Sunteți pe pagina 1din 50

1.

Formarea mugurilor faciali si a viitoarei fete

Mugurii faciali apar la nivelul arcului I branhial, dupa deflexia extremitatii cefalice ce are loc ca urmare a cresterii cavitatii celomice (viitoarea inima). Mugurii faciali sunt in numar de 5 (1 mugure frontal, 2 muguri maxilari si 2 muguri mandibulari). La partea inferioara a mugurelui frontal, apar 2 ingrosari ce vor creste lateral, placode olfactive (originea narinelor primitive). cestea vor divi!a mugurele frontal, in a "5#a !i intrauterina, in 2 muguri na!ali interni si 2 externi. La partea inferioara a placodelor olfactive se va forma membrana buco#na!ala $ochstetter, formata din 2 foite ectodermice, care va disparea si va da nastere la celulele neuro#sen!itive. Intre mugurii frontal si maxilari va apare un sant optic, numit placode optice (originea canalului lacrimal). Mugurii faciali vor creste median si anterior, prin multiplicarea celulara, apropiindu#se, iar prin me!odermi!are se vor uni intre ei, formand viitoarea fata. Mugurii na!ali interni cresc si coboara, prin me!odermi!are se unesc intre ei si vor da nastere la% filtrum bu!ei superioare, osul interincisiv (palatul primar), varful nasului (columela), lama perpendiculara a etmoidului si septul na!al. Mugurii na!ali externi cresc si coboara, se unesc cu mugurii na!ali interni si vor da nastere la% aripa externa a nasului, podeaua narinei, pragul narinar si partea superioara si interna a orbitei. Mugurii maxilari cresc catre anterior, trec pe sub mugurii na!ali externi si se unesc cu mugurii na!ali interni la partea lor inferioara si vor da nastere la% osul maxilar (palatul secundar), 2&" externe ale bu!ei superioare si apofi!ele palatine ale osului maxilar. Mugurii mandibulari cresc si se unesc intre ei si cu mugurii maxilari si vor da nastere la% osul mandibular si bu!a inferioara. In saptamana '#( intrauterina, are loc septarea cavitatii na!o#bucale primitive, printr#un proces dublu de septare verticala si ori!ontala. )alatul primar se formea!a din mugurii na!ali interni care de!volta in *os o prelungire verticala mediana (tuberculul median# viitorul sept na!al) si 2 prelungiri laterale (procese globulare# viitorul os incisiv). )alatul secundar se formea!a din mugurii maxilari, care se de!volta anterior si median, si se unesc cu mugurii na!ali interni la nivelul proceselor globulare (viitoarele lame ori!ontale maxilare). Lamele ori!ontale maxilare se unesc cu procesele palatine, iar pe mi*locul lor se va contura canalul na!o#palatin. )lanseul bucal se formea!a din arcurile branhiale 1,2 si ", limba se formea!a din toate cele 5 arcuri branhiale si musculatura se formea!a din primele 2 arcuri branhiale. +oate structurile fetei se vor finali!a in perioada de fat (fetogene!a).
2.

Anomaliile dento-maxilare care apar in perioada de dezvoltare intrauterina

ceste anomalii sunt repre!entate de embriopatii si fetopatii. ,mbriopatiile sunt malformatiile congenitale care apar in perioada de embrion si afectea!a organele care au inceput sa se forme!e. stfel apar malformatiile cranio#faciale asociate cu cele cardiace, datorate factorilor teratogeni.

Intre !iua 15 si 2- i.u. (perioada de gastrula) pot apare, datorita fenomenului de inductie, dedublari ale extremitatii cefalice (diprosopie) sau a arcului mandibular (polignatie) si aberatii cromo!omiale (trisomia 21 Langdon .o/n). In saptamana "#0 i.u. (perioada formari mugurilor faciali) pot apare anomalii apartinand primului arc branhial prin nede!voltarea mugurilor faciali% ciclocefalie (lipsa mugurelui frontal), arinencefalie (lipsa mugurilor na!ali interni) din sindromul )atau, ageniocefalie si prin hipopla!ia mugurilor faciali% sindromul )ierre 1obin (afectarea mugurilor mandibulari), sindromul 2ranceschetti (afectarea mugurilor maxilari). In saptamana 5#3 i.u. pot apare defecte de coalescenta ale mugurilor faciali ce au ca re!ulatat% despicatura mediana a fetei, despicatura paramediana a fetei (bu!a de iepure), agnatia (este incompatibila cu viata), despicatura laterala a fetei de la comisura la unghiul extern al ochiului (coloboma# este incompatibila cu viata ), despicatura bu!ei, a osului alveolar si a palatului, despicatura mediana inferioara a fetei, despicatura transversala a fetei, astomia, microstomia, macrostomia. In perioada de odontogene!a se pot produce anomalii dentare primare de numar (anodontii, hiperdontii, cuspi!i sau radacini supranumerare), volum (macro# si microdontia), forma (dinti nanici, bigeminati, schi!odinii), structura (amelogene!a sau dentinogene!a imperfecta, hipopla!ii de smalt, perle de smalt), po!itie (rotatia) si sediu (ectopia, heterotopia, transpo!itia). 2etopatiile sunt malformatiile care apar in perioada de fat si se datorea!a factorilor de mediu care intervin in timpul sarcinii. 2actorii interni sau materni care generea!a asimetriile faciale sunt% retroversia uterului, po!itia cordonului ombilical, fibroame uterine, po!itia anormala aa membrelor fatului fata de cap. lti factori materni sunt% tulburari hormonale, infectii virale sau bacteriene (rubeola, gripa), medicamente (tetraciclina, talidomida), substante chimice (alcool, tutun). ,xemple% # embriopatia rubeolica determina sindromul 4reen caracteri!at prin malformatii oculare, 51L si prin tulburari ale sistemului dentar (geminatie dentara, hipopla!ii de smalt, eruptie retardata)6 # luesul congenital determina aparitia oclu!iei dentare scheletale si a anomaliilor dentare de forma (dinti $utchinson), de volm, structura si po!itie6 # despicaturile labio#maxilo#palatine produc o micrognatie a maxilarului si afectarea sistemului dentar (anodontii, hipopla!ii, malpo!itii dentare). In timpul nasterii pot actiona factori externi (forceps) care pot distruge centrul condilian, care determina pe parcursul cresterii cranio#faciale, aparitia laterognatiei mandibulare. 3. Suturile boltii palatine si directia de crestere oaselor 7olta palatina creste prin suturi si crestere periostala care este activa toata viata. stfel, sutura incisivo#canina este activa pana la 8 ani, sutura medio#palatina este activa pana la 12 ani si sutura palato#maxilara traversa este activa pana la 25 de ani. 9resterea periostala este influentata genetic si epigenetic (de de!voltarea septului na!al, a osului alveolar, de coborarea boltii palatine si a limbii).

4. Nucleii de crestere si cresterea perioatala a mandibulei Mandibula creste prin nuclee de crestere si crestere periostala, care este activa toata viata. stfel, nucleul simfi!ar este activ pana la 2 ani, nucleul angular si nucleul coronoidian sunt osificate la nastere, nucleul condilian activ pana la 2- ani. 9resterea periostala este influentata genetic, epigenetic (de de!voltarea sincondro!ei sfeno# occipitale, a fenomenului dentitiei, a osului alveolar, a ligamentelor dento#alveolare, a limbii, a glandei submaxilare, a muschilor pterigoidieni externi, de functiile aparatului dento#maxilar) si hormonal (prin hormonul somatotrop). . !ipuri de rotatie mandibulara .irectia de crestere mandibulara depinde de nucleul de crestere condilian (punct posterior) si de cresterea suturala si alveolara (punct anterior). 9resterea de tip neutral se produce cand osificarea celor 2 puncte se face in aceeasi directie. 9resterea de tip ori!ontal (rotatie antero#posterioara) se produce cand predomina osificarea centrului condilian si se caracteri!ea!a prin semnele lui 7*or:% crestere condiliana in sus# inainte, po!itie *oasa a articulatiei temporo#mandibulare, ramul ascendent al mandibulei este lung si larg, simfi!a mentoniera este densa si groasa, ramul ori!ontal al mandibulei este inalt, unghiul goniac inchis, de!voltarea redusa a inaltimii alveolare si dentare laterale. 9resterea de tip vertical (rotatie postero#inferioara), se produce cand predomina osificarea suturala si alveolara si se caracteri!ea!a prin semnele lui 7*or:% crestere condiliana in sus# inapoi, po!itie inalta a articulatiei temporo#mandibulare, inaltime mica a ramului ascendent al mandibulei, unghi goniac deschis, si de!voltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale. ". !ipuri de rotatie faciala socierea rotatiilor maxilare si mandibulare dau urmatoarele tipuri de rotatii faciale% # rotatii superioare sau inferioare, cand rotatia mandibulei si a maxilarului se efectuea!a in acelasi sens si dimensiunea verticala ramane constanta in timpul cresterii6 # rotatie anterioara sau hipodivergenta cand rotatiile mandibulei si a maxilarului converg si se caracteri!ea!a prin semnele lui 7*or:% condil mandibular robust, rotun*it, de!voltat in sus# inainte, canal dentar curbat, corticala simfi!ei mentoniere ingrosata, rebord mandibular preangular convex, unghi goniac cu tendinta de inchidere, tendinta la supraacoperire incisiva, axele molare sunt verticale si perpendiculare pe planul de oclu!ie si inaltimea eta*ului inferior redusa6 # rotatie posterioara sau hiperdivergenta, cand rotatiile mandibulei si a maxilarului diverg si se caracteri!ea!a (semnele lui 7*or:) prin% condil inalt si ingust, diri*at spre inapoi, canal dentar drept, ramul vertical al mandibulei scurt si ingust, ramul ori!ontal al mandibulei inclinat in *os si inainte, corticala simfi!ei mentoniere fina, simfi!a mentoniera dreapta, alungita, orientata in sus#inainte, crestere preangulara marcata, unghi goniac cu tendinta la deschidere, articulatia temporo#mandibulara plasata inalt, tendinta axelor molare de inclinare

spre inainte, inaltimea eta*ului inferior marita, volum alveolo#dentar marit, tendinta la inclinare vestibulara incisiva. #. $elatii intermaxilare din viata intrauterina .inamica relatiilor intermaxilare din viata i.u. se refera la variatia rapoartelor sagitale dintre maxilar si mandibula, stabilite pe parcursul de!voltarii vietii i.u. % # in primele 2 luni i.u. ; cresterea diferentiata a maxilarelor, ca si existenta unei cavitati comune na!o#bucale ocupata de limba, determina un prognatism maxilar embrionar6 # in luna a "#a i.u. ; dupa septarea cavitatii na!o#bucale, limba coboara si stimulea!a de!voltarea mandibulei, determinand un prognatism mandibular embrionar6 # in ultimele luni i.u. ; intra in functie sistemul endocrin, care va de!volta planum#ul ba!ei craniului si implicit maxilarul, determinand un prognatism maxilar embrionar. %. $elatii intermaxilare din perioada predentara La nastere, nou#nascutul pre!inta prognatism maxilar. spectul maxilo#facial al nou#nascutului este caracteri!at printr#un eta* inferior al fetei putin de!voltat, po!itie posterioara a mandibulei fata de maxilar (retrognatism mandibular fi!iologic) si unghiuri mandibulare larg deschise. )rocesele alveolare sunt invelite de o gingie ro!, ferma, care acopera stratul dens al periostului. Mucoasa gingivala pre!inta 2 portiuni, labio#bucala si linguala, si este separata de mucoasa palatului si a planseului bucal. 1elatiile invelisului gingival superior si inferior ale nou#nascutului pot varia si nu pot fi utili!ate ca un criteriu de diagnostic pentru preci!ari sigure asupra oclu!iei dentare ulterioare% # relatia plana (ori!ontala) ; invelisul inferior vine in contact cu mi*locul invelisului gingival superior6 # relatia in acoperis abrupt ; exista un anumit grad de acoperire verticala si o inoclu!ie sagitala de "#0mm intre invelisul gingival superior si inferior6 # relatia in treapta inclinata (in cutie) # invelisul gingival superior este inclinat si cuprinde invelisul gingival inferior (poate evolua spre o oclu!ie adanca acoperita)6 # relatie progena # invelisul gingival inferior depaseste anterior invelisul gingival superior (poate evolua spre o oclu!ie progenica)6 # relatia cap la cap # invelisul gingival superior se gaseste in acelasi plan anterior cu invelisul gingival inferior (poate evolua spre o oclu!ie progenica). ctul suptului la sanul mamei favori!ea!a propulsia ritmica a mandibulei , atenuand decala*ul intermaxilar pre!ent la nastere. stfel, pana la 8 luni se reali!ea!a reglarea relatiei centrice mandibulo#craniene, care repre!inta prima me!iali!are a mandibulei. Invelisul gingival superior se va gasi intr#un raport cap la cap cu invelisul gingival inferior, care va genera un raport normal al incisivilor temporari care urmea!a sa erupa. limentatia artificiala a sugarului poate bloca avansarea mandibulei, fiind cau!a retrognatiei mandibulare si a oclu!iei distali!ate din dentatia temporara.

&. 'aracteristicile erurtiei dintilor temporari ,ruptia dintilor temporari incepe la 8 luni si se termina la 2 ani si *umatate. .intii temporari erup din 8 in 8 luni. +ermenul de variabilitate este de 8 luni. ,rup intai dintii inferiori apoi dintii superiori dupa 2#" luni, exceptie facand incisivii laterali. 1(. )ezvoltarea ocluziei dentare din perioada dentatiei temporare Intre varsta de 8 luni si 2 ani *umatate, are loc eruptia dintilor temporari si constituirea oclu!iei dentare temporare. ,ruptia dentara este un proces complex de fenomene fi!iologice metabolice, prin care dintii migrea!a din !ona osoasa in care s#au format, in cavitatea orala, pana la atingerea planului de oclu!ie. <ecventa si momentul eruptiei dentare sunt determinate genetic. 2ormarea celor 2&" a radacinii este genotipica, iar 1&" apicala este fenotipica. .intele isi incepe eruptia dentara cand are minerali!ata coroana si cele 2&" din radacina. =n dinte este considerat erupt din punct de vedere clinic, cand cuspidul lui a perforat mucoasa gingivala. ,ruptia dentara varia!a in raport cu rasa, tipul regional, tipul constitutional, sexul si cu factorii generali si locali. 11. 'aracteristicile eruptiei dintilor permanenti ,ruptia dintilor temporari incepe la 8ani si se termina la 13 ani. .intii permanenti erup din an in an. +ermenul de variabilitate este de un an. ,rup intai dintii inferiori apoi dintii superiori dupa 2#" luni, exceptie facand incisivii laterali. 12. *cluzia dentara normala si patologica in sens sagital >ona frontala # repere normale% fetele palatinale ale incisivilor superiori se spri*ina, la nivelul cingulum#ului pe marginile inci!ale ale incisivilor inferiori, reali!and o inoclu!ie sagitala de -# 2 mm cu fetele vestibulare ale acestora. >ona frontala # repere anormale% inoclu!ie sagitala mai mare de 2 mm, inoclu!ie sagitala negativa, oclu!ie inversa frontala si angrena* invers frontal. >ona laterala ; repere normale canine% varful caninului inferior se articulea!a cu fata distala a incisivului lateral superior si cu fata me!iala a caninului superior. >ona laterala ; repere anormale canine% rapoarte distali!ate sau me!iali!ate. >ona laterala ; repere normale molare% cuspidul me!io#vestibular al molarului prim superior se articulea!a cu santul vestibular intercuspidian al molarului prim inferior. >ona laterala ; repere anormale molare% rapoarte distali!ate sau me!iali!ate. 13. *cluzia dentara normala si patologica in sens transversal >ona frontala ;repere normale% linia frenurilor bu!elor coincide. >ona frontala ;repere anormale% laterodeviatie dreapta sau stanga si laterognatie dreapta sau stanga.

>ona laterala ; repere normale% arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara cu cuspi!ii vestibulari si arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara cu cuspi!ii linguali, datorita inclinatiei vestibulo#orala ale dintilor. >ona laterala ; repere anormale% angrena* invers lateral, oclu!ie inversa unilaterala, bilaterala (incrucisata) sau totala, oclu!ie forfecata, linguali!ata, raport vestbulari!at. 14.*'+,-.A )/N!A$A N*$0A+A S. 1A!*+*2.'A .N S/NS 3/$!.'A+ .n dentatia temporala%#!ona frontala%repere normale% #la 8 luni I sup acopera I inf in raport1?1 #la 13 luni I sup acopera I inf in raport 1?2 sau 2?" #la "- de luni I sup acopera I inf in raport1?2 sau cap la cap #!ona frontala repere anormale #oclu!ie deschisa frontala ,oclu!ie adanca@ in acoperis,acoperita sau prabusitaA >ona laterala ;repere normale%contacte interarcadice reali!and curba <pee #repere anormale%infraoclu!ie sau oclu!ie deschisa laterala 6supraoclu!ie .n prima etapa a dentitiei mixte#!ona frontala ;repere normale %I sup acopera Iinf in raport 1?2 #repere anormale%oclu!ie deschisa frontala #oclu!ie adanca@ in acoperis,acoperita ,prabusita,capac de cutieA .n a doua etapa a dentitiei mixta#!ona frontala%repere normale%I sup acopera I inf in raport 1?" 1epere anormale% oclu!ie deschisa frontala #oclu!ie adanca@ in acoperis,acoperita ,prabusitaA #!ona laterala%repere normale%contacte interarcadice tripodale cuspid foseta 1epere anormale%infraoclu!ie sau oclu!ie deschisa lat. .n dentatia permanenta#in !ona frontala %repere normale%I sup acopera I inf @supraacoperire 2mmAsau cap la capA 1epere anormale% oclu!ie deschisa frontala #oclu!ie adanca@ in acoperis,acoperita ,prabusitaA #in !ona laterala% repere normale%contacte interarcadice tripodale cuspid foseta sau cuspid# ambra!ura 1epere anormale%infraoclu!ie sau oclu!ie deschisa lat. <upraoclu!ie sau oclu!ie deschisa lat. 1 . !abloul clinic dento-maxilo-facial in sdr +angdon-)o4n #trisomia 21,monglosim #se dat cromo!omului al "lea la perechea 21 care determina aparitia unei hipopla!ii in de!voltarea ba!ei craniului si a maxilarului #facies mongloid%fata rotunda,plata,fara relief,frunte bombata,radacina nasului infundata,hipertelorism@ochi situati la distantaA,epicantus@repliu cutanat la unghiul intern al ochiuluiA,microstomie,profil turtit #la nivel scheletal%micro#retrognatie maxilara,bolta palatina ogivala #la nivel oclu!al%oclu!ie inversa frontal sau totala,angrena*e inverse,laterodeviatie mandibulara #la nivel dentar%anomalii dentare de numar,forma,volum6intar!ieri in eruptia dentara6boala periodontal6carii dentare6igiena deficitara #la nivelul partilor moi%macroglosie,limba scrotal sau geografica.

1". !A5+*, '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$./)7A$)S #trisomia 13 #datorita cromo!omului al "lea la perechea 13 care determina aparitia unei hipopla!ii in de!voltarea mandibulei #facies%regiunea frontala foarte de!voltata,radacina nasului proeminenta,hipertelorism #la nivel scheletal%micro#retrognatie mandibulara prin scurtarea ramului ascendent al mandibulei6bolta ogivala6despicaturi labio#palatine #la nivel dentar%gingivite acute6carii dentare6igiena deficitara 1#. !A5+*, '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$.8+.N/F/+!/$ #sdr xxB #hipogonadism hipergonadotrofic#se datorea!a unui cromo!om x in plus@prin suprado!a*A #disgene!ie testiculara#caracteri!at prin crestere somatic in exces@gigantism eunucoidalA #la nivel scheletal#prognatie mandibulara adevarata datorita cresterii in exces a cartila*ului condilian #la nivel oclu!al%#oclu!ie inversa frontala sau totala6supraoclu!ie frontala6oclu!ie me!iali!ata 1%. !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$ !*,$N/$ #<.1 05C#datorita lipsei unui cromo!om x #disgene!ie ovariana caracteri!ata prin hipopla!ie osoasa la nivelul clivus#ului ba!ei craniului,a ramurilor mandibulare@ori!ontale si verticaleA #facies%rotund,hipertelorism,pterigium coli @gat palmat prin tulburari de de!voltare a fasciculelor musculareA #la nivel scheletal%retrognatie mandibulara #la nivel oclu!al%oclu!ie deschisa,oclu!ie distali!ata #la nivel dentar%anomalii dentare de numar,forma,po!itie6boala periodontala 1&.!A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$.A1/$!-'$*,-*N #acrocefalie @craniu in turnAdatorita obliterarii precoce a sistemului sutural coronar #exoftalmie #strabism divergent6nas de papagal6sindactilie #facies%#aplati!at,frunte bombata,treapta labial inversata,hipertelorism #la nivel scheletal%retrognatie maxilara #la nivel oclu!al%#oclu!ie inversa frontala sau totala,aspect de falsa prognatie mandibulara #la nivel dentar%#inghesuiri dentare,eruptie dentara intar!iata6intar!iere in de!voltarea germenilor dentari 2(. !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$ 2*)/N9A$)F$AN'/S'9/!!.

#disosto!a mandibulo#faciala#se caracteri!ea!a prin obliterarea precoce a sistemului sutural mandibular si a elementelor arcului prim brachial,coloboma pleoapelor,malformatii ale pavilionului urechii,oligodactilie,sinosto!e radio#cubitale si vertebrale #facies%#asimetric,macrostomie @bot de pesteA,fanta labiala asimetrica,hipode!voltarea oaselor malare,profil de pasare @absenta unghiului na!o#frontalA #la nivel scheletal%#laterognatie mandibulara #la nivel dentar%#malpo!itii dentare6inclu!ii dentare 21. !A5+*, '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$.1./$$/-$*5.N #distrofie osteo#musculara,microcefalie,defecte ale rahis#ului,a degetelor,defecte cardiace,de ochi si de urechi #facies%#cu aspect de gura de delfin,profil de pasare #la nivel scheletal6#micro#retrognatie mandibulara6despicaturi palatine #la nivel oclu!al%inoclu!ie sagitala #la nivelul partilor moi%glosopto!a 22. !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N S)$./++.S 3*N '$/3/+) #disosto!a encondrala metafi!ara si o condroectodermodispla!ie #la nivel scheletal%#micrognatie maxilara #la nivel oclu!al%#oclu!ie inversa frontala sau totala6aspect de falsa prognatie mandibulara6inoclu!ie vertical #la nivel dentar%#anomalii dentare de numar,forma,po!itie 23. !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+* FA'.A+ .N !,+5,$A$.+/ )/ S/'$/!./ A 9*$0*N,+,. )/ '$/S!/$/ 9.1*F.-A$ #secretat de adenohipofi!a si reglea!a cresterea desmala si encondrala $I),1<,91,+I %#la copii#apare gigantism#crestere somatic exagerata si pubertate precoce #2acies%#marit in ansamblu,hipertrofie na!ala,de!voltarea spinei na!ale in sus,de!voltarea sinusurilor cranio#faciale@pneumati!are facialaA,profil concave #la nivel oclu!al%oclu!ie inversa frontala sau totala6oclu!ie me!iali!ata #la nivel dentar%eruptie dentara accelerate6spatieri dentare@treme si diastemeA6proalveolodontie inferioara #la nivelul partilor moi%#macroglosie #pospubertar#apare sdr.<imonds%tulburari circulatorii,casexie hipofi!ara #facies%#imbatranit cu piele !barcita datorita tulburarilor circulatorii #la nivel scheletal%deminerali!ari osoase #la nivel dentar%#periodonto!e si pierderea precoce a dintilor #la adult#apare acromegalia ingrosarea oaselorextremitatilor si ale fetei #consecinte asupra de!voltarii aparatului dento#maxilar identic ca la copil $I)5<,91,+I %#prepubertar#nanism hipofi!ar#hipotrofie saturala,bine proportionat@piticismA,cu de!voltare intelectuala normal

#la nivel scheletal%#micro#retrognatie maxilara si mandibulara @cu fenomene de sclero!aA6hipode!voltare sinu!ala #la nivel alveolar%#arcade alveolare mici6inghesuire dento#alveolara @dinti cu volum normalA #la nivel dentar%#eruptie dentara intar!iata,inclu!ii dentare,taurodontie@apexul radacinilor dintilor temporari raman larg deschisA 24. !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N !,+5,$A$.+/ )/ S/'$/!./ A 9*$0*N.+*$ !.$*.)./N. $I),1<,91,+I %#determina tireotoxico!a #la nivel scheletal%#osteoporo!a alveolara la care e contraindicat tratamentul orthodontic #la nivel dentar%#eruptia dentara accelerate prin tulburari de resorbtie a radacinii dintilor temporari6radacini dentare scurte si in baioneta6aparitia cariilor dentare in explo!ie6periodontopatie $I)5<,91,+I %#poate fi%#primara@la copiiA,secundara si tertiara@la adultA #la nou#nascut apare mixedem congenital #la copil si adolescent apare deficienta mintala endemica #facies%#inexpresiv,stupid,cu aspect de luna plina@mixedematosA #la nivel scheletal%#hipode!voltarea maxilarelor,datorita intar!ierii depunerii de calciu in oase si dinti6hipode!voltarea sinusurilorfrontale #la nivel dentar%#eruptia dentara intar!iata datorita intar!ierii formarii germenilor dentari6anomalii dentare de numar,po!itie,forma si structura6resorbtii anormale ale radacinii dintilor temporari6inghesuire dentara #la nivelul partilor moi%#macroglosie 2 . !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N !,+5,$A$.+/ )/ S/'$/!./ A 1A$A!9*$0*N,+,. S. 9*$0*N,+,. !.0.' ) 1 +$51M5D=L%#rol in mentinerea echilibrului fosfo#calcic plasmatic #hipersecretia%#determina la copii maladia 1,9ELID4$ =<,D@osteita fibro#chisticaA #la nivel scheletal%#oase maxilare moi ,care se deformea!a6poate aparea prognatie mandibulara #la nivel oclu!al%#oclu!ie deschisa #la nivel dentar%#spatieri dentare6mobilitate dentara prin pierderea corticalei osoase si resorbtia proceselor alveolare $51M5D=L +IMI9%#rol in depunerea calciului in os #hipersecretia%#hiperpla!ii amigdaliene #functional%#respiratie orala #la nivel scheletal%#retrognatie mandibulara #la nivel alveolar%proalveolie superioara #la nivel dentar%gingivite #la nivel oclu!al%#inoclu!ie sagitala #hipofunctia determina intar!ieri in de!voltarea somatica iar la nivelul aparatului dento# maxilar intar!ieri in eruptia dentara

2". !A5+*,+ '+.N.' )/N!*-0A6.+*-FA'.A+ .N !,+5,$A$.+/ )/ S/'$/!./ A 9*$0*N.+*$ 2*NA)/+*$ $I),1<,91,+I $51M5DIL51 D.154,DI%#pubertate precoce,hipotrofie saturala #la nivel scheletal%micrognatie maxilara #la nivel alveolar%#inghesuire dento#maxilara #la nivel dentar%#eruptie dentara precoce $I),1<,91,+I $51M5DIL51 ,<+154,DI%#pubertate precoce,eruptie dentara precoce $I)5<,91,+I $51M5DIL51 D.154,DI%#hipogonadism,si prepubertar prin gigantism eunucoidal #facial#hiperleptoprosop #la nivel scheletal%#maxilare proeminente6pronatie mandibulara #la nivel alveolar%#inghesuire dento#maxilara tran!itorie #la nivel dentar%#eruptie dentara intar!iata6anomalii dentare de po!itie si sediu. 2#. !abloul clinic al respiratorului oral 1espiratia normala este cea na!ala. 1espiratia orala este considerate normala in perioada de nou#nascut, sugar sau in efortul fi!ic(sportivi). In repaus, respiratia orala este considerata obicei vicios(fara cau!e anatomice) sau disfunctie ( de cau!e obstructive sau restrictive). 1espiratia orala are influente negative asupra de!voltarii aparatului dento#maxilar. 'linic: extraoral% # facies adenoidian # obra*i aplati!ati (presiune sca!uta in sinusuri) # fanta labiala deschisa # bu!a superioara hipotona # bu!a inferioara situate in spatele incisivilor inferiori intraoral% # bolta palatine inalta (prin actiunea aerului asupra ei) # ingustarea maxilarelor (prin presiune sca!uta din sinusurile maxilare, presiunea grupelor musculare extraorale ; maseteri, buccinatori)6 # prodontie superioara (cavitate orala deschisa, ineficienta bu!ei superioare, deglutitie protru!iva) # me!iopo!itia dintilor laterali superiori # retrodontie inferioara (arcada inferioara in forma de trape!) # extru!ia incisivilor inferiori in contact cu mucoasa boltii palatine(antagonistii sunt vestibulari!ati sau ori!ontali!ati) # distali!area mandibulei (cavitate orala deschisa, mandibula coborata, extensia capului) # sindrom lingual protru!iv anterior # accentuarea curbei <pee # oclu!ie distali!ata # inoclu!ie sagitala po!itiva # oclu!ie deschisa frontal

2%. !ipuri de deglutitie normale # deglutitie infantile, de tran!itie si de tip adult )eglutitia infantila: # este normala la nou#nascut si la sugar(-#8 luni) 6 in timpul actului suptului, limba este interpusa intre arcadele maxilare, care sunt departate6 # in !ona laterala, musculatura obra*ilor si mucoasa *ugala este interpusa intre arcadele maxilare 6 # bu!ele asigura inchiderea etansa a cavitatii orale6 deglutitia are loc cu contractia puternica a musculaturii fetei (bu!elor si obra*ilor)6 # directia fortelor de actiune este in sens antero#posterior6 )eglutitia de tranzitie: # este normala intre 8 luni si 2 ani, odata cu aparitia primilor dinti temporari si cu diversificarea alimentatiei6 # eruptia incisivilor temporari determina retragerea limbii dintre arcade in timpul deglutitiei, fiind plasata in spatele dintilor6 # in !ona laterala, limba este interpusa intre arcade (nu exista dinti) , pentru a fixa mandibula in timpul deglutitiei, prin contractia muschilor ridicatori ai mandibulei6 # eruptia caninilor si molarilor temporari determina cuprinderea limbii in interiorul arcadelor in timpul deglutitiei6 )eglutitia de tip adult: # este normala dupa 2#" ani si pe tot parcursul vietii6 # varful limbii presea!a pe F anterioara a boltii palatine si in 1&" gingivala a incisivilor superiori6 # mi*locul limbii se gaseste in 1&" anterioara a boltii palatine6 # in !ona laterala marginile limbii sunt la nivelul coletului dintilor laterali superiori6limba se deplasea!a posterior , facand un unghi de 05grade cu bolta palatina6 # limba atinge limita dintre palatal dur si palatal moale, apoi se deplasea!a in sus si inapoi pentru separarea de cavitatea na!ala6 # portiunea posterioara a limbii este paralela cu faringele6 deglutitia se reali!ea!a prin contractia muschilor masticatori si ai limbii (fara contractia muschilor fetei)6 # directia de actiune a fortelor este postero#anterioara6 # 2&. !ipuri de deglutitie anormale )eglutitia anterioara simpla ; sindromul lingual protruziv anterior incomplet< : # este o deglutitie atipica, intalnita dupa 2 ani6 # varful limbii se plasea!a pe incisivii superiori6 # limba are efect de impingere a incisivilor superiori, determinand prodentia superioara6 # apare de!echilibrul grupelor musculare antagoniste% hipotonia muschilor maseteri, hipotonia orbicularului bu!ei superioare, hipotonia muschiului mentalis6 # conduce spre o disarmonie dento#maxilara cl II ngle, divi!iunea 16 )eglutitia anterioara complexa ;sindromul lingual protruziv anterior complet<: # este o deglutitie atipica, intalnita dupa varsta de 2 ani6 # varful limbii se plasea!a intre incisivii superiori si inferiori6

# limba are efect de franare asupra frontalilor in eruptie , determinand oclu!ia deschisa frontala6 # apare de!echilibrul grupelor musculare antagoniste% hipotonia muschilor maseteri , hipotonia orbicularului bu!ei superioare, hipertonia muschiului mentalis6 # conduce spre o oclu!ie deschisa frontala prin infraalveolodentie frontala6 )eglutitia sublinguala: # este o deglutitie atipica, intalnita dupa varsta de 2 ani6 # varful limbii se plasea!a pe incisivii inferiori6 limba are efect de impingere asupra incisivilor inferiori, determinand prodentia inferioara6 # apare de!echilibrul grupelor musculare antagoniste% hipertonia orbicularului bu!ei superioare , hipertonia muschilor coboratori6 # conduce spre o disarmonie dento#maxilara clasa III ngle (prognatie mandibulara adevarata)6 )eglutitia palatala: # este o deglutitie atipica , intalnita dupa varsta de 2 ani6 # varful limbii ia contact numai cu 1&" anterioara a boltii palatine6 # limba nu mai are nici un efect asupra incisivilor superiori# determina retrodentia superioara6 # apare de!echilibrul grupelor musculare antagoniste% hipertonia orbicularului bu!ei superioare , hipertonia muschilor temporali6 # conduce spre o disarmonie dento#maxilara cl II ngle , div 2 cu oclu!ie adanca acoperita6 )eglutitia unilaterala: # deglutitie atipica, rar intalnita6 # varful limbii se plasea!a intre dintii laterali pe o singura parte6 # limba are efect de franare asupra dintilor in eruptie , determinand oclu!ia deschisa laterala6 # apare de!echilibrul grupelor musculare simetrice% hipotonia muschilor maseteri pe partea in care se reali!ea!a deglutitia atipica6 # conduce spre o oclu!ie deschisa laterala6 )eglutitia bilaterala: # este o deglutitie atipica, intalnita rar6 # varful limbii se plasea!a intre dintii laterali pe ambele parti6 # limba are efect de franare asupra dintilor in eruptie, determinand oclu!ia deschisa bilaterala6 # apare de!echilibrul grupelor musculare% hipotonia muschilor maseteri6 # conduce spre o oclu!ie deschisa bilaterala. 3(. Anomaliile dento-maxilare produse de obiceiul vicios de sugere 5biceiurile vicioase sunt gesturi insusite spontan, practicate de copii o perioada lunga de timp6 5biceiul vicios de sugere (a degetului, a limbii, a bu!ei, a su!etei)% # cel mai nociv pentru de!voltarea normala a aparatului dento#maxilar6 # studii recente% obiceiul este practicat din viata intrauterina6

# cau!ele postnatale% alimentatia artificiala a sugarului, eliberarea de tensiuni nervoase, fenomenul foamei, satisfactia instinctului de sugere6 nelinistea, frustrarea6 # acceptat pana la "#0 ani ( nu apar modificari structurale ale aparatului dento#maxilar)6 # sugerea degetului poate provoca anomalia dento#maxilara, iar gravitatea ei depinde de% intensitatea, frecventa, durata sugerii, degetul supt si po!itia degetului supt6 sugerea policelui produce% # proalveolodontia superioara # bolta palatina adanca # retroalveolodontia inferioara # intru!ia incisivilor inferiori # endoalveolia # inoclu!ia sagitala # retrognatia mandibulara sugerea indexului si a mediusului ; cu spri*in pe incisivii inferiori% # prodentia inferioara # retrodentia superioara # intru!ia incisivilor inferiori # oclu!ia deschisa frontala sugerea indexului sau a auricularului in po!itie laterala, produce laterodeviatia mandibulara 31. Anomaliile dento-maxilare produse de obiceiul vicios de interpozitie 5biceiul vicios de interpo!itie a partilor moi sau a obiectelor intre arcadele dentare sau de muscare% interpo!itia sau muscarea bu!ei superioare produce% # prodentia inferioara # retrodentia superioara interpo!itia, muscarea sau succiunea bu!ei inferioare produce% # prodentia superioara # retrodentia inferioara # supraacoperirea in !ona frontala # inoclu!ie sagitala po!itiva sau oclu!ia deschisa frontala6 interpo!itia limbii produce% # intru!ia grupului dentar # oclu!ia deschisa frontala sau laterala # endoalveolia # bolta palatina adanca # laterodeviatia mandibulara interpo!itia obra*ilor intre partile laterale dentare, produce% # oclu!ia deschisa bilaterala # modificari ale mucoasei *ugale # supraoclu!ia frontala accentuata # oclu!ii inverse laterale

32. Anomaliile dento-maxilare produse de atitudini posturale anormale ale capului titudini posturale anormale ale capului din timpul somnului sau in stare de veghe a copilului% # dormitul in decubit dorsal cu capul in hiperflexie ( cu perne mari sau mai multe) detrmina aparitia oclu!iei me!iali!ate6 # dormitul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie ( fara perna) sau in decubit ventral (pe burta) determina aparitia oclu!iei distali!ate6 # dormitul in decubit lateral sau pe bratul parintilor sau cu pumnul sub obra!, detrmina aparitia asimetriei faciale6 # spri*inirea capului in una din maini % pe menton ; aparitia retropo!itiei mandibulare pe regiunea labiala ; aparitia biretroalveolodontiei pe !ona inferioara a fetei ; aparitia laterodeviatiei mandibulare # purtarea ghio!danului intr#o singura mana , determina aparitia scolio!ei cervicale si asimetriei faciale # atitudinea cifotica poate determina aparitia prognatiei. 33. Anomaliile dento-maxilare produse de factorii etiologici locali - pertubarile locale (dinti, mucoase) repre!inta un factor semnificativ in producerea anomaliilor dento#maxilare, provocate de% G caria dentara a dintilor temporari G pierderea prematura a dintilor temporari G traumatismele dintilor temporari G perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporarB cu prelungirea retentiei pe arcade G anchilo!a dintilor temporari G modificari ale secventei de eruptie a dintilor definitivi G anomaliile dentare i!olate (numar, volum, forma) G tulburari ale tesuturilor moi (fren, cicatrici , tumori) G interferente oclu!ale (canini temporari neatritionati, restaurari dentare incorecte) 'aria dentara: # poate produce maloclu!ii locali!ate prin pierderea prematura a dintilor temporari si migrari dentare6 caria aproximala la dintii laterali temporarB determina% # scurtarea arcadei dentare # pierderea spatiului necesar eruptiei grupului canin#premolar caria oclu!ala la dintii laterali temporari determina % # prabusirea oclu!iei (oclu!ie adanca) # tulburari verticale oclu!ale prin egresia dintilor 1ierderea prematura a dintilor temporari prin extractie, inainte ca succesorul sa fie suficient de de!voltat pentru a#i lua locul, produce% # intar!ierea eruptiei dintelui permanent, prin formarea de os deasupra dintelui definitiv6

# scurtarea arcadei dentare prin migrari me!iale in spatiile edentate6 # egresia dintilor antagonisti # denivelarea planului de oclu!ie # pierderea spatiului necesar eruptiei dintilor permanenti # aparitia inghesuirii dento#alveolare precoce la dintii permanenti # aparitia malpo!itiilor dentare # aparitia angrena*elor inverse # aparitia interferentelor oclu!ale6 !raumatismele dintilor temporari % # determina devitali!ari ale dintilor temporari si tulburari de resorbtie a radacinilor dintilor temporari , care produc% tulburari de eruptie a dintelui permanent prin afectarea germenului schimbarea drumului normal de eruptie al dintelui permanent subiacent aparitia malpo!itiei dentare pierderea potentialului de eruptie al dintelui permanent subiacent 1erturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari se datorea!a% retentiei prelungite a dintelui temporar pe arcada, peste termenul normal de exfoliere ; cau!e% anchilo!a dentara, resorbtia anormala, tulburari endocrine6 determina% # aparitia inghesuirii dento#alveolare # inclu!ia dintelui permanent # malpo!itii dentare # intar!ieri in reglarea oclu!ala pierderea timpurie a dintelui temporar de pe arcada, prin ri!ali!a, inainte de termenul normal de exfoliere ; determina aparitia inghesuirii dento#alveolare, prin migrarile dentare ulterioare6 0odificarile secventei de eruptie a dintilor definitive # secventa normala de eruptie a dintilor asigura de!voltarea normala a oclu!iei dentare6 modificarile secventei de eruptie a dintilor definitivi determina% migrari dentare pierderea spatiului necesar de eruptie aparitia inghesuirii dento#alveolare aparitia malpo!itiilor dentare aparitia angrena*elor inverse aparitia interferentelor oclu!ale. 34. 1uncte si planuri de referinta utilizate in analiza fotografiei de fata )uncte antropometrice ; dr >egan% +h ; +richion este varful capului situat la nivelul liniei parului in plan medio#sagital. f# +r ; +richion frontal se afla la intersectia insertiei parului cu planul medio#sagital6 f# 4lH# 4labella cutaneon frontal este punctual cel mai proeminent al protuberantei intersprancenare pe linia medio#sagitala. f# DH ; Dasion cutaneon frontal este situat la radacina nasului pe linia mediana.

f# <n; <ubna!ale frontal se afla la intersectia santului subnarinar cu linia medio#sagitala6 f# <tm ; <tomion frontal se afla la intersectia liniei interlabiale cu linia medio#sagitala6 f# )ogH ; )ogonion cutaneon frontal este punctual cel mai anterior al barbiei in plan medio# sagital6 f# MeH ; Menton cutaneon frontal este punctual situat inferior pe protuberantia mentalis si centrul trigonum#ului mentale6 9aH. ; 9anthus cutaneon drept este partea exterioara a ochiului drept6 9aH< # 9anthus cutaneon stang este partea exterioara a ochiului stang6 ,9aH. ; ,picanthus cutaneon drept este partea interioara a ochiului drept6 ,9aH< ; ,picanthus cutaneon stang este partea interioara a ochiului stang6 )u. ; )upila dreapta este centrul pupilei drepte6 )u< ; )upila stanga este centrul pupilei stangi6 5rH. ;5rbitale cutaneon drept este punctual situat la 1 cm sub pupila dreapta, cand ochii privesc inainte6 5rH < ; 5rbitale cutaneon stang este punctul situat la 1 cm cub pupila stanga, cand ochii privesc inainte6 u. ; uriculare drept este cel mai superior punct pe meantul auditiv extern drept6 u< # uriculare stang este cel mai superior punct pe meantul auditiv extern stang6 >BH. ; >Bgion cutaneon drept este marginea laterala dreapta a obra!ului6 >BH< # >Bgion cutaneon stang este marginea laterala stanga a obra!ului6 I. ; la dreapta este punctul cel mai extern a aripii drepte a nasului6 I< # la stanga este punctul cel mai extern a aripii stangi a nasului6 9h. ; 9heilon drept este cel mai extern punct a liniei drepte comisurale6 9h< #9heilon stang este cel mai extern punct a liniei stangi comisurale6 4oH. ; 4onion cutneon drept este punctul cel mai inferior , posterior si exterior al unghiului drept al mandibulei6 4oH< # 4onion cutneon stang este punctul cel mai inferior , posterior si exterior al unghiului stang al mandibulei6 Is ; marginea incisivilor centrali superiori vi!ibila in !ambet6 I0 . ; 2ata vestibulara a premolarului prim superior drept vi!ibila in !ambet6 I0 < ; 2ata vestibulara a premolarului prim superior stang vi!ibila in !ambet6 )lanuri de referinta% planul medio#sagital, planul bipupilar. lte planuri% bi!igomatic, bialar, bicomisural6 3 . 1uncte si planuri de referinta utilizate in analiza fotografiei de profil )upa )r.-egan= +r# +richion se afla la limita inferioara a insertiei parului6 4lH ; 4labella cutaneon este cel mai anterior punct al protuberantei partilor moi dintre nas si frunte6 DH ; Dasion cutaneon este punctul cel mai posterior al curburii na!ale6 )n ; )ronasale este punctul cel mai anterior al partilor moi ale nasului6 <n ; <ubna!ale este punctul situat la unirea bu!ei superioare cu nasul

Ls ; labiale superior este punctul cel mai anterior al marginii rosului bu!ei superioare, determinat de tangenta DH ; bu!a superioara6 Li # labiale inferior este punctul cel mai anterior al marginii rosului bu!ei inferioare6 <tm#s ; <tomion superior este cel mai coborat punct de pe vermilionul bu!ei superioare6 <tm ; <tomion este ambra!ura bu!ei, la punctual de contact dintre bu!a sup. si inf. 6 9h# 9heilion este cel mai extern punct al liniei comisurale6 <tm# i# ; <tomion inferior este cel mai coborat punct de pe vermilionul bu!ei inferioare6 )ogH ; )ogonion cutaneon e punctul cel mai ant. al barbiei, det. de tangenta DH ; 7arbie6 4nH ; 4nathion cutaneon e capatul frontal al barbiei,cel mai ant. si inf. punct al barbiei6 MeH ; Menton cutaneon este punctual cel mai inferior al barbiei6 u ; uriculare este cel mai superior punct de pe meantul auditiv extern6 5rH ; 5rbitale cutaneon este punctul cel mai inferior de pe conturul marginii inferioare a orbitei6 9aH ; 9anthus cutaneon este partea exterioara a ochiului. )lanuri de referinta in anali!a <ch/art!% # ori!ontala 2ran:fourt ; ( u ; 5rH) # perpendiculara din Dasion cutaneon pe planul 2r ; )DH (planul .reBfuss sau planul naso#frontal) # perpendiculara din 5rH pe pl 2r ; )orH(planul <imion sau orbito#frontal)6 3". 1uncte si planuri de referinta utilizate in analiza modelului de studio: 1uncte de referinta: ;1ont< # mi*locul santului transversal al )M1 sup # foseta centrala a M1 sup # punctul de contact I interpremolar inferior # varful cuspidului cetro#I al M1 inferior 1lanuri de referinta;la simetrie< : # planul medio-sagital max > la intersectia celor 2 prerchi de rugi palatine cu rafeul median, pana la limita palat moale ;dur6 # planul medio-sagital mandibular ; dupa frenul lingual6 +a 1ont: diametrul maxilar molar si premolar sup, diametrul mandibular premolar si molar6 <i lungimile molara si premolara, max si mdb. 3#. 1uncte si planuri de referinta utilizate in analiza teleradiografiei de profil 1uncte: < ; <ella turcica este punctul situat in centrul geometric al seii turcesti6 D# Dasion este cel mai anterior si superior al suturii naso#frontale6 ; )unctul .o/ns ; punctul anterior cel mai infundat de pe procesul alveolar anterior maxilar6 7 ; )unctul 7 .o/ns # punctul anterior cel mai infundat de pe procesul alveolar anterior mandibular6 . ; )unctul . este centrul simfi!ei mentoniere, care se deplasea!a odata cu cresterea6

4o ; este punctul unghiului mandibular , detrminat de bisectoarea unghiului dintre linia ramului si a marginii ba!ilare6 4n# 4nathion este punctual cel mai anterior si inferior de pe marginea ba!ilara a protuberantei mentalis6 )og ; )ogonion este punctual cel mai anterior de pe protuberantia mentalis6 I ; Incisale superior este punctual aflat pe marginea inci!ala a celui mai proeminent incisive central superior6 i ; Incisale inferior este punctul aflat pe marginea inci!ala a celui mai proeminent incisive central inferior6 1& #)unctul cel mai I al coroanei celui mai proeminent Ic sup?6 &1 # )unctul cel mai I al coroanei celui mai proeminent Ic inf6 5c ; )unctul anterior .o/ns6 al planului de oclu!ie6 5cp ; )unctul posterior .o/ns 6 al pl de oclu!ie6 Ls ; Labiale superior ; punctul cel mai anterior al marginii rosului bu!ei superioare6 Li ; Labiale inferior ; punctul cel mai anterior al marginii rosului bu!ei inferioare6 )ogH ; )ogonion cutanat ; punctul cel mai anterior al barbiei6 M< ; )unctul < al lui <teiner ; la mi*locul bordurii na!ale6 1lanuri si linii de referinta: -planul <#D ; planul anterior al ba!ei craniului6 # planul 4o#4n ; planul mandibular6 # planul 5cc ; planul de oclu!ie6 # linia D# ; Dasion ; .o/ns # linia D#7 ; Dasion 7 .o/ns # linia D#. ; Dasion ;. # linia 1& # axul incisivului central superior # linia &1 ; axul incisivului central inferior # linia < ; linia estetica a lui <teiner 3%. 'lasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle: # este un criteriu de clasificare ocluzionist? se bazeaza pe teoria fixitatii 0 1 sup@ fata de 01 inf? 3 clase: 'lasa 1 : - ocluzie neutrala? # modificarile sunt pre!ente in !ona frontala , iar relatiile scheletale si functia musculara sunt normale6 # fac parte% anomalii dentare i!olate (rotatia, anodontia , inclu!ia), tulburarile de eruptie (intar!iata sau precoce), anomaliile de grup (inghesiurea, spatierea) si modificarile de oclu!ie in !ona frontala (oclu!ia deschisa si oclu!ia adanca)6 'lasa 2: - ocluzie distalizata la nivel molar ;pozitia psterioara a mandibulei fata de maxilar< # are 2 divi!iuni% divi!iunea 1 ; maloclu!ie cu rapoarte distali!ate bilaterale, I# versia I sup, inoclu!ie sagitala po!itiva , oclu!ie adanca in acoperis, activitate musculara anormala (bu!a sup

hipotona, bu!a inf in spatele I sup6 postura *oasa a limbii, muschii buccinatori hipertoni ; compresiune de maxilar, m.mentalis hiperton) divi!iunea 2 ; maloclu!ie cu rapoarte distali!ate bilaterale6 )# versia I9 sup si I#M# versia IL sup 6 inghesuire in !ona frontala6 oclu!ie adanca acoperita6 activitate musculara normala6 disto#oclu!ia pe o sg parte ; subdivi!iune a unei divi!iuni6 'lasa 3: -ocluzie mezializata la nivel molar ;pozitia anterioara a mandibulei fata de maxilar< # are 2 forme% prognatie adevarata ; maloclu!ie cu rapoarte me!iali!ate bilaterale, prognatie mandibulara scheletala, L#versia I inf, origine genetica sau endocrina, po!itia inf a limbii6 prognatie falsa ; maloclu!ie cu rapoarte me!iali!ate bilaterale, retrognatie maxilara scheletala, inghesuire dentara sup, origine congenitala (despicatura labio#maxilo#palatina), regionala (adenoidiana) sau locala6 me!io#oclu!ia pe o sg parte ; subdivi!iune a cl III ngle. 3&. Anodontia : forme clinice@ etiopatogenie @ dg si principii de tratament Anodontia > anomalie dentara de numar? absenta unor dinti de pe arcadele dentare@ datorita lipsei de formare si divizare a lamei dentare sau a distructiei germenilor dentari . Forme clinice: # anodontiile dintilor temporari% totala sau partiala (redusa sau extinsa) # anodontiile dintilor permanenti% monodentara, pluridentara sau totala6 Anodontia totala > lipsa tuturor dintilor dintr#o dentatie6 rar intalnita ,tiopatogenie% 2actori primari% ereditari si genetici ( in cadrul unor sdr. Langdon .o/n, Marfan) 2actori secundari % boli de sBstem (displa!ia ectodermala etc), boli infectioase cornice ( lues congenital) sau virotice6 disendocrinopatii, tulburari metabolice, intoxicatii cornice% alcoolism6 )iagnostic: 9linic% # facial ; modif ca la edentatul total # oral ; lipsa dintilor pe arcade # functional ; tulburari masticatorii si fi!ionomice )araclinic% # examen fotostatic ; aspect facial de ,+ # modele de st ; abs dt pe arcade # 5)+ ; abs germenilor dentari # +ele ; modificari scheletale si alveolare )o!itiv% 5)+ .iferential% edentatia ; anamne!a # inclu!ia ; dt pe arcada # 5)+ !ratament: *biective:

# refacerea morfo ; functionala a arcadelor # obtinerea eficientei masticatorii # obtinerea unei dimensiuni normale a fetei, a unui profil fi!ionomic # perioada copilariei ; se prote!ea!a provi!oriu # dupa pubertate ; definitive 0iAl de tratament: proteze totale din acrilat cu spriAin mucozal@ in per de crestere se scBimba la " luni? Anodontia partiala extinsa ; pre!enta a 1#2 dinti pe o arcada dentara6 sdr Langdon ; .o/n6 )iagnostic: 9linic%facial # modificari ca la ,+( eta* inf micsorat, bu!ele sunt infundate, sant labio#mentonier accentuat) # oral ; lipsa unui nr mare de dinti, micrognatism, creste alv reduse, dintii pre!enti sunt ase!ati simetric, dintii au anomalii de forma, po!itie si sunt redusi de volum6 tulburari de oclu!ie6 # functionali% tulburari masticatorii, fi!ionomice, fonetice6 )araclinic% #examen fotostatic % ca la ,+ # modele de st% abs unui nr mare de dt # 5)+ ; abs germenilor dentari # +ele ; modif scheletale si alveolare )o!itiv% 5)+ .iferential% edentatia ;anamne!a # inclu!ia germenii pe 5)+ !ratament: 1rincipiile de tratament urmaresc: # stimularea de!voltarii maxilarelor # stabilirea unor rapoarte intermaxilare normale # diri*area eruptiei dentare # asigurarea paralelismului dintilor existenti. # 1efacerea morfo#functionala a arcadelor6 9ipodontia partiala intinsa sau redusa > lipsa mai multor dinti dintr#o !ona a arcadei denature6 9ipodontia unilaterala sau bilaterala > lipsa a 1 ; 2 dinti de pe arcada dentara, frecv unidentara ( M", IL sup, )M 2, I9 inf) , dar poate fi si bidentara. ,tiopatogenie% 2actori primari% reducerea filogenetica si factori ereditari 2actori secundari%distrugerea germenului dentar prin infectii locali!ate6 )iagnostic: 'linic : -facial ; modif in raport cu locali!area si intinderea # oral ; lipsa dt, persistenta dt temporar, spatiu pe arcada sau spatiul este ocupat de dintii vecini, abs IL JK diastema 6 # functional ; tulburari masticatorii, fi!ionomice sau fonatorii6 1araclinic: -examen fotostatic ; aspect facial, ca sic el clinic # modele de st% abs dt pe arcada # 5)+ ; abs germenului # +ele ; modificari dentare )o!itiv% 5)+

.iferential% edentatia si inclu!ia dentara !ratament: # Bipodontia depistata precoce > incBiderea spatiului # tardiv- protezare fixa sau implant; se mentine mai mult pe arcada temp@ pt a pastra spatiul< # tardiv si temp s-a pierdut > se recastiga sp si se protezeaza. 4(.)inti supranumerari : forme clinice@ etiopatogenie@ diagnostic@ plan de tratament. .inti supranumerari sunt repre!entati de existenta unui numar mai mare de dinti fata de numarul normal al formulei dentare, datorat supraproductiei lamei dentare. Forme clinice% .upa felul dentatiei pot fi% #dinti supranumerari aparuti in dentatia temporara % paramolar, distomolar. #dinti supranumerari aparuti in dentatia definitiva % me!iodens, peridens. .upa morfologia lor% #dinti dismorfi cu forma si marime atipica (me!iodens). #dinti eumorfi normali conformati, ca dinti dedublati (al "#lea incisiv lateral). #dinti bigeminati sudare (coronara si sau radiculara)a doi dinti din seria normal sau a unui dinte din seria normala cu un dinte suplimentar (dentes confusi, dentes geminati). #dinti anastrofici#dinti supranumerari inclusi, cu radacina orientata oclu!al si coroana spre ba!a maxilara. .upa topografia lor pot fi% locali!ati in !ona frontala, in !ona laterala (al "#lea premolar 2), in partea orala fata de arcada dentara. .upa raportul lor cu arcadele dentare% erupti, neerupti, in curs de eruptie. /tiopatogenie ,tiologia este necunoscuta, insa exista cateva teorii care dau explicatii asupra cresterii si divi!arii lamei dentare% #teoria celei de-a treia dentatii ; dintii supranumerari apartin celei de#a " lamei dentare accesorii. #teoria atavica ; dintii supranumerari sunt expresia intoarcerii la formula dentara ancestrala, cu " incisivi, 1 canin, 0 premolari si " molari. #teoria divizarii mugurelui dentar ; dintele din seria normala s#a divi!at si a re!ultat dintele supranumerar. #teoria mugurilor adamantini multipli ; fiecare individ are muguri suplimentari, dar in timp ei sufera o atrofie. #teoria evaginarii epiteliului adamantin ; dintii supranumerari apar datorita migrarii acestui epitelui. )iagnostic 9LIDI9% 2acial % apar modificari fi!ionomice cand sunt situati in !ona frontala

5ral % pre!enta lor este observata daca sunt erupti6 #pot fi aliniati ocupand spatiul dintilor normali din serie6 #produc inclu!ie dentara a dintilor normali din serie6 #produc malpo!itii dentare si inghesuiri !onale6 #pot fi palatini!ati6 #produc de!echilibre oclu!ale6 #pot fi inclusi si pot produce diastema patologica6 2unctional % tulburari masticatorii si fi!ionomice. +ulburari la distanta % ri!ali!a radiculara patologica la dintii vecini6 #nevralgii, tulburari de vedere, acustice. #degenerescente chistice. ) 1 9LIDI9 #model de studiu % pre!enta lor pe arcada6 #5)+ % se depistea!a intamplator si se aprecia!a nr lor, forma, dimensiunea, locali!area, sensul eruptiei, gradul de de!voltare, raportul cu structurile vecine6 #teleradiografie % apar modeficari dentare. )5>I+II % clinic daca sunt erupti sau ortopantomografic daca sunt inclusi. .I2,1,D+I L % cu dintii temporari restanti pe arcada. !ratament #indepartarea dintelui supranumerar (extractie, germectomie, odontectomie)6 #alinierea dintilor normali din serie pe arcada6 #echilibrarea oclu!iei. 41.Anomalii dentare de forma : forme clinice@ etiopatologie@ diagnostic@ plan de tratament. nomalii dentare de forma sunt tulburari din perioada de morfo#diferentiere a germenilor dentari la nivelul centrilor de crestere, manifestata coronar sau radicular. Forme clinice: #coronare usoare % forma de cui, bob de ore!, faras,etc. #monstruo!itati coronare % dinti giganti, geminati, fu!ionati, baroc, Moser,etc. #tuberculi dentari% >uc:er:andl ; pe fata M#) a molarilor temporari6 9arabelli ; pe fata M#) a molarului 1 permanent superior6 7ol: ; pe fata M#I a molarilor 2 sau " superiori6 <ixtum ; la nivelul molarului 1 permanent inferior6 #radiculare % radacini supranumerare, anormale, anomalii canaliculare etc. #paradentare % perle de smalt, dentinoame (extra & intradentare).

/tiopatogenie #etiologie % factori primari (ereditari, genetici) sau secundari (endocrinopatii, infectii, traumatisme, iradieri)6 #patogenie % la nivelul numarului (in plus sau minus) centrilor de crestere dentara, poate aparea o activitate intensa, sca!uta sau absenta, care modifica morfologia dentara. )iagnostic : #9linic% tulburari dento#dentare (inghesuire !onala), tulburari dento#alveolare, tulburari oclu!ale, modificari fi!ionomice. !ratament : #in ca!ul anomaliilor de forma a dintilor temporari, acestia trebuie extrasi timpuriu, deoarece pre!inta radacini puternice si greu de re!orbit. #in ca!ul anomaliilor de forma a dintilor permanenti, atitudinea terapeutica este in functie de dimensiunea coronara a dintelui % mica ; microprote!a fi!ionomica6 mare ; care a produs tulburari de dinamica mandibulara ; extractie si prote!are. 42.Anomalii dentare de volum : forme clinice@ etiopatogenie@ diagnostic@ plan de tratament. nomalii dentare de volum sunt tulburari din perioada de morfo#diferentiere a germenilor dentari. 2orme clinice % #macrodontia ; dinti mai mari de volum , produce inghesuirea dentara primara. #microdontia ; dinti mai mici de volum, produce spatierea dentara. ,tiopatogenie % factori primari (ereditari) si constitutionali. M 915.5D+I 2orme clinice%macrodontie i!olata sau locali!ata la un dinte(incisiv central,canin) Macrodontie generali!ata care poate fi% #absoluta,cand suma IncisivaL"5mm #relativa,cand suma Incisiva este in limite Dormale.,dar mai mare decat 1&" 7i!igomatica .iagnostic% )o!itiv%<uma dimensiunilor M#. a celor 0 incisivi superioriK"5(macrodontie absoluta),sau 1&" din diametrul bi!igomatic osos(macrodontie relativa) 5rtopantomografic%depistare precoce,cand fiecare mugur al incisivilor superiori se proiectea!a pe 2 dinti temporari,sau mugurii incisivilor laterali sunt vecini cu cei ai premolarilor primi 9linic%apare inghesuirea dentara,malpo!itiile dentare,tulburarile oclu!ale,fi!ionomice fonatorii +ratament% 5biectivele tratamentului%

#cand este depistata precoce se face extractia dentara seriata dupa $ot! #cand este depistata tardiv se fac estractii in scop ortodontic si se alinia!a dintii cu aparate mobili!abile sau fixe. MI915.5D+I 2orme clinice%microdontia i!olata sau locali!ata la un dinte Microdontie generali!ata care poate fi%#absoluta cand suma IL23mm #relativa,cand suma I este in limite Dormale .ar mai mica decat 1&" bi!igomatica .iagnostic% )o!itiv%suma dimensiunilor M#. pentru incisivii superiori este mai mica de 23 de mm(microdontie absoluta) sau decat 1&" din diametrul bi!igomatic osos(microdontie relativa) 9linic%apare spatierea dentara cu treme si diasteme,oclu!ia adanca sau intercalata +ratament%#fara tratament cand exista echilibru oclu!al si functional #restaurari coronare pe toti dintii 43.Anomalii dentare de pozitie:forme clinice@etiopatogenie@diagnostic@plan de tratament nomaliile dentare de po!itie sunt modificari ale dintilor in cele " planuri ale spatiului. .eplasarea dintilor in plan ori!ontal,prin miscarea de % #Iersie#inclinarea axului dintelui #4resie#miscarea corporeala a dintelui #1otatie#miscarea dintelui in *urul axului sau(rotatie centrica) in *urul unei muchii a dintelui(rotatie excentrica) .eplasarea dintilor in plan vertical #spre planul de oclu!ie(suprapo!itie) #spre radacina dintelui(infrapo!itie) ,tiopatogenie% 2actori primari%#,reditari#mai ales la incisivii laterali #4enetici%#in unele sdr.(Langdon#.o/n,+urner,4odenhart#2ranceschetti) #7oli congenitale%#in despicaturile maxilo#palatine 2actorii secundari% #Locali#din timpul formarii mugurelui dentar #mecanici#dinti supranumerari,persistenta dintelui temporar,cicatrici cheloide,lipsa spatiului pe arcade. .iagnostic% 9linic%#2acial%+ulburari fi!ionomice cand dintii sunt in !ona frontala #5ral%#pot apare inghesuiri dento#alveolare #tulburari de oclu!ie #2unctional%tulburari in dinamica mandibulara )araclinic%ortopan#depistare precoce )o!itiv%clinic si ortopantomografic .iferential%#anomalii dentare de sediu#ectopia si transpo!itia +ratament% )rincipiile de tratament urmaresc% #crearea spatiului pierdut pe arcada

#alinierea dintilor #echilibrarea oclu!iei dentare #cea mai dificila miscare de reali!at este cea de intru!ie,pentru ca dintele opune o maxima re!istenta #cea mai instabila redresare este derotatia dentara,pentru ca exista riscul la recidiva datorita tensionarii fibrelor periodontale Mi*loace de tratament% #aparate biomecanice mobili!abile,ofera posibilitati limitate de redresare dentara,iar controlul miscarii este incert #aparatele biomecanice fxe ofera posibilitati de redresari dentare in toate sensurile si control maxim al miscarii dorite 44. /ctopia dentara:forme clinice? etiopatogenie? diagnostic si principii de tratament ,ctopia dentara repre!inta eruptia unui dinte in afara perimetrului arcadei dentare, dar care topografic pastrea!a proiectia lui pe arcada. 2orme clinice% # ectopia de 9,M", )M6 ,tiopatogenie%2actori primari#ereditari sau genetici 2actori secundari# endocrini6 metabolici6 disfunctionali6 locali 9au!e ce tin de dintele ectopic# le!iunea germenului dentar permanent po!itia prea inalta a mugurelui angulatia radacinii dentare volumul exagerat al coroanei dentare existenta unui IL nanic sau hipodontia acestuia ,xistenta unui obstacol in calea eruptiei# persistenta pe arcada a dt,fara resorbtie radiculara existenta unui capac fibromucos dens existenta unui dinte suprenumerar existenta unei formatiuni previa Lipsa spatiului pe arcade# inghesuire dento#mx primara prin macrodontie inghesuire dento#mx secundara me!iopo!itie generali!ata a dintilor lat pierderea&extractia precoce a dt secvente nefavorabile ale eruptiei dentare .iagnostic 9linic 2acial# bu!a sup este bombata in ectopia I de 9sup bu!a sup este infundata in ectopia )alatinala de 9sup 5ral# in ectopia de 9sup apar mai multe sitJ 9 este neerupt,dar apare bombare Isau 5r 9 este in eruptie incompleta(me!io#infrapo!itie) 9 este erupt complet in vestibular sau palatinal #apar tulburari pe arcada#discontinuitate, inghesuire, migrari dentare #in ectopia palatinala apare angrena*ul invers 2unctional# tulburari fi!ionomice, fonatorii .iagnostic )araclinic ,x fotostatic

Modele de studiu# aprecia!a dist lui de arcada si necesarul pe arcada 1x cu film muscat# aprecia!a po!itia,rad,!ona de implantare in alveola 5)+# rap cu dintii vecini si cau!a determinanta +ratament +rat difera daca ectopia este simptom in cadrul altei anomalii sau entitate clinica aparte ,tapele tratamentului 1. .escoperirea cau!ei si indepartarea obstacolului existent 2. 5btinerea spatiului pe arcada ". In ca!ul ectopiei orale se face saltul articular 0. linierea dintilor ectopici prin distali!area si palatini!area lor 5. 9ontentie +ipul de tratament% )152IL 9+I9# asig de!v normale dento#mx ID+,19,)+II# inlaturarea cau!ei D51M L# util mi* biomecanice mibili!abile sau fixe pt crearea spatiului si alinierea dentara + 1.II# chirurgical#ortodontic 4 . .ncluzia dentara: forme clinice? etiopatogenie? diagnostic? principii de tratament Inclu!ia dentara% ramanerea unui dinte complet format(cu apex inchis) in interiorul osului sau in partile moi, dupa termenul normal de eruptie, fara tendinta de a erupe Forme clinice 9ele mai frecvente# inclu!iile de 96 M"6)M 2, I9, dinti supranumerari 9ele mai rare# inclu!iile de )M1, IL,M1,M2 Etopatogenie 2actori primari ; ereditari #genetici, in cadrul unor sindroame(Langdon#.o/n) #anomalii congenitale(despicaturi labio#palatine) 2actori secundari# boli de sistem(displa!ia ectodermala,osteoporo!a, disosto!a cleido# craniana) # disendocrinopatii(nanism hipofi!ar, hipotiroidism) # tulburari metabolice(rahitism) # factori locali 9au!e ce tin de dintele inclus# po!itia f inalta de formare a germenului dentar #configurarea anatomica defavorabila(coroana globuloasa,curbura accentuata a radacinii, angulatie corono#radiculara) # modificarea axului dintelui inclus # pierderea potentialului de eruptie # le!iuni ale germenului dentar6 absenta formarii rad. 9au!e ce tin de regiunea invecinata# obstacole in calea eruptiei dintelui( persistenta dt,dinte supranumerar, formatiuni previa, tesuturi osoase dense) # reducerea spatiului necesar pe arcada( macrodontie,compresiune de maxilar, inghesuire dentara,secvente de eruptie nefavorabile)

.iagnostic%9linic% 5ral%# persistenta dt pe arcada6 absenta dintelui pe arcada6 spatiul pe arcada pastrat&micsorat&ingustat6 dintii vecini inclinati spre bresa6 bombare osoasa vestibulara&orala 2unctional%# tulburari fi!ionomice, fonatorii +ulburari reflexe% # mecanice(resorbtii rad ale dintilor vecini) #nervoase(dureri6 pareste!ie) )araclinic%1x retrodentara,cu film muscat,5)+ .ate despre# cau!a(obstacol) #po!itia #vestibulara,orala,pe mi*locul arcadei6 tesuturile in care se gaseste #axul dintelui inclus(ertical,oblic,ori!ontal)6 raportul cu dintii vecini #morfologia si vol dintelui inclus, gradul de de!voltare a rad6 spatiul pe arcada6 #raporturile cu planul de oclu!ie(inclu!ie superficiala&medie&profunda) .iag. diferential# ,1=)+I ID+ 1>I + (manifesta la un grup de dinti)6 $I)5.5D+I,(absenta germenului dentar)6 ,.,D+ +I,(extractii facute)6 1,ID9L=>I, (reintoarcerea dintelui erupt in profun!ime) +ratament% 9hirurgical#ortodonticJK crearea spatiului pe arcada#Kindepartarea cau!elor etiologice#Kexpunerea chirurgicala a dintelui inclus#K ancorarea dintelui (peritisulara, intratisulara, transtisulara)#Ktractiunea dintelui pe arcada 9hirurgical JKredresarea chirurgicala intraalveolara6 odontectomia dintelui inclus in po!itii nefavorabile6 reimpalntarea dintelui daca exista spatiu pe arcada. 4".!ranspozitia : forme clinice@ etiopatogenie@ diagnostic@ plan de tratament. +ranspo!itia este repre!entata de inversarea locului pe arcada a doi dinti invecinati. 2orme clinice #transpo!itia completa (totala)% cand ambii dinti au schimbat locurile si sunt aliniati pe arcada. #transpo!itia incompleta (partiala)% cand ambii dinti stau fata in fata si linia arcadei trece printre ei sau unul este aliniat si celalalt ectopic. ,tiopatogenie 2actori locali % #tulburari de eruptie% secvente inversate, intar!iere in eruptie. #tulburari in exfolierea dintelui temporar6 #tulburari in formarea germenilor dentari (ca sediu si profun!ime). .iagnostic% 9linic % #facial % tulburari estetice6 #oral % schimbarea locului, cau!a 6 scurtari ale arcadei dentare6 devierea liniei mediene interdentare6 malpo!itii dentare. #functional % interferente oclu!ale. )araclinic % #modelele de studiu % se apecia!a spatiu de pe arcada. #5)+ % rapoartele cu structurile invecinate. )o!itiv % clinic, paraclinic. .iferential % intre formele clinice.

+ratament In transpo!itia completa% #nu se intervine daca nu sunt tulburari fi!ionomice6 #in transpo!itia canin ; incisiv lateral se slefuieste cuspidul caninului si se pune o microprote!a fi!ionomica pe incisivul lateral #in transpo!itia canin ; premolar prim permanent se fac remodelari ale premolarului. In transpo!itia incompleta% #cand este depistat precoce se incearca aducerea in po!itie corecta6 #cand este depistat tardiv se incearca aducerea in transpo!itie completa, dupa care se aduce in po!itie corecta 4#.Forme clinice ale disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara .isarmonia dento#mx cu spatiere dentara sau diastema se caracteri!ea!a prin pre!enta unui spatiu interincisiv(sup&inf)mai mare de 2mm. 2orme clinice JKdpdv anatomic # diastema cu coroanele paraleleJK det de fren lat&cu insertie *oasa6 sept osos6hipodontia IL6 ereditar6 microdontie #diastema cu coroanele convergenteJK det de me!iodens neerupt6 odontom6 fren lat cu insertie inalta6 rotatia congenitala a I9sup #diastema cu coroane divergenteJK det de fren cu insertie *oasa6 inclu!ie ori!ontala de 9sup6 lipsa de spatiu in ba!a osoasa apicala maxilara6 rotatia congenitiva a I9sup JKdpdv al varstei si etiopatogeniei #diastema fi!iologicaJK intalnita in dt tipul (spatiala)6 ca un fenomen filogenetic (transmis de la antropoide)6 se autoreglea!a odata cu fenomenele de de!v a dentitiei #diastema tran!itorieJK apare in prima etapa a dentitiei mixte, la eruptia Isup6 in stadiul de MuglB duc:lingN6 se inchide pe masura ce coboara caninii in interiorul mx #diastema adevarataJK este transmisa ereditar(caracter familiar) #diastema patologicaJK este o diastema falsa, secundara altei anomalii (maloclu!ie clasa II divi!iunea16 me!iodens inclus6 9inclusi in po!itie ori!ontala6 prodontial6 microdontiei6 macroglosiei6 migrarilor dentare postextractionale) JKdpdv al rel dintre radacini #diastema cu rad paralele #diastema cu rad convergente #diastema cu rad divergente 4%. /tiopatogenia disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara

.isarmonia dento#mx cu spatiere dentara sau diastema se caracteri!ea!a prin pre!enta unui spatiu interincisiv(sup&inf)mai mare de 2mm. ,tiopatogenie% 2actori primari# ereditari# microdontia6 fren labial hipertrofic cu implantare *oasa6 suturi largi Interincisive 2actori secundari# endocrini# acromegalia *uvenila6 hipotiroidism(macroglosie) # disfunctionali# resp orala6sugerea degetului6deglutitie protru!iva # locali# hipodontie de IL6 Inclu!ia 9sup6 me!iodens inclus6 fractura intermaxilara redusa defectuos6 etapa de de!v normala a dentitiei mixte. 4&. /lemente clinice si paraclinice in diagnosticul disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara .isarmonia dento#mx cu spatiere dentara sau diastema se caracteri!ea!a prin pre!enta unui spatiu interincisiv(sup&inf)mai mare de 2mm .iagnostic% 9linic 5ral# pare un spatiu interincisiv sup&inf de 2#1-mm rcada dentara este discontinua la niv incisiv )o!itia coroanelor I9 poate fi paralela&convergenta&divergenta )oate aparea o formatiune patologica pe linia mediana(fren lat si *os inserat, me!iodens) pare o cri!a de spatiu pt IL(in ca!ul diastemei falsa) pare un exces de spatiu prin hipodontia IL <uma incisiva poate fi mai mica de 23mm(microdontie) 2unctional#+ulburari fi!ionomice,fonatorii(sigmatism) 9opilul scapa saliva in timpul vorbirii )ot coexista obiceiuri vicioase sau disfunctii(au produs o diastema falsa) )araclinic 5)+# ofera date despre# Gcau!a diastemei(sept osos gros interincisiv6 hipodontia IL6 9 inclusi in po!itie ori!ontala&oblica6 me!iodens6 odontom&chist neodontogen) Cdirectia rad (paralela6convergenta6divergenta) Ggradul de de!v a rad (apex inchis&deschis) .iag diferential# se face cu formele clinice ale diastemei (.1rincipii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu spatiere dentara )rincipiile de trat difera dupa# cau!ele diastemei6 marime6 topografierea6 de!v oclu!ala6de!v rad 5biective% .iastema fi!iologica# nu necesita trat, se autoreglea!a odata cu de!v dentitiei .iastema tran!itorie# se inchide pe masura ce coboara 9 .iastema patologica# este un simptom si se trat odata cu anomalia de ba!a .iastema adevarata# depistata precoce

; se indepartea!a cau!a si se inchide ortodontic cand apexul I9 nu este inchis sau se poate inchide spontan # depistata tardiv# de tratea!a chirurgical#ortodontic sau se inchide prin lucrari protetice ,+ ),L, +1 + 1 Indepartarea chirurgicala a cau!ei(septotomie,frenectomie,ext me!iodensului) 2 Inchiderea diastemei inaintea inchiderii apexurilor I9 " 9ontentia pt a preveni recidiva In functie de cau!a care a produs diastema abordarea terapeutica este urmatoarea% Ghipodontie de ILsup se extrag ILt pt a pemite me!iali!area 9p Ginclu!ie de 9 se re!olva inclu!ia pt a nu presa rad I9 Gdinti supranumerari# se extrag Gfren labial lat# se extirpa frenul si se inchide diastema Gsept osos# dupa 3 ani are loc autoreglarea Gdisfunctii si obiceiuri vicioase# deconditionarea si exercitii functionale de miogimnastica +ipul tratamentului )152IL 9+I9 #depistarea cau!ei diastemei #se supraveghea!a pac #se face profilaxia obiceiurilor vicioase si a disfunctilor ID+,19,)+II #se face la 0#3ani #se indepartea!a cau!a diastemei #se supraveghea!a pac pt a nu apare recidiva D51M L #se indepartea!a chirurgical cau!a diastemei #se inchide diastema cu mi*loace biomecanice mobili!abile&fixe #se face contentia + 1.II #chirurgical#ortodontic# indepartarea cau!ei pe cale chirurgicala si inchiderea cu ap mecanice fixe Mi*loace de trat# ap biomecanic mobili!abil cu arcuri diapa!on si arc vestibular ap biomecanic cu arcuri segmentare cu tractiune reciproca ap biomecanic fix poliagregat contentie provi!orie cu placa $a/leB&ligaturi in 3 contentie permanenta cu sarma torsadata 1.)izarmonia dento-maxilara cu ingBesuire dentara : forme clinice .upa gradul de inghesuire dentare% Inghesuire dento#maxilara usoara% lipsa de spatiu 2#0 mm Inghesuire dento#maxilara medie% lipsa de spatiu "#5 mm Inghesuire dento#maxilara grava% lipsa de spatiu peste 5 mm

.upa topografia inghesuirii dentare% Inghesuire dento#maxilara frontala% !ona incisiva Inghesuire dento#maxilara intermediara% !ona canina Inghesuire dento#maxilara laterala% !ona premolara#molara erupta Inghesuire dento#maxilara posterioara% !ona molara care va erupe 2.)izarmonia dento-maxilara cu ingBesiure : etiopatogenie 2actori primari% #ereditari % ereditate incrucisata (maxilare mici si dinti mari), macrodontia, dinti supranumerari, fenomene atavice (schimbarea cronologica a eruptiei dentare), fenomele proterogenetice (reducerea filogenetica a maxilarelor in neconcordanta cu numarul sau volumul dintilor). 2actori secundari% #endocrini % hipotiroidism, hipogonadism. #disfunctionali % resperatia orala, sugerea degetului, deglutitia protru!iva. #locali % caria dentara si extractia precoce a dintilor temporari, migrarile dentare (me!iali!area molarilor permanenti), traumatisme dento#alveolare cu pierderea dintilor, dinti supranumerari erupti, dinti temporari persistenti pe arcadele dentare. 3. /lemente clinice si paraclinice in diagnosticul dizarmoniei dento-alveolare cu ingBesuire dentara. In dent temp apar urmatoarele semne patognomonice % 9linic % oral#inghesuirea este rara, spatiul se creea!a odata cu potentialul de crestere eruptiva a incisivilor permanenti, inghesuirea se poate datora pre!entei unor dinti supranumerari, dinti cu anomalii de forma 6 )araclinic % radiologic#depistare precoce a macrodontiei, daca dimens unui inc sup in stadiul de germene coincida cu dimensiunea a 2 incisivi temporari erupti. In dentitia mixta apar semnele % 9linic% #facial#tulburari fi!ionomice in !ambet6 #oral#incisivii sunt inghesuiti, malpo!itionati sau rotati6 apar tulburari oclu!ale (angrena*e inverse)6 tulburari in fonatie (paradislalia) 6 gradul de inghesuire dentara este diferit dupa forma clinica % #inghesuire dentara usoara % deficit de spatiu frontal 2#" mm 6 !ona dentara laterala integra 6 exista spariu pentru canini si molarii secun!i permanenti 6 #radiologic # rel dimensionale favorabile intre dintii temp si permanenti #Inghesuire dentara medie % deficit de spatiu frontal "#5 mm 6 !ona dentara lat integra 6 spatiu redus pt canini si molarii secun!i permanenti 6 #radiologic % spatiu pensat pt canini si cri!a de spatiu pt molarii secun!i permanenti. #Inghesuire dentara grava % deficit de spatiu frontal de peste 5 mm 6 caninii temp sunt absenti sau au resorbtii radioculare avansate 6 !ona lat dentara este afectata prin carii complicate sau edentatie 6 spatiul pt caninii si mol sec permananti este absent 6 apar reactii periodontale, musculare, articulare 6

#radiologic %rel dimens nefavorabile intre dintii temporari si permanenti. In dentitia permanenta apar ca semne patognomonice % 9linic %#facial#tulburari fi!ionomice de !ambet #oral#frontalii sunt aliniati, dar incep sa se inghesuie odata cu eruptia mol secun!i si de minte 6!ona frontala este aliniata dar molarii dois au trei erup malpo!itionati. )araclinic % radiografic % lipsa sde spatiu in !ona posterioara molara. )o!itiv % clinic si paraclinic (opt, modele studiu) .iferential % intre formele inghesuirii dento#maxilare.

4. 1rincipii de tratament a disarmoniei dento-alveolare cu ingBesuire dentara )rincipiile de tratament difera dupa % #cau!a disarmoniei dento#max cu inghesuire #gradul de inghesuire dentara 6 #varsta pacientului. . Forme clinice ale ocluziei descBise #dupa cau!a oclu!iei deschise% #oclu!ie deschisa dismetabolica#scheletala 6 #oclu!ie deschisa prin interpo!itie#functionala 6 #dupa locali!are % #oclu!ie deschisa frontala#!ona incisava 6 #oclu!ie deschisa fronto#intermediara !ona incisivo#canina6 #oclu!ie deschisa fronto#laterala !ona incisava pana in !ona molara 6 #ocl. deschisa laterala#!ona premolara#molara sau !ona molara 6 #dupa gravitate % #ocl. deschisa grava#scheletala 6 #ocl. deschisa medie#functionala 6 #dupa varsta % #ocl. desch redus (#1- ani 6 #ocl. desch. medie 1-#13 ani 6 #ocl. desch. extrema 18#"5 ani 6 #dupa gradul de inoclu!ie verticala % #pana la 8 mm 6 #peste 8 mm 6 #peste 12 mm. ". /tiopatogenia ocluziei descBise 2actori primari % #ereditara % prin marimea maxilarelor, dimensiunea spatiului endooral al limbii, tipul de rotatie maxilara si faciala, tiparul cresterii condiliene, tiparul eruptiei dentare.

#genetice (acondropla!ia) 2actori secundari % #dismetabolici % rahitism (produce deschiderea unghiului goniac determinand un decala* intre cele 2 maxilare care nu mai poate fi compensat de cresterea dento#maxilara 6 #disfunctionali % obicei vicios de sugere (deget, bu!a inf, obra*i, su!eta) inhiba de!voltarea verticala a arcadei si impiedica erupria incisivilor 6 interpo!itia limbii in !ona frontala sau laterala a arcadelor in postura sau deglutitie (sindromul protru!iv anterior complet, deglutitia unilaterala, deglutitia bilaterala) tulburarile de fonatie 6 #locali % timpul indelungat care trece de la pierderea dintilor temporari frontali pana la eruptia inc permanenti favori!ea!a interpo!itia limbii , tulburarile fonrtice si de deglutitie 6 afect. +M fac ca mandibula sa ia po!itii antalgice cu interpo!itia limbii 6 cicatricile cheloide retractive din vestibulul cav orale au rol de franare a eruptiei dentare 6 inghesuirea dento#maxilara primara sau secundara poate determina interpo!itia dentare 6 rotatia posterioara mandibulara poate determina deschiderea ocl. incisiva cand supraacoperirea incisiva nu este suficienta 6 eruptia molarilor de minte poate determina o inaltare a !onei post. cu deschiderea ocl. incis. cand rapoartele ocl. sunt cap la cap 6 iatrogenia din cursul tratamentelor ortodontice #. /lemente clinice si paraclinice in diagrosticul ocluziei descBise <emne patognomonice in ocl. deschisa scheletala % #clinic% facial #eta* inf. marit6 #fanta labiala deschisa si este vi!ibila marginea inci!ala a incisivilor superiori 6 #sant labio#mentonier sters 6 #profil convex 6 #mandibula are o po!itie anterioara 6 oral# anomalii de structura aincis sup6 #arcade dentare ingustate si alungite 6 #arcade dentare nede!voltate in sens transversal si vertical 6 #planul de ocl. frontala pre!inta o concav. supreioara 6 #bolta palat. ingustata si adanca cu versanti abrupti 6 #parodontiu marginal hipertrofic 6 #inocl. verticala la un nr. mare de dinti a*ungand pana in !ona laterala 6 functional ;tulburari fi!ionomice, de deglutitie, fonatie, (sigmatism, dislalie) masticatie , respiratie, spasme musculare. #)araclinic % tele. de profi % unghi marit <D , 2M , 4o, Edl 6 distante marite D#Dsa, plan mx#plan md, rotatia post a md. In ocl. deschisa functionala frontala apar ca semne patognomonice %

#clinic % #facial % #eta* inf. normal 6 #fanta labiala deschisa 6 #sant labio#ment normal 6 #profil convex prin procheilie sup 6 #md are o po! normala. #oral% #struct dentara neafectata6 #endoalveolie6 #infraalveolodontie sup sau si inf6 #inoclu!ia verticala apare la un nr limitat de dinti 6 #functional % #tulbur. fi!ionomice, de deglut, fonatie, masticatie. In ocl. deschsa functionala laterala apar % #clinic % #oral# %# inocl. verticala la nivelul premolarilor 6 #premol sunt in infraalveolodontie 6 #poate fi unilat sau bilat 6 #functional# tulburari de deglutitie si masticatie 6 #po!itiv % #dupa gradul de inocl verticala, nr de dinti implicati, tulburari functionale si modificari tele. #diferential %# intre formele ocl deschise. %. 1rincipii de tratament a ocluziei descBise .ifera dupa % #varsta pacientului 6 #forma clinica 6 #gravitatea inocl verticale 6 #nr dinti implicati 6 #cau!a ocl. deschise 6 #profilul pacientului. 5biective % #ocl. deschisa scheletala % inhibarea cresterii verticale, inchiderea ocl deschise, contentie. #ocl. deschisa functionala % indepartarea factorilor disfunctionali, stimularea eruptiei dentare, reali!area rapoartelor verticale de acoperire minima. &. Forme clinice ale ocluziei adanci dupa mecanismul de producere% #ocl. adanca prin supraoclu!ie incisive #ocl adanca prin infraoclu!ie molara. dupa etiologie % #ocl. adanca primara (genetica# in capac de cutie) #ocl. adanca dobandita (falsa# in acoperis) dupa gravitate %

#gradul I ;supraacoperire pana in 5 mm 6 #gr. II ;supraacoperire intre 5#( mm6 #gr. III# supraacoperire peste ( mm. "(. *cluzia adanca in acoperis: etiopatogenie diagnostic si principii de tratament ,tiopatogenie % 2actori secundari %disfunctionali % obiceiul vicios de sugere a policelui, respiratie orala, sindrom lingual anterior incomplet. .iagnostic % 9linic % #facial % #et. inf micsorat 6 #sant labio ment accentuat 6 # bu!a sup hipotona 6 #incis sup stau pe bu!a inf sau bu!a inf este in spatele incis sup 6 #profil convex. #oral % #arcade dent ingustate si alungite 6 #prodentie sup 6 #supraocl. incis inf 6 #retroalveolodontie inf 6 #spatiere dentara sup. falsa 6 #inghesuire dentara inf 6 #bolta palat adanca 6 #muc palat traumati!ata da incis inf (forma traumati!anta) #ocl. disatali!ata(cls II angle div 1) #inocl sagitala po!itiva 6 #curba spee accentuata 6 #curba de ocl denivelata in !ona frontala 6 #in rel de postura se pastrea!a supraocl. inc. inf. iar spatiul lateral de inoclu!ie fi!iologica este normal 2#0mm 6 #functional %#tulburari fi!ionomice, deglutitie, dinamica md,fonatie, masticatie, respiratie, spasme musculare. )araclinic % #fotostatic#ca la ex clinic 6 #modele de studiu#arc dent ingustate si alungite, cand este asociata la clasa II?1. #tele. unghiuri micsorate 2M , unghiuri alveolare, dentare, scheletale modificate cand este asociata cl II div 1 )o!itiv % examinare clinica si paraclinica .iferential % intre formele clinice ale ocl adanci )rincipii de trat % #sunt apl dupa %#varsta pacientului, forma clinica, gravitatea ocl adanci, se tratea!a in cadrul anomaliei clasa II?1.

"1. *cluzia adanca acoperita : etiopalogenie diagnostic si principii de tratament ,tiopatogenie % #2actori primari#ereditara prin transmitere familiala si apare in toate dentatiile (forma primara) #factori secundari#disfunctionali %#forma primara este determinata de hipertonia bu!ei sup (det palatini!area incis) si de hipertonia muschilor maseteri (determina infraocl molara 6 forma dobandita poate fi determinata de obiceiul vicios de muscare a bu!ei sup. .iagnostic % in ocl adanca acoperita dobandita apar semnele patognomonice % 9linic% #facial%et inf normal sau micsorat6 sant labio#ment accentuat6 tonus bu!a sup normal6 bu!a inf ingrosata6 profil convex cand este asociata cu ocl distali!ata clasa II?2 #oral % supraocl incisiva sup 6 incisivii inf au o po! normala 6 bolta palat larga 6 ocl distali!ata molara 6 (cl II angle div 2) 6 curba spee accentuata 6 curba de ocl denivelata in ! front 6 in rel de postura se pastrea!a supraocl incis sup iar spatiul lateral de inoclu!ie fi!iol. este normal 2# 0mm #functional % tulburari fi!ionomice , de dinamica md., deglutitie, fonatie, mastic, spasme musc. paraclinic % fotostatic#ca la ex clinic #modele de studiu#arc dent ingustate si scurtate cand este asociata la clasa II?2 #tele 6unghiuri micsorate 2M , alveolare, dentare 6 in asociere cu clasa II?2 unghiurile scheletate sunt modificate. In oclu!ia adanca genetica apar% clinic%et. inf. micsorat6 sant labio#ment accentuat6 bu!a inf eversata in sant labio#ment6 suras gingival6 ocl labial inalta6 profil concave6 menton proeminent6 unghi goniac inchis6 crestere facial hipodivergenta. oral% forma arcade trape! sau patrulater6 supraocl incis sup6 palat inc centrali sup sau forma M ci inc centr palat si laterali vestib6 incis inf linguali!ati6 distant intercanina ingustata6 bolta palat larga6 inc sup traumati!ea!a muc gingiv inf6 amprente dentare pe marginile muc lingual6 in sens sagital ocl neutral sau distali!ata cu 2 mm6 transversal poate apare ocl linguali!ata6curba spee accentuate6 curba de ocl denivelata in !ona frontala6 in rel de postura spastrea!a supraocl incisive sup, iar spatial lateral de inoclu!ie fi!iologica este marit 0#( mm functional% tulburari fi!ionomice6 de dinamica md6 deglut6 fonatie6 masticatie6 spasme musc, articulare. )araclinic %fotostatic#ca la ex clinic #modele de studiu#arc dent alungite 6 #tele % unghi micsorate 2M , 4o, .entare, alveolar sup marit si inf micsorat 6 in asoc cu clasa II?2 unghiutile schelet sunt modificate. In ocl adanca dobandita apar % clinic%#facial%et inf micsorat6 sant lab mrent sters6 tonus bu!a sup normal6 profil concave6 menton proeminent6 unghi goniac inchis6 tip crestere hipodiv6 oral%# poate fi asoc clasei III angle cu ocl inversa front sau totala6 sens sagit# ocl neutral sau Me! Molara si canina 6 schimbarea axelor dent incis 6 abra!ie pe fata I a Inc sup

#2unctional % tulburari fi!ionomice6 de dinamica md6 deglut6 fonatie6 masticatie6 spasme musc, articulare. paraclinic % #fotostatic#ca la ex clinic #modele de studiu#arc dent inf alungita 6 #tele %#unghiuri micsorate 2M .,4o, unghiuri schelet modif, cand este asoc clasei III angle )o!itiv%ex clinic si paraclinic .iferential% intre formele clinice ale ocl adanci )rincipii de trat % #difera dupa % varsta pac 6 forma clinica 6 gravitatea ocl adanci 6 cau!a ocl adanci 6 profilul pacientului. "2. /tiopatogenia anomaliei dento-maxiare clasa a l.-a diviziunea . 2actori primari% #ereditari%forma, dimens arc, config boltii palat poate avea o transmitere familial vi!ibila la nastere6 la unele grupe de populatie apare biproalveo(lia si compres de max. #genetici % sindromul marfan, pierre#robin 2actori secundari % #endocrini % nanism hipofi!ari #dismetabolici %rahitismul produce compresiune de max 6 avitamino!a . #disfunctionali %respiratia orala produce distali!area md si compres de max 6obiceiul vicios de sugere inhiba de!volt transvers a max 6 sindr lingual protru!iv ant incomplet determina o proalveolodontie sup #locali %alim artificiala incorecta a sugarului inhiba producerea primei me! de md 6 intar!ieri in eruptia dintilor permnenti cu retentia prelungita a dintilor temporari det intar!ieri in reglarea ocl 6pierderea prematura a dintilor temp sup din !ona de spri*in lateral det migrari ale mol primi permanenti cu instalarea ocl distali!ate. "3. elemente clinice si paraclinice in diagnosticul anomaliei dento-max clasa .. div 1 ;pg. 1 "-1"3< "4.principii de trat a anomal dento max cls .. div 1 ;pg. 1"3-1""< " ./tiopatogenia anomaliei dento-maxilare clasa a ..-a diviziunea 2 2orma primara% #factori primari%#ereditari#transmitere autosomala dominanta6 factorul ereditar se manifesta la nivel%#scheletal(decala*ul ba!elor de la nastere si raporturi ant ale crestelor alv. 6 muscular(tonus ridicat al muschilor ridicatori ai md care det infraocl molara si un unghi intermax diminuat) 6 dentar(prin po!itia me!iali!ata a mugurilor caninilor sup si a malpo! inc centr sup) 2orma secundara % #factori secundari %#musculari(palatoversia inc sup si torO vestibular, accentuarea santului labio#ment, 6

functionali %interpo!itia limbii in !onele lat din timpul deglut si fonatiei det infraoclu!ia molara si accentuarea curbei spee dentari % me!iali!area sectoarelor lat sup determina malpo! caninilor superiori

"". /lemente clinice si paraclinice in diagnosticul anomaliei dento-maxilare clasa a .. a@ subdiv.2 9linic% #eta* inferior micsorat #profil convex #in !ambet sunt vi!ibile malpo!itii dentare frontale #palatoversia incisivilor centrali cu vestibule#me!ioversia incisivilor laterali #inghesuirea incisiva moderata #curba de oclu!ie accentuate #supraaoperire incisiva severa #in oclu!ia statica% sagital#rapoarte distali!ate molare si canine +ransversal#oclu!ie vestibulari!ata la nivel premolar Iertical#supraoclu!ie frontal (oclu!ie adanca acoperita, oclu!ie adanca in capac de cutie) #in oclu!ia dinamica% po!itii test#in lateralitate protectia canina este impiedicata de malpo!itii6 in propulsive ghida*ul anterior este grav perturbat di!oclu!ia fiind foarte rapida si vertical )o!itii diagnostic#in relatia de postura spatiul liber de inoclu!ie este crescut pana la 8#3mm in forma primara si normal in forma secundara6 relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima. )araclinic% #fotostatic% eta*ul inferior micsorat6 profil convex in forma secundara si concav in forma primara #model de studiu% indicii )ont indica endoalveolie bimaxilara #opt% semnele lui 7*or: indica o morfologie mandibulara si articulara de tip hipodivergent #tele1x% unghiuri scheletale de clasa a IIa. "# 1rincipii de tratament a anomaliei dento-maxilare clasa a .ia subdiv.2 -tratamentul nu se face in dentatie temporara. #tratamentul de electie se reali!ea!a in prima etapa a dentitiei mixte, pentru egresia dintilor laterali si vestibulari!area incisivilor superiori. #formele usoare fara tulburari estetice faciale nu se tratea!a. #in dentatia permanenta nu se poate produce extru!ia dintilor laterali, pentru apare recidiva. #la adult se face un tratament de compromis prin intru!ia incisivilor superiori. #forma genetica raspunde greu la tratament si are tendinta la recidiva. "% /lemente de biomecanica ortodontica: clasificarea fortelor ortodontice

Pdupa actiunea lor% #forte ortodontice# intre 5- si 1--g #forte ortopedice#intre 25- si "---g. Pdupa locul aplicarii lor% #extraorale si intraorale Pdupa intensitatea fortei% #forte subliminare#care nu produc modificari #forte usoare#produc fenomene de resorbtie si apo!itie in *urul dintelui #forte medii#se aplica intermitent cu durata scurta #forte mari#produc necro!a osoasa, recomandata pt producerea efectelor ortopedice. Pdupa ritmul de aplicare a fortei% #forte intermitente #forte discontinue #forte continue "&. !ipuri de deplasari dentare )ot fi cele dorite (versia, gresia, rotatia, ingresia, egresia, torOue) sau cele nedorite (consecutiv fortelor para!itare sau fortelor iatrogene). Iersia#miscare in sens ori!ontal, de inclinare a dintelui, unde coroana si radacinile se deplasea!a simultan dar de sens contrar. 4resia#miscare in sens ori!ontal de translatie a dintelui, unde coroana si radacina se deplasea!a simultan, in acelasi sens. 1otatia#miscare in sens ori!ontal, unde dintele se deplasea!a in *urul axului lung radicular. Ingresia#miscare in sens vertical, unde dintele se deplasea!a in axul lung al sau, catre ba!a maxilara. ,gresia#miscare in sens vertical, unde dintele se deplasea!a in axul lung al sau, catre planul de oclu!ie, daca fortele oclu!ale nu se opun +orOue#deplasare a radacinii dintelui in sens vestibulo#oral, in timp ce coroana ramane pe loc. 2ortele iatrogene (intensitate, durata necontrolata) pot cau!a daune tesuturilor dento# parodontale si orale. cestea pot fi cau!ate fie de medicul ortodont fie de pacient (in ca! de activare excesiva sau nepre!entare la sedintele programate). #(. 'lasificarea aparatelor ortodontice 1.dupa !ona de aplicare% #aparate intraorale#sunt aplicate in interiorul cavitatii orale si pot fi% monomaxilare, intermaxilare, bimaxilare. #aparate extraorale#sunt aplicate si actionea!a in afara cavitatii orale, in regiunile invecinate. #aparate intraorale#care sunt aplicate in interiorul cavitatii orale (!ona de actiune) si inafara cavitatii orale (!ona de spri*in). 2.dupa modul de agregare% #aparate fixe#sunt fixate pe suprafata dintilor si pot fi indepartate numai de medic #aparate mobili!abile#pre!inta elemente de agregare si pot fi indepartate de medic si pacient.

#aparate mobile#nu pre!inta elemente de agregare si sunt mentinute in cavitatea orala prin contractie musculara. ".dupa natura fortelor pe care le de!volta% #aparate mecanice#de!volta forte orto datorita calitatii materialelor din componenta lor. #aparate miofunctionale#care de!volta forte orto prin utili!area fortelor musculare #aparate mixte#prin contractia lor de!volta pe o !ona forte datorita calitatii materialului si pe alta !ona prin utili!area musculaturii. 0.dupa modul de actiune% #aparate active#generea!a forte orto si produc miscari dentare. #aparate pasive#nu generea!a forte orto si mentin po!itia dintilor sau a oclu!iei dentare. #1. .ndicatiile aparatelor ortodontice plicarea unui aparat ortodontic depinde de mai multi factori% #starea generala si orala a pacientului #starea de sanatate psihica a pacientului #motivatia si doleantele pacientului #statusul odontal si parodontal #consecintele asupra cresterii complexului dento#maxilar #consecintele asupra functionalitatii aparatului dento#maxilar #consecintele asupra oclu!iei dentare #consecintele asupra esteticii faciale si orale #avanta*ele si de!avante*ele pe termen lung #evetualele recidive #abilitatea echipei medic#tehnician#asistent. paratele orto sunt utili!ate in diferite situatii% #ca solutie de tratament a anomaliilor dento#maxilare #ca element de mentinere a unei situatii clinice #ca ad*uvant in exercitiile de miogimnastica #ca tratament preprotetic si prechirurgical. #2. Aparatele ortodontice active mobilizabile: indicatii si elem componente Indicatii% #ca mi*loc de tratament interceptiv a anomaliilor dento#maxilare #ca mi*loc de tratament activ a anomaliilor dento#maxilare #in general, sunt eficiente pana la 12#10 ani #la pacientii cu igiena orala corespun!atoare #ca mi*loc de mentinere a unei situatii clinice #ca mi*loc de contentie a re!ultatelor terapeutice. ,lemente componente% #placa palatina&linguala #elemente de ancorare #elemente active #crosete

#3. aparatele ortodontice mixte:indicatii si elem comp ,lemente componente% #ba!a placii #elementele de ancorare #elemente active #elemente functionale% planul inclinat, platoul retroinci!al, scutul lingual si gutiera oclu!ala. #4. Aparatele pasive ,lemente componente% #ba!a placii #elemente de anocrare Indicatii% #previn aparitia unei anomalii dento#maxilara #mentin o anumita situatie clinica #mentin po!itia dintilor sau a oclu!iei dentare. # . Aspecte generale ale tratamentului ortodontic: principiile #principiul )rofilactic#se refera la toate interventiile care duc la prevenirea instalarii unei anomalii maxilare. #p. 9urativ ;corectarea anomaliei dento#maxilare #p. 7iologic#prevenirea aparitiei altor imbolnaviri si conservarea tesuturilor vii. #p. 7iomecanic#se refera la utili!area fortelor ortodontice care sa nu produca efecte nedorite asupra structurilor pe care actionea!a. #p. 9onservarii homeosta!iei aparatului dento#maxilar# conservarea si reabilitarea morfo# functionala a aparatului d#m, in concordanta cu cresterea normala a acestuia. #p. ,tiologic# inlaturarea factorilor cau!ali ai anomaliilor dento#maxilare. #p. Interceptiv# indepartarea factorilor potential cau!ali ai anomaliilor d#m, intr#o perioada timpurie a actiunii lor, are va duce la o echilibrare spontana a aparatului d#m. #p. 2unctional# se refera la obtinerea unor re!ultate terapeutice care sa redea functionalitatea normala oclu!ala, articulara si musculara a aparatului d#m. #p. ,stetic# obtinerea unei armonii intre elementele dentare, maxilare si faciale. #p. <tabilitatii# se refera la asigurarea unui re!ultat terapeutic stabil in timp. #p. Individuali!arii# particulari!area masurilor si mi*loacelor terapeutice pt fiecare pacient. #p. .urabilitatii# re!ulatatele tratamnetului orto trebuie sa dure!e pe toata perioada vietii pacientului. #". /tapele tratamentului ortodontic #fa!e preortodontice care se refera la tratamentele generale (pt afectiunile pre!ente generale) sau loco#regionale (interventii ale vegetatiilor adenoide) si locale (periodontale si dentare). #tratamentul ortodontic care se refera la etapele tratamentului functional, activ si ortopedic.

##. 1eriodizarea tratamentului ortodontic Pin functie de etapele de de!voltare ale dentitiei% #tratamentul precoce care se poate efectua in % dentitia temporara si prima etapa a dentitiei mixte. #tratamentul normal acre se poate efectua in a doua etapa a dentitiei mixte si dentatia permanenta. #tratamentul tardiv care se efectuea!a cand eruptia dentara este incheiata. Pdupa felul tratamentului% #profilactic #interceptiv #curativ Pdupa obiectivele tratamentului% #tratament etiologic #tratament simptomatic. #%. !ipurile tratamentului ortodontic .upa obiectivele tratamentului% profilactic, interceptiv, curativ .upa mi*loacele utili!ate% biomecanic, functional, chirurgical .upa etapele de de!volare ale dentitiei% tratament precoce, normal, tardiv .upa varsta pacientului% la copil, adolescent, adult .upa dentitia pacientului% temporara, mixta, definitiva .upa principiul de actiune% tratament nespecific, etiologic, morfo#functional, chirurgical# ortodontic. #&. Aspecte generale ale trat ortodontic: Factori decizionali ai tratamentului ortodontic +ratamentul este conditionati de anumiti factori favori!anti sau defavori!anti ai ca!ului respectiv, ce reies din lista de probleme a diagnosticului terapeutic. <olutiile posibile ale tratamentului sunt individuali!ate. )lanul de tratament se va reali!a in ordinea prioritatilor terapeutice, dar in concordanta cu cererea pacientului dar si cu posibilitatile laboratorului de tehnica dentara. <olutiile terapeutice ale elementelor structurale vor fi in functie de varsta pacientului si de severitatea discrepantelor ,lementele dento#alveolare )robleme legata de varsta dentara si osoasa # espectativa( in eruptia dentara intar!iata# asteptarea reglarii eruptiei dintilor permanenti, consultatie endocrinologica) # actiune(varsta osoasa avansata# daca discrepantele scheletale sunt evidente, profilul este efectat #trat ortopedic imediat) )robleme legate de alinierea dintilorJK modalitati de creare a spatiului pe arcade, dupa anali!e paraclinice in cele " sensuri.

Marirea arcadelor# real. In timpul activitatii osteogenetice a suturilor maxilare6 .istali!area grupelor de dinti laterali( doar daca a produs inghesuire) daca exista spatiu in !ona post retrodentara6 ,xtractia# acordul pacientului% .is*unctia maxilara indicata# endognatia maxilara. $otatiile dentare molari# produc o micsorare a spatiului pe arcadaJKderotarea va crea spatiu6frontalii necesita crearea de spatiu pt derotarea lor. /lementele bazelor scBeletale 5clu!ia dentara este direct influentata de relatiile ba!elor osoase maxilare In sens transversal# 5clu!ia incrucisata(det de deplasari dentare pe suportul osos(5c incrucisata dentara)), un maxilar ingust( tulburari de crestere, cicatrici cheloide post operatorii ale despicaturilor palatine), 5 mandibula larga(oc. <cheletala incrucisata) In sens sagital# 5clu!ia distali!ata sau me!iali!ata# det de deplasarile dentare me!iali!ate sau distali!ate (clasa II&III dentara) sau de prognatia sau retrognatia mx&md (clasa II&III scheletala) In sens vertical# dancimea oclu!iei# det de% rotatia mandibulara6 paralelismul planului mandibular,a planului oclu!al, a planului palatin6 egresia dintilor frontali& intru!ia dintilor laterali(oc. adanca ant dentara)6 intru!ia frontalilor&egresia lateralilor(oc deschisa ant dentara)6 ,gresia lateralilor uni&bilaterala(oc deschisa post dentara) Modalitati terapeutice ale discrepantelor scheletale% Modif cresterii scheletale se poate real numai in timpul cresterii generale ale pac 9ompensarile dentare ortodonticese real dupa terminarea cresterii generale a pac. 1epo!itionarea scheletala chirurgicala se poate real dupa terminarea cresterii re!iduale condiliene /lementele tesuturilor moi faciale )rofilul facial prob det de divergenta ant&post a fetei in rap de configuratia fruntii si discrepante scheletale subiacente )rofilul labial prob det de rel incisivilor fata de osul alveolar si de ba!ele scheletale si fata de configuratia barbiei. <olutii terapeutice ale elementelor functionale# in fct de varsta pac si severitatea efectelor *biceiuri vicioase? )isfunctii? 1ostura limbii? )isfunctii ale A!0 ( anchilo!e functionale temporo#mdJK limitarea deschiderii cav orale& deviatia lat a mentonului6 spasme musculare6 bruxism) <olutii terapeutice ale elementelor generale# In fct de starea de sanatate generala si orala, gradul de igiena si motivatia pac. Medicul ortodont prin trat tr sa aduca maxim beneficiu pac si riscuri de recidiva minime. +r sa existe un echilibru intre beneficiu#risc#cost. %(. !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare > /ducatia parintilor +rat profilactic# parte componenta a trat ortodontic ,ducatia parintilor 5biective% asigurarea# de!voltarii echilibrata a embrionului si a fatului # cresterii si de!voltarii generale normala a copilului

# starii de sanatate orala a copilului Masurile preventive dau posibilitatea efectuarii unei profilaxii a bolilor genetice, malformatiilor congenitale, bolilor generale, bolilor nutritionale, a cariei dentare, a disfunctiilor si o obiceiurilor vicioase generatoare de anomalii dento#mx 2emeia in perioada de graviditate# controale medicale speciali!ate Mama tr sa asigure suptul la san timp de 8 luni pt a preveni retrognatia md, sa asigure igiena orala a sugarului(prevenirea stomatitelor si gingivo#stomatitele) 9opilul va fi invatat sa isi perie!e dintii (tehnica 2ones) in *urul varstei de 2 ani *umatate. )arintii vor asigura o alimentatie echilibrata si cario#profilactica, predominanta alimentelor tariJK atritia fi!iologica a dintilor temporari. Ii!ita la cabinetul stomatologic odata la 8 luni. %1. !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare > .ngriAirea dintilor temporari si 'ontrolul cariei dentare .ngriAirea dintilor temporari 1olul dintilor temporari# asigura desfasurarea functiilor ap dento#mx la copil # asigura cresterea dimensionala a arcadelor dento#alv temporare # asigura cresterea et* inf a fetei # sunt mentinatori de spatiu naturali pt dintii permanenti # permit de!voltarea dintilor definitivi si eruptia lor in cav orale Masuri preventive ale ingrijirii dintilor temporari # plicatii topice cu flor #sigilari ala santurilor si gropitelor molarilor temporari #restaurari coronare in ca!ul distructiei prin carie dentara #mentinerea dintilor temporari pe arcade pana la eruptia dintilor permanenti 'ontrolul cariei dentare 9aria dentara a dt. produce maloclu!ii locali!ate Caria aproximala% )ierderea pct de contact interdentare6 <curtatrea arcadei dentare prin migari ale dintilor in spatiile re!ultate prin distructia carioasa6 )ierderea spatiului necesar eruptiei dp. Caria ocluzala det% )rabusirea oclu!iei6 +ulburari verticale oclu!ale prin egresia dintilor antagonisti6 +ulburari de dinamica mandibulara prin bloca*e oclu!ale6 .etectarea cariei dentare se reali!ea!a prin% ,x clinic% Inspectie,palpare cu sonda dentara ,x radiologic 5biectivele restaurarii coronare% 1efacerea corecta a pct de contact 1efacerea oclu!ala( fara sa cree!e interferente oclu!ale in misc de inchidere a md) %2. . !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: managementul insertiei anormale a frenurilor si ecBilibrarea ocluzala 0anagementul insertiei anormale a frenurilor Insertia *oasa a fernului bu!ei ; apare ca urmare a factorilor ereditariJKaparitia diastemei interincisive

2renul lingual scurt JK anchiloglosiaJK po!itionarea anormala a limbii in postura, deglutitie, fonatie6 poate det o de!v in exces a mdJKmaloclu!ie clasa III ngle +ratament chirurgical# frenectomie6 frenoplastie /cBilibrarea ocluzala Interferentele oclu!ale apar cel mai frecvent intre 0#8 ani, cand are loc atritia dt. Iar cuspi!ii caninilor temporari devia!a md in miscarea de incidere in laterodeviatie, oclu!ie inversa frontala sau unilaterala. )oate aparea bruxismul sau afectarea +M. .epistarea interferentelor oclu!ale se reali!ea!a% cu hartie de articulatie6 cu ceara de oclu!ie6 pe modelele de studiu ,chilibrarea oclu!ala ; introducerea in alimentatia copilului alimente de consistenta dura # masticatie eficienta si viguroasa # slefuirea cuspi!ilor caninilor temporari %3. !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: controlul eruptiei dintilor permanenti si extractia supranumerarilor 'ontrolul eruptiei dintilor permanenti 5biective# supravegherea cresterii scheletale si dentare a complexului dento#maxilar # urmarirea exfolierii dt # urmarirea tipului si simetriei eruptiei dintilor permanenti # evitarea traumatismelor in !ona frontala # aprecierea re!ervei de spatiu pt incadrarea normala a dintilor permanenti # urmarirea de!voltarii echilibrate a musculaturii Masurile preventive vi!ea!a depistarea pre!entei% Pconcomitent pe arcada a dt. sau a radacinii lui si a inlocuitorului permanentJKmalpo!itia&inclu!ia lui P eruptiei in cav orala a unui dinte supranumerar( extractia lui) P chisturilor de eruptie a dp. (indepartarea chirurgicala a chistului) P restaurarilor dt pe locul dintelui succesionalJK malpo!itia&inclu!ia lui ( indepartare) P fibro!ei gingivale, ce impiedica eruptia dp. JKramanerea in inclu!ie submucoasa( exci!ia mucoasei gingivale) P anchilo!ei dt, datorita absentei membranei periodontale, care este cau!a apsentei ri!ali!ei JKmalpo!itia&inclu!ia dp(extractia imediata a dt.) /xtractia dintilor supranumerari )re!enta lor determina# eruptia malpo!itionata a dp6 interferente oclu!ale .epistare timpurie# 5)+ Masuri terapeutice% indepartarea chirurgicala %4. !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: managementul pierderii dintilor si controlul pozitiei molarilor de " ani

0anagementul pierderii dintilor )ierderea prematura a dt. det% migrari dentare pierderea spatiului pe arcada pt dp. inclinari axiale ale dintilor vecini devierea liniei mediene probleme estetice si psihice probleme in vorbire disfunctii ale limbii )ierderea dp.det% inclinari axiale ale dintilor vecini denivelarea planului de oclu!ie probleme estetice, psihice si functionale(masticatie si fonatie) )reventiv# apricarea mentinatoruli de spatiu pana la eruptia dp 1estaurari gnato#protetice a dp 'ontrolul pozitiei molarilor de " ani u rol decisiv in stabilirea cheii lui ngle si a rap oclu!ale .et a 2 a inaltare de oclu!ie )roduc alungirea arcadei dentare Modifica forma arcadelor (semicercJK semielipsa si parabola) )ierderea precoce a molarilor 2 temporari produce o deplasare corporala a molarilor 1 permanenti in eruptie si se stabilesc rap oclu!ale me!iali!ate sau distali!ate. Masuri preventive# mentinerea integritatii molarilor 2 temporari # pre!enta cariei complicate la M2temporari ; prepararea in forma de palnie pt drena*ul larg si utili!area ca mentinator natural de spatiu # pierderea precoce a M2 teporari ; aplicarea mentinatorului de spatiu % . !ratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare: depistarea obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor )ot interfera cu fenomenele cresterii cranio faciale si sunt cau!a multor anomalii dento#mx. .epistarea si inlaturarea acestora inca din perioada dt(0#8ani)previne aparitia unei maloclu!ii. improvi!ate pt deconditionarea obiceiurilor vicioase( sugerea degetelor# banda*, manusi oarbe)si a disfunctiilor( pt resp mixta%control 51L, gimnastica generala) %". !ratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare:suprimarea obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor si reecBilibrarea grupelor musculare Suprimarea obiceiurilor vivioase si a disfunctiilor )roduc un de!echilibru intre musculatura intra si extraorala a aparatului dento#mx JK modificari ale formei arcadelor dento#mx, de!echilibre oclu!ale, discrepante scheletale Interceptia obiceiurilor vicioase si a disfunctiilor se real cu aparate functionale simple(scut vestibular, lingual) sau cu activatoareJ redau tonicitatea normala a grupelor musculare prin redistributia fortelor musculare si adaptarea tonusului muscular la dimensiunea arcadelor dento#alveolare.

$eecBilibrarea grupelor musculare <e reali!ea!a prin exercitii de miogimnastica generala si faciala executate de pac. %#. !ratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare: 2Bidarea eruptiei dintilor permanenti si indepartarea barierelor care impiedica eruptia dintilor permanenti 2Bidarea eruptiei dintilor permanenti In prima etapa a dentitiei mixte,daca incisivii centrali superiori au un diametru M#. mai mare de (mm fiecareJK macrodontie ,ste indicata procedura terapeutica extractiea diri*ata a dt. cu scop de a predetermina ghidarea eruptiei dintilor permanenti in po!itii favorabile, dupa secventa lor de eruptie previ!ionata prin 5)+. .ndepartarea barierelor care impiedica eruptia dintilor permanenti )ersistenta dt pe arcade datorita anchilo!ei JK extractia dt )re!enta dintilor supranumerari erupti sau inclusiJK extractia&odontectomia dintelui supranumerar Lipsa spatiului pe arcade datorita migrarii dentareJKcrearea de spatiu pt eruptia dintilor 9apac fibromucos densJK exci!ia tesutului fibromucos +esut osos dens ce nu permite migrarea verticala a germenului dintelui permanent cu varsta normala de eruptieJK indepartarea chirurgicala a tesutului osos si moale6 descoperirea coroanei dp.6 tractiunea orala a dintelui Inclinari ale axelor dp care s#au oprit in eruptieJK redresarea dentara chirurgicala a dp. imobili!area cu ligaturi dentare&gutiere 9icatrice cheloida postoperatorie in imediata vecinatate a locului de eruptie a unui dpJK plastia vestibulului bucal %%. !ratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare: extractia seriata ,ste indicata om disarmonia dento#mx cu inghesuire primara(macrodontie aboluta sau relativa) )rincipiul consta in extractia a 2 dt pentru a crea spatiu necesar unui dp. Momentul extractiei dt. se stabileste dupa stadiul de formare al radacinilor mugurilor dp si dupa secventa lor de eruptie. ,xtractia diri*ata dupa $ot! se desfasoara in 0 etape La ' ani se extrag IL t JK spatiu pt I9 p La 3 ani se extrag 9 t JKspatiu IL p La ( ani se extrag M1 t JK spatiu )M 1 p La 1- ani se extrag )M1 p JK spatiu 9 p <cop de a preveni inghesuirea dentara si de a alinia dp cand exista neconcordanta intre marimea dintilor si maxilarelor. %&.!ratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare:recastigarea spatiului pe arcadele dentare

)ierdera spatiului pe arcadele dentare se datorea!a urmatoarelor cau!e% #9ariei aproximale a dintilor temporari#Kprocedeu%refacerea corecta a morfologiei coronare a dintelui temporar prin tratamentul pedodontic #Insertiei anormale a frenului labial superior sau inferior#Kprocedeu frenotomia sau frenoplastia frenuui labial #)ersistenta dintilor temporari pe arcade,peste termenul normal de exfoliere#Kprocedeu# extractia dintelui temporar,daca subiacent exita germenul dintelui permanent. #,ruptia unui dinte supranumerar#Kprocedeu%extractia dintelui supranumerar #)ierderea prematura a dintilor temporari,fara sa fie urmata de purtarea mentinatorului de spatiu#Kprocedeu#crearea de spatiu prin mecanism invers producerii pierderii spatiului pe arcadele dentare &(.'orectarea angrenaAului invers si a ocluziei incrucisate ngrena*ul invers si oclu!ia incrucisata repre!inta relatiile oclu!ale anormale,care se stabilesc intre fetele vestibulare ale dintilor superiori cu fetele linguale ale dintilor antagonisti. cestea repre!inta urgente ale practicii ortodontice ceasta relatie trebuie interceptata si tratata foarte timpuriu,chiar in timpul eruptiei palatinale a dintelui permanent,cand se prevede tendinta lui de a stabili un angrena* invers cu dintele antagonist. 1atiunea tratamentului interceptiv al angrena*ului invers si al oclu!iei incrucisate este urmatoarea% #va fi perpetuat in toate dentitiile #va produce tulburari in cresterea scheletala cranio#faciala #va complica tratamentul ortodontic curativ #va fi necesar tratamentul chirurgical ortodontic )rocedeele terapeutice sunt relativ simple in aceasta etapa interceptiva% #Ktendinta unui dinte la angrena*ul invers total%procedee%#presiuni linguale sau digitale asupra dintelui in eruptie palatinala6exercitii cu spatula bucala #Kangrena*ul invers frontal%procedee%#terapie functionala cu aparatul 7ruc:l#1eichenbach sau cu gutiera cu plan inclinat #Kangrena*ul invers lateral%procedee%#creare de spatiu pe arcade,saltul articular si alinierea dintelui #Koclu!ia inversa frontala%procedee%#corectare cu a*utorul aparatelor functionale(aparat 7ruc:l#1eichenbach sau gutiera cu plan inclinat)sau cu aparate biomecanice preva!ute cu arcuri in bucla dubla sau in ciuperca si gutiere oclu!ale pt reali!area saltului oclu!al. #Kcand in oclu!ia inversa frontala sunt anga*ati si caninii inferiori neatritionati(tendinta spre cl a III#a ngle),se face slefuirea lor oclu!ala,inainte de terapia activa cu aparate ortodontice. #Koclu!ie inversa laterala produsa prin conductie canina%procedee%#slefuirea oclu!ala a caninilor inferiori neatritionati,urmata de terapia interceptiva cu aparate ortodontice preva!ute cu gutiere oclu!ale. &1.!ratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilar : interceptia malocluziilor scBeletale minore.

Maloclu!iile scheletale minore stabile prin examinarea teleradiografiei de profil se corectea!a prin urmatoarele procedee% clasa a 2#a scheletala ; corectie% #cu tractiune extraorala (headgear) si arc facial sau aparat ortopedic (activator), in ca!ul prognatiei maxilare6 #cu aparat ortopedic (activator) cu&fara tractiune extraorala, in ca!ul retrognatiei mandibulare. clasa a "#a scheletala ; corectie % #cu tractiune extraorala (barbita si capelina) si&sau reglatorul 2ran:el tip III, in ca!ul prognatiei mandibulare6 #cu tractiune extraorala (masca faciala) cu arc facial sau aparat ortopedic, in ca!ul retrognatiei maxilare. &2.!ratamentul curativ al anomaliilor dento-maxilare:principii ale tratamentului ortodontic precoce +ratamentul curativ al anomaliilor dento#maxilare este instituit cand simptomatologia este bogata.<e utili!ea!a toate procedeele terapeutice cunoscute in ortodontie si ortopedia dento# faciala. +ratamentul ortodontic si ortopedic dento#facial se aplica diferit in functi de mai multi factori%#varsta pacientului #tipul anomalii dento#maxilare #gravitatea anomaliei dento#maxilare #identitatea factorilor etiologici #tipul de crestere faciala #pre!enta fenomenelor compensatorii +ratamentul precoce se adresea!a perioadei dentatiei temporare si primei etape a dentitiei mixte +ratamentul precoce se reali!ea!a prin masuri profilactice,procedee interceptive sau curative. I D+ Q,% #cresterea cranio#faciala este activa #procedeele terapeutice sunt simple #sunt prevenite sau interceptate maloclu!ii severe #exista multe alternative terapeutice #se poate utili!a cresterea naturala in terapia ortodontica #re!ultatele sunt favorabile .I2I9=L+ +IL, tratamentului precoce se datorea!a% #neelucidarii factorilor etiologici,in anumite ca!uri #tiparul de crestere scheletala nefavorabil

&3.!ratamentul curativ al anomaliilor dento-maxilare : principii ale tratamentului normal. +ratamentul normal din a 2#a etapa a dentitiei mixte, intre (#12 ani, se adresea!a intregii patologii ortodontice si ortopedice dento#faciale si utili!ea!a tot arsenalul de aparate intraorale (mobili!abile, mobile, fixe). +ratamentul normal este specific tipului de anomalie dento#maxilara si se continua cu fa!a de contentie, pana la terminarea cresterii re!iduale, pentru a evita producerea recidivelor.