATA
-Fotografia de fata permite depistarea disproportiilor si asimetriilor faciale in plan
transversal si vertical.
-Se marcheaza punctele antropometrice cutanate mediene si paramediene.
Puncte antropometrice cutanate mediene:
Tr=Trichion (vf capului)
f-Tr=Trichion frontal(la intersectia insertiei parului cu pielea glabra)
f-Gl=Glabella cutaneon frontal
f-N=Nasion cutaneon frontal(la radacina nasului)
f-Stm=Stomion frontal
f-Pog=Pogonion cutaneon frontal(punctul cel mai anterior al barbiei)
f-Me=Menton cutaneon frontal(punctual cel mai inferior al barbiei)
Puncte antropometrice cutanate paramediene:

Ca=Canthus(partea exterioara a ochiului)


ECa=Epicanthus(partea inferioara a ochiului)
Pu=Pupila(centrul pupilei)
Or=Orbitale(punct situat la 1 cm sub pupila cand ochii privesc inainte)
Au=Auriculare(cel mai superior punct de pe meatul auditiv extern)
Zy=Zygion(marginea laterala a obrazului)
Al=Ala(punctul cel mai extern a aripii nasului)
Ch=Cheilion(punctual cel mai extern a liniei comisurale)
Go=Gonion(punctual cel mai inferior,posterior si extern al unghiului mandibulei)
Is=Marginea IC sup vizibila in zambet
Planurile de referinta:-planul medio-sagital
-planul bipupilar
-planul bizigomatic
-planul bialar
-planul bicomisural
Normal:valorile din dreapta sunt egale cu cele din stanga
-planul medio-sagital(PIM) este vertical si perpendicular pe planul bipupilar(PIBP)
-planurile bizigomatic,bialar,bicomisural sunt paralele cu planul bipupilar
35. PUNCTE SI PLANURI DE REFERINTA UTILIZATE IN ANALIZA
FOTOGRAFIEI DE PROFIL
Fotografia de profil este utilizata pentru apecierea proportiilor si a tipurilor de profiluri ca
si pentru depistarea disproportiilor si asimetriilor faciale in plan sagittal si vertical.
Se marcheaza punctele antropometrice cutanate mediene si paramediene:
Tr= Trichion (lalimita inferioara a insertiei parlui pe pielea glabra)
Gl= Glabella ( cel mai anterior punct dintre nas si frunte)
N= Nasion ( punctual cel mai posterior al curburii nazale)
Pn= Pronasale ( punctul cel mai anterior a partilor moi ale nasului)
Sn= Subnazale ( pct situat la unirea buzei superioare cu nasul)
pCa= perpendicular Canthus-ului
tCo= tangent Columellei
Ls=Labiale superior ( pct cel mai anterior al marginii rosului buzei superioare)
Stm-s= Stomion superior ( cel mai coborat punct de pe vermilionul buzei superioare)
Stm= Stomion (ambrazura buzei)
Ch= Cheilion ( cel mai extern punct al liniei comisurale)
Stm-i= Stomion inferor (cel mai ridicat pct de pe vemilionul buzei inferioare)
Li= Labiale inferior ( pct cel mai anterior al margii rosului buzei)
Sli= Sulcusul labial inferior ( santul labial inferior)
Pog= Pogonion ( pct cel mai anterior al barbiei)
Gn= Gnation (pct cel mai anterior si inferior al barbiei)
Me= Menton ( pct cel mai inferior al barbiei)

H= punctual cervical format din orizontala si vertical gatului


Au= Auriculare ( cel mai superior punct de pe meatul auditiv extern)
Or= Orbitale ( cel mai inferior punct de pe cnturul marginii inferioare a orbitei)
Ca=Canthus (partea exterioara a ochiului)
36. PUNCTE SI PLANURI DE REFERINTA UTILIZATE IN ANALIZA
MODELULUI DE STUDIU
Analiza modelelor din D.P sau D.M. este o metoda odontometrica care evalueaza
arcada maxilara si mandibulara determinand: simetria, adancimea boltii palatine,
lungimea si latimea arcadelor.
Analiza simetriei pe modelele din ghips evalueaza simetria transversal si sagita a
arcadelor dento-alveolare.
Se traseaza planurile de referinta:
-planul medio-sagital maxilar: de la intersectia celei de-a doua perechi de rugi palatine cu
rafeul median, pana la limita dintre palatal dur si moala (pct mdian dintre cele 2 fovee
palatine)
-planul medio-sagital mandibular, dupa frenul lingual
- planul tuberozitar, perpendicular pe rafeaul median, trece pri partea cea mai distala a
tuberozitatilor
Pentru analiza simetriei transversal se compara valorile masurate de la planul
medio-sagital la punctele de referinta Pont ale arcadelor dentare:
- Mijlocul santului transversal al PM1 sup
- Foseta centrala a M1 sup
- Pct de contact V interpremolar inferior
- Vf cuspidului centro-V al M1 inferior
Diferentele de +/- 2 mm sunt considerate normale
-Pt analiza simetriei sagitale se masoara distanta de la PM1 sau M1 permanenti la planul
tuberozitar si se compara valoarea obtinuta din treapta cu cea din stanga
-Prin aceasta analiza sagitala se apreciaza: - migrarile meziale ale dintilor laterali
- inghesuirile dentare
- inclinarile mziale ale dintilor
- rotatiile molarilor primi permanenti
- devierea linie mediene dentare
-Analiza simetriei lamandibula este mai dificil de realizat din cauza impreciziei
constructiei liniei mediene mandbulare.
37. PUNCTE SI PLANURI DE REERINTA UTILIZATE IN ANALIZA
TELERADIOGRAIEI DE PROFIL
Teleradiografia= cel mai fidel mijloc de investigare in vederea precizarii unui
dagnostic de aomalie dento-maxilara. Teleradiografia de profil este indicate in stailirea

diagnosticului decalajelor bazale scheletale, alveolare, dentare in sens sagittal si vertical


si in stabilirea tipului de crestere facial.
Puncte antropometrice:
S=Sella turcica( pct situate in centru geometric a seii turcesti)
N=Nasion ( pct cel mai anterior al suturii nazo-frontale)
Bo= Bolton (pct cel mai inalt si anterior al concavitatii posterioare a cond. Occipital????)
Ba= Basion (pct cel mai inferior si anterior al marginii anterioare a foramenului
magnum)
Or=Orbitale( pct cel mai inferor de pe conturul marginii inferioare a orbitei)
Kdl= Condylion ( pct cel mai posterior si superior de pe curbura procesului condilian)
E= punctul E (proiectia Kdl pe S-N)
L=punctul L ( proiectia Pg pe S-N)
Po=Porion ( pct cel mai superior al conductului auditiv osos)
Ar= Articulare ( pct de intersectie a clivusului cranian cu marginea posterioara a apofizei
condiliene)
Go=Gonion (pct construit din intersectia bisectoarei unghiului format dintre tangent la
marginea bazilara si la ramul asendent mandibular)
Me= Menton ( pct cel mai inferior al simfizei mentoniere)
Gn= Gnathion ( pct construit in intersectia bisectoarei unghiului format dintre tangent la
marginea bazilara si din N-Pg)
Pog= Pogonion (pct cel mai proeminent al simfizei mentoniere)
Id= Infradentale ( pct cel mai proeminent al corticalei mandibulare)
B= punctual B Downs (pct cel mai infundat al corticalei mandibulare)
Pr= Prosthion (pct cel mai proeminent al corticalei alveolare maxilare)
Nsa= spina nazala anterioara
Nsp= spina nazala posterioara
A= punctual A Downs (pct cel mai infundat al corticalei alveolare maxilare)
Ptm= Pterigomaxilare
I= incisale superior
i= incisale inferior
38. CLASIFICAREA ANOMALIILOE DENTO-MAXLARE DUPA ANGLE
Criteriul de clasificare a lui Angle este cel ocluzionist. Se bazeaza pe teoria fixarii
molarului de 6 ani superor (maxilarul este fix) fata de M de 6 ani inferior (mandibular
este mobila)in sens sagittal. Considera acesti dnti ca puncte fixe anatomice in cadrul
maxilarelor.
Angle clasifica anomaliile dento-maxilare in 3 clase:

CLASA I: - ocluzia este neutrala (cuspidul MV al M1 sup angreneaza cu santul centro -V


al M1 inferior)- relatia interarcadica molara normal
- modificarile snt prezente in zona frontal, iar rapoartele scheletale si functiiloe
musculare sunt normale
Ex:- anomalii dentare isolate(rotatie, ectopie,etc)
- anomalii de grup(inghesuire, spatiere)
- tulburari de eruptie (precoce, tadiva)
- modificari de ocluzie din zona frontal
CLASA a II-a:- ocluzie distalizata la nivel molar (pozitie posterioara a mandibule fata de
maxilar)
- santul V al M1 inferior este situate in spatele cuspidului M-V al M1 sup cel
putin 2 mm
-prezinta 2 diviziuni:
a) diviziunea 1: -malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
- V-versia incisivului superior
- inocuzie sagitala pozitiva
- ocluzie adanca in acoperis
- activitate musculara normal
b) diviziunea 2: -malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
- palato-versia incisivilor centrali superiori
- inghesuire in zona frontal
- ocluzie adanca acoperita
- activitate musculara normal
CLASA a III-a:- ocluzie mezializata la nivel molar (pozitie anterioara a mandibulri fata
de maxilar) si ocluzie inversa frontal sau totala
- prezinta 2 forme:
a)prognatie adevarata: -malocluzie cu rapoarte mezializate
bilaterale
- prognatie mandibulara scheletala
-linguoversia incisivului inferior
- pozitia inferioara a limbii
-origine genetica sau endocrina
b) prognatie falsa:- malocluzie cu rapoarte mezializate biaterale
-retrognatie maxilara scheletala
- inghesuire dentara superioara
- origine congenitala
39. ANODONTIA
Anodontia= absenta unor dinti de pe arcadele dentare datorita lipsei de formare si
divizare a lamei dentare sau a distructiei germenilor dentari in stadia incipiente de
dezvoltare

Forme clinice:
-andontia D.T= totala sau partiala(redusa sau intinsa)
-andontia D.P= monodentara,pluridentara sau totala
Anodontia totala= lipsa tuturor dintilor dintr-o dentatie(f rar intalnita)
Etiopatogenie:
-factor primari:- ereditari
- genetici (Longdon Down, Marfan, Ellis von Creveld)
-factori secundari:- boli de sistem
- boli infectioase ( lues congenital)sau virotice
- disendocrinopatii
-tulburari metabolice
-intoxicatii cronice: alcoolism
Diagnostic:
-clinic: -facial: modificari ca la edentatul total
-oral: lipsa dintilor pe acada
- functional: tulburari masticatorii si fizionomice
-paralinic: - examen fotostatic: ca la edentatul total
- model de studiu: absenta dintilor de pe arcade
- OPT: absenta germenilor dentari
- tele-Rx: modificari scheletale si alveolare
-pozitiv: OPT
-diferential: - edentatia si incluzia dentara
Tratament:
-obiectivele tratamentului: -refacerea morfo-functionala a arcadelor
-obtinerea eficientei masticatorii
- obtinerea unei dimensiuni verticale normale a fetei
- obtinerea unui profil fizionomic
- in perioada copilariei se protezeaza provizoriu
- dupa pubertate se protezeaza definitiv
- mijloace de tratament: -proteze totale din acrilat cu spirjin mucozal
- in perioada de crestere protzele se schimba odata la 6 luni pt a asigura
dezoltarea armonioasa a arcadelor
-dupa terminarea cresterii se fac proteze totale definitive
Anodontia partiala extinsa: prezenta a 1-2 dinti pe o rcada dentara, apare in sdr
Longdon- Down
Diagnostic:
-clinic: -facial: - modificari ca la edentatul total
- etajul inferior este micsorat
- buzele sunt infundate

- santul labio mentonier este accentuat


-oral: - lipsa unui nr mare de dinti
- micrognatism
- creste alveolare reduse
- dintii prezenti sunt asezati simetric
- dintii au anomalii de forma, pozitie si sunt redusi ca volum
- tulburari de ocluzie
-functional: tulburai masticatorii, fizionomice s fonetice
-paraclinic: - ex fotostatic: aspect facial ca al edentatului total
-modele de studiu: absenta unui numar mai mare de dinti
-OPT: absenta germenilor dentari
-Tele-Rx:- modificari scheletale si alveolare
-pozitiv: OPT
-diferential: edentatia, incluzia dentara
Tratament: - stimularea dezvoltarii maxilarelor
- stabilirea unor rapoarte intermaxilare normale
- dirijarea eruptiei dentare
- asigurarea paralelismului dintilor existenti
- refacerea morfo- functionala a arcadelor
40. DINTII SUPRANUMERARI
Def: existenta unui nr mai mari de dinti fata de nr normal al formulei dentare, datorat
supraproductiei lamei dentare. Ei pot fi erupti sau intraososi.
Forme clinice:
-dupa felul dentatiei:- dinti supranumerari in D.T( paramolari, distomolari)
- dini supranumerari in D.P. (meziodens, peridens)
-dupa morfologia lor:- d. dismorfi (meziodens)
- d. eumorfi (al III-lea incisiv central)
-d. bigeminati sudare a 2 dinti
-d. onostrofici- d inclusi
-dupa topografia lor : - in zona frontala (apar cel mai frecvent)
- in zona laterala (al III-lea PM secund)
- in partea orala
-dupa raportul lor cu arcada dentara:- d. erupti
- d. inclusi
- d. in curs de eruptie
Etiopatogenie:
-necunoscuta, dar exista multe teorii care dau explicatii:
-teoria celei de-a treia dentatii
- teoria atavica: reintoarcerea la formula ancestrala : 3 I, 1C, 4 PM, 3 M
- teoria divizarii mugurelui dentar

-teoria mugurilor adamantini multipli


- teoria evaginarii epiteliului adamantin
Clinic:
-facial: -apar modificari fizionomice
- sun situati in zona frontala
-oral: - prezenta lor pe arcada daca sun deja erupti
- pot fi aliniati, ocupand spatiul d. normali din serie
- pot produce incluzia d. normali din serie
- pot produce malpozitii dentare si inghesuiri dentare zonale
- produc dezechilibre ocluzale
- functional: tulburari masticatorii si fizionomice
Paralinic: modele de studiu, OPT, tele-Rx
Diferential: cu d. temporari restanti pe arcada
Tratament: - indepartarea d. supranumerari( extractie, germectomie, odontectomie)
- alinierea d. normali din serie pe arcada
- echilibrarea ocuzie normale
41. ANOMALII DENTARE DE FORMA
Sunt tulburari din peroada de morfodiferentiere a germenilor dentari la nivelul
centrilor de crestere, manifestata coronar sau radicular.
Forme clinice:
-coronare usoare: in forma de cui, bob de orez, clapa de pian, etc
-monstruozitati coronare: d. giganti, germinati, fuzionati, baroc, Hutchinson, Moser
- tuberculi dentari: -Zuckerkandl- pe fata M-P a M temporari
- Carabelli- pe fata M-P a M1 sup
- Bolk- pe fata M-V a M2 sau M3 superior
- sixtum- la nivelul M1 inferior
-radiculare: radacini supranumerare, radacini normale, anomalii canaliculare
-paradentare: perle de smalt, dentinoame( extradentare, intradentare)
Etiopatogenie:
- etiologie: factori primari ( ereditari, genetici) sa secundari ( endocrinopatii, infectii,
traumatisme, iradieri)
- patogenie: la nivelul numarului ( in plus sau in minus) centrilor de crestere dentara
poate apare o activitate intensa, sczuta sau absenta care modifica morfologia dentara
Diagnostic:
-clinic: - tulburari dento- dentare ( inghesuire zonala)
- tulburari dento-alveolare
- tulburari ocluzale
- modificari fizionomice
Tratament:

- in cazul anomaliilor de forma a D.T. acestia trebuie extrasi timpuriu pt ca au radacini


puternice si greu de resorbit
- in cazul anomaliilor de forma a D.P. atitudinea terapeutica este in functie de
dimensiunea coronara a dintelui:
- dimensiune mica-> microproteza fizionomica
- dimensiune mare care a produs tulburari de dinamica mandibulara-> extractie si
protezare
42. Anomalii dentare de volum
Sunt tulburari din perioada de morfodiferentiere a germenilor dentari
Forme clinice:
-macrodontia- d. mai mari de volum- produc inghesuierea dentara primara
-microdontia-d. mai mici de volum- poate determina spatierea dentara
Etiopatogenia:
-factori primari(ereditari) sau constitutionali
Macrodontia
Forme clinice macrod. izolata sau localizata la un dinte (ic, c)
-macrod. generalizata-absoluta-s.i >35 mm
-relativa s.i normala, >1/3 bizigom
Diagnostic
-pozitiv :-suma dimens MD a celor 4 I sup >35 mm sau decat 1/3bizigom
-OPT depistare precoce cand fiecare mugur a I sup se proiecteaza pe
2 dinti temporari; sau mugurii IL sunt vecini cu cei ai PM
-clinic :apare inghes dentara, malpozitii, tulb ocluzale, fizionomice ,fonatorii
Tratament:
-cand este depisata precoce se face extractia seriata dupa Hotz ?
-cand e depistata tardiv- extr in scop orthodontic si se aliniaza dintii cu aparate
Biomecanice mobilizabile sau fixe
Microdontia
Forme clinice
-microdontie izolata sau localizata la undinte
-microdontie generalizata-absoluta- s.i <28
-relativa -.s.i in limite normale, <1/3 bizig
Diagnostic:
-pozitiv- suma dimensiunilor MD a celor 4 IS <28
-clinic: apare spatierea dentara cu treme si diasteme, ocluzie adanca sau intercalate
Tratament:
-fara tratament cand exista echilibru ocluzal si functional
-restaurari coronare pt toti dintii

43.Anomalii dentare de pozitie


-modif ale dintilor in cele 3 planuri ale spatiului
*in plan orizontal: -versia (inclinarea axului dintelui )
-gresia miscarea corporeal a d
-rotatia -in jurul axului sau (centrica) sau in jurul unei muchii
a dintilor (excentrica)
*in plan vertical spre planul de ocluzie(suprapozitie)
-spre radacina d .(infrapozitie)
Etiopatogenie:
-factori primari- ereditari mai ales la IL
-genetici in unele sindr (turner, down)
-boli congenitale in despicaturile maxilo-palatine
-factori secundari-locali din timpul formarii mugurelui dentar
-mecanici: d supranumerari, persistent D.T
Diagnostic
-Clinic-facial tulburari fizionomice
-oral pot aparea inghesuiri dento-alveolare
-tulburari ocluzale
-functional tulburari in dinamica mandibulara
-Paraclinic OPT- depistare precoce
-Pozitiv :clinic si OPT
-Diferential: anomalii dentare de sediu:ectopia, transpozitia
Tratament:
Principii de tratament :
-crearea spatiului pierdut de pe arcada
-alinierea dintilor
-echilibrarea ocluziei dentare
-cea mai dificila miscare de realizat este cea de intruzie pt ca dintele opune o maxima
rezistenta
-cea mai instabila redresare este derotatia dentara pt ca exista riscul de recidiva datorita
tensionarii fibrelor periodontal
Mijloace de tratament :
-aparatele biomecanice mobilizabile ofera posib limitate de redresare dentara, iar
controlul miscarii este incert
-aparatele biomecanice fixe ofera posib de redresari dentare in toate sensurile si control
maxim al miscarii dorite
44.Ectopia dentara

Def: eruptia unui dinte in afara perimetrului arcadei dentare, dar care topographic
pastreaza proiectia lui pe arcada
Forme clinice:
-ectopia de canin, molari de minte, PM
Etiopatogenie:
-factori primari: ereditari sau genetici
-factori secundari endocrini, metabolic, disfunctionali, locali
Locali:-cauze ce tin de d. ectopic
-existenta unui obstacol in calea eruptiei
-lipsa spatiului pe arcada
Diagnostic:
Clinic:
-facial:-buza sup bombata in ectopia V de C sup
-buza sup infundata in ectopia P de C sup
-oral : -in ectopia de C sup mai multe situatii:
* C neerupt- dar apare o bombare V sau O
*C in eruptie incomplete (mezio-infrapozitie)
* C erupt complet V sau P
- apar tulburari pe arcada: discontinuitate, inghesuire,migrari dentare
-in ectopie P apare angrenajul invers
-functional :tulburari fizionomice, fonatorii
Paraclinic: -ex fotostatic
-model de studiu
-rx cu film muscat,opt
Tratament:
Principiile de tratament difera daca ectopia de C este
-simptom in cadrul altei anomalii
-entitate clinica aparte
Etapele tratamentului:
-descoperirea cauzei si indep factorului existent
-obt spatiuluu pe arcada daca s-a pierdut
-in cazul ectopiei orale se face saltul? Articular
-aliniera d. ectipici prin distalziarea si palatininzarea lor
-contentia
Tipul tratamentului:
-profilactic: -asigurarea dezv normale dento maxilare
-interceptiv inlaturarea cauzei
-normal-mijl biomecanice mobilizabile sau fixe
-tardiv-chirurgical-ortopedic prin extractive dentara in scop orthodontic

45.Incluzia dentara
Def : ramanerea unui dinte complet format in interiorul osului sau in partile moi, dupa
termenul normal de eruptie, fara tendinta de a erupe
Forme clinice:
-cele mai frecvente: incluziile de C, M3,PM2,IC; dinti supranumerari
-cele mai rare:incluzii de Pm1, IL, M1, M2
Etiopatogenie:
-factori primari: -ereditari
-genetici-in cadrul unor dsr complexe (Down)
-anomalii congenital despicaturi labio-palatine
-factori secundari boli de sistem, disendocrinopatii, intoxicatii cr. cu
medicamente, tulburari metabolice; locali
Locali:
-cauze care din de d. inclus
-cauze care ti de ref invecinata
Diagnostic:
Clinic: -facial nu apar modif
-oral: -persisenta unui D.T pe arcada peste timpul normal de efoliere
-absenta d de pe arcada
-spatiul necesar pe aarcada poate fi pastrat, micsorat sau inchis
- d vecini sunt inclinati spre bresa
-apare o bombare osoasa V sau O
-functional tulburari fizionomice, fonatorii
-tulburari reflexe :mecanice, nervoase, infectioase, tumorale
Paraclinic: rx retrodentara cu film muscat sau OPT\
Pozitiv: clinic si radiographic
Diferential :-eruptie intarziata se manifesta la un gr de dinti
-hipodontie-absenta germenului dentar
-edentatie:-extractie in antecedente
-reincluzie
Tratament :
-chirurgical orthodontic -crearea spatiului pe arcada
-indepartarea cauzei etiologice
-expunerea chirurgicala a d. inclus
-ancorarea dintelui
-tractiunea lui la arcada
-chirurgical redresare chirurgicala intraaleveolara
-odontectomia d inclus in pozitii nefav
-reimplantare alui daca exista spatiu pe arcada

46.Transpozitia dentara
Def: inversarea locurilor pe arcada a 2 dinti invecinati
Forme clinice:
-transpozitie completa (totala) cand ambii dinti au schimbat locurile si sunt aliniati pe
arcada
-transpozitie incomplete(partiala)-cand ambii dinti stau fata in fata si linia arcadei trece
printre ei sau unul este aliniat de celalalt ectopic
Etiopatogenie:
-factori locali tulburari de eruptive :secvente inversate,intarzieri in eruptive
-tulburari in exfolierea D.T
-tulburari in form. gemenilor dentari
Diagnostic:
Clinic: -facial tulb estetice
-oral schimbarea locului, cauza
-scurtari ale arcadei dentare
-devierea liniei mediene interdentare
-malpozitii dentare
-functional: interferente ocluzale
Paraclinic: -modele de studiu se apreciaza spatiul de pe arcade
-OPT- rapoartele cu structurile invecinate
Pozitiv: clinic si paraclinic
Diferential:intre formele clinice
Tratament:
in transpozitia completa:
-nuse intervine daca nu sunt tulb fizionomice si de dinamica mandibulara
- in transpozitia de C-IL- se slefuieste C si se pune o microproteza fizionom pe IL
-in transp. de C- PM1- se fac remodelari artificial ale PM
In transpozitia incompleta:
-cand este depistata precoce, se incearca aducerea in pozitie corecta
-cand este depistata tardiv, se incearca aducerea in transpozitie completa sau in pozitie
corecta
Frecventa:
-intre C si IL la mand
-Intr C si PM1 la max
47.Forme clinice ale dizarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara (diastema)
Def:prezenta unui spatiu interincisiv (sup sau inf) mai > 2 mm
Forme clinice:
dpdv anatomic:

-diastema cu coronae paralele:-fren lat sau cu insertie joasa; un sept osos;


hipodontia IL; microdontia
-diastema cu corone convergente :meziodens neerupt; ontodom; fren lat cu
Insertie inalta;
-diastema cu coronae divergente: fren cu insertie joasa, inocluzie orizontala de
C sup; lipsa de spatiu; rotatia IC sup
dpdv al varstei:
-diastema tranzitorie-in prima etapa a D.M. , in stadiu de ugly duckling
-diastema fiziologica- in D.T.
-diastema patologica apare secundara altei anomalii
dpdv al relatiei dintre radacini : -diastema cu rad paralele
-diastema cu rad conv
-diastema cu rad div
48.Etiopatogenia dizarmoniei dento-alv cu spatiere dentara
factori primari
-ereditari: microdontia, fren labial hipertrofic cu implantare joasa, suture largi
interincisive
factori secundari:
-endocrini: acromegalia juvenila, hipotiroidism (macroglosie)
-disfunctionali: respiratie orala, sugerea degetului, deglutitie protruziva (prodontia
superioara )
-locali: hipodontie de IL, incluzia, C sup, Meziodens inclus, fractura intermaxilara
redusa defectuos, etapa de dezv normala a D. M
49.Elemente clinice si paraclinice in diag disarmoniei dento-alveolare cu spatiere
dentara
Diagnostic:
Clinic:
-facial: nu apar modificari
-oral: -apare un spatiu interincisiv sup sau inf de 2-10 mm
-arcada dentara este discontinua la nivel incisive
-pozitia coroanelor IC poate fi paralela, convergenta sau divergenta
-poate aparea o formatiune patologica pe linia mediana(fren lat si jos inserat,
meziodens)
-apare o criza de spatiu pt IL(in cazul diastemei falsa)
-apare un exces de spatiu prin hipodontia IL
-suma incisiva poate fi mai mica de 28mm(microdontie)
-functional - Tulburari fizionomice,fonatorii(sigmatism)
-Copilul scapa saliva in timpul vorbirii
-Pot coexista obiceiuri vicioase sau disfunctii(au produs o diastema

falsa
Paraclinic
OPT- ofera date despre- *cauza diastemei(sept osos gros interincisiv; hipodontia IL; C
inclusi in pozitie orizontala/oblica; meziodens; odontom/chist neodontogen)
*directia rad (paralela;convergenta;divergenta)
*gradul de dezv a rad (apex inchis/deschis )
-Diferential : se face intre formele clinice ale diastemei

50.Principii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara


Principiile de trat difera dupa- cauzele diastemei; marime; topografierea; dezv ocluzala;
dezv rad
Obiective:
Diastema fiziologica- nu necesita trat, se autoregleaza odata cu dezv dentitiei
Diastema tranzitorie- se inchide pe masura ce coboara C
Diastema patologica- este un simptom si se trat odata cu anomalia de baza
Diastema adevarata :
-depistata precoce se indeparteaza cauza si se inchide ortodontic
- depistata tardiv - se trateaza chirurgical-ortodontic sau se inchide prin lucrari protetice
ETAPELE TRAT
1 Indepartarea chirurgicala a cauzei(septotomie,frenectomie,ext meziodensului)
2 Inchiderea diastemei inaintea inchiderii apexurilor IC
3 Contentia pt a preveni recidiva
In functie de cauza care a produs diastema abordarea terapeutica este urmatoarea:
*hipodontie de ILsup se extrag ILt pt a pemite mezializarea Cp
*incluzie de C se rezolva incluzia pt a nu presa rad IC
*dinti supranumerari- se extrag
*fren labial lat- se extirpa frenul si se inchide diastema
*sept osos- dupa 8 ani are loc autoreglarea
*disfunctii si obiceiuri vicioase- deconditionarea si exercitii functionale de
miogimnastica
Tipul tratamentului
PROFILACTIC
-depistarea cauzei diastemei
-se supravegheaza pac
-se face profilaxia obiceiurilor vicioase si a disfunctilor
INTERCEPTIV

-se face la 4-8ani


-se indeparteaza cauza diastemei
-se supravegheaza pac pt a nu apare recidiva
NORMAL
-se indeparteaza chirurgical cauza diastemei
-se inchide diastema cu mijloace biomecanice mobilizabile/fixe
-se face contentia
TARDIV
-chirurgical-ortodontic- indepartarea cauzei pe cale chirurgicala si inchiderea cu ap
mecanice fixe
Mijloace de tratament :
- ap biomecanic mobilizabil cu arcuri diapazon si arc vestibular
- ap biomecanic cu arcuri segmentare cu tractiune reciproca
-ap biomecanic fix poliagregat
- contentie provizorie cu placa Hawley/ligaturi in 8
-contentie permanenta cu sarma torsadata
51.Dizarmonia dento-maxilara cu inghesuire dentara : forme clinice
Dupa gradul de inghesuire dentare:
Inghesuire dento-maxilara usoara: lipsa de spatiu 2-4 mm
Inghesuire dento-maxilara medie: lipsa de spatiu 3-5 mm
Inghesuire dento-maxilara grava: lipsa de spatiu peste 5 mm
Dupa topografia inghesuirii dentare:
Inghesuire dento-maxilara frontala: zona incisiva
Inghesuire dento-maxilara intermediara: zona canina
Inghesuire dento-maxilara laterala: zona premolara-molara erupta
Inghesuire dento-maxilara posterioara: zona molara care va erupe
52.Dizarmonia dento-maxilara cu inghesiure : etiopatogenie
Factori primari:
-ereditari : ereditate incrucisata (maxilare mici si dinti mari), macrodontia, dinti
supranumerari, fenomene atavice (schimbarea cronologica a eruptiei dentare), fenomele
proterogenetice (reducerea filogenetica a maxilarelor in neconcordanta cu numarul sau
volumul dintilor).
Factori secundari:
-endocrini : -hipotiroidism,
-hipogonadism.
-disfunctionali : resperatia orala, sugerea degetului, deglutitia protruziva.
-locali : -caria dentara si extractia precoce a dintilor temporari,
-migrarile dentare (mezializarea molarilor permanenti),

-traumatisme dento-alveolare cu pierderea dintilor,


-dinti supranumerari erupti,
-dinti temporari persistenti pe arcadele dentare.
53. Elemente clinice si paraclinice in diagnosticul dizarmoniei dento-alveolare
cu inghesuire dentara.
In D.T. apar urmatoarele semne patognomonice :
-> Clinic : oral -inghesuirea este rara,
-spatiul se creeaza odata cu potentialul de crestere eruptiva a
incisivilor permanenti,
- inghesuirea se poate datora prezentei unor dinti supranumerari,
-dinti cu anomalii de forma ;
-> Paraclinic : radiologic-depistare precoce a macrodontiei, daca dimens unui I sup
in stadiul de germene coincida cu dimensiunea a 2 incisivi temporari erupti.
In D.M. apar semnele :
->Clinic: -facial-tulburari fizionomice in zambet;
-oral -incisivii sunt inghesuiti,
-malpozitionati sau rotati;
- apar tulburari ocluzale (angrenaje inverse);
- tulburari in fonatie (paradislalia) ;
- gradul de inghesuire dentara este diferit dupa forma clinica :
-Inghesuire dentara usoara : deficit de spatiu frontal 2-3 mm ; zona dentara laterala
integra ; exista spariu pentru canini si molarii secunzi permanenti ;
-radiologic - rel dimensionale favorabile intre dintii temp si permanenti
-Inghesuire dentara medie : deficit de spatiu frontal 3-5 mm ; zona dentara lat
integra ; spatiu redus pt canini si molarii secunzi permanenti ;
-radiologic : spatiu pensat pt canini si criza de spatiu pt molarii secunzi
permanenti.
-Inghesuire dentara grava : deficit de spatiu frontal de peste 5 mm ; caninii temp
sunt absenti sau au resorbtii radioculare avansate ; zona lat dentara este afectata
prin carii complicate sau edentatie ; spatiul pt caninii si mol sec permananti este
absent ; apar reactii periodontale, musculare, articulare ;
-radiologic :rel dimens nefavorabile intre dintii temporari si permanenti.
In D.P. apar ca semne patognomonice :
->Clinic :-facial-tulburari fizionomice de zambet
-oral -frontalii sunt aliniati,
-incep sa se inghesuie odata cu eruptia M secunzi si de minte ;
-zona frontala este aliniata dar molarii doi sau trei erup malpozitionati.

->Paraclinic : radiografic : lipsa sde spatiu in zona posterioara molara.


-> Pozitiv : clinic si paraclinic (opt, modele studiu)
-> Diferential : intre formele inghesuirii dento-maxilare.
54. Principii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu inghesuire dentara
Obiective :
Dizarmonie dento-maxilara tranzitorie :
-se autoregleaza odata cu cresterea maxilarului
-daca nu se autoregleaza, trebuie creat spatiu pe arcada
Dizarmonie dento-maxilara primara :
- diag. precoce la 6-7 ani -> creare de spatiu prin extractii dirijate dupa Hotz
- diag. tardiv la 12 ani -> creare de spatiu prin extractii in scop ortodontic
Dizarmonie dento-maxilara secundara :
- creare de spatiu prin : slefuiri selective a DT , expasiune in cazul endoalveoliei ,
disjunctie in cazul endognatiei , distalizare in cazul mezializarilor laterale ,
extractii in scop ortodontic ;
-alinierea dintilor pe arcade cu ajutorul aparatelor biomecanice mobile+fixe;
Dizarmonie dento-maxilara tertiara :
- obtinere de spatiu prin extractii in scop ortodontice ,
- alinierea dintilor pe arcadele dentare ;
Dizarmonie dento-maxilara medie :
- se analizeaza : -deficitul de spatiu de pe arcadele dentare , starea zonei dentare
laterale , gr de supraacoperire incisiva , tipul de crestere cranio-faciala ;
Dizarmonie dento-maxilara grava :
-tratament chirurgical ortodontic ;

Tipul tratamentului:
Profilactic : - se face in D.T.
- se depisteaza precoce si se iau masuri impotriva cauzelor
Interceptiv : -se face in D.T.
- se depisteaza cauza inghesuirii
- se face o terapie cauzala si functionala;
Normal : - se face in D.M. pana la 12 ani
-se creaza spatiu, se aliniaza dintii inghesuiti,
-se utilizeaza toate manoperele terapeutice si toate tipurile de aparate;
Tardiv : - se face in D.P.dupa 12 ani,
- se trateaza efectele cauzale
-se creaza spatiu si se aliniaza dintii inghesuiti prin terapie chirurgicala
ortodontica si aparate biomecanice fixe;

Mijloace de tratament:
- Ap. pasive ,
-Ap.biomecanice mobilizabile + fixe,
-Ap. functionale simple sau activatoare,
-Ap. intra-extraorale.
55. Forme clinice ale ocluziei deschise
Def.: lipsa de contact interdentar la nivel vertical, deoarece dintii nu ajung la planul de
ocluzie;
Dupa cauza ocluziei deschise:
-ocluzie deschisa dismetabolica-scheletala ;
-ocluzie deschisa prin interpozitie-functionala ;
Dupa localizare :
-ocluzie deschisa frontala-zona incisiva ;
-ocluzie deschisa fronto-intermediara : zona incisivo-canina;
-ocluzie deschisa fronto-laterala: zona incisiva pana in zona molara ;
-ocl. deschisa laterala : zona premolara-molara sau zona molara ;
Dupa gravitate :
-ocl. deschisa grava-scheletala ;
-ocl. deschisa medie-functionala ;
Dupa varsta :
-ocl. desch redus : 9-10 ani ;
-ocl. desch. medie: 10-18 ani ;
-ocl. desch. extrema: 16-35 ani ;
Dupa gradul de inocluzie verticala :
-pana la 6 mm ;
-peste 6 mm ;
-peste 12 mm.
56. Etiopatogenia ocluziei deschise
Factori primari :
-ereditara : prin marimea maxilarelor, dimensiunea spatiului endooral al limbii, tipul de
rotatie maxilara si faciala, tiparul cresterii condiliene, tiparul eruptiei dentare.
-genetice (acondroplazia)
Factori secundari :
-dismetabolici : rahitism (produce deschiderea unghiului goniac determinand un decalaj
intre cele 2 maxilare care nu mai poate fi compensat de cresterea dento-maxilara ;
-disfunctionali : -obicei vicios de sugere (deget, buza inf, obraji, suzeta) inhiba
dezvoltarea verticala a arcadei si impiedica erupria incisivilor ;

-interpozitia limbii in zona frontala sau laterala a arcadelor in postura sau


deglutitie (sindromul protruziv anterior complet, deglutitia unilaterala, deglutitia
bilaterala)
-tulburarile de fonatie ;
-locali :
-timpul indelungat care trece de la pierderea dintilor temporari frontali pana la
eruptia I permanenti favorizeaza interpozitia limbii ,
- tulburarile fonetice si de deglutitie ;
-afect. ATM fac ca mandibula sa ia pozitii antalgice cu interpozitia limbii ;
-cicatricile cheloide retractive din vestibulul cav orale au rol de franare a eruptiei
dentare ;
-inghesuirea dento-maxilara primara sau secundara poate determina interpozitia
dentare ;
-rotatia posterioara mandibulara poate determina deschiderea ocl. incisiva cand
supraacoperirea incisiva nu este suficienta ;
-eruptia molarilor de minte poate determina o inaltare a zonei post. cu deschiderea
ocuzala. incisiva cand rapoartele ocluzale sunt cap la cap ;
-iatrogenia din cursul tratamentelor ortodontice
57. Elemente clinice si paraclinice in diagrosticul ocluziei deschise
Semne patognomonice in ocl. deschisa scheletala :
-> Clinic:
- facial -etaj inf. marit;
-fanta labiala deschisa si este vizibila marginea incizala a incisivilor superiori ;
-sant labio-mentonier sters ;
-profil convex ;
-mandibula are o pozitie anterioara ;
- oral - anomalii de structura aincis sup;
-arcade dentare ingustate si alungite ;
-arcade dentare nedezvoltate in sens transversal si vertical ;
-planul de ocl. frontala prezinta o concav. supreioara ;
-bolta palat. ingustata si adanca cu versanti abrupti ;
-parodontiu marginal hipertrofic ;
-inocl. verticala la un nr. mare de dinti ajungand pana in zona laterala ;
- functional tulburari fizionomice, de deglutitie, fonatie, (sigmatism, dislalie)
masticatie , respiratie, spasme musculare.
-> Paraclinic :
teleradiografie de profil : unghi marit SNA, FMA, Go, Kdl ; distante marite N-Nsa, plan
mx-plan md, rotatia post a md.
In ocl. deschisa functionala frontala apar ca semne patognomonice :

-> Clinic :
-facial : -etaj inf. normal ;
-fanta labiala deschisa ;
-sant labio-ment normal ;
-profil convex prin procheilie sup ;
-md are o poz normala.
-oral: -struct dentara neafectata;
-endoalveolie;
-infraalveolodontie sup sau si inf;
-inocluzia verticala apare la un nr limitat de dinti ;
-functional : -tulbur. fizionomice, de deglut, fonatie, masticatie.
In ocl. deschsa functionala laterala apar :
->Clinic :
-oral - inocluzie verticala la nivelul premolarilor ;
-premol sunt in infraalveolodontie ;
-poate fi unilat sau bilat ;
-functional - tulburari de deglutitie si masticatie ;
-> Pozitiv : -dupa gradul de inocl verticala, nr de dinti implicati, tulburari functionale si
modificari tele.
-> Diferential :- intre formele ocl deschise.
58. Principii de tratament a ocluziei deschise
-> Principiile difera dupa :
-varsta pacientului ;-forma clinica ;-gravitatea inocl verticale ;-nr dinti implicati ;-cauza
ocl. deschise ;-profilul pacientului.
-> Obiective :
-O.D. scheletala : inhibarea cresterii verticale, inchiderea ocl deschise, contentie.
-O.D. functionala : indepartarea factorilor disfunctionali, stimularea eruptiei dentare,
realizarea rapoartelor verticale de acoperire minima.
-> Tipul tratamentului:
- Profilactic: - in D.T. se inlatura cauzele declansatoare ( profilaxia rahitismului, obiceiuri
vicioase si a disfunctiilor)
-Interceptiv : -se face in D.T.- se depisteaza cauza ocluziei deschise;
- se face o terapie cauzala si functionala prin mijloace
terapeutice ortodontice;
-Normal: - se face cat mai rapid dupa depistare
- se indeparteaza factorii cauzali
-se inchide inocluzia verticala prin terapie ortodontica sau ortopedica
-se asigura contentia pana la terminarea cresterii reziduale;
-Tardiv : -se face in D.P. dupa 12 ani
-se trateaza efectele cauzale

-se inchide inocluzia verticala prin terapie ortodontica sau chirurgicala


ortodontica;
Mijloace de tratament:
-ap. functionale simple (scut lingual, scut V ) sau activatoare;
-ap. biomecanice mobilizabile sau fixe;
-tractiuni elastice intermaxilare verticale;
-ap. intra-extraorale;

59. Forme clinice ale ocluziei adanci


Dupa mecanismul de producere:
-ocl. adanca prin supraocluzie incisive
-ocl adanca prin infraocluzie molara.
Dupa etiologie :
-ocl. adanca primara (genetica- in capac de cutie)
-ocl. adanca dobandita (falsa- in acoperis)
Dupa gravitate :
-gradul I supraacoperire pana in 5 mm ;
-gr. II supraacoperire intre 5-9 mm;
-gr. III- supraacoperire peste 9 mm.
60. Ocluzia adanca in acoperis: etiopatogenie diagnostic si principii de
tratament
Etiopatogenie :
Factori secundari : -disfunctionali : obiceiul vicios de sugere a policelui, respiratie orala,
sindrom lingual anterior incomplet.
Diagnostic :
Clinic :
-facial : -etaj inf. micsorat ;
-sant labio mentonier accentuat ;
- buza sup hipotona ;
-incisivii sup stau pe buza inf sau buza inf este in spatele incis sup ;
-profil convex.
-oral : -arcade dent ingustate si alungite ;
-prodentie sup ;
-supraocl. incis inf ;

-retroalveolodontie inf ;
-spatiere dentara sup. falsa ;
-inghesuire dentara inf ;
-bolta palat adanca ;
-muc palat traumatizata da incis inf (forma traumatizanta)
-ocl. disatalizata(cls II angle div 1)
-inocl sagitala pozitiva ;
-curba spee accentuata ;
-curba de ocl denivelata in zona frontala ;
-in rel de postura se pastreaza supraocl. inc. inf. iar spatiul lateral de inocluzie
fiziologica este normal 2-4mm ;
-functional :-tulburari fizionomice, deglutitie, dinamica md,fonatie, masticatie, respiratie,
spasme musculare.
Paraclinic :
-fotostatic-ca la ex clinic ;
-modele de studiu-arc dent ingustate si alungite, cand este asociata la clasa II\1.
-tele. unghiuri micsorate FMA, unghiuri alveolare, dentare, scheletale modificate cand
este asociata cl II div 1
Pozitiv : examinare clinica si paraclinica
Diferential : intre formele clinice ale ocl adanci
Principii de tratament :
-sunt apl dupa :-varsta pacientului,
- forma clinica,
-gravitatea ocl adanci,
-se trateaza in cadrul anomaliei clasa II\1.
61. OCLUZIA ADANCA ACOPERITA : ETIOPATOGIENIE, DIAGNOSTIC,
PRINCIPII DE TRATAMENT
Etiopatogenie:
Factori primari: ereditara- prin transmitere familiala si apare in toate edentatiile( forma
primara)
Factori secundari:- disfunctionali:- forma primara este detrminata de hipertonia buzei
superioare( detemina palatinizarea inciziva) si de hipertonia muschilor maseteri
( determina infraocluzia molara)
- forma dobandita poate fi determinata de obiceiul vicios de
muscare a buzei superioare
Diagnostic:A) in ocluzia adanca acoperita dobandita apar urmatoarele semne
patognomonice:

-clinic: -facial:- etajul inferior al fetei este normal sau micsorat


- santul labio-mentonier este accentuat
- tonusul buzei superioare este normal
- buza inferioara este ingrosata
- profilul este convex cand este asociata cu ocluzie distalizata ( clasa II/2)
-oral:- supraocluzia incisiva superioara
- incisivii inferiori au pozitie normala
- bolta palatina larga
- ocluzie distalizata molara ( clasa II Angle, diviziunea 2)
- curba Spee accentuata
- curba de ocluzie denivelata in zona frontala
- in relatia de postura se pastreaza supraocluzia incisiva superioara, iar spatiul
lateral de inocluzie fiziologica este normal ( 2-4mm)
- functional: - tulburari fizionomice, de dinamica mandibulara, deglutitie, fonatie
(sigmatism, dislalia), masticatie, spasme musculare
-paraclinic: - fotostatic: ca la examenul clinic
- modele de studiu: argade dentare inguste si scurtate cand este asociata cu
clasa II/2
- tele-Rx de profil : unghiuri micsorate FMA, alveolare, dentare, in asociere cu
clasa II/2 unghiurile scheletale sunt modificate
B ) In ocluzia adanca genetica apar urmatoarele semne patognomonice:
- clinic: -facial: - etaj inferior micsorat
- sant labio-mentonier sters
- tonusul buzei superioare normal
- profilul este concave cand este asociat cu o ocluzie mezializata molara
(cls III)
- menton proeminent
- unghi goniac inchis
- tipar de crestere facial hipodivergent
- oral: - poate fi asociata clasei a III-a Angle cu ocluzie inversa frontala sau totala
- in sens sagital ocluzie neutral sau mezializata molara sau canina
- schimbarea axelor central incisive
- abrazie pe fata vestibulara a incisivilor superiori
- afectare periodontal
- functional: -tulburari fizionomice, de dinamica mandibulara,
deglutitie( deglutitie sublinguala), fonatie( stigmatism, dislalia), masticatia(tip
tocator), spasme muscular, articulare
-paraclinic: - fotostatic: ca la un examen clinic
- modele de studiu: arcada dentara inferioara alungita
- tele-Rx de profil: unghiuri micsorate FMA-Go, unghiuri scheletale modificate
cand este asociata la cls III Angle
-pozitiv: examinare clinica si paraclinica

-diferential: intre formele clinice ale ocluziei adanci


Tratament:
Principii de tratament dupa: - varsta pacientului
- forma clinica
- gravitatea ocluziei adanci
- cauza ocluziei adanci
- profilul pacientului
Obiective:- ocluzia adanca acoperita dobandita:- ingresia dintilor superiori
- nivelarea curbei Spee
- contentie
- ocluzie adanca genetica:- vestibularizarea incisivilor superiori si inferiori
- ingresia dintilor superiori
- extruzia dintilor laterali
- nivelarea curbei Spee
- contentie
-ocluzie adanca dobandita:- efectuarea saltului articular
- ocluzia adanca nu se trateaza pt ca reprezinta factorul
de contentie naturala pentru ocluzia inversa frontal
Tipul tratamentului:
- profilactic: - se face in dentitia temporara
- se inlatura cauzele declansatoare( profilaxia alimentatiei cu alimentative de
consistent dura a obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor)
- interceptive: - se face in dentitia temporara
- se depisteaza cauza ocluziei adanci
-se dirijeaza eruptia si ocluzia incisive
- se face o terapie cauzala si functional
-normal: - se face cat mai repede dupa depistare
-se indeparteaza factorii cauzali
- se dirijeaza eruptia si ocluzia incisive prin terapie ortodontica
- se schimba tiparul scheletal prin terapie ortopedica
- se corecteaza supraacoperirea frontal si axele dentare incisive
- se corecteaza infraocluzia molara
- se asigura contentia pana la terminarea crestei reziduale
- tardiv: - se face in dentatia permanenta dupa 12 ani
- se acopera supraacoperirea frontal si axele incisive
- se realizeaza contentia
- ultratardiv: - se face in dentatia permanenta, la adult
- se face cu tratament ortodontic , protetic si in cazurile grave, chirurgicalortodontic

Mijloace de tratament:- aparate biomecanice mobilizabile(placa palatine cu platou


retroincizal),fixe sau activatoare
- aparate intra-extraorale
62. ETIOPATOGENIA ANOMALIEI DENTO-MAXILARE CLASA A II-A
DIVIZIUNEA I
Etiopatogenie:
Factori primari:
- ereditari:- forma, dimensiunea maxilarelor si configuratia boltii palatine poate
avea o transmitere familial, care este vizibila la nastere
- la unele grupe de populatie apare biproalveolia( rasa neagra) si
compresiunea de maxilar ( populatia britanica)
- genetici: sindromul Marfan , Pierre- Robin
Factori secundari:
-endocrini: nanismul hipofizar
-dismetabolice: rahitismul produce o compresiune de maxilar la actiunea fortelor
functionale, avitaminoza vitaminei D
-disfunctionale:- respiratia orala determina o hipotonicitate a muschilor
pterigoidieni externi care produc distalizarea mandibulei, iar hipertonicitatea muschilor
maseteri si buccinators produc compresiunea de maxilar
- obiceiul vicios de sugere(deget, limba, buza inferioara, suzeta)
inhiba dezvoltarea transversal a maxilarelor
- sindromul lingual protruziv anterior incomplete determina o
proalveolie superioara
-locali: - alimentatia artificial incorecta a sugarului induce producerea primei
mezializari a mandibulei si inca din dentatia temporara se instaleaza ocluzia distalizata,
care va fi transmisa si dentatiei permanente
- intarzierile in eruptia dintilor permanenti cu retentia prelungita a dintilor
temporari, determina intarziere in reglarea ocluzala
- pierderea premature a dintilor temporari superiori din zona de sprijin
laterala determina migrari ale molarilor primi permanenti, cu instalarea ocluziei
distalizate
68.ELEMENTE DE BIOMECANICA ORTODONTICA :CLASIFICAREA
FORTELOR ORTODONTICE
1) dupa actiunea lor:-forte ortodontice (50-100g)
.
-forte ortopedice (250-300g)
2)dupa locul aplicarii:-f.extraorale:postero-anterioare si antero-posterioare
.
-f.intraorale
3)dupa intensitatea fortei:

-forte subliminare<presiunea sangvina intracapilare(nu produce modificari)


-f.usoare>pres.sangvina(produ e apozitie si rezorbtie in jurul dintelui,aplicate o
perioada de.timp lunga.
-f.medii:opresc circulatia sg intercapilara
se aplica intermitent cu durata scurta(pot fi nocive aplicate continuu)
-f.mari-indicate pt efecte ortopedice
-sunt.forte.distructive pt efect ortodontic
- produc necroza.osoasa
4)dupa ritmul de aplicare a.forteii:
-f.intermitente-caracteristice prin perioade de actiune si de repaus
-produse de aparate mobilizabile(12-18 h)/zi
-f.discontinue-caracteristice prin perioade de actiune si repaus
- produse de arcurile tehnicii fixe:edgewise clasic
f.continue-caract.prin perioade de actiune de intensitate constanta,nu necesita activarii
frecvente
Forta optima,trebuie sa aiba un caracter:
-sa fie minima
-sa produca imediat miscarea dintelui
-sa fie confortabila pacientului
-sa nu produca mobilitate dentare
Cele mai indicate:-forte continue de intensitate redusa
.
-forte intermitente de intensitate medie
69.TIPURI DE DEPLASARI DENTARE
Deplasarea dentara este o rezultanta intre marime si directia.fortei aplicate(F) si rezistenta
pe care o apun tesuturile(R)
F>R=>deplasarea dintelui
F< sau=R=>nu se deplaseaza dintele
Versie-miscare in sensul orizontal de inclinare a dintelui,unde coroana si radacina se
deplaseaza simultan dar de sens contrar
-realizata de arcurile rotunde pe sectiune de aparatele mobile si fixe
Gresie-miscare in sens orizontal,de translatie a dintelui,unde coroana si radacina se
deplaseaza simultan in acelasi sens
-realizata de surubul ortodontic al aparatelor mobile sau de arcuri rectangulare.

Rotatie-miscare in sens orizintal ,unde dintele se deplaseazain jurul axului lung radicular
-rotatie usoara->aparate mecanice active mobilizabile
-rotatie accentuata->aparate active fixe
Ingresie-miscare in sens vertical unde dintele se deplaseaza in axul lung al sau catre baza
maxilara
-cea mai dificila miscare
-se realizeaza cu aparate fixe
Egresia-miscare in sus verticala unde dintele se eplaseaza in axul lung al sau catre planul
de ocluzie
-cea mai usoara miscare
-realizata u aparate mobile sau fixe
Torque-ul:-deplasare a radacinei dintelui in sens VO in timpul ce coroana ramne pe loc
-realizata cu arcuri rectangulare de aparate fixe
Uprightingul(verticalizarea)-deplasarea radacinii M sau D,coroana ramanand pe loc
-realizata cu arcuri rectangulare de aparate fixe
Forte iatrogene-apar datorita medicului ortodont neexperimentat sau pacientului(nu
respecta indicatiile)
-apare:durerea dentara,mobilitate,hiperplazie periodontala,malocluzie,deplasari
dentare exagerate
70. CLASIFICAREA APARATELOR ORTODONTICE
1)dupa zona de aplicare:
Aparate intraorale:-monomaxilare:aplicate pe maxilar\mandibula cu actiune recipoca
-intermaxilare:aplicate concomitent pe maxilar si mandibula actionand
pe un maxilar cu punct de sprijin pe celalalt
-bimaxilar:aplicate si pe maxilar si pe mandibula si actioneaza pe ambele
-aparate extraorale:aplicate in reg invecinate cav oralefrunti ,barbie)
-aparate extraorale:aplicate in cavitatea orala si in afara
2)dupa modul de agregare:
-fixe-fixate pe dintii si pot fi indepartate doar de medic
-mobilizabile-cu elemente de gregare si pot fi indepartate si de medic si e pacient
-mobile-fara elemente de agregare mentinute prin contractiile musculare

3)dupa natura fortelor de actiune:


-Active:genereaza forte ortodontice si produc miscari dentare,stimuleaza sau inhiba
crestrea maxilarelor
-Pasive:-nu genereaza forte ortodontice
-mentime pozitia dintilor \ocluziei
71.INDICATIILE APARATELOR ORTODONTICE
Aplicarea unui aparat ort depinde de:
-starea generala si orala a pacientului
-starea de sanatate psihica a pac.
-starea de igiena orala
-motivatia si doleantele pacientului
-statusul odontal si periodontal
-consecintele asupra cresterii complexului dento-maxilar
-consecintele asupra functionalifatii ap.dento max
-consecintele asupra ocluziei
-consecintele asupra esteticii faciale
-consecintele asupra esteticii orale
-evolutia si dezvoltarea pe termen lung
-eventuale recidive
-abilitatea echipei medic-tehnician-asistent
Situatile in care sunt intalnite:
-ca solutii de tratament a a nomaliilor dento-maxilare
-ca elemente de mentinere si unui situatii clinice
-ca adjuvant in exercitiile de miogimnastica
-ca tratament preprotetic
-ca trat.prechirurgical
72.APARATELOR ORTODONTICE ACTIVE MOBILIZABILE:I.DICATII SI
ELEMENTE COMPONENTE
Indicatii:
-ca mijloc de tratament interceptiv a anomaliilor dento-max
-ca mijloc de trat activ a anomaliilor
-la pacientii cu igiena orala buna
-ca mijloc de. mentinere a unei situatii clinice
-ca mijloc de contentie a rezultatului terapeutic
Elemente componente:-baza placii
.
-elemente de ancorare
.
-elemente active

1)Baza placii
*element acrilic ce asigura sprijin pe suprafata. dento-alveolara si mucozala a cavitatii
orale
*transmite fortele ortodontice la nivelul dintilor si suportului subiacent prin elemente
active
*ofera baza de fixare a celorlalte elem ortodontice
*are.2 fete:-una mucozala.vine.in contact intim cu mucoasa
.
-una lucioasa
*placa palatina-in zona posterioara este rascroita sub forma unei curbe
(2mm).
-in zona fromtala pana la.colet(cingulum)
.
-in zona laterala pana la nivelul ecuatorului d/supr.ocl
*placa linguala-in zona posterioara pana la.fetele M de molarilor primi
permanenti/m2 temporari
.
-in zona frontala :colet/cingulum
.
-lateral:ecuatorul d/supr.ocl
.
-inferior:fundul de sac paralingual
73.APARATE ORTODONTICE MIXTE:INDICATII SI ELEMENTE
COMPONENTE idem 72??
Indicatii:
-ca mijloc de tratament interceptiv a anomaliilor dento-maxilare
-ca mijloc de tratament active a anomaliilor
-eficiente pana la varsta de 12-14 ani
-la pacienti cu igiena orala buna
-ca mijloc de mentinere a unei situatii clinice
-ca mijloc de contentie a rezultatelor terapeutice
Elemente component:-baza placii
-elem de ancorare
-elem active
-elem functionale:-planul inclinat
-platou incizal
-scutul lingual
-gutiera ocluzala
1)ELEMENTE FUNCTIONALE
Planul inclinat-elem acrylic metallic
-indicat in:-corectarea retropozitiei mand funct
-corectarea angrenajelor inverse/ocluziei inverse
-in ghidarea eruptiei dentare
Platoul incizal:-element acrilic indicat in corectarea ocluziei adanci
Scutul lingual:-element metallic ce iese din placa superioarain reg ant
-indicat in:-deglutitia atipicade tip protruziv complet

-obiceiuri vicioase de sugere a degetului


-ocluzia deschisa frontal functional
Gutiera ocluzala-indicatii:-inaltarea a ocluziei
-cand se utilizeaza surub orthodontic
-laterodeviatii mandibulare
-efectuarea saltului articular
-bruxism nocturn
-pe dinti neslefuiti
-cand este necesara o dezangrenare a arcadelor dentare
2)ELEMENTE DE ANCORARE
-asigura mentinerea si stabilitatea placilor
-sunt:crosete si gutiere
Crosetele:folosesc pentru insertia lor pe retentivitatile naturale(fetele V,O,M,D ale
dintilor)
Conditii ideale ale unui croset:
-sa ofere o retentive adecvata
-sa ofere stabilitate si mentinere
-sa permita utilizarea dintilor erupti total/partial
-sa nu fie desprins de fortele functionale ale aparatului dento-maxilar
-sa nu produca miscari dentare/leziuni dentare
-sa nu interfereze cu ocluzia
-sa fie usor de confectionat,adaptat,rezistent
-sa asigure igiena
Gutiera: element acrilic ce iese din placa in regiunile laterale ale arcadelor
Indicatii:-cand nu se pot utilize crosete
-cand este necesara o inaltare a ocluziei
-cand este necesara o dezangrenare a arcadelor dentare
-cand se utilizeaza surub ortodontic
-in laterodeviatia mandibulara
-cand este necesar saltul articular
-bruxism nocturn
3)ELEMENTE ACTIVE
-declanseaza forte ortodontice si asigura deplasarea dintilor si stimularea cresterii
aparatului dento-maxilar
Elemente active principale:surubul orthodontic,arcul Coffin
Elemente active secundare:arcuri V,O sau resorturi auxiliare
74.APARATE ORTODONTICE PASIVE:INDICATII SI ELEMENTE
COMPONENTE idem 72??

-Aparatele ortodontice passive sunt cele care nu genereaza forte ortodontice


-Elem componente:-baza placii
-elemente de ancorare
-Se clasifica in:-mentinatoare de spatiu
-aparate de contentie
Mentinatoarele de spatiu-sunt dispositive ortodontice passive,destinate prevenirii unor
deplasari dentare anormale ce pot sa apara dupa pierderea precoce a dintilor temporary
Indicatii:
-prevenirea instalarii anomaliei dento-maxilare prin pierderea precoce a dintilor
temporary
-prevenirea inchiderii spatiului edentate necesar eruptiei dintilor permanenti in cazul in
care spatial este insufucient
-prevenirea aparitiei complicatiilor unei malocluzii deja existente
-sunt cele mai utilizate datorita avantajelor sale
-perioada optima de aplicare este imediat dupa pierderea premature a unui dinte temporar
cu 1-2 ani inaintea eruptiei succesorului sau
Sunt:-mentinatoare de spatiu mobilizate independente,formate din placa
palatina/linguala,elem de
ancorare,val de acrilat in spatiul edentate
-mentinatoare de spatiu asociat,formate si din elemente active si elemente
functionale
Aparatele de contentie:-destinate mentinerii rezultatelor terapeutice dupa tratam
orthodontic
Indicatii:
-dupa tratamentul orthodontic activ cand nu exista factori naturali de contentie
-prevenirea recidivei anomaliei dento-maxilare
-prevenirea aparitiei inghesuirii tertiare
-cel mai cunoscut aparat de contentie:placa HAWLEY(in contentia limitata 3-6 luni)
-cel mai nou:retainerul gutiera(3-6 luni)
75.PRINCIPIILE TRATAMENTULUI ORTODONTIC
Principiul profilactic-prevenirea instalarii unei anomalii dento-maxilare
Principiul curative-corectarea anomaliei dento-maxilare
Principiul biologic-prevenirea aparitiei altor imbolnaviri si conservarea tesuturilor vii
Principiul biomecanic-utilizarea fortelor otodontice care sa nu produca efecte negative
asupra structurilor pe care actioneaza

Principiul conservarii homeostaziei aparatului dento-maxilar-conservarea si reabilitarea


morfo-functionala in concordant cu cresterea normal a aparatului dento-maxilar
Principiul etiologic-inlaturarea factorilor cauzali
Principiul interceptive-indepartarea factorilor potentiali cauzali timpuriu
Principiul functional:obtinerea unor rezultate terapeutice care sa redea functionalitatea
normal ocluzala,articulara si muscular
Principiul elastic-armonie intre elementele dentare,maxilare si faciale
Principiul stabilitatii-asigurarea unui rezultat stabil in timp
Principiul individualizarii-particularizarea masurilor si mijloacelor terapeutice pentru
fiecare pacient
Principiul durabilitatii-rezultatele tratamentului ortodontic trebuie sa dureze toata viata
pacientului
76.ETAPELE TRATAMENTULUI ORTODONTIC
1)Faze preortodontice
-tratamente generale(pt afectiunile prezente generale)
-tratamente loco-regionale(interventii ale vegetatiilor adenoide)
-tratamente locale(dentare si periodontale)
2)Tratament ortodontic
-etapele tratamentului functional active si ortopedic
3)Faza de contentie
-consolidarea rezultatelor
77.ASPECTE GENERALEALE TRATAMENTULUI
ORTODONTIC.PERIODIZAREA TRATAMENTULUI ORTODONTIC
Clasificare:
1)In functie de etapele de dezvoltare ale dentitiei:
-tratamentul precoce care se poate efectua in:-dentatia temporara
-prima etapa a dentitiei mixte
-tratamentul normal care se poate efectua in:-a doua etapa a dentitiei mixte
-dentatia permanenta
-tratamentul tardiv care se efectueaza cand eruptia dentara este incheiata
2)Dupa felul tratamentului:
-tratament profilactic
-tratament interceptive
-tratament curative

3)Dupa obiectivele tratamentului:


-tratament etiologic
-tratament symptomatic
78.ASPECTE GENERALE ALE TRATAMENTULUIORTODONTIC.TIPURILE
TRATAMENTULUI ORTODONTIC
Tipurile tratamentului orthodontic se clasifica in functie de anumite criteria:
1)Dupa obiectivele tratamentului:
-tratament profilactic
-tratament interceptiv
-tratament curative
2)Dupa mijloacele utilizate:
-tratament biomecanic
-tratament functional
-tratament chirurgical
3)Dupa etapele de dezvoltare ale dentitiei:
-tratamentul precoce din dentatia temporara si prima etapa a dentitiei mixte
-tratamentul normal din a doua etapa a dentitiei mixte
-tratamentul tardiv din dentatia permanenta
4)Dupa varsta pacientului:
-tratamentul la copil
-tratamentul la adolescent
-tratamentul la adult
5)Dupa dentitia pacientului:
-tratamentul in dentatia temporara
-tratamentul in dentitia mixta
-tratamentul in dentitia permanenta
6)Dupa principiul de actiune:
-tratamentul nespecific
-tratamentul etiologic
-tratamentul morfo-functional
-tratamentul chirurgical orthodontic
79.ASPECTE GENERALE ALE TRATAMENTULUI ORTODONTIC.FACTORII
DECIZIONALI AI TRATAMENTULUI ORTODONTIC

-Tratamentul orthodontic si orthopedic dento-facial este conditionat de anumiti


factori:favorizanti si defavorizanti
-Solutiile posibile sunt individualizate
Solutiile terapeutice ale elementelor structural vor fi in functie de varsta pacientului si de
severitatea discrepantelor.
1)Elementele dento-alveolare:
-In eruptia dentara intarziata,medical va astepta reglarea eruptiei dintilor permanenti si va
recomanda consultatia endocrinologica.
-Alinierea dintilor implica modalitati de creare de spatiu pe arcadele dentare
-Rotatiile dentare,in special molare,produc micsorarea spatiului pe arcade si se datoreaza
migrarilor meziale
2)Elementele bazelor scheletale:
-Ocluzia dentara este direct influentata de relatiile bazelor osoase maxilare.
-In sens transversal,ocluzia incrucisata poate fi determinate de
:-un maxilar ingust
-deplasarile dentare pe suportul osos
-In sens sagital,ocluzie distalizata/mezializata
-In sens vertical,adancimea ocluziei poate fi determinate de:-rotatia mandibulara
-paralelismul planului
mandibular
-Problemele legate de relatiile maxilo-mandibulare fata de baza craniului pot fi
determinate de o crestere anormala a planumului,produsa de undele sindroame genetice.
3)Elementele tesuturilor moi faciale:
Probleme legate de:
-Profilul facial-det de divergenta ant/post a fetei in raport cu configuratia fruntii
-discrepantele scheletale subiacente
-Profilul labial-det de relatia incisivilor fata de osul alveolar si de configuratia barbiei
Solutiile terapeutice ale elementelor functionale vor fi in functie de varsta pacientului si
de severitatea efectelor produse de acestea:
-obiceiuri vicioase
-disfunctiile aparatului dento-maxilar-cauza deplasarilor dentare
-postura limbii poate influenta directia cresterii componentelor scheletale,malpozitii
dentare

-disfunctiile ATM pot fi factorietioligici ai anchilozei functionale temporomandibulare(limitarea deschiderii gurii).


80. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare Educatia parintilor
Tratamentul profilactic al anomaliilor dm include procedeele intreprinse care
anticipeaza aparitia unei anomalii dento-max
- reprezinta o parte componenta a trat orthodontic
-se adreseaza subiectilor sanatosi, inaintea aparitiei semnelor clinice ale malocluziei
Obiective:
-conservarea starii de sanatate a complexului dento-maxilar la o anumita varsta
-inlaturarea cauzelor posibile care ar putea genera o anumita anomalie dm
Unul din procedeele tratamentului ortodontic preventiv este adresat educatiei
parintilor.Obiectivele acestei educatii sunt necesare asigurarea :
- dezvoltarii echilibrata a embrionului si a fatului
- cresterii si dezvoltarii generale normala a copilului
- starii de sanatate orala a copilului
-Masurile preventive dau posibilitatea efectuarii unei profilaxii a bolilor genetice,
malformatiilor congenitale, bolilor generale, bolilor nutritionale, a cariei dentare, a
disfunctiilor si o obiceiurilor vicioase generatoare de anomalii dento-mx
-Femeia din perioada de graviditate ar tebui sa aiba un regim echilibrat de viata si munca,
fara stress, fara trauma fizice sau psihice, o alimentative corespunzatoare, o stare de
sanatate generala buna
-Femeia gravida trebuie sa faca controale medicale specializate periodic, in scopul
depistarii aparitiei unor: embriopatii, fetopatii, afectiuni generale, care ar periclita
nasterea
(teste screening, marker ecografici, testul Fish )
-Momentul nasterii trebuie sa nu fie traumatizant, atat pt mama cat si pt copil
-In perioada de sugar, mama trebuie sa asigure suptul la san timp de 6 luni pt a preveni
retrognatia md, sa asigure igiena orala a sugarului(prevenirea stomatitelor si gingivostomatitele)
-Copilul va fi invatat sa isi perieze dintii (tehnica Fones) in jurul varstei de 2 ani
jumatate.
-Parintii vor asigura o alimentatie echilibrata si cario-profilactica, predominanta
alimentelor tari=> atritia fiziologica a dintilor temporari.

-Vizita la cabinetul stomatologic odata la 6 luni.


81. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare Ingrijirea dintilor
temporari si Controlul cariei dentare
Ingrijirea dintilor temporari
Rolul dintilor temporari- asigura desfasurarea functiilor ap dento-mx la copil
- asigura cresterea dimensionala a arcadelor dento-alv temporare
- asigura cresterea etj inf a fetei
- sunt mentinatori de spatiu naturali pt dintii permanenti
- permit dezvoltarea dintilor definitivi si eruptia lor in cav orale
Masuri preventive ale ingrijirii dintilor temporari
-Aplicatii topice cu flor
-sigilari ala santurilor si gropitelor molarilor temporari
-restaurari coronare in cazul distructiei prin carie dentara
-mentinerea dintilor temporari pe arcade pana la eruptia dintilor permanenti
Controlul cariei dentare
-Caria dentara a dt. produce malocluzii localizate
-Caria aproximala: Pierderea pct de contact interdentare; Scurea arcadei dentare prin
migari ale dintilor in spatiile rezultate prin distructia carioasa; Pierderea spatiului necesar
eruptiei dp.
-Caria ocluzala det: Prabusirea ocluziei; Tulburari verticale ocluzale prin egresia dintilor
antagonisti; Tulburari de dinamica mandibulara prin blocaje ocluzale;
Detectarea cariei dentare se realizeaza prin:
-Ex clinic: Inspectie,palpare cu sonda dentara
-Ex radiologic
Obiectivele restaurarii coronare:
-Refacerea corecta a pct de contact
-Refacerea ocluzala( fara sa creeze interferente ocluzale in misc de inchidere a md)
82. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: managementul insertiei
anormale a frenurilor si echilibrarea ocluzala
Managementul insertiei anormale a frenurilor
-Insertia joasa a fernului buzei apare ca urmare a factorilor ereditari=>aparitia
diastemei interincisive

-Frenul lingual scurt => anchiloglosia=> pozitionarea anormala a limbii in postura,


deglutitie, fonatie; poate det o dezvoltare in exces a md=>malocluzie clasa III Angle
-Depistarea insertiei anormale a frenurilor(labial, lingual) trebuie realizata timpuriu, la
varste mici, inainte de a se produce o anomalie dento-maxilara
-Tratament chirurgical- frenectomie; frenoplastie
Echilibrarea ocluzala
-Interferentele ocluzale apar cel mai frecvent intre 4-6 ani, cand are loc atritia d tempori,
iar
cuspizii caninilor temporari deviaza md in miscarea de incidere in laterodeviatie, ocluzie
inversa frontala sau unilaterala.
-Poate aparea bruxismul sau afectarea ATM.
-Depistarea interferentelor ocluzale se realizeaza:
-cu hartie de articulatie;
- cu ceara de ocluzie;
-pe modelele de studiu
Echilibrarea ocluzala se poate face prin urm procedee :
introducerea in alimentatia copilului alimente de consistenta dura
- masticatie eficienta si viguroasa
- slefuirea cuspizilor caninilor temporari
83. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: controlul eruptiei dintilor
permanenti si extractia supranumerarilor
Controlul eruptiei dintilor permanenti
Obiective- supravegherea cresterii scheletale si dentare a complexului dento-maxilar
- urmarirea exfolierii dt
- urmarirea tipului si simetriei eruptiei dintilor permanenti
- evitarea traumatismelor in zona frontala
- aprecierea rezervei de spatiu pt incadrarea normala a dintilor permanenti
- urmarirea dezvoltarii echilibrate a musculaturii
Masurile preventive vizeaza depistarea prezentei:
-concomitente pe arcada a d temporar sau a radacinii lui si a inlocuitorului
permanent=>malpozitia/incluzia lui
- eruptiei in cav orala a unui dinte supranumerar( procedeu : extractia lui imediata)
- chisturilor de eruptie a d permanenti. (indepartarea chirurgicala a chistului)
- restaurarilor dt pe locul dintelui succesional=> malpozitia/incluzia lui ( indepartare)

- fibrozei gingivale, ce impiedica eruptia dp. =>ramanerea in incluzie


submucoasa( excizia mucoasei gingivale)
- anchilozei d temporar , datorita absentei membranei periodontale, care este cauza
absentei rizalizei =>malpozitia/incluzia dp(extractia imediata a dt.)
Extractia dintilor supranumerari
Prezenta lor determina
- eruptia malpozitionata a dp;
- interferente ocluzale
-Depistare timpurie-prin examen OPT
-Masuri terapeutice: indepartarea chirurgicala a d, inainte de a produce o malocluzie
84. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: managementul pierderii
dintilor si controlul pozitiei molarilor de 6 ani
Managementul pierderii dintilor
Pierderea prematura a d temporari. determina :
-migrari dentare
-pierderea spatiului pe arcada pt dp.
-inclinari axiale ale dintilor vecini
-devierea liniei mediene
- probleme estetice si psihice
-probleme in vorbire
-disfunctii ale limbii
Pierderea d permanenti.determina:
- inclinari axiale ale dintilor vecini
-denivelarea planului de ocluzie
-probleme estetice, psihice si functionale(masticatie si fonatie)
Masuri preventiveale acestor efecte sunt
- aplicarea mentinatoruli de spatiu pana la eruptia dp
-restaurari gnato-protetice a dp
Controlul pozitiei molarilor de 6 ani
-Au rol decisiv in stabilirea cheii lui Angle si a rap ocluzale
-Determina a 2 a inaltare de ocluzie
-Produc alungirea arcadei dentare
-Modifica forma arcadelor (semicerc=> semielipsa si parabola)

*Pierderea precoce a molarilor 2 temporari produce o deplasare corporala a molarilor 1


permanenti in eruptie si se stabilesc rap ocluzale mezializate sau distalizate.
Masuri preventive ale mentinerii pozitiei molarilor de 6 ani
- mentinerea integritatii molarilor 2 temporari (procedeu: terapie pedo corecta, cu
refacere in totalitate a morfologiei acestora)
- prezenta cariei complicate la M2 temporari (procedeu :prepararea in forma de palnie pt
drenajul larg si utilizarea ca mentinator natural de spatiu)
- pierderea precoce a M2 teporari procedeu: aplicarea mentinatorului de spatiu pt ghida
eruptia molarilor primi permanenti
-dupa eruptia molarilor primi permanenti, trebuie supravegheata reglarea ulterioasa a
relatiilor ocluzale molare
85. Tratamentul profilactic al Anomaliilor dento-maxilare: Depistarea obiceiurilor
vicioase si disfunctii
Obiceiurile vicioase si disfunctiile aparatului dento-maxilar pot interfera cu fenomenele
cresterii cranio-facile si sunt cauza multor anomalii dento-parodontale.
Depistarea si inlaturarea lor precoce (4-6 ani) previn aparitia unei malocluzii = > de
aceea copii trebuie supravegheati de parinti atat in timpul somnului cat si in starea de
veghe.
Trebuie luate masuri preventive de inlaturarea a obiciurilor vicioase (ex:pt sugerea
degetelor bandaj pe deget ) si a disfunctiilor ( pt respiratia mixta control ORL , inot
etc)
86.Tratamentul interceptiv al Anomaliilor dento-maxilare : Suprimarea obiceiurilor
vicioase si reechilibrarea grupelor musculare
Suprimarea obiceiurilor vicioase = > se realizeaza cu aparate functionale simple
(scutul vestibular , scutul lingual) sau cu activatoarele (Balters, Frankel)
Acestea suprima obiceiul vicios prin actiunea lor de ecran si redau tonicitatea normala
a grupelor musculare dezechilibrate.
Reechilibrarea grupelor musculare se realizeaza prin miogimnastica generala si faciala
realizate de pacient la recomandarea ortodontului.

87.Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare : Ghidarea eruptiei


dintilor permanenti si indepartarea barierelor ce impiedica eruptia dintilor
permanenti
a)Ghidarea eruptiei dintilor permanenti
Cand erup incisivii centrali superiori definitivi si cu un diam M-D > 9 mm fiecare = >
MACRODONTIE
Este indicata in acest caz extractia dirijata a dintilor temporari pentru a ghida eruptia
dintilor permanenti in pozitii favorabile .
b)Indepartarea barierelor ce impiedica eruptia dintilor permanenti
Aceste bariere sunt :
1.Persitent dintilor temporari datorita anchilozei = > extractia dintilor temporari
2.Prezenta dintilor supranumerari erupti/inclusi = > extractia/odontectomia dintelui
erupt/inclus
3.Lipsa de spatiu datorita migrarii dentare = > crearea de spatiu
4.Capac fibromucos dens ce acopera dintele permanent subiacent = > excizia tesutului
fibromucos
5.Tesut osos dens ce nu permite migrarea verticala a germenului dintelui permanent = >
indepartarea chirurgicala a tesutului osos , descoperirea coroanei dintelui, tractiunea orala
a dintelui => inclinari ale axelor dintilor permanenti opriti in eruptie => redresarea
dentara chirurgicala+ imobilizarea dintelui
6. Cicatrice cheloida postoperatorie => plastia vestibului bucal.
88. Tratamentul interceptiv al Anomaliilor dento-maxilare : Extractia seriata
Extractia seriata este indicata in dizarmonia dento-maxilara cu inghesuire primar
(macrodontie)
Principiul consta in extractia a 2 dinti temporari pentru a crea spatiul necesar unui dinte
permanent.
Se desfasoara in 4 etape :
1. La 7 ani se extrag incisivii laterali temporari pentru a creea spatiu pentru incisivul
central permanent
2. La 8 ani se extrag caninii temporari pentru a crea spatiu incisivului lateral permanent.
3. La 9 ani se extrag molarii primi temporari pentru a crea spatiu premolarului 1.
4. La 10 ani se extrag premolarii 1 pentru a crea spatiu caninului definitiv.
89. Tratamentul interceptiv al Anomaliilor dento-maxilare : Recastigarea spatiului
pe arcadele dentare

Pierderea spatiului pe arcadele dentare se datoreaza :


1.Cariei proximale a dintilor temporari=> refacerea corecta a morfologiei coronare a
dintelui
2.Insertia anormala a frenului labial=> frenectomia/frenoplastia
3.Persistenta dintilor temporari pe arcade peste termenul normal de eruptie=> extractia
dintilor temporari daca exista germenul dintelui permanent
4.Eruptia unui dinte supranumerar=> extractia dintelui
5.Pierderea prematura a dintilor temporari cu micsorarea spatiului=> crearea de spatiu
90.Tratamentul interceptiv: Corectarea angrenajului invers si a ocluziei incrucisate
Angrenajul invers si ocluzia incrucisata sunt urgente ortodontice !!!
Ele trebuie interceptate si tratate timpuriu
Procedee terapeutice :
tendinta unui dinte la angrenaj invers frontal => presiuni linguale sau digitale asupra
dintelui in eruptie.
angrenaj invers frontal => terapie functionala cu aparatul Bruckl-R. Sau cu gutiera cu
plan inclinat.
angrenajul invers lateral => crearea de spatiu, salt articular si alinierea dintelui.
ocluzia inversa frontala => corectarea cu aparate functionale sau cu aparate
biomecanice in bucla dubla/ciuperca si gutiere ocluzare pentru saltul articular.
daca sunt inclusi in ocluzia inversa si caninii inferiori neatritionati se realizeaza
slefuirea lor.
91. Tratament interceptiv : Interceptia malocluziei minore clasa a-II-a scheletala
Clasa a-II-a scheletala - se corecteaza cu:
tractiune extraorala/ headgear si arc facial sau aparat ortopedic in cazul prognatiei
maxilare
cu aparat ortopedic cu/fara tractiune extraorala in retrognatie mandibulara.
Clasa a-III-a scheletala se corecteaza cu :
tractiune extraorala si/sau reglator Frankel tip III, in cazul prognatiei mandibulare
tractiune extraorala cu arc facial sau aparat ortopedic in cazul retrognatiei maxilare.
92. Tratament curativ: Principii ale tratamentului ortodontic precoce
Tratamentul precoce se adreseaza dentatiei temporare si primei etape a dentitiei mixte.
a)Tratamentul precoce in dentatia temporara:
- Tratamentul potential al alinierii dentare
- Mentinerea spatiului pe arcadele dentare dupa pierderea precoce a dintilor temporari=>
aplicarea mentinatoarelor de spatiu

- Depistarea si suprimarea obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor aparatului dentomaxilare => cu aparate functionale.
- Tratamentul decalajelor scheletale=> aplicarea tractiunilor extraorale
b)Tratamentul precoce din prima etapa a dentitiei mixte
1. Tratamentul inghesuirii dentare usoare si moderate in zona frontala => crearea de
spatiu + arcuri secundare
2. Tratamentul inghesuirii severe in zona frontala datorita macrodontiei => crearea de
spatiu prin extractia dirijata a dintilor temporari si alinierea dintilor malpozitionati.
3. Tratamentul primului stadiu al ocluziei adanci genetice
4. Stadiu de ugly duckling al frontalilor superiori.
5. Tratamentul diastemei interincisive
6. Eruptia dintilor supranumerari frontali => extractia supranumerarului si alinierea
dintilor normali.
7. Tratamentul angrenajului invers frontal sau ocluziei inverse frontale=> terapie
functionala cu aparatul Bruckl-R/gutiera cu plan inclinat
8. Mentinerea spatiului in zona laterala dupa pierderea precoce a dintilor temporari
=> mentinatoare de spatiu
9. Reglarea relatiei molare normale (Cheia Angle) supravegherea eruptiei molarilor
de 6 ani
10.Depistarea si suprimarea obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor dento-maxilare
11.Tratamentul decalajelor scheletale.
93. Tratamentul curativ: Principii de retratament curativ normal
Tratamentul curativ normal:
se realizeaza din a-2-a etapa a dentitiei mixt intre 9-12 ani
se adreseaza intregii patologiei ortodontice si ortopedice
utilizeaza toate aparatele intraorale ( mobilizabile, mobile si fixe ) si extraorale
este specific tipului de anomalii dento-maxilare
se continua cu faza de contentie, pana la terminarea cresterii reziduale pentru a evita
aparitia recidivelor