Ortodontie I

Curs 1+2
Formarea si dezvoltarea aparatului dentomaxilar apartine ontogenezei

Ortodontie = studiul formarii si dezvoltarii ADM cu tulburarile de crestere si dezvoltare

a ADM (etiologie, diagnostic, tratament) cunoscute sub denumirea de anomalii dento-
maxilare (= malocluzii);
- etimologic, ,,orthos = drept, ,,odontos = dinte indreptarea dintilor malpozitionati
ortodontie si ortopedie dento-faciala (ortos = drept; pedos = os) ODF;

Ontogeneza = formarea si dezvoltarea unei fiinte de la celula ou pana la moartea prin

imbatranire;
Etapele ontogenezei:
1. Embriogeneza = formarea embrionului;
- dureaza de la stadiul de celula ou pana la sfarsitul L3 intrauterin, perioada in care se
numeste embrion, iar fata va lua aspect de fata umana;
- in aceasta perioada se formeaza si se dezvolta organele;
- incepand cu L4 embrionul se va numi fat (faetus);
2. Morfogeneza=perioada in care se diferentiaza organele; incepe in L4 i.u.; are loc:
Intrauterin din L4 pana la nastere cand se diferentiaza si se dezvolta;
Postnatal de la nastere si pana la maturitate (16-18ani);
3. Etapa de modelare = restul vietii;
- consta in procese de apozitie si resorbtie cu adaptare la cerintele functionale (functia
dezvolta si modeleaza organul);
- la varstnici au loc procese de involutie cu adaptare la cerintele varstei biologice;

In etapa de embriogeneza si morfogeneza au loc procese de crestere si dezvoltare;

1. Cresterea (=un fenomen anatomic) cuprinde 2 procese:
hiperplazie celulara = inmultirea nr de celule;
hipertrofie celulara = cresterea in volum a celulelor;
- se dezvolta si substanta intercelulara se mareste in volum organul respectiv;

2. Dezvoltarea (=un fenomen fiziologic) cuprinde 2 procese:

procese de histodiferentiere
procese de morfodiferentiere
- cele 2 procese au loc pana se ajunge la stadiul de maturizare;
- nu sunt procese identice ci complementare;

Cresterea organismului uman urmareste un anumit tipar numit cranio-caudal si are

mai multe caracteristici:
Predictibilitatea cresterii la fiecare interval de varsta are loc o anumita cantitate de
crestere;
- cresterea nu se face numai in lungime ci presupune si modificarea rapoartelor dintre
diferite segmente corporale;

1
 - cresterea este foarte intensa intrauterin dar si extrauterin au loc perioade cu crestere
intensa (ex: perioada pubertara si prepubertara) precum si perioade de incetinire a
cresterii; exemplu:
o in viata intrauterina capul este formatiunea cea mai mare
o in perioada de embriogeneza capul este formatiunea cea mai mare 50% din totalul
organismului
o la nastere capul este mare 30%
o pe parcursul vietii raportul se micsoreaza capul reprezentand 12%

Variabilitatea cresterii nu se poate vorbi de date precise in crestere pentru ca anumiti

copii pot sa recupereze pe parcurs deficientele intervale de crestere (ex: pubertatea la
fete are loc intre 10-12ani; pentru cele care se inscriu in acest interval se inscriu in
limitele variabilitatii, cei care nu se inscriu in acest interval prezinta precocitati sau
intarzieri (abateri > 1,5-2ani));

Formarea ADM incepe in S3 i.u. cu formarea stomodeumului (=gura primitiva) cand

embrionul are abia 6-7mm si a trecut prin stadiul de celula ou, morula, blastom, gastrula;
- la polul anterior (cefalic) vascularizatia este foarte bogata si este data de teoria crestei
neurale;
- stomodeumul se formeaza printr-o infundare a ectodermului in mezoderm cele 3 foite
embrionare: ectoderm, mezoderm, endoderm;
- din aceste foite embrionare arcurile branhiale care au o viata scurta (2saptamani) dar
un rol extrem de important: din ele se vor forma extremitatea cefalica, structurile gatului
si toracele;
- sunt in numar de 4-6 arcuri brahiale si intre ele se gasesc santurile interbrahiale din care
se vor forma mare parte a elementelor capului si gatului;

Arcul I (arc mandibular) se formeaza:

mandibula, o parte din maxilar, muschii masticatori, mucoasa bucala
cartilajul Meckel, superioara a pavilionului urechii
ciocanul si nicovala, nervul V, o parte din limba

Arcul II (arcul hioidian) se formeaza:

parte a osului hioid (coarnele mici), muschii mimicii, scarita, apofiza stiloida
nervul VII, inferioara a pavilionului urechii, o parte din limba

Arcul III (arcul tiroidian) se formeaza:

partile moi si dure din regiunea anterioara a gatului
regiunea superioara a toracelui inclusiv coarnele mari si corpul hioidului
glanda tiroida, nervii IX, XII, o parte din limba

Arcul IV - se formeaza nervul X (vag) si V, contribuie la dezvoltarea toracelui;

2
 - limba se formeaza din materialul tuturor arcurilor brahiale a.i. in S3 i.u. rezulta o
formatiune numita tubercul impar din care se formeaza varful limbii, intre arcurile II si
III brahiale se formeaza copula din care rezulta baza limbii;
- in S5 i.u. fata apare formata din muguri faciali rezultati din aceste arcuri brahiale
exista:
un mugure frontal mare - pornesc 2 prelungiri numite procese olfactive care impart
mugurele frontal in 4 muguri in jurul carora se formeaza organele de simt pentru auz, vaz,
miros:
o 2 muguri nazali externi
o 2 muguri nazali interni - se unesc foarte rapid (1-2zile)
2 muguri maxilari si 2 muguri mandibulari situati lateral;
- intre S7-S11 trebuie sa se produca coalescenta mugurilor (unirea mugurilor) prin
procese de mezodermizare, mezenchimul stabileste relatii intre muguri, epiteliul trece de
pe un mugure pe altul umpland santurile dintre acesti muguri fata propriu-zisa;
- daca nu se produce coalescenta mugurilor despicaturi labio-maxilo-palatine (cleft)
care au ca factori de risc: ereditatea, tratamentul cu cortizon in primele 3 luni de sarcina;

o Mugurele nazal intern se formeaza din el regiunea mediana a fetei (osul nazal, 1/3
mijlocie a buzei superioare, osul incisiv) si trimite spre lateral procesele globulare;
o Mugurii nazali externi versantii laterali ai nasului (aripioarele nazale), marginea
inferioara a orbitei, musculatura aferenta acestei regiuni;
o Mugurii maxilari etajul mijlociu al fetei: oasele maxilare, oasele zigomatice, oasele
palatine, musculatura aferenta acestei regiuni;
o Mugurii mandibulari etajul inferior al fetei: mandibula, musculatura aferenta acestei
regiuni;

La cresterea si dezvoltarea ADM participa aceleasi 3 mecanisme care participa si la

cresterea si dezvoltarea organismului (in general numite mecanisme de crestere):
1) cresterea encondrala (prin cartilaj) are loc la baza craniului, la mandibula si la
oasele lungi;
- cartilajul rezulta din tesut conjunctiv (format din mezenchim) iar cartilajul va deveni
tesut osos;
- centrul de crestere este cartilajul;
- cartilagii gasim la:
o oasele bazei craniului - la nivelul zonelor de legatura ale bazei craniului numite
sincondroze
o mandibula - cartilajul condilian
o oasele lungi - intre diafiza si epifize (cartilaj de conjugare asigura cresterea in lungime),
cartilaje care acopera epifizele (cartilajele articulare)
2) cresterea desmala (membranoasa) are loc la bolta craniului, la maxilar si la
mandibula;
- tesutul osos se formeaza direct din tesut conjunctiv centrul de crestere este zona de
intalnire dintre oasele care se formeaza numite suturi;
- intotdeauna directia de crestere este data de directia suturii (perpendicular pe sutura);

3
 3) cresterea prin apozitie si resorbtie (cresterea periostala) are loc la toate
tipurile de oase (ex: apozitie pe fata externa a oaselor si resorbtie pe fata interna sau
invers) - acelasi mecanism ca si la osul alveolar la nivelul ligamentelor dento-alveolare
care joaca un rol asemanator periostului;
- fata este formata din 2 etaje (mijlociu si inferior);

La cresterea si dezvoltarea ADM apar 4 arii de crestere cranio-faciale:

1) Bolta craniului formata din oase de origine membranoasa: frontal, parietale,
temporale, occipital;
- formarea tesutului osos are loc in membranele conjunctive care acopera creierul;
- la acest nivel apar centri de osificare care cresc in dimensiuni, formeaza oasele, iar la
nivelul locului lor de intalnire rezulta suturile care ofera in continuare zone de crestere;
- la nivelul boltii craniene exista zone de tesut conjunctiv mai mari numite fontanele (cea
mai mare fiind cea lambdoida) care permit deformarea capului in timpul actului nasterii,
se osifica in primul an de viata, dar traiectul lor ramane vizibil toata viata;
- are loc si mecanismul prin resorbtie si apozitie pentru ca pe bolta la nivelul periostului
se insera formatiuni musculare si tendinoase care contribuie la acest mecanism;
2) Baza craniului separa craniul neural de cel visceral;
- are dezvoltare encondrala prin cartilaj;
- in S8 i.u. apare o formatiune numita condrocraniu (cc) in zona viitorului os sfenoid;
- condrocraniul trimite 2 prelungiri laterale si o prelungire inferioara numita cartilaj
Meckel;
- pentru ca acest condrocraniu nu are o vascularizatie proprie are nevoie de o
vascularizatie bogata in zona;
- condrocraniul se extinde:
o anterior pana in regiunea nazala
o posterior pana in regiunea occipitala
- in zonele binevascularizate se formeaza structurile initiale ale viitoarelor oase ale bazei
craniului (etmoid, sfenoid, baza occipitalului);
- intre aceste oase raman zone active de crestere osoasa numite sincondroze:
o sincondroza sfeno-etmoidala
o sincondroza intra-sfenoidala
o sincondroza sfeno-occipitala
- primele 2 sincondroze se osifica destul de rapid, chiar intrauterin dar sincondroza
sfeno-occipitala ramane activa mult timp dupa nastere pana la 16-20 de ani,
contribuind astfel la cresterea si dezvoltarea ADM;
- portiunea anterioara a bazei craniului ramane activa pana la 7-8ani ceea ce inseamna ca
se poate folosi potentialul ei de crestere in tratamentul ortodontic la cei care se prezinta la
acea varsta;
- prin unirea punctului S (centrul seii turcesti Selle) cu punctul N (punctul cel mai
decliv al suturii nazo-frontale) planul bazei craniului (planum/antrum);
- prin unirea punctului S cu punctul cel mai inferior pe osul occipital basion (Ba) clivus;
- intre planum si clivus unghi obtuz numit unghi sfenoidal care normal are 130grade
+/-5 grade;
- in functie de variatiunile acestui unghi se produce cresterea inaltimii faciale anterioare
(HFA) si a inaltimii faciale posterioare (HFP);

4
 HFA = perpendiculara pe baza maxilarului superior (linia care uneste spina nazala
anterioara de posterioara) din gnation;
HFP - la nivelul ramului ascendent al mandibulei;
3) Complexul nazo-maxilar se formeaza in jurul condrocraniului in S6 i.u. printr-un
centru osos de crestere anterior numit centru premaxilar din care se va forma osul incisiv
iar inapoia lui apare centrul de crestere postmaxilar;
- in S6 i.u. se formeaza palatul primar; din mugurii maxilari pornesc spre linia mediana 2
prelungiri numite procese palatine din care se va forma palatul secundar;
- la sfarsitul perioadei embrionare L3 palatul primar si secundar se vor uni cavitatea
orala care va fi separata de cavitatea nazala;
- in primele 2 luni exista o cavitate comuna oro-nazala iar limba umple complet aceasta
cavitate;
- intre osul premaxilar si postmaxilar se dezvolta tesut osos formandu-se viitoarele
structuri nazale si oasele maxilare;
- palatul continua sa creasca foarte mult si postnatal pentru ca vor creste si fosele nazale
a.i. apozitiile si resorbtiile au loc pe fata superioara a palatului si apozitii pe fata
inferioara a palatului;
- palatul coboara treptat, are o crestere accentuata prepubertar;
- la cresterea si dezvoltarea complexului nazo-maxilar participa 3 categorii de
suturi/sincondroze:
suturi maxilare
suturi perimaxilare
suturi cranio-faciale

Cresterea si dezvoltarea in cele 3 planuri spatiale:

in plan sagital (antero-posterior) contribuie sutura zigomato-maxilara, sutura
incisivo-canina (distal de IL, activa pana la 7-8ani), sutura palato-maxilara;
in plan transversal contribuie sutura medio-sagitala formata din sutura intermaxilara si
sutura interpalatina care contribuie pana la 7-8ani in functie de variabilitatea individuala;
contribuie si sutura zigomato-maxilara;
in plan vertical contribuie sutura fronto-nazo-maxilara, sincondroza sfeno-occipitala
(activa pana la 16-20ani);
- in zona posterioara a maxilarelor (distal) au loc procese intense de apozitie si resorbtie:
apozitie pe fata externa a tuberozitatilor maxilare, resorbtie pe fata interna a
tuberozitatilor maxilare campul retromolar (spatiu de eruptie pt molari);
- prin procese de apozitie si resorbtie se formeaza si se dezvolta sinusurile maxilare;
- adancimea boltii palatine depinde de cresterea pe verticala a proceselor alveolare;
- sutura pterigopalatina contribuie la cresterea si dezvoltarea ADM;
- suturi maxilare: incisivo-canine, medio-sagitala;
- suturi perimaxilare: zigomato-maxilara, pterigopalatina, sfeno-occipitala;

4) Mandibula = ,,unitate in diversitate

- teoria cu cartilajul Meckel a fost infirmata intrucat din cartilajul Meckel ramane doar
portiunea superioara din care se formeaza ciocanul si nicovala iar din portiunea inferioara
a cartilajului Meckel rezulta cartilajul simfizar;
- in L4 i.u. apar in zona mandibulei 3 centri de osificare:
5
 la nivelul unghiului mandibulei (gonion)
la nivelul apofizei coronoide
la nivelul condilului mandibular
- cartilajele angulare si coronoide sunt mai putin importante intrucat se osifica repede in
L8 i.u. in schimb cartilajul condilian ramane activ pana la varsta de 16-20ani;
- la inceput se credea ca mandibula creste ca un os lung, cartilajul simfizar se credea ca
joaca rolul unui cartilaj epifizar, dar, de fapt, cartilajul simfizar ramane activ pana la 1an
jumate, deasupra lui ramane sutura mentoniera mandibula are osificare encondrala si
desmala;
- anumite suturi raman active pana la 6 ani la nivelul suturii mentoniere;
- cand se osifica sutura si cartilajul os mandibular unic;
- cartilajul condilian cresterea in inaltime a mandibulei;
- osul temporal prin intermediul ATM obliga condilul sa se adapteze modificarilor
cresterea in latime a mandibulei;
- la cresterea sagitala si transversala contribuie limba prin intermediul proceselor de
apozitie si resorbtie:
resorbtiile au loc pe fata interna a corpului mandibulei
apozitiile au loc pe fata externa a corpului mandibulei
- mai au loc resorbtii si apozitii si la nivelul ramurii ascendente:
resorbtii pe marginea anterioara a ramurii ascendente pt a crea camp retromolar
apozitii pe marginea posterioara a ramurii ascendente

Dezvoltarea proceselor alveolare

- incepe in L2 i.u. si contribuie la cresterea pe verticala a oaselor maxilare, ele se ataseaza
bazelor osoase maxilare fara o limita neta de demarcatie, zona lor de delimitare fiind in
zona apexului dintilor (linia ghirlandiforma la limita intre mucoasa fixa si mobila);
- apare cate o creasta alveolara (vestibulara) pentru fiecare maxilar prin infundarea
mezenchimului in ectoderm;
- paralel cu creasta alveolara apare si o lama vestibulara din care va rezulta vestibulul
bucal;
- in S6 i.u. se formeaza lama dentara din care rezulta mugurii dentari;
- pe masura ce se dezvolta dintii, evolueaza si procesele alveolare odata cu dintii si vor si
involua pe masura ce dintii se pierd;
- directia de dezvoltare a proceselor alveolare poate compensa anumite deficite de
crestere ale bazelor osoase:
directia de crestere a proceselor alveolare superioare spre anterior si in jos poate masca o
micrognatie maxilara
directia de crestere a procesului alveolar inferior in sus si inauntru poate masca o
macrognatie mandibulara
- directia de crestere a proceselor alveolare este influentata de culoarul dentar (=zona de
echilibru dintre fortele exercitate de grupele musculare antagoniste intraorale: mm limbii
si extraorale: mm. orbiculari si m. buccinatori); aceste grupe musculare formeaza chinga
linguo-labio-jugala);

6
 daca exista un echilibru al acestor forte antagoniste dezvoltare armonioasa a proceselor
alveolare;
daca exista un dezechilibru al fortelor antagoniste procesele alveolare se dezvolta in
sensul fortelor celei mai puternice;
- ritmul de crestere al proceselor alveolare este influentat de ritmul dentitiei: crestere
intensa a proceselor alveolare intrauterin si postnatal ritmul este accelerat intre 6luni-
2,5ani (cand erup dintii temporari), la 6-7 ani (erup I permanenti si M1 perm) si la 11-12
ani (erup C, PM2, M2);
- paralel se dezvolta suturile: sutura mentoniera este inchisa la 6 ani, sutura incisivo-
canina se oblitereaza la 7-8ani;

Dezvoltarea musculaturii
- in S7 i.u. incepe in tesutul mezenchimal din jurul condrocraniului (cartilaj de la nivelul
osului sfenoid).;
- dezvoltarea musculaturii influenteaza foarte mult cresterea si dezvoltarea ADM prin
mecanismul de resorbtie si apozitie datorita insertiilor musculare periostale;
- cresterea si dezvoltarea oaselor va influenta dezvoltarea musculaturii obligand muschii
sa isi modifice insertiile;

Dezvoltarea ATM
- incepe din L2 i.u. prin cresterea postero-superioara a condilului mandibular care duce la
intalnirea sa cu osul temporal si astfel incepe sa se formeze ATM;
- la nastere ATM este abia schitata, cavitatea glenoida este plata, condilul fiind de
dimensiuni mici si exista o mare laxitate la nivelul acestei articulatii mare varietate de
miscare a mandibulei in toate planurile spatiale se dezvolta functia de supt;
- dezvoltarea ATM si structurarea ei este foarte intensa odata cu eruptia dintilor
temporari, odata cu instalarea ocluziei dintilor temporari si stabilirea miscarilor de
masticatie functia ocluzala contribuie la modelarea ATM;
- dezvoltarea ei va fi completa dupa stabilirea ocluziei dintilor permanenti;

Teoriile de crestere cranio-faciala pt nicio teorie nu exista o unanimitate de opinii;

- in crestere se modifica proportiile intre diferite segmente cranio-faciale: in perioada de
organogeneza raportul craniu-fata=40:1; la nastere raportul devine 8:1 dintre pentru ca la
14 ani sa se ajunga la un raport de 2:1;
1. Teoria controlului genetic al cresterii (Weismann si Sicher) atribuie un rol important
factorului ereditar de crestere;
2. Teoria controlulul osos al cresterii atribuie un rol important centrilor ososi; control
genetic manifestat asupra centrilor ososi;
3. Teoria controlului cresterii prin cartilaj (a lui Scott) atribuie un rol predominant in
crestere cartilajului care joaca un rol de peace-maker in crestere;
4. Teoria controlului cibernetic al cresterii (a lui Petrovic) se bazeaza pe existenta a
unui servosistem al cresterii;
5. Teoria controlului muscular al cresterii a lui Moss (seful catedrei de ortodontie din
Londra) atribuie un rol important factorului muscular; muschii prin insertiile lor si forta
pe care o dezvolta stimuleaza suturile si ceilalti centri de crestere osoasa; conform acestei
teorii exista 2 matrici de crestere:

7
 O matrice periostala include periostul si dintii
O matrice capsulara include spatiile functionale ale gurii, nasului, faringelui; o matrice
functionala este creierul pt ca stimuleaza dezvoltarea calotei craniene;
O alta matrice este considerata dentitia dezvoltarea procesului alveolar;
Rotatiile de crestere - cresterea cranio-faciala are loc in toate directiile dar exista si
anumite tendinte de rotatie ca si cum fata ar urma deschiderea unui eventai;
- pentru a se ajunge la aceasta concluzie s-au facut numeroase studii longitudinale cu
ajutorul teleradiografiilor seriate (la intervale de timp variabile) prin intermediul unor
implante metalice la nivelul bazei craniului maxilar-mandibula;
- studiile au fost publicate de Bjorg in 1953 si dezvoltate si de alti autori;
- Bjorg prin urmarirea tipului de deplasare a acestor implanturi a ajuns la concluzia ca
dezvoltarea faciala urmeaza traiectorii curbe numite de Schuddy rotatii;
vorbim despre:
1. Rotatii mandibulare
2. Rotatii faciale
- sunt influentate de rolul musculaturii, ele fiind de multe ori bine compensate de factorul
muscular dar exista si multe cazuri la care aceste rotatii sunt accentuate si duc la
modificarea morfologiei faciale;

1. Rotatiile faciale sunt influentate de:

dezvoltarea bazei craniului
musculatura

a. Rotatia faciala posterioara

unghiul sfenoidal (planum-clivus) > 135grade
clivus mic
inaltimea faciala posterioara (HFP) mica
inaltimea faciala anteriaora (HFA) mare
dimensiunea verticala a etajului inferior mare
menton coborat si retras
tip dolicocefal dupa Ricketts si/sau tip hiperdivergent dupa Sassouni

b. Rotatia faciala anterioara

Unghiul sfenoidal <135grade
Clivus mare
HFP mare
HFA mica
Dimensiunea verticala a etajului inferior mica
Mentonul se deplaseaza anterior si in sus
Fata turtita si scurta
Tip brahifacial dupa Rickketts si/sau tip hipodivergent dupa Sassouni

2. Rotatiile mandibulare

8
- depind de:
dezvoltarea ramurii ascendente a mandibulei
dezvoltarea colului mandibular
dezvoltarea condilului si orientarea condilului mandibular

a. Rotatia mandibulara posterioara

condil orientat posterior si in sus
condil fin, subtire, gracil
unghiul gonion este marit >125grade
apare o concavitate preangulara a marginii bazilare a mandibulei
inaltime faciala posterioara mica
inaltime faciala anterioara mare
etaj inferior facial mare
menton coborat, retras
mandibula pare sa se deplieze

b. Rotatii mandibulare anterioare

condil orientat anterior si in sus
condil gros, bine dezvoltat
gonionul este micsorat <115grade
apare o convexitate preangulara a marginii bazilare a mandibulei
inaltimea faciala posterioara HFP marita
inaltime faciala anterioara HFA micsorata
etaj facial inferior micsorat
menton orientat inainte si in sus
mandibula pare sa se plieze

9
 Ortodontie II
Curs 3
Evolutia relatiilor de ocluzie normale

- in L2 i.u. (in perioada embrionara) exista o cavitate comuna nazo-orala si limba umple
in intregime aceasta cavitate;
- in L3 i.u. vorbim de un prognatism maxilar embrionar fiziologic;
- spre sfarsitul lui L3, odata cu formarea palatului, cavitatea orala se separa de cavitatea
nazala, limba coboara si va stimula dezvoltarea accentuata a mandibulei in L4 i.u.
apare un prognatism mandibular fiziologic al fatului;
- spre L9 maxilarul cunoaste o dezvoltare mai accentuata a.i. la nastere vorbim de un
prognatism maxilar fiziologic al noului-nascut (retrognatie mandibulara fiziologica),
decalajul fiind de 5-12mm;
- bolta palatina este putin adanca, lata, cu rugi palatine bine exprimate si se va dezvolta
functia de supt cand are loc si deglutitia infantila;
- in timpul suptului mandibula este propulsata (decalajul sagital se reduce), apar miscari
ritmice de propulsie a mandibulei, limba este facuta caus, cavitatea orala este deschisa
anterior, crestele adentate sunt departate una de cealalta, copilul poate inghiti;
- prin aceasta avansare ritmica a mandibulei din timpul suptului se produce prima
mezializare fiziologica a mandibulei in primele 6 luni dupa nastere prin alimentatia
naturala a noului nascut;

Raportul celor doua creste adentate:

in plan sagital decalaj de 4-12mm;
in plan vertical din profil creasta maxilara este plana, iar creasta mandibulara este
ascutita, ele realizand un contact punctiform pe toata suprafata (raportul fiziologic in
treapta orizontala dupa Schwartz); creasta maxilara ascutita care cuprinde in interiorul
ei creasta mandibulara ascutita precum un capac cu o cutie in treapta inclinata
Schachtelbiss (ocluzie in capac de cutie, raport in treapta inclinata dupa Schwartz);
in aceasta situatia mandibula este blocata sa avanseze o mandibula retrognata cu
ocluzie distalizata si adanca;
in plan transversal linia frenelor trebuie sa coincida; apar asimetrii la copiii nascuti cu
forceps;

Eruptia I temporari (6-12 luni, IC infIC supIL supIL inf) - daca s-a produs
prima mezializare fiziologica a mandibulei atunci I temporari vor stabili intre ei
rapoarte de circumscriere fara overjet; daca nu s-a produs mezializarea fiziologica a
mandibulei apare overjet;

10
 - in plan vertical incisivii au stabilit rapoarte intre ei dar in zona laterala crestele adentate
au contact intre ele;
- daca exista un interval mare de timp intre eruptia I superiori si inferiori si I superiori
erup in pozitie palatinizata se stabileste ocluzie inversa frontala;
Eruptia M1 temporar (12-18luni) crestele se distanteaza in plan vertical prima
inaltare fiziologica a ocluziei;
Eruptia dintilor din zona de sprijin (C 18-24luni, M2 24-30luni) perfecteaza relatiile
ocluzale ale dentatiei;
*Caracteristicile dentatiei si ocluziei la varsta de 3 ani:
1. Arcadele dentare au forma de semicerc;
2. Raport de contiguitate a dintilor, fara treme sau inghesuiri eventual mici treme in
zona frontala;
3. Relief ocluzal pronuntat
4. Plan ocluzal drept
5. Baza coronara usor mai mare decat baza apicala la maxilar; baza coronara = baza
apicala la mandibula;
6. Fata distala a m2 superior se afla la nivelul tuberozitatii iar fata distala a m2 inferior
se afla la nivelul ramului ascendent al mandibulei;
7. Arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara;
8. Fiecare dinte temporar are 2 antagonisti cu exceptia ic inf si a m2 sup;
9. Raport redus de acoperire a i sau chiar de cap la cap;
10. Linia interincisiva superioara si inferioara sunt in acelasi plan;
11. C sup vine in contact cu c inf si m i inf (raport neutral);
12. M2 au fetele distale situate intr-un plan vertical denumit plan post-lacteal;

*Caracteristicile arcadei si ocluziei in perioada 4-6ani in acest interval se produc

modificari pregatitoare pt trecerea la dentatia mixta:
1. Abrazia fiziologica a dintilor temporari determinata de alimente consistente si dure, o
masticatie activa, miscari libere in toate sensurile ale mandibulei mentine planul
ocluzal drept si va determina o reducere a supraacoperirii frontale;
2. Diastemele si tremele fiziologice = expresie a cresterii maxilarelor sub impulsul
mugurilor dintilor permanenti din zona frontala, mult mai mari decat cei temporari; treme
mai importante sunt la maxilar, intre IL si C si la mandibula intre C si M1 temporar
denumite si tremele primatelor;
3. Campul retromolar apare distal de M2 temporari si duc la alungirea arcadelor
alveolare si creere de spatiu necesar pentru eruptia M1 permanenti;
4. A doua mezializare fiziologica a mandibulei favorizata de abrazia fiziologica si prin
denivelarea planului post-lacteal si crearea de conditii pentru realizarea relatiilor neutrale
ale M de 6 ani;

*Evolutia relatiilor de ocluzie in dentatia mixta intre 6-12ani este perioada dentatiei
mixte in care are loc eruptia dintilor definitivi de completare (M de 6 ani si M de 12 ani)
precum si inlocuirea tuturor dintilor temporari; procesul de inlocuire se desfasoara in 2
faze:
1. Faza I (6-9 ani) are loc inlocuirea I;
2. Faza II (9-12 ani) are loc inlocuirea dintilor din zona de sprijin (C, M1, M2);

11
 - debutul dentatiei mixte se face mai rar cu I permanent inferior si mai frecvent cu M1
inferior, urmat de M1 superior;
- un rol important pt viitoarea ocluzie il reprezinta stabilirea rapoartelor neutrale ale M1
permanenti (cuspidul MV al M1superior sa fie in contact cu santul vestibular dintre
cuspidul mezial si central al M1 inferior);
Posibilitatile de realizare a raportului neutral sunt urmatoarele:
1. Realizarea unui raport neutral in momentul eruptiei in situatia in care planul post-
lacteal este denivelat in treapta mezializata;
2. Inchiderea tremelor primatelor daca planul post-lacteal a ramas drept pana in
momentul eruptiei M1 permanenti, acestia in eruptie pot determina o presiune de
mezializare a dintilor temporari de pe arcada incat sa duca la inchiderea tremelor
primatelor; deoarece tremele sunt mai mari la mandibula si mai distal situate, M de 6 ani
inferiori se vor mezializa mai mult reusind sa stabileasca un raport neutral cu
antagonistii;
3. Folosirea lee-way space-ului daca prin celelalte 2 posibilitati nu s-a realizat un raport
neutral atunci acesta se poate obtine prin inlocuirea M temporari cu PM mai mici cand va
rezulta un surplus de spatiu (lee-way space) care va permite mezializarea mai accentuata
a M inferiori, diferenta fiind mai mare la arcada inferioara; odata cu eruptia M de 6 ani se
produce si cea de-a doua inaltare fiziologica a ocluziei;

Faza I (inlocuirea I) I temporari fiind mai mici decat cei permanenti nu ofera spatiu
suficient la inlocuire;
- aparitia tremelor fiziologice rezolva situatia daca diferenta dintre suma diametrelor M-D
ale temporarilor si permanentilor nu depaseste 4 mm;
- daca tremele lipsesc si diferenta este mica alinierea poate fi rezolvata prin cresterea
maxilarelor concomitent cu eruptia si interventia musculaturii limbii si a buzelor
dizarmonie dento-maxilara tranzitorie (DDM tranzitorie);
- in aceasta perioada se poate ca un I permanent sa elimine 2I temporari semne precoce
de DDM primara prin macrodontie;
- mugurii IC au o directie axiala divergenta si sunt situati deasupra si inapoia radacinilor I
temporari; daca eruptia lor se face in pozitie orala fara eliminarea I temporari apare
ocluzia dubla mai frecventa la arcada inferioara si care se rezolva spontan dupa extractia
I temporari persistenti;
- IL au o pozitie intramaxilara mai orala, pozitie pe care si-o pastreaza si in timpul
eruptiei, ceea ce poate determina aparitia unor angrenari inverse;
- odata cu inlocuirea IL se stabileste si ocluzia in regiunea frontala;
- daca dezvoltarea celor 2 maxilare in sens sagital a fost armonioasa si intervalul de timp
dintre eruptia I inferiori si superiori a fost scurt dimensiunea verticala a ocluziei nu se
va modifica prin inlocuirea I, acestia realizand rapoarte ocluzale corecte in sensul
unei acoperiri de 1/3 sau cap la cap;
- daca mandibula creste insuficient comparativ cu maxilarul dimensiunea verticala a
ocluziei se micsoreaza si va apare o supraacoperire frontala;
- daca intervalul de timp intre eruptia I inferiori si superiori este lung I inferiori pot
egresa pana la rebordul superior determinand relatii de supraacoperire totala sau
angrenare inversa;

12
 Faza II (inlocuirea zonei de sprijin)
- datorita rolului lor functional si profilactic, C, M1 temporar si M2 temporar sunt
cunoscuti sub numele de zona de sprijin;
Rolul zonei de sprijin:
1. asigura desfasurarea activitatii masticatorii in perioada inlocuirii zonei frontale;
2. pastreaza dimensiunea verticala a ocluziei;
3. pastreaza spatiul necesar succesorilor permanenti si chiar un surplus de care pot beneficia
fie I fie M1 permanenti;
- diametrele M-D ale C permanenti si PM sunt mai mici decat a dintilor din zona de
sprijin prin inlocuire apare un surplus de spatiu (lee-way space) de 1,8mm la maxilar si
3,4mm la mandibula;
- daca relatiile ocluzale la nivelul M de 6 ani sunt neutrale, de acest surplus de spatiu
pot beneficia I erupti usor inghesuiti;
- daca relatiile sunt de distalizare cu cuspid (antagonism singular) lee-way space-ul
va fi folosit de M de 6ani pt a realiza un raport neutral;
- ordinea de inlocuire a dintilor din zona de sprijin va fi un element important
pentru ocuparea lee-way space-ului se prefera secventa/ordinea 3-4-5 la mandibula si
4-3-5 la maxilar;
- la 12-13 ani erup M2 permanenti si se realizeaza cea de-a treia inaltare fiziologica a
ocluziei care poate contribui la reducerea supraacoperirii frontale;

*Caracteristicile arcadelor si ocluziei in dentatia permanenta:

1. arcada superioara are forma eliptica, axa dintilor este orientata a.i. baza apicala este < cu
15 grade decat baza coronara;
2. arcada inferioara are forma parabolica cu baza apicala > cu 5 grade decat baza coronara;
3. dintii fiecarei arcade stabilesc puncte de contact proximal;
4. planul ocluzal este drept sau cu o usoara curba sagitala sau transversala;
5. dintii arcadei superioare circumscriu atat frontal cat si lateral pe cei ai arcadei inferioare
pana la nivelul M1;
6. fiecare dinte are 2 antagonisti cu exceptia IC inferiori si a M3 superiori;
7. fiecare dinte inferior se angreneaza cu omonimul superior care constituie antagonistul
principal si cu dintele situat mezial de acesta denumit antagonist secundar;
8. fiecare dinte superior are ca antagonist principal dintele omonim inferior si ca
antagonist secundar dintele situat distal de acesta;
9. dintii laterali realizeaza o angrenare stransa sagital si transveral (relatii normale la nivelul
I, C, M1);

Cheile de ocluzie a lui Larry Andrews

- Andrews parintele ortodontiei ultra-moderne; isi publica prima descoperire in 1961;
este autorul tehnicii straight wire (tehnica arcului drept) stabilita pe baza unui studiu de
120 modele;
I. Prima cheie de ocluzie - relatia la nivel M, PM, C:
relatia la M:
fata D a cuspidului DV al M1 permanent superior vine in contact cu cuspidul
MV al M2 permanent inferior;

13
 - cuspidul MV al M1 permanent superior articuleaza cu santul vestibular al M1
inferior (cheia Angle);
- cuspidul MP al M1 permanent superior vine in contact cu foseta centrala a M1
permanent inferior;
relatia la PM:
- varful cuspizilor V ai PM superiori vin in contact cu ambrazura cuspizilor V ai
PM inferiori;
- cuspizii P ai PM superiori au un contact cuspid-foseta cu PM inferiori;
relatia la C:
- varful cuspidului C superior vine in contact usor M fata de ambrazura dintre C
inferior si PM1 inferior;

II. A doua cheie de ocluzie angulatia coronara (inclinarea M-D a dintilor)

- 1/3 cervicala a axei lungi coronare este inclinata inspre D fata de 1/3 ocluzala;

III. A treia cheie de ocluzie inclinarea coronara V-O

- 1/3 cervicala a fetelor V coronare a dintilor este inclinata spre O fata de 1/3
ocluzala (incizala);
- IC superiori sunt singurii care au inclinatie negativa; toti ceilalti au inclinare
pozitiva sau 0;

IV. A patra cheie de ocluzie lipsa rotatiilor dentare;

V. A cincea cheie de ocluzie puncte de contact stranse intre dinti;

VI. A sasea cheie de ocluzie curba Spee plata sau usoara;

14
 Ortodontie I
Curs 4
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
Diagnosticul in ortodontie
se bazeaza pe identificarea unor criterii morfologice si functionale pe baza carora sa se
poata stabili un tablou clinic unitar dpdv etiologic, evolutiv si terapeutic;
criteriul evolutiv nu ne intereseaza doar starea din momentul prezentarii ci evolutia
tendintelor de crestere; include previziuni de crestere;
este de 3 feluri:
diagnostic ortodontic morfologic includerea tuturor anomaliilor prezente la un caz
clinic in ordinea gravitatii si rezolvarii lor terapeutice;
diagnostic ortodontic functional se refera la afectarea functiilor ADM: fizionomie,
fonatie, masticatie, deglutitie, autointretinerea;
diagnostic ortodontic etiologic cuprinde cauzele care au produs anomalia in special
cele care actioneaza in momentul examinarii;

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare:

- exista multe clasificari imaginate de diversi autori, dar nu exista pt niciuna o
unanimitate de opinii;
- este importanta pt a se stabili un limbaj comun intre medici la nivel national si
international;
- cea mai veche clasificare este a lui Edward Angle care se bazeaza pe teoria fixitatii M
de 6 ani superior si stabileste rapoartele M de 6 ani inferior in raport cu cel superior,
considerat fix stabileste rapoartele mandibulei (os mobil) cu maxilarul (os fix);

Clasa I (Angle) raport neutral al M de 6 ani; aceasta clasa de anomalii include

anomaliile prezente in zona frontala:
inghesuiri (DDM cu inghesuiri)
angrenaje inverse
ocluzii adanci
ocluzii deschise
Clasa a II-a (Angle) rapoarte de distalizare la nivelul M1 permanenti cu cuspid
(antagonism singular), 1 cuspid; exista 2 subdiviziuni:
clasa II/1 (tip respirator oral) - dintii frontali superiori in proalveolodontie, maxilar
ingust si alungit;
clasa II/2 (tip respirator nazal) dintii frontali superiori in retroalveolodontie;

15
 Clasa a III-a (Angle) raport de mezializare la nivelul M1 permanenti cu cuspid, 1
cuspid si, de obicei, ocluzie inversa frontala;

Critici aduse clasificarii Angle:

teoria fixitatii M1 permanent superior isi modifica pozitia odata cu evolutia dentitiei;
aceeasi anomalie poate sa faca parte din 2 clase Angle ex: ocluzia adanca daca se
asociaza cu rapoarte neutrale apartine clasei I iar daca se asociaza cu rapoarte de
distalizare face parte din clasa a II-a Angle;
nu tine cont de factorii etiologici ai anomaliei, nici de musculatura, scheletul facial, de
crestere;
tine cont doar de modificarile in plan sagital clasificare;
o clasa II molara poate sa rezulte din 3 situatii:
mezializarea M1 superior
distalizarea arcadei dentare inferioare
retrognatia mandibulara cea mai cunoscuta; larg raspandita

Clasificarea Benett porneste de la clasificarea Angle dar tine cont si de etiologia

anomaliilor si in special de factorii genetici din etiologie; exista:
1. Clasa I Benett - anomalii produse de cauze locale;
2. Clasa a II-a Benett anomalii produse de deficite de crestere a unor portiuni din
maxilare sau chiar a intregii baze osoase;
3. Clasa a III-a Benett anomalii date de modificarea de pozitie dintre cele doua maxilare;

Clasificarea anomaliilor dupa scoala franceza (Cauhepe) ia in considerare factorii

etiologici dar tine cont si de topografia anomaliilor exista 3 clase de anomalii:
1. Anomalii ale oaselor maxilare:
Anatomice se modifica dimensiunea bazelor osoase; date de factori genetici;
Functionale se modifica rapoartele dintre cele 2 maxilare si intre ele si baza craniului;
date de factori disfunctionali;
2. Anomalii ale proceselor alveolare date de factori disfunctionali loco-regionali;
3. Anomalii dentare modificari de numar, forma, volum, pozitie, structura; date de factori
genetici;

Clasificarea scolii germane (Korkhaus, Reichenbach, Kantorovitz) = o clasificare pe

sindroame, anomaliile din cadrul aceluiasi sindrom avand un simptom comun considerat
patognomonic:
1. Sindromul compresiei de maxilar
2. Sindromul ocluziei incrucisate
3. Sindromul progenic
4. Sindromul ocluziei distale
5. Sindromul ocluziei adanci
6. Sindromul ocluziei deschise
7. Consecintele pierderii premature a dintilor temporari
8. Anomalii dentare de numar si pozitie

16
 Clasificarea anomaliilor dupa scoala bucuresteana (acad. Patru Firu, acad. Boboc)
tine cont de cresterea si dezvoltarea diferita a elementelor componente ale ADM:
baza craniului dezvoltare encondrala
bazele osoase maxilare - dezvoltare desmala
bazele osoase mandibulare - dezvoltarea encondrala
procesele alveolare - dezvoltare desmala
arcadele dentare - dezvoltare mixta ecto-mezodermica
1. Dizarmonii maxilare (disgnatii) se modifica dimensiunea si forma bazelor osoase
maxilare; date de factori generali;
2. Dizarmonii ale proceselor alveolare (disalveolii) se modifica rapoartele dintre
arcadele alveolare sau dintre ele si baza maxilarului; date de factori disfunctionali;
3. Dizarmonii dentare de grup se modifica rapoartele dintre arcadele dentare; date de
factori disfunctionali, pante de conducere cuspidiana;
4. Dizarmonii dento-alveolare incongruenta intre dimensiunea arcadelor dentare si
dimensiunea arcadelor alveolare inghesuiri sau spatieri; date de factori genetici;
5. Dizarmonii dentare izolate modificari de nr, volum, forma, structura; date de factori
genetici si loco-regionali;

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa planurile spatiale este o clasificare pe

sindroame dar tine cont si de topografia anomaliilor; exista:
1. Anomalii in plan transversal:
Sindromul compresiei de maxilar (maxilar ingust):
Maxilar ingust cu protruzie si arc frontal ascutit cu treme sau cu inghesuire (endognatie
cu proalveolodentie)
Maxilar ingust fara protuzie cu inghesuire (endognatie cu inghesuire)
Sindromul ocluziei incrucisate:
Ocluzia incrucisata consecutiva maxilarului ingust
Laterognatia mandibulara functionala (latero-deviere)
Laterognatia mandibulara anatomica
2. Anomalii in plan sagital:
Sindromul ocluziei distale (mandibula mai posterior,clasa a II-a Angle):
Retrognatia mandibulara functionala
Retrognatia mandibulara anatomica
Sindromul progenic (clasa a III-a Angle):
Angrenajul invers prin modificari de ax dentar
Prognatism mandibular functional (progenia de conducere fortata)
Progenia falsa (retrognatie sau micrognatia maxilarului superior)
Prognatism mandibular anatomic (progenie adevarata)
3. Anomalii in plan vertical:
Sindromul ocluziei adanci:
Ocluzia adanca in acoperis (proalveolodontia frontalilor superior) apare dackbiss
clasa II/1 Angle;
Ocluzia adanca acoperita (retroalveolodontia frontalilor superiori) deckbiss clasa II/2
Angle;

17
 Sindromul ocluziei coborate sau prabusite - senckbiss
Sindromul ocluziei deschise:
Ocluzia deschisa functionala
Ocluzia deschisa anatomica
4. Dizarmonia dento-maxilara DDM cu inghesuire sau spatiere;
5. Anomalii dentare de nr: dinti supranumerari, hipodontia;
6. Anomalii dentare de pozitie (malpozitii)
7. Anomalii datorate pierderii premature a dintilor temporari;

Ortodontie I
Curs 5+6+7
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

- formarea si dezvoltarea ADM este supusa actiunii acelorasi factori care actioneaza
asupra dezvoltarii organismului in general;
I. Factori generali determina potentialul, cantitatea, durata si ritmul de crestere al
ADM;
1. Factori neuro-endocrini
2. Factori genetici
3. Factori metabolici

II. Factori loco-regionali determina directia de crestere a ADM;

- impactul pe care il are actiunea factorilor etiopatogenetici depinde de:
in primul rand de momentul de evolutie ontogenetica in care se afla ADM in momentul
actiunii factorului etiopatogenetic
intensitarea factorilor
durata de actiunii factorilor
tipul de factor etiopatogenetic

I. 1. Factori neuro-endocrini
- celulele glandelor endocrine se formeaza incepand cu S3 i.u. dar devin active abia in L6
post-natal;
- primele sunt hipofiza si tiroida a.i. secretia glandelor endocrine nu influenteaza foarte
mult formarea ADM dar reglementeaza gradul si ritmul de dezvoltare al acestuia;
- disfunctiile glandelor endocrine produc anomalii dento-maxilare;
- modificarile care se produc depind de:
momentul debutului disfunctiei endocrine
durata deficitului

a. Hipofiza se gaseste in saua turceasca a osului sfenoid;

- secretia ei este reglata de hipotalamus printr-un mecanism de feed-back negativ;
- disfunctiile hipofizei se repercuta asupra dezvoltarii tesutului osos (baza osoasa
maxilara, procese alveolare, tesut dentar);
- maxilarul si mandibula avand modele individuale si independente de crestere vor fi
afectate in mod diferit:

18
 hiposecretia de Sth poate fi si rezultatul unui deficit in controlul hipotalamusului dar
este cel mai des rezultatul unui adenom hipofizar;
- pana la 6 ani nanismul;
- dupa 6 ani sindromul Hutchinson-Gilfort se caracterizeaza prin reducerea in
special a cresterii encondrale:
retrognatie mandibulara anatomica (=micrognatie mandibulara
cu profil convex al fetei, menton hipoplazic, forma triunghiulara a fetei);
incongruenta dento-alveolara si tulburari de eruptie sunt de
obicei intarzieri sau persistenta de dinti temporari, retentii ale dintilor permanenti,
hipodontii;
la nivelul dentar, daca coroanele dentare sunt complet formate
acestea nu vor mai fi afectate, radacinile ramanand insa scurte; daca deficitul apare mai
rapid (inaintea formarii coroanelor dentare) microdontia (suma incisivilor <28mm iar
in macrodontie >34mm);

hipersecretia de Sth la copil gigantism sau tardiv acromegalia juvenila;

la adult acromegalia propriu-zisa (=cresterea extremitatilor
inclusiv a viscero-craniului);
- este afectata atat cresterea desmala inclusiv a maxilarului superior in plan transversal
dar mai ales cresterea encondrala (la mandibula avem crestere exagerata prognatism
mandibular anatomic = progenie adevarata cu aparitia de ocluzii inverse frontale/totale cu
treme intre dintii inferiori);
- macroglosie = marirea volumului lingual care contribuie la crestere dar produce si
proalveolodentii inferioare datorita presiunilor limbii putand ajunge pana la mobilitate
patologica cu eliminarea dintilor;
- frecvent eruptii precoce in special la arcada inferioara; ex: dentitie permanenta la 7-
8ani;
- datorita cresterii exagerate la nivelul ligamentelor dento-alveolare apar procese de
hipercementoza cu aspect maciucat al radacinii;

b. Tiroida secreta tiroxina;

hiposecretia tiroidiana
- la copil cretinism gusogen endemic care se caracterizeaza prin:
deficit de dezvoltare psihica, aspect infantil al fetei, cu buze mari, fata lata, par rar si
friabil, unghii fragile;
este afectata cresterea desmala maxilarul superior se dezvolta excesiv in plan
transversal datorita cresterii prelungite la nivelul suturii medio-sagitale, este afectata
dezvoltarea boltii palatine care devine plata;
se intalnesc anomalii de forma si volum ale dintilor (hipodontii);
tulburari de eruptie dentara cu intarzieri accentuate, persistenta dintilor temporari
tulburari de rizaliza, tulburari de ordine de eruptie, ocluzii distalizate dar si inverse
frontale;
igiena orala deficitara cu predispozitie la carii si parodontopatii;
- la adult mixedem: fata pufoasa, macroglosie dizarmonii;

19
 hipersecretia tiroidiana (tirotoxicoza) - determina eruptii precoce, odontogeneza
precoce, pusee de carii si parodontopatii;

c. Paratiroidele secreta parathormonul (Pth) cu rol in metabolismul calciului;

- disfunctia de Pth se rasfrange doar asupra dintilor in formare si nu afecteaza dintii
complet formati;
hiposecretia de Pth hipoplazii ale smaltului la grupa de dinti care se formeaza in
perioada in care s-a instalat hiposecretia; daca hiposecretia precede formarea coroanelor
acestea vor fi mai mici;
hipersecretia de Pth hiperparatiroidism primar foarte grav care poate merge pana la
exitus;
hiperparatiroidismul secundar = reflectarea unei
afectiuni renale cu pierderi masive de calciu pe cale renala a.i. la nivelul ADM lamina
dura este subtiata sau absenta; corticala crestei alveolare si marginea bazilara a
mandibulei sunt de asemenea subtiate chiste sau tumori cu celule gigante (tumora
bruna), osteofibroza chistica, boala Reckling-Hausen;

d. Suprarenalele:
hipersecretia sindrom Cushing produce osteoporoza cu afectarea oaselor maxilare;
frecvent apar candidoze orale;
hiposecretia boala Addison se manifesta prin anorexie, pierdere in greutate, HTA,
hipoglicemie, hipopotasemie, afectiuni cardiace;
- apare o pigmentatie a pielii si a mucoaselor spre galben brun: mucoasa labiala,
gingivala si jugala sunt maronii;
- s-au raportat cazuri de DLMP (despicaturi labio-maxilo-palatine) la copiii ai caror
mame au consumat cortizon in primele 3 luni de sarcina;

e. Gonadele:
- testosteronul influenteaza mai tare dezvoltarea osoasa si musculara;
- estrogenii actioneaza mai mult asupra mucoasei orale mai ales gingivala;
hiposecretia gonadelor prepubertar produce micrognatii, microdontii, incluzii dentare,
intarzieri de eruptie; postpubertar nu mai produce modificari la nivelul ADM;
hipersecretia gonadelor dezvoltarea excesiva a maxilarelor cu eruptie dentara
accelerata si pusee de carii;

f. Pancreasul endocrin:
hiposecretia = reducerea relativa sau absoluta a cantitatii de insulina hiperglicemie
(diabet zaharat);
- cea mai grava forma de diabet zaharat este diabetul juvenil:
xerostomie, cresterea concentratiei glucozei in saliva
acumularea substratului fermentabil depuneri de placapusee de carii, parodontopatii
agresive
cresterea calciului salivar iritatia mucoasei sau formarea de calculi salivari
predispozitie pentru candidoze orale

20
 hipersecretia

g. Timusul:
hiposecretia hipoplazii de smalt, intarzieri ale eruptiei dentare;
hipersecretia la copii retrognatie mandibulara, proalveolodontii superioare specifice;

h. Glandele salivare glanda parotida secreta parotina (=hormon cu actiune asupra

metabolismului tesutului cartilaginos, osos, dentar) care stimuleaza anabolismul proteic,
accelereaza mineralizarea dentinei, a osului alveolar si eruptia dentara;
I. 2. Factorii geneticidupa Korkhaus-Kantorovitz sunt considerate ca anomalii
determinate genetic:
Forma si volumul dintilor si maxilarelor
Tulburari de numar (hipodontii sau dinti supranumerari)
Culoarea dintilor
Cronologia eruptiei dentare
- dupa Salzmann urmatoarele anomalii sunt ereditare:
Prognatism mandibular anatomic
Retrognatia mandibulara anatomica
Biproalveolodentia (protruzia bimaxilara)
Incongruenta dento-alveolara (dizarmonie dento-alveolara)
Anomalii dentare de nr, forma, pozitie
Se mai adauga:
Diastema adevarata
Unele forme de ocluzie adanca
Unele forme de ocluzie deschisa
Unele forme de ocluzie incrucisata
Unele forme de ocluzie distalizata
Adancime si forma boltii palatine

- in sindroamele genetice se intalnesc frecvente malformatii la nivelul ADM:

Sindromul Longdon - Down (trisomia 21) facies mongoloid, fata rotunda, plata, putin
reliefata, inexpresiva, hipogenezia fetei in etajele mijlociu si inferior facial;
hipodezvoltarea maxilarului superior, bolta palatina ogivala, macroglosie cu aspect de
limba scrotala (geografica) care duce frecvent la protruzia frontalilor inferiori cu treme
sau chiar ocluzie inversa frontala
modificari dentare de forma si volum, aspect de falsa progenie;
datorita deficitului psihic igiena orala este deficitara policarii, parodontopatii
marginale;

Sindromul Edwards (trisomia 18) deficit de crestere somato-psihica, retrognatie

mandibulara prin insuficienta dezvoltare a ramului ascendent, micrognatie mandibulara,
apar frecvent si DLMP;

21
 Sindromul Patau (trisomia 13-15) deficit de dezvoltare psihica, hipotrofie staturala,
frunte tesita, malformatii oculare, micrognatie maxilara, anomalii ale oaselor nazale,
despicaturi palatine;
Sindromul Godenhard Franceschetti (disostoza mandibulo-faciala, boala lui
Treacher - Collins) transmitere autozomal dominanta; se datoreaza opririi in evolutie a
primului arc branhial (arcului mandibular) si a primei fante interbranhiale; daca este
unilaterala produce o asimetrie grava dar poate sa fie si bilaterala; apare prin:
oblicitate antimongoliana a fantei palpebrale, hipoplazia oaselor malare (zigomatice) si a
mandibulei
macrostomie, profil de pasare ,,gura de delfin
modificari dentare de forma si volum, malformatii ale urechii externe
modificari in urechea interna cu surditate si vertij
Sindromul Apert-Crouzon (acro-cefalo-sindactilia):
deformatii craniene, craniu in forma de turn, exoftalmie, strabism, hipertelorism
hipoplazia maxilarului superior, aspect de falsa progenie
anomalii dentare de numar, forma, pozitie, volum, eruptii intarziate
tulburari mintale, sindactilie, deficit psihic

Disostoza cleido-craniana (aplazia claviculelor):

Brahicefalie
insuficienta dezvoltare a maxilarului superior aspect de falsa progenie
grave tulburari de eruptie dentara cu eruptii tardive
tulburari de ordine de eruptie, numeroase incluzii dentare

Acondroplazia Parrot tulburari de crestere encondrala afectata baza craniului cu

afectarea sincondrozei sfeno-occipatala afectarea complexului nazo-maxilar,
micrognatie maxilara, ochi globulosi, aspect de falsa progenie, macrocefalie, micromelie,
inteligenta poate fi normala;

Sindromul Turner (disgenezia ovariana) apare triada caracteristica:

hipotrofie staturala
amenoree primara
infantilism sexual
- testul Baar este negativ (46 X0) eliminari scazute de estrogeni si crescute de
gonadotropi la pubertate;
- expresia fetei este trista datorita comisurilor palpebrale si labiale coborate;
- anomalii dentare de nr, forma, pozitie, volum, ocluzie deschisa, retrognatie mandibulara
(ocluzie distala);
- parodontopatii marginale cronice, PM2 inf pluricuspidati, radacini bifide ale PM si M
inferiori, strangulari ale canalelor radiculare;
- tip facial de crestere hiperdivergent cu rotatie faciala si mandibulara spre posterior,
mandibula fiind tinuta in pozitie distala si datorita anomaliilor musculare ale gatului
(pterygium-colli);

22
 Sindromul Klinefelter (disgenezia testiculara):
aspermie, ginecomastie
morfotipul eunucoid (eunucoidism hipergonadotrofic), malformatii viscerale
prognatism mandibular anatomic datorita cresterii prelungite la nivelul cartilajului
condilian
morfotipul este 47 XXY sau poate prezenta mozaicism

Sindromul Pierre Robin retrognatie mandibulara grava, glosoptoza care poate

determina grave tulburari respiratorii sau chiar exitus, despicaturi labio-maxilo-palatine;

Despicaturi labio-maxilo-palatine (DLMP) in trecut erau considerate consecinte ale

unor factori teratogeni cu actiune in viata i.u. datorita lipsei de coalescenta a mugurilor
faciali intre S7-S11;
- Veau este primul care a subliniat rolul ereditatii in aparitia acestor despicaturi;
- s-au facut studii in Danemarca pe gemeni univitelini si s-a concluzionat ca ereditatea
este factor etiologic in 2/5 din despicaturile labio-palatine si in 1/5 din despicaturile
palatine izolate;
- cea mai frecventa este unilaterala si pe partea stanga;
- IC de partea despicaturii este intotdeauna malpozitionat si uneori displazic, iar mugurele
IL de partea despicaturii poate sa lipseasca sau poate sa fie dedublat (impartit in 2);
- Grabel sustine faptul ca 1/3 din despicaturi sunt ereditare produc grave tulburari
ale functiilor ADM (tulburari de respiratie, masticatie, fonatie, deglutitie, fizionomice);

Sindromul Morquio este afectata cresterea encondrala si mai ales cresterea metafizara,
apare prognatism mandibular grav;
Sindromul Ellis van Creveld apare microinfragnatie, anomalii dentare de nr, forma,
pozitie;
Sindromul Marfan (arahnodactilia):
membre subtiri, schelet gracil, tesutul muscular si adipos foarte slab reprezentate
ingustare grava a craniului si a fetei compresie de maxilar severa, bolta palatina ogivala
eruptie dentara intarziata
Sindromul Albers Scwonberg (boala oaselor de marmura) prognatism sever;
Torticolis apare prin ruptura, scurtarea, miozita muschiului sterno-cleido-mastoidian
inclinarea capului intr-o parte cu fixarea lui in pozitia respectiva asimetrie grava in
dezvoltarea faciala;

I. 3. Factori metabolici - Manifestari orale in carente vitaminice

Vitamine hidrosolubile: vitamine B, PP, C;
Vitamine liposolubile: vitamina A, D;

Manifestari orale in carenta de vitamina B1 boala Berry-Berry manifestata prin

polinevrite, nevrite periferice, hemoragii peridentare, hemoragii in organul smaltului (in
perioada de formare a smaltului), predispozitie crescuta la carii dentare, intarzieri ale
eruptiei dentare, eruptii veziculoase pe fata inferioara a limbii si pe bolta palatina;

23
 Manifestari orale in carenta de vitamina B2 (riboflavina ariboflavinoza) glosita cu
aspect de pavaj, cheilita angulara, dermatita seboreica a santului nazolabial (fulcrum), a
fantei palpebrale, aripioarelor nazale;
- in cazuri severe duce la despicaturi nazo-palatine, retrognatii mandibulare, atrofie a
crestei alveolare compresiva in zona frontala cu pierderea I;
Manifestari orale in carenta de vitamina B6 glosita edematoasa, gingivita;
Manifestari orale in carenta de vitamina B12 anemia pernicioasa: glosita Hunter;
Manifestari orale in carenta de vitamina PP glosita, stomatita, gingivita;
Manifestari orale in carenta de vitamina C la copil boala Moller-Barlow: gingivita,
sangerari gingivale, atrofia odontoblastilor cu depuneri neregulate de dentina, accelerare
a eruptiei dentare, hemoragii peridentare, hemoragii in organul smaltului;
- la adult scorbut: gingivita, gingie rosie-violacee care debuteaza cu o papila gingivala
edematiata, se extinde spre zonele edentate, in zonele edentate are aspect normal,
intreuperea laminei dura cu aspect scalariform;

Manifestari orale in carenta de vitamina A keratinizarea mucoaselor bucale, a glandelor

salivare, conjunctivala, traheala;
- keratinizarea poate imbraca aspect de leucoplazie (=depozit alb, nedureros, leziune
precanceroasa);
- daca apare <5ani intarzieri in formarea si eruptia dintilor;

Carenta de vitamina D la copil rahitism:

matanii costale, stern in carena, bratari Harrison
distrofii dentare, ocluzie deschisa anatomica
arcada inferioara in forma de trapez (turtirea arcului frontal)
bolta palatina ogivala
datorita maleabilitatii oaselor maxilare acestea pot fi deformate mult mai usor sub
actiunea factorilor disfunctionali (respiratie orala, deglutie atipica)
compresie de maxilar
la adult osteomalacie: corticala osoasa dispare, oase subtiri;

Rolul sarurilor minerale:

Calciul si fosforul sunt constituentii principali ai dintilor si osului; raportul Ca:O in
dinte = 2,15 iar in organism 2,08; concentratia de Ca depinde de:
Aportul alimentar
Absorbtia intestinala a calciului
Circuitul plasmatic
Depozitarea osoasa
Eliminarea renala
Ca in tesutul dentar poate fi:
incorporat in cristalele de hidroxiapatita (calciu stabil/fixat)
localizat la suprafata cristalelor calciu de schimb (asigura schimburile metabolice cu
alti ioni: F)
Turn-overul Calciului depinde de mai multi factori si se afla sub:

24
 control hormonal prin Pth ca hormon hipercalcemiant si prin calcitonina (secretata de
celulele parafoliculare ale tiroidei) ca hormon hipocalcemiant
tiroxina
glucagon
insulina

Carenta de Fe anemia hipocroma cu glosita si glosodinie;

Carenta de Mg atrofia odontoblastilor cu depunere neregulata de dentina;

Rolul F se poate incorpora prin aport exogen (prin schimburi metabolice in timpul
maturatiei posteruptive a smaltului) sau endogen (incorporat direct in cristale
fluorapatita); excesul de fluor fluoroza (>2mg/zi timp indelungat, >5mg pe o perioada
scurta);
II. Factori loco-regionali:
1. Factori regionali (factori neuro-musculari) musculatura incepe sa se dezvolte
in S6 i.u. odata cu dezvoltarea limbii;
- la nastere limba ocupa intreaga cavitate orala, venind in contact anterior cu buzele;
- pe masura ce se dezvolta procesele alveolare, baza limbii coboara impreuna cu osul
hioid iar varful ei se retrage inapoia proceselor alveolare;
- grupele musculare interne (muschii limbii) si grupa musculara externa (muschiul
buccinator si muschii orbiculari) influenteaza puternic directia de crestere a proceselor
alveolare;
- odata cu instalarea limbajului articulat are loc o diferentiere si perfectionare a miscarilor
linguale iar volumul lingual se reduce treptat comparativ cu volumul cavitatii orale;
*Ritmul de crestere si dezvoltare al musculaturii oro-faciale este mai intens
atunci cand ritmul de crestere al intregului organism este mai intens, dezvoltarea
musculaturii oro-faciale influentand cresterea si dezvoltarea ADM prin procese de
resorbtie si apozitie periostala precum si prin tractiuni si presiuni asupra suturilor;
Exemplu: in perioadele in care are loc eruptia dentara musculatura va cunoaste un ritm
de crestere mai accelerat:
in perioada dentatiei temporare 6luni 30luni
in perioada micii pubertati cand erup M1 permanenti si I permanenti 6-9 ani
in perioada prepubertara si pubertara 10-11-12ani este si perioada in care cresc mai
intens suturile si ceilalti centri de crestere osoasa;

Culoarul dentar = zona de neutralizare a fortelor exercitate de grupa musculara interna

si grupa musculara externa care formeaza impreuna chinga linguo-labio-jugala;
- procesele alveolare se dezvolta in acest tunel labio-linguo-genio-faringian care le
influenteaza directia de dezvoltare si le modeleaza astfel incat daca exista un echilibru
al fortelor exercitate de cele 2 grupe musculare interne si externe o crestere
armonioasa a proceselor alveolare si o incadrare armonioasa a dintilor pe arcade;
- daca apare un dezechilibru al fortelor procesele alveolare se vor dezvolta in
directia fortei celei mai puternice a.i.:
daca predomina tonicitatea muschilor limbii biproalveolodentii;

25
 daca predomina tonicitatea muschilor orbiculari retruzii cu arcade turtite in forma
de trapez;
daca buza inferioara este hipertona si se asociaza cu un stomion inalt (=punct de contact
dintre buze pe linia mediana, situat in mod fiziologic la nivelul 1/3 incizale a fetelor V ale
I superiori) retruzie superioara mai ales in ocluzia adanca acoperita;

- modificari ale culoarului dentar apar in cazul pacientilor cu obiceiuri vicioase, disfunctii
sau parafunctii; ex:
la un respirator oral buza superioara este hipotona, fanta labiala deschisa anterior,
buccinatorii sunt hipertoni (preseaza pe arcada laterala) proalveolodentia incisivilor
superiori; daca se asociaza si cu aspirarea buzei inferioare culoar dentar si mai
modificat retruzia inferiorilor si agravarea protruziei I superiori;
incompetenta labiala = buza superioara este scurta morfologic sau doar pare scurtata
datorita proalveolodentiei frontalilor superiori sau atunci cand buza superioara este
hipotona sau atona datorita unor cicatrici;
cand limba are o pozitie joasa si anterioara protruzie inferioara sau chiar prognatism
mandibular ocluzie inversa frontala;
cand limba are o pozitie joasa si posterioara a limbii retrognatie mandibulara cu
ocluzie distalizata;
pozitia joasa a limbii priveaza si maxilarul de fortele de dezvoltare maxilar ingust
cu o posibila ocluzie incrucisata;
o hipertonie a limbii cu presiune pe ambele grupuri frontale biproalveolodentii;

a. Respiratia orala = parafunctie (functie care se desfasoara paralel cu o alta

functie) si un mod nefiziologic de a respira;
- se datoreaza unei insuficiente respiratorii nazale cauzata de diverse obstacole in pasajul
aerian nazal;
- cavitatea orala nu poseda epiteliul ciliat din cavitatea nazala si nici reteaua vasculara
foarte bogata aerul nu se mai purifica, nu se mai incalzeste, viteza lui nu este reglata
infectii ale cailor respiratorii superioare si inferioare;
Etiopatogenia insuficientei respiratorii nazale:
malformatii congenitale sau dobandite ale cavitatii nazale: deviatie de sept;
procese inflamatorii: rinite cronice, distrofice, atrofice, alergice, vegetatii adenoide (cand
apare inflamatia cercului limfatic al lui Waldeyer) in 70% din cazurile de obstructie
nazala;
procese tumorale;
traumatisme
Tablou clinic:
- faciesul este numit facies adenoidian si are urmatoarele caracteristici: tegumente
palide, cavitatea orala deschisa, mucoase uscate, carii de colet, pometi proeminenti,
hipotonia aripioarelor nazale, narine pensate, etaj inferior convex al fetei, rotatie
mandibulara si faciala spre posterior;
- marimea vegetatiilor adenoide poate fi apreciata si pe teleradiografia de profil a
pacientului;

26
 - tipul este longilin, gracil, cu o hipotonie musculara generalizata, cu tulburari
circulatorii, cardiace, gastro-intestinale, capacitate scazuta de atentie, tulburari de
memorie si de fixare a atentiei, modificari posturale cranio-cervicale cu accentuarea
unghiului cranio-cervical, hiperextensia capului;
- Korkhaus sustine faptul ca respiratia orala nu determina un anumit tip de
malocluzie intrucat la respiratorii orali au fost intalnite toate tipurile de malocluzii;
- alti autori (Kantorowicz, Schulhoff, Ricketts) sustin ca respiratia orala determina
frecvent compresie de maxilar asociata cu retrognatie mandibulara (ocluzie distalizata);
Ricketts a descris sindromul respiratorului oral;
- Izard asociaza amigdalele palatine hipertrofice cu prognatism mandibular
anatomic;
Tratamentul:
- incepe cu indepartarea factorului cauzal;
- dupa interventiile chirurgicale de adenoidectomie este obligatorie reeducarea
respiratiei nazale intrucat copilul va continua sa respire oral ca si o respiratie orala
habituala;
b. Deglutitia atipica = disfunctie;
Deglutitia fiziologica = inchiderea celor 3 cercuri: contactul buzelor, intercuspidare
maxima, varful limbii aplicat retroincisiv;
- cea mai frecventa forma de deglutitie atipica este cea infantila = cavitatea orala este
deschisa anterior pt a cuprinde anterior sfarcul, arcadele adentate sunt indepartate, limba
se proiecteaza anterior intre arcadele adentate si fata superioara a limbii formeaza un
jgheab prin care aluneca laptele copilul poate inghiti; acest mod de deglutie este
fiziologica pana la 2,5-3ani dupa care trebuie sa treaca treptat la deglutitie de tip adult cu
cele 3 cercuri de inchidere;
- deglutitia atipica poate fi:
cu limba interpusa intre arcade in zona laterala
cu varful limbii aplicat pe fetele orale ale I superiori sau inferiori
- ambele tipuri de deglutitie atipica vor afecta directia de crestere dento-alveolara
consecinte asupra sanatatii dentare si parodontale mobilitate dentara cu retractii
gingivale;
Tratament - reeducarea deglutitiei;
Disfunctia = activitate folosita cu scopul de adaptare la mediu sau cu scopul de
supravietuire; functie deviata (deglutitia atipica);
Obiceiuri vicioase = activitatea nociva care dauneaza dezvoltarii corecte a ADM;
Ticuri = activitati involuntare desfasurate cu o anumita periodicitate;

c. Alimentatia artificiala a noului-nascut priveaza copilul de miogimnastica si

favorizeaza instalarea unei retrognatii mandibulare si cu timpul chiar a unei ocluzii
distalizate asociata cu ocluzie adanca;

Alimentatia naturala a noului nascut pe langa faptul ca aduce toate principiile

alimentare necesare dezvoltarii sugarului in forma cea mai asimilabila de catre acesta,
realizeaza o adevarata miogimnastica pentru ADM stimuland propulsia ritmica a
mandibulei prima mezializare fiziologica a mandibulei;

27
 d. Aspirarea, muscarea, interpunerea buzei inferioare = obicei vicios in care buza
inferioara este pozitionata inapoia fetei palatinale a I superiori retruzia grupului frontal
inferior sau chiar o retrognatie mandibulara si determina, intretine sau agraveaza o
proalveolodentie superioara;
- aspect facial batranicios, sant labio-mentonier adanc, buza inferioara eversata, etaj
inferior micsorat;

e. Obiceiurile vicioase de supt - au consecinte negative asupra dezvoltarii ADM atat

prin contractiile musculare anormale pe care le solicita datorita succiunii cat mai ales prin
presiunile directe asupra unor regiuni ale arcadelor dento-alveolare; cel mai frecvent este
sugerea policelui sau indexului si mediusului;
- modificarile instalate depind de:
varsta pe care o are copilul in momentul instalarii obiectului vicios
durata obiceiului vicios
intensitatea obiceiului vicios
tehnica si pozitiile adoptate
- cel mai frecvent determina protruzii superioare cu treme ,,protruzii de supt;
- sunt situatii in care copilul renunta la obiceiul vicios primar de succiune a degetului iar
acolo sa interpuna limba, buza inferioara obicei vicios secundar care intretine si
agraveaza actiunea deformanta a obiceiului vicios primar; obiceiul vicios secundar nu
este depistat de parinti;
- exista o singura situatie cand acest obicei vicios nu modifica aspectul arcadelor dento-
alveolare: ocluzie adanca acoperita (ocluzia in cutie);
f. Succiunea policelui = un obicei care exista inca din viata intrauterina poate fi
considerat normal la nastere intrucat foarte multi copii sug policele inca din viata
intrauterina;
- la alti copii se instaleaza dupa nastere sau chiar la 3-4ani legat de diverse evenimente
din viata copilului: sentiment de singuratate, neglijarea copilului, frustrare sau gelozie
cand apare un alt membru al familiei; acest obicei este mai frecvent la copiii orfani si la
cei oligofreni;
- pana la varsta de 2-3ani se considera ca obiceiul vicios nu are repercursiuni asupra
cresterii si dezvoltarii ADM;
- daca se deconditioneaza pana la 3 ani modificarile instalate se remit spontan;
- modificarile care se instaleaza depind de pozitia si tehnica adoptata: unii copii sug
policele cu presiune pe arcada superioara protruzie superioara; daca pumnul se sprijina
pe menton retruzie inferioara si retrognatie mandibulara; daca isi sug policele
perpendicular pe arcada ocluzie deschisa; daca il sug cu presiune pe arcada inferioara
prognatism mandibular; daca isi sug 2-3degete uneori asimetric ocluzie deschisa;
- apar ingrosari tegumentare la acel nivel;
Tratament - mijloace de convingere, mijloace de constrangere;
g. Suptul tetinei mai putin nociv decat suptul degetului si deconditionarea ei este
mai simpla decat in cazul suptului degetului;
- nu produce modificari daca este deconditionata pana la varsta de 3-4ani;
- modificarile produse sunt in functie de duritatea cauciucului din care este confectionata
tetina;

28
 2. Factori locali (dentari)
Raportul dintre marimea dintilor si marimea arcadelor alveolare
- in mod normal, arcadele alveolare si dentare trebuie sa fie proportionale incadrare
armonioasa a dintilor pe arcada (dinti cu puncte de contact);
- in dentatia temporara exista frecvent un echilibru al celor 2 sisteme (osos si dentar),
dupa varsta de 4 ani aparand treme si diasteme fiziologice ca urmare a cresterii proceselor
alveolare;
- in dentatia permanenta exista frecvent dezechilibre ale celor 2 sisteme DDM cu
inghesuiri dentare si rar spatieri dentare;
Ex:
un copil poate mosteni maxilare mici de la un parinte si dinti normali (normodentie) de la
celalalt parinte inghesuiri dentare;
un copil poate mosteni maxilare mici de la un parinte si dinti mari de la celalalt parinte
(macrodontie) inghesuiri si mai grave;
un copil poate mosteni maxilare mici de la un parinte si dinti mici de la celalalt parinte
(microdontie) echilibru dento-alveolar;
dintii supranumerari inghesuiri dentare;

Caria dintilor temporari si consecintele ei determina:

tulburari ale functiilor ADM (masticatia, fizionomia, fonatia, autointretinerea)
reducerea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei
modificari ale dimensiunii arcadelor dentare (se scurteaza arcadele, migreaza
dintii spre posterior)
tulburari ale functiei ocluzale si tulburari in cinematica mandibulara
a. carii aproximale in special la dintii in zona de sprijin pierderea punctului de
contact migrari spre M ale dintilor posteriori cu scurtari de arcade pierderea lee-way
space-ului micsorarea spatiului pentru ultimii dinti care erup in zona de sprijin (C
superior, PM2 inferior);
b. carii ocluzale si distructii coronare masive supraeruptia dintilor antagonisti
tulburari ocluzale tulburari in cinematica mandibulara pierderea precoce a dintilor
temporari cu tulburari si mai grave a functiilor ADM (masticatia, fizionomia, fonatia,
autointretinerea) reducerea dimensiunii verticale a etajului inferior scurtari de arcada
micsorarea pana la pierderea spatiului de eruptie pt ultimul dinte din zona de sprijin
care trebuie sa erupa;
Consecintele pierderii premature a dintilor temporari:
1) incongruenta dento-alveolara (inghesuiri dentare)
2) migrari ale dintilor vecini sau/si antagonisti
3) micsorarea reducerea spatiului pt dintii care urmeaza sa erupa
4) ingustare de hemiarcada/arcada
5) tulburari ocluzale (inclusiv angrenaj invers)
6) tulburari ale cinematicii mandibulare
7) interpozitii de parti moi
Traumatismele dintilor temporari
29
 Luxatie cu avulsie pierdere precoce a dintilor temporari migrari ale dintilor vecini
si antagonisti si cele de mai sus;
Traumatismele cu luxatie care determina intruzia dintelui temporari afectarea
starii de sanatate a mugurelui dintelui permanent succesional (apar distrofii, hipoplazii de
smalt, dilacerari corono-radiculare, cuduri radiculare, malpozitii ale mugurilor)
tulburari de eruptie ale dintilor permanenti (de varsta intarzieri, de ordine, de pozitie de
eruptie sau chiar incluzii) incongruenta dento-alveolara migrarea dintilor vecini
tulburari de ocluzie tulburari in cinematica mandibulara tulburari prin interpozitie
de parti moi;
Perturbari in exfolierea dintilor temporari:
Rizaliza accelerata (patologica) apare datorita unor procese inflamatorii pulpare si/sau
periapicale ale dintilor temporari pierdere precoce de dinte temporar tulburari de
eruptie ale dintilor permanenti de inlocuire (eruptie precoce a dintelui permanent datorita
osteolizei prezente, incomplet format dinte Turner frecvent la PM2 inferior);
Rizaliza intarziata datorita unor tulburari ereditare (apoptoza), tipare atipice de
rezorbtie, in ankiloze dento-osoase dinte temporar persistent tulburari de eruptie ale
mugurelui dintelui succesional (malpozitii, incluzii) incongruenta dento-alveolara
intarzieri in reglarea ocluzala tulburari ale cinematicii mandibulare asincronisme in
eruptia dintilor permanenti;

Tulburari in dinamica evolutiei dintilor permanenti

eruptii precoce incongruente dento-alveolare tulburari de ocluzie pt ca dintele
reprezinta o interferenta in ocluzie cu consecintele traumei ocluzale;

eruptii tardive migrari ale dintilor vecini sau antagonisti interpozitii de parti moi
tulburari de ocluzie asincronisme in eruptie a dintilor permanenti;

Anomalii dentare izolate

Anomalii de numar:
o anodontie, hipodontie hipodezvoltarea maxilarelor, dizarmonie a arcadelor;
consecintele care apar sunt in functie de:
nr. de dinti absenti
interesarea celor 2 arcade
topografia dintilor absenti
structura osoasa (daca este mai laxa permite migrari mai ample)
relatiile de ocluzie
o dinti supranumerari inghesuiri, tulburari ocluzale, malpozitii ale dintilor din seria
normala, complicatii mecanice, infectioase, tumorale;
Anomalii de forma:
o dinte conic (frecvent IL superior) tulburari de ocluzie, diastema;
o dinte in carlig tulburari de ocluzie;
o IC sudati (dinte in perdea) tulburari de ocluzie tulburari in dinamica mandibulara;
Anomalii de pozitie inghesuiri, migrari dentare, tulburari de ocluzie, tulburari in
cinematica mandibulara;

30
 Tulburari la nivelul tesuturilor moi: disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase;

Factorul iatrogen nu se fac extractii ale dintilor temporari;

Extractie unilaterala de IL temporar pt a crea spatiu IC permanent deviere de linie
interincisiva greu de remediat ulterior;
Extractie unilaterala de C temporar pt a crea spatiu pt IL permanent deviere de linie
interincisiva greu de remediat ulterior;
Extractie unilaterala de M1 temporar pt a crea spatiu pt C permanent deviere de linie
interincisiva greu de remediat ulterior;
Extractie bilaterala de C temporar inferior retruzia grupului frontal inferior (cei 4 I)
overjet interpunerea buzei C ectopici;
Extractie unui PM in scop ortodontic fara un examen radiologic prealabil la cei la care
exista o aplazie de PM vecin edentatie cu lipsa ambilor PM;
Extractii dentare efectuate in arcade insuficient dezvoltate inhiba cresterea arcadei
dezechilibru si mai mare a celor 2 arcade; ex: extractia unor dinti superiori
temporari/permanenti la un pacient cu anomalie de clasa a III-a Angle (ocluzie inversa
frontala, micrognatie maxilara)agravarea malocluziei de cls a III-a; extractii in arcada
inferioara la un pacient cu retrognatie mandibulara agravarea malocluziei de clasa a II-
a;
Orice extractie prematura de dinti temporari mai ales a celor din zona de sprijin DDM
grave;

Contacte premature si interferente

Cauze:
o Lipsa abraziei fiziologice a dintilor temporari mai ales la C
o Malpozitii dentare
o Migrari dentare
o Obturatii in exces
o Lucrari protetice defectuoase

Consecinte:
o Daca sunt unilaterale tulburari de ocluzie inchidere in 2 timpi (in timpul 1 contact la
nivelul interferentei; in timpul 2 se produce IM) devierea spre lateral stanga sau dreapta
(latero-devieri mandibulare);
o Daca sunt bilaterale inchidere in 2 timpi devierea cinematicii
mandibularemalocluzie de clasa a III-a (spre anterior) sau de clasa a II-a (spre
posterior);

31
 Ortodontie I
Curs 8+9
Anomalii dento-maxilare
I. Anomalii de clasa I Angle
= tulburari de crestere si dezvoltare ale arcadelor dentare, ale arcadelor alveolare si mai
putin ale bazelor osoase maxilare;
- frecventa lor este mare;
- Garliner sustine o frecventa de 65% a anomaliilor de clasa I Angle, Foster si Day sustin
o frecventa de 45%;

1. Anomalii dentare
1. 1 Anomalii dentare de numar
1. 2 Anomalii de forma (distrofii)
1. 3 Anomalii de volum (macro si microdontie)
1. 4 Anomalii de pozitie

2. Anomalii dento-alveolare:
2. 1 Diastema
2. 2 Dizarmonia dento-maxilara DDM (incongruenta dento-alveolara)

3. Anomaliile ale bazelor osoase asociate cu tulburari ocluzale:

o In plan transversal: sindromul compresiei de maxilar, sindromul ocluziei incrucisate
o In plan vertical: sindromul ocluziei adanci, sindromul ocluziei deschise;

4. Tulburari de ocluzie: angrenaj invers

1. Anomalii dentare
1. 1 Anomalii dentare de numar:
a. Anodontia = lipsa tuturor dintilor;
- intereseaza ambele dentatii si este un simptom in cadrul polidisplaziei ectodermale;
Manifestari clinice:

32
 - aspect facial batranicios cu prezenta unui etaj inferior micsorat, subdimensionat, buza
inferioara este eversata, mandibula este hipodezvoltata, crestele alveolare sunt
hipodezvoltate, profilul este convex prin menton retras;
- sunt afectate toate functiile ADM: fizionomie, masticatie, fonatie, deglutitie;
Obiectivele terapeutice vizeaza:
1) refacerea functiilor ADM
2) asigurarea conditiilor pt o crestere si dezvoltare ADM: proteze infantile cu dinti
artificiali dar care trebuie inlocuite la 1-1.5 ani pt a nu inhiba cresterea ADM;

b. Hipodontia (anodontie partiala, anodontie redusa, oligodentie >

6dinti absenti, anodontia subtotala sunt prezenti 1-2dinti, hipodontie redusa in caz
de aplazie sau agenezie de mugure dentar cand lipsesc dintii de sfarsit de serie,
hipodontii extinse) = reducerea nr de dinti;
Frecventa - per total anodontii+hipodontii 4-5% din cazuri:
aplazia M3 >25% din cazuri
aplazia de IL 12%
aplazia de PM2 11% din totalul pacientilor

Etiopatogenie apare ca urmare a tulburarilor din perioada de proliferare a mugurilor;

factori determinanti: ereditatea in polidisplazia ectodermala, in sindromul Down,
disostoza cleido-craniana;
factori favorizanti: factori metabolici, infectiosi, intoxicatia mamei in perioada de sarcina;
factori filogenetici: mai ales in aplaziile dintilor de sfarsit de serie (M3, PM2, IL);
Sindromul polidisplaziei ectodermale sunt afectate si celelalte elemente care rezulta din
ectoderm: par rar, friabil, nr redus de glande sebacee sudoripare, sunt afectate fanerele,
hiperkeratoza tegumentara, sindactilie, hipodontie extinsa sau anodontie;

Tablou clinic:
*Aplazia de IL poate fi unilaterala sau bilaterala; daca este unilaterala se asociaza
pe cealalta hemiarcada cu eruptia unui IL nanic;
Tablou clinic - anomalia trebuie suspectata daca avem:
persistenta dintelui temporar
persistenta IL temporar pe o hemiarcada si eruptia IL temporar permanent nanic pe
cealalta hemiarcada
tulburari de ordine de eruptie (eruptia PM1 fara ca IL sa fie erupt)
prezenta unei diasteme false cu IC distoversati
Diagnosticul de certitudine - se pune in urma anamnezei si examenului radiologic care
confirma lipsa mugurelui;
Tratament: deoarece IL temporari sunt foarte mici si experienta clinica arata ca ei pot
persista pe arcada pana la maxim 20-25ani se recomanda extractia lor;
rar are loc inchiderea biologica a bresei (migrarea ortodontica dirijata a caninului in
contact cu IC si apoi a celorlalti dinti pana cand se obtin puncte de contact) - se accepta
doar in situatiile in care pacientul are rapoarte de clasa a II-a Angle sau mai rar in clasa I
Angle, nicidecum in clasa a III-a Angle si la pacientii cu inghesuiri in arcada superioara;
in final se recurge la un efect de cosmetizare a caninului, fiind avantajati pacientii cu
caninii mai mici prin aditie angulara de compozit;
33
 mentinerea bresei si recastigarea spatiului pt IL permanent este cea mai acceptabila
solutie estetica urmand ca ulterior sa se faca o reabilitare implanto-protetica este
obligatorie la pacientii cu clasa a III-a Angle cu sindrom progenic;
*Aplazia de PM mai frecvent este afectat PM2 inferior;
Manifestari clinice:
persistenta M2 temporar
micsorarea spatiului pt PM2 prin gresiuni dar mai ales versiuni ale dintilor limitrofi
rar reincluzia M2 temporar cu radacini partial resorbite
- lipsa acestor muguri este benefica atunci cand exista DDM cu inghesuire;
Tratament:
mentinerea M2 temporar pe arcada acolo unde exista suficient spatiu pt incadrarea
tuturor dintilor pt ca acest dinte se poate mentine pe arcada pana la 40-50 ani, dar se
recomanda pulpectomia M2 temporar;
extractia M2 temporar cand exista inghesuiri se recurge in functie de dimensiunea
arcadei, de relatiile de ocluzie, de gravitatea inghesuirilor, de colaborarea pacientului la
inchiderea biologica de bresa sau la recalibrarea bresei (daca este partial inchisa) pana la
18 ani cand se va recurge la o reabilitare implanto-protetica;

*Hipodontia extinsa - apare de obicei in sindromul polidisplaziei ectodermale,

poate interesa ambele dentatii (mai frecvent cea permanenta); sunt interesati dintii
considerati ,,fragili: IL superior, PM2 inferior si superior, IC inferior, M3 dar afectiunea
poate sa intereseze si dinti considerati ,,stabili: IC superiori, C, PM1, M1 permanent
considerat ca fiind cel mai stabil dinte;
Manifestari clinice - sunt in functie de nr si topografia dintilor absenti; lipsa mai multor
dinti determina :
etaj inferior al fetei micsorat, creste alveolare hipodezvoltate
persistenta de dinti temporari, dintii prezenti permanenti pot sa fie cu modificari de forma
(conici), rotati, cu treme
sunt afectate functiile ADM (fizionomia, fonatia, masticatia, autointretinerea)
tulburari ocluzale, tulburari in cresterea si dezvoltarea ADM;
Diagnosticul se pune pe baza examenului radiologic (OPG);
Obiective terapeutice:
1) stimularea cresterii si dezvoltarii ADM
2) corectarea pozitiei vicioase a dintilor prezenti
3) recalibrarea breselor pentru dintii absenti a.i. sa poata fi refacute implanto-protetic dupa
incheierea cresterii
tratamentul are caracter pregatitor in vederea obtinerii conditiilor pt o reabilitare
implanto-protetica sau protetica dupa incheierea proceselor de crestere aplicand proteze
infantile si ulterior mentinatoare de spatiu;

c. Dinti supranumerari (pleiodontie, hiperdontie) intereseaza ambele

dentatii dar mai ales cea permanenta;
Frecventa - 1-5% in populatia generala si 4-5% in randul pacientilor care solicita
tratament ortodontic;
Etiopatogenie tulburari in perioada de proliferare exista mai multe teorii:

34
 Teoria atavica formula ancestrala: 3I, 1C, 4PM, 3-4M in fiecare hemiarcada
Teoria formarii unei lame dentare accesorii (teoria celei de a treia dentatii)
Dinti suplimentari (rezultat al diviziunii mugurilor dentari din seria normala)
frecvent IL superior
Manifestari clinice:
- dintii supranumerari apar mai frecvent la maxilar decat la mandibula si mai ales in zona
incisiva decat in zona laterala a arcadelor;
- pot sa aiba forma identica sau foarte asemanatoare cu dintii din seria normala dinti
supranumerari eumorfi; ex: langa IL superior poate aparea un supranumerar cu forma
identica cu dintele din seria normala;
- pot sa aiba forma diferita (conici, tuberculati, policuspidati) dinti supranumerari
dismorfi;
- pot sa erupa pe arcada sau pot sa ramana inclusi;
- frecvent au o mineralizare mai precoce decat dintii din seria normala erup mai
precoce;
- pot sa erupa spre V sau spre oral;
- pot sa ramana inclusi in pozitie normala sau in situs inversus (dinte anastrofic);
- rar sunt aliniati pe arcada si nu produc inghesuiri (in dentatia temporara);
Complicatii:
daca erup pe arcada inghesuiri dentare (DDM secundar), tulburari de eruptie, tulburari
de varsta de eruptie, de ordine de eruptie, asimetrii in eruptie, tulburari fizionomice,
tulburari de ocluzie cu interferente ocluzale, devierea cinematicii mandibulare;
daca raman inclusi tulburari de eruptie ale dintilor din seria normala, complicatii
mecanice (rizaliza patologica, necroze, nevralgii, dureri acustice si oculare,
degenerescente chistice de sac folicular);

*Meziodens = un supranumerar situat pe linia mediana sau in imediata ei vecinatate;

- poate sa fie unic sau multiplu, policuspidat, tuberculat sau conic, poate sa erupa sau sa
ramana inclus;
- cand sunt 2-3 erup spre P si dau tulburari ocluzale grave, tulburari in eruptia I cu eruptii
intarziate, asimetrii in eruptia I, diastema, ramanerea in incluzie a unuia dintre I, rotatii
ale IC;

Diagnosticul se pune pe baza prezentei unuia sau mai multor dinti in plus la apelul
dintilor si obligatoriu se efectueaza examen radiologic (OPG, radiografii cu film ocluzal
(film muscat), CBCT) care va confirma:
prezenta dintelui supranumerar
gradul de dezvoltare si mineralizare
pozitia dintelui supranumerar, raporturile sale cu formatiunile anatomice invecinate
Tratament:
1) extractia dintilor supranumerari erupti (exceptie in dentatia temporara cand dintii sunt
aliniati pe arcada)
2) odontectomia supranumerarului cand este inclus

1. 2 Anomalii de forma (distrofii)

35
 Etiopatogenie tulburari in etapa de morfodiferentiere apare o modificare la nivelul
centrilor de crestere ai dintelui (1 centru pt fiecare cuspid) printr-un nr mai mare sau mai
mic de centri de crestere sau printr-o activitate mai intensa sau mai redusa a unora din
centrii de crestere sau lipsa de activitate a unora dintre centrii de crestere dinti conici,
dinti in butoias, dinti in clapa de pian, dinti in forma de carlig, monstruozitati
dentare (fuziunea mai multor incisivi dinte in perdea);

1. 3 Anomalii de volum (macro si microdontie) poate fi generalizata sau sa

intereseze numai grupul frontal;
Macrodontie SI > 34mm;
Microdontie SI < 28mm;
Etiopatogenie tulburari in perioada de morfodiferentiere;
1.4 Anomalii de pozitie:
Distopia = eruptia partiala/totala a unui dinte care in functie de axul arcadei poate fi:
in afara liniei arcadei ectopie dentara;
inspre oral entopie dentara;
- sunt anomalii dentare de sediu si intereseaza ultimii dinti care erup intr-o anumita
regiune a arcadei (C superior 25%);
- in functie de pozitia dintelui poate fi ectopie/entopie:
inalta
medie
joasa
- in functie de arcada interesata:
maxilara
mandibulara
bimaxilara
Etiopatogenie:
lipsa spatiului pe arcada in caz de macrodontie sau de cauza locala (pierdere precoce de
dinti temporari sau compromiterea zonei de sprijin);
pozitia intramaxilara vicioasa a mugurelui;
tulburari de dezvoltare si crestere ale arcadelor (hipoplazie maxilara, compresie de
maxilar, retrognatie mandibulara);
persistenta de dinte temporar cu tulburari de rizaliza ale dintelui temporar;
- poate sa fie o anomalie izolata dar frecvent este asociata unei DDM cu inghesuire;
Manifestari clinice:
- bombarea regiunii labiale in zona caninului ectopic afectarea fizionomiei;
- persistenta de canin temporar caninul ectopic este prezent in mezio-vestibulo-
infragresiune cu anomalii asociate (compresie de maxilar, DDM);
- tulburari de ocluzie atat in cazul C ectopic (lipsa ghidajului canin) cat si in cazul C
entopic (angrenaj invers);
- anomalia este vizibila doar la varsta de 11-12ani odata cu eruptia C desi este anuntata
inainte prin semnele clinice prezente: absenta spatiului, maxilar ingust, persistenta de C
temporar;
Tratament:

36
1) daca spatiul pe arcada este suficient pt C se face alinierea C ectopic;
2) daca spatiul pe arcada este suficient pt C si acesta este surprins in eruptie sunt suficiente
presiuni digitale pe C;
3) daca spatiul pe arcada este micsorat (frecvent) se creaza spatiul se aliniaza caninul
ectopic;
4) daca C este entopic si este prezent pe arcada C temporar C temporar nu ofera spatiu
suficientcreerea de spatiu pt C permanent saltul articular al C;
*NU se extrage niciodata C ectopic sau entopic; totusi, exista situatii cand se
accepta extractia C atunci cand sunt indeplinite concomitent urmatoarele conditii:
arcada dentara perfect aliniata cu IL in contact cu PM1
copil cario-rezistent
canin la distanta mare de locul lui (heterotopic)
canin malformat
Transpozitia dentara = schimbarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini frecvent IL cu
C sau C cu PM1;
- poate sa fie:
partiala (incompleta) dintii se gasesc unul in dreptul celuilalt; mai frecvent;
totala (completa) dinti perfect aliniati unul in locul celuilalt;
Etiopatogenie:
persistenta IL temporar
extractia precoce a C temporar erupe PM1 in locul C temporar C permanent erupe in
locul M1 temporar;
Tratament in functie de aspectul arcadei, inghesuirile prezente, pozitia celor 2 dinti ce
vor fi aliniati in pozitie corecta sau sunt aliniati in transpozitie;
1) in transpozitiile totale cu arcada aliniata nu se intervine ortodontic ci numai se
cosmetizeaza IL si se face aditie angulara de compozit la C, se slefuieste cuspidul
palatinal al PM1; daca sunt inghesuiri pe arcada extractia PM1;
2) in transpozitiile incomplete tratament ortodontic intrucat dintii se suprapun (unul fiind
ectopic altul entopic), apar modificari de pozitie ale dintilor vecini, tulburari de ocluzie;

Transmigratia dentara = avansarea intraosoasa a unui dinte de obicei C inferior spre

hemiarcada opusa cu depasirea liniei mediane;

Incluzia dentara = ramanerea unui dinte intramaxilar dupa 2 ani de la varsta fiziologica
la care ar trebui sa erupa cu radacina complet formata si apexul inchis; cat timp apexul
este deschis se considera ca mai are potential sa nu ramana inclus;
- in functie de pozitia intramaxilara a dintelui poate sa fie:
incluzie superficiala
incluzie medie
incluzie profunda
- in functie de raportul cu linia arcadei:
incluzie V
incluzie P
- in functie de axul longitudinal al dintelui:

37
 incluzie verticala
incluzie oblica
incluzie orizontala
- in functie de tesutul in care este situat dintele:
incluzie intraosoasa (compactare)
incluzie submucoasa (retentie dentara)

Etiopatogenie - incluzia C sup se datoreaza:

drumului lung si sinuos pe care trebuie sa il strabata caninul in eruptia sa
lipsei spatiului pe arcada (macrodontia cu DDM primar)
obstacolelor in calea de eruptie a caninului (persistenta C temporar cu radacina
neresorbita, pierdere precoce de C temporar cu formarea unei fibromucoase dense, dinti
supranumerari, tumori: odontoame, chiste)
traumatismelor dintilor temporari modificarea pozitiei mugurelui caninului
cauzelor care tin de canin:
- pierderea potentialului de eruptie
- dilacerari corono-radiculare
- cuduri radiculare
- malformatii ale coroanei caninului
- pozitia inalta si vicioasa de formare a mugurelui caninului
factori generali: ereditatea, hipotiroidism, toxicoze, disostoza cleido-craniana;
- cel mai frecvent dinti afectati prin compactare: M3 inferior, C superior, PM2 inferior, IC
superior, C inferior;

Manifestari clinice:
persistenta caninului temporar pe arcada
absenta C temporar si a C permanent cu spatiu micsorat sau absent pentru eruptia C
permanent
tulburari de eruptie de ordine
bombarea rebordului alveolar spre V sau spre P in functie de sediul incluziei
inghesuiri ale dintilor pe arcada
devierea axelor dintilor vecini spre spatiul C
Complicatii:
mecanice (rizaliza patologica, necroza, nevralgii)
infectioase (la M3 inferior) pericoronarite
tumorale (degenerescente chistice de sac folicular)
* Tratament - in functie de urmatorii factori:
1) aspectul si pozitia dintelui inclus
2) aspectul arcadei si relatiile de ocluzie
3) prezenta sau absenta inghesuirilor dentare
4) prezenta sau absenta spatiului pt canin
5) prezenta unor anomalii dento-maxilare asociate
6) starea odontala si parodontala a pacientului
7) varsta pacientului
8) disponibilitatea pacientului pt colaborare

38
 Obiective si etape terapeutice:
descoperirea chirurgicala a C inclus si expectativa eruptiei (maxim 3-4luni)
descoperirea chirurgicala si tratamentul ortodontic de aducere si aliniere a caninului in
arcada cea mai sigura
odontectomia (rar)
reimplantarea
mentinerea situatiei si avertizarea pacientului sa se prezinte la primele simptome

Reincluzia dentara (retentia secundara) = revenirea partiala/totala a unui dinte care a

fost prezent pe arcada spre baza osoasa, frecvent intalnita la M2 temporar dar poate sa
apara rar si la M1 permanent;
- in reincluzia partiala fata ocluzala a M2 temporar mai este vizibila pe arcada dar mult
sub planul de ocluzie, dintii vecini putand fi inclinati; obturatiile existente sunt un indiciu
al prezentei lor in pozitie corecta candva pe arcada;
Etiopatogenie:
- forte de eruptie ale dintilor vecini (mai ales ale M1) care preseaza asupra fetei
ocluzale a M2 temporar infundarea acestuia; nu are legatura cu stadiul evolutiv al M2
temporar si nici cu prezenta sau absenta mugurelui PM2; dupa reincluzii apar ankiloze
ale dintelui extractia este dificila;
- inductia eruptiva de tip retur;

Inclavarea dentara = blocarea in eruptie a unui dinte datorata fortelor eruptive ale
dintilor vecini care se inclina spre spatiul dintelui inclavat;

2. Anomalii dento-alveolare:
2. 1 Diastema = prezenta unui spatiu intre IC; marimea acestui spatiu variaza
de la 1-6mm;
- diastemele si tremele sunt fiziologice in dentatia temporara;
- diastema poate sa apara si in situatiile cu microdontie (apar si treme);

Clasificare:
Diastema adevarata (diastema vera, strungareata) axele IC sunt paralele;
Etiologie:
factori genetici
frenul buzei superioare gros si cu insertie joasa (pe papila retroincisiva la ridicarea
buzei se constata albirea papilei retroincisive)
sept osos gros interincisiv
tulburari fonetice si fizionomice;
Tratament: frenectomie cu frenoplastie, septotomie dupa care se face inchiderea
ortodontica si in cele din urma contentia; dezavantajul este ca deplasarea dintilor se va
face in tesut cicatriceal;
Diastema tranzitorie apare in timpul eruptiei I si se va inchide spontan odata cu
eruptia IL sau cel tarziu odata cu eruptia caninilor; axele IC sunt divergente;
Diastema falsa secundara altor anomalii; axele IC pot fi paralele, divergente sau
convergente;

39
 Etiologie:
meziodens (axele IC sunt convergente) inclus sau erupt
aplazie de IL
protruzie de supt
migrari dentare postextractionale
migrari dentare in parodontopatii
macroglosia si pozitia anormala a limbii
C inclusi
traumatisme in dentatia temporara cu modificarea pozitiei mugurilor
Tratament - indepartarea cauzei urmand inchiderea diastemei:
1) daca radacinile sunt complet formate, diagnosticul s-a facut tardiv tratament ortodontic
cu aparate fixe (dureaza 2 ani);
2) daca radacinile sunt in curs de dezvoltare tratament ortodontic cu aparate mobilizabile
prevazute cu arcuri de mezializare ,,arcuri in diapazon;

2. 2 Dizarmonia dento-maxilara DDM (incongruenta dento-alveolara) =

dezechilibru intre marimea spatiului existent pe arcada alveolara (spatiu disponibil,
perimetru existent) si marimea arcadei dentare (spatiu necesar, perimetru necesar P n, suma
diametrelor M-D ale dintilor de pe o arcada); ideal ar fi ca spatiul disponibil = spatiu
necesar;
a. spatiul disponibil < spatiul necesar perimetrul arcadei alveolare < perimetrul
arcadei dentare DDM cu inghesuire 90% din totalitatea DDM;
b. spatiul disponibil > spatiul necesar DDM cu spatiere (diastema si treme intre
dinti) 10% din totalitatea DDM;
- din totalitatea pacientilor aproximativ 70% - 80% au inghesuiri dentare (DDM cu
inghesuire) asociat cu alte anomalii (Canin ectopic);

Etiopatogenie:
I. Factori generali:
ereditatea pacientul mosteneste arcade alveolare mici de la un parinte si dinti de
dimensiune normala sau mari inghesuire; invers spatieri; pacientul mosteneste arcada
alveolara de dimensiuni normala de la un parinte si de la celalat macrodontie
inghesuire; in DDM cu spatiere predomina factorul genetic;
factorul filogenetic (evolutia pe scara filogenetica) exista tendinta de reducere
filogenetica a numarului de dinti de sfarsit de serie (mai ales M3), dar s-a ajuns la
concluzia ca exista o si mai mare tendinta de diminuare a osului alveolar si a arcadei
alveolare;
factorul embriogenetic originea diferita a osului maxilar (crestere desmala) si a dintilor
(origine ecto-mezodermica);
factori endocrini:
hiposecretia de Sth nanism DDM cu inghesuire pt ca oasele sunt mai mici iar dintii
au fost deja formati si sunt de dimensiune normala;
hipersecretia de Sth gigantism/acromegalie stimuleaza cresterea encondrala creste
mai ales mandibula DDM cu spatiere;
hiposecretia tiroidiana precoce cretinism gusogen DDM cu spatiere;

40
 hipersecretia gonadelor accelereaza eruptia dentara DDM cu inghesuire (poate fi
tranzitoriu);
factori metabolici (rahitism) micsorarea maxilarului in plan transversal;

II. Factori loco-regionali:

1) factori neuromusculari: disfunctii, parafunctii, obiceiuri vicioase la nivelul
ADM:
deglutitia atipica varful limbii nu se sprijina pe regiunea anterioara a palatului in timpul
deglutitiei; acelasi lucru se intampla si in posturi anormale linguale deficit de crestere a
maxilarului superior DDM cu inghesuire;
respiratie orala
suptul degetului prin presiunile negative intraorale pe care le determina;
- apare endoalveolie sau retroalveolodentie;
2) factori locali:
factori dentari dinti supranumerari inghesuiri dentare; caria dintilor temporari si
complicatiile acesteia; in carii aproximale se pierde lee-way spaceul se micsorareaza
spatiul pt ultimul dinte care trebuie sa erupa (Csup, PM2 inf); pierderea precoce de dinti
temporari micsorarea pana la disparitia spatiului pt ultimul dinte care trebuie sa erupa;
factorul iatrogen neglijarea tratarii dintilor temporari de catre medic sau tratamentul
incorect cu extractii premature fara luarea masurilor necesare (mentinatoare de spatiu,
aparate ortodontice); distalizari de dinti pt a crea spatiu pt dintii situati mai anterior (M1
in cazul in care s-a mezializat);

Manifestari clinice:
examen clinic general: antecedente heredocolaterale, APP (disfunctii endocrine, tulburari
metabolice, obiceiuri vicioase, policarii, disfunctii, parafunctii);
examen exooral: aspect facial in DDM simplu fara modificari in repaus;
examen endooral caracteristici in functie de varsta pacientului:
in dentatia temporara rar se gasesc inghesuiri pt ca dintii sunt mici;
grupa de varsta 4-6ani obligatoriu apar treme si diasteme fiziologice ca expresie a
cresterii oaselor maxilare; daca nu apar indica semn precoce de DDM;
in prima faza a dentatiei mixte 6-9ani poate fi prezenta inghesuirea I permanenti;
trebuie apreciata gravitatea inghesuirii in functie de: marimea deficitului de spatiu pe
arcada (obtinut prin perimetrie), existenta si marimea lee-way space-ului, ordinea de
eruptie a dintilor, anomalii asociate, rapoarte de ocluzie (de distalizare sunt agravante pt
DDM); cand erupe un I permanent C elimina IC si IL temporar semn de macrodontie
semn precoce de DDM; cand IL in eruptie elimina IL si C temporar semn precoce de
DDM; IL permanent elimina C temporar si erupe in contact cu M1 temporar sau cu PM1
(in faza a doua a dentatiei mixte) DDM mascat; cand erupe M1 permanent se elimina
M2 temporar semn precoce de DDM grav;
in faza a doua a dentatiei mixte (9-12ani) aceeasi situatie cu IL permanent in contact cu
PM1; preferam ordinea de eruptie in arcada superiaora PM1-C-PM2; daca exista un
DDM in zona posterioara M2sup va erupe spre V si rotat cu fata ocluzala orientata spre
V iar M2 inferior erupe cu fata ocluzala orientata spre lingual; cand erupe M3 pot apare 2

41
 situatii: I initial aliniati incep sa se inghesuie fenomen Tilleman: IL incepe sa iasa din
arcada atunci cand erupe M3; erupe M3 in aceleasi pozitii ca si M2;
tulburari de ocluzie ocluzie incrucisata uni sau bilaterala, devierea liniei interincisive de
cauza dentara, angrenaj invers frecvent (cross-bite), treapta transversala, rapoarte false de
mezializari sau distalizari datorita migrarilor dentare;
tulburari functionale laterodevieri mandibulare datorita migrarilor dentare prin contacte
premature, retropulsii mandibulare sau propulsii mandibulare (retrognatii mandibulare),
consecintele traumei ocluzale, fizionomia afectata numai in suras si vorbire,
autointretinerea este grav afectata (inghesuirea retentia de placa bacterianaingreuneaza
autointretinerea si intretinerea mecanicagingivite, parodontopatii consecintele traumei
ocluzale);

Examinari complementare:
studiu de model inafara de modificarile de la examenul endooral (unidentare, de grup)
se pot face masuratori:
- indice Pont (apreciaza ingustarea de maxilar) pt a stabili
etiopatogenia DDM si pt diagnostic diferential cu compresia de maxilar
- simetroscopia (sageata sagitala dezvoltarea arcului frontal alungit
sau hipodezvoltat; in plan transversal indica devierea liniei interincisive si ingustari
asimetrice de hemiarcade)
- perimetria evidentiaza diferentele dintre perimetrul necesar (ideal)
pentru alinierea dintilor (suma diametrelor M-D ale dintilor prezenti pe arcada) si
perimetrul existent Pe; se foloseste perimetria dupa Nance pana la fetele M ale M de 6ani;
- se poate face o analiza a spatiului total pe teleradiografia de profil;
- aprecierea lungimii arcadei (indicele Howe) si latimii arcadei dentare
comparata cu arcada alveolara;
examen fotostatic nu e relevant;
examen radiologic gravitatea DDM se apreciaza in functie de valorile de la perimetrie;
daca la perimetrie exista un deficit de spatiu de:
- 2-3mm DDM usor;
- 3-5mmDDM mediu;
- >5mm DDM grav;
OPG in DDM: prezenta sau absenta mugurilor dintilor permanenti, gradul de
dezvoltare al acestor muguri, raportul dintre mugurii dintilor permanenti si radacinile
dintilor temporari, ordinea de eruptie, prezenta sau absenta mugurilor supranumerari sau
a altor formatiuni intramaxilare, prezenta sau absenta rizalizei dintilor temporari
fiziologica/patologica, prezenta sau absenta mugurilor M2 sau M3 permanenti, pozitia
acestor muguri si gradul lor de dezvoltare (cu cel putin 1an inainte de eruptia M2 sau M3
acestia trebuie sa aiba axe aproximativ verticale si mugurii sa fie complet degajati din
tuberozitate si din ramura ascendenta a mandibulei), inclinarea caninului si orientarea
apexului lui favorabila spre PM1 si nu spre IL, starea odontala si parodontala a caninului,
tratamente endodontice si corectitudinea lor;
radiografii carpiene pt aprecierea varstei osoase si compararea cu varsta
dentara;
teleradiografia de profil se calculeaza distanta bispinala si se compara cu
baza craniului si cu ramura orizontala a mandibulei (Go-Gn), se poate vedea dispozitia

42
 grupului PM-C (pot avea orientare in evantai semn de DDM), se poate aprecia
dispozitia M1, 2, 3 fetele lor ocluzale ar trebui sa descrie o linie curba si nu in scara
(DDM posterior);

Forme clinice de DDM:

in functie de topografie: anterior, mijlociu, posterior;
in functie de raportare la maxilare: superior, inferior, bimaxilar;
dupa raportul dintre perimetrul existent si necesar: inghesuire sau spatiere;
in functie de gravitate: usor, mediu, grav;
in functie de etiopatogenie:
primar: macrodontie (SI>34mm), arcade mici si dinti normali; semne precoce de DDM:
M1 permanent rizalizeaza M2 temporar, 1I permanent elimina 2 dinti temporari;
secundar: cauza unor dinti supranumerari, unei endoalveolii (ingustari de maxilar),
retroalveolodentii, pierderii precoce de dinti temporari sau complicatiei cariei dintilor
temporari;
tranzitoriu: exista posibilitatea corectiei spontane a DDM; apare in prima faza a
dentatiei mixte odata cu eruptia I care erup precoce usor inghesuiti cu un deficit de spatiu
de 2-3mm, zona de sprijin este integra, DDM se va corecta printr-un nou puseu de
crestere osoasa; se datoreaza unui decalaj intre cresterea osoasa intarziata si eruptia
precoce a I;

Diagnostic pozitiv pe baza:

examenului clinic endooral
evidentierea lipsei de spatiu sau evidentierea excesului de spatiu prin calcularea
perimetriei, analiza spatiului total
tipul de DDM, arcada, topografia, gravitatea pt un diagnostic ortodontic morfologic,
ortodontic functional (afectarea functiilor si autointretinerea) si ortodontic etiologic
(cauza);

Diagnostic diferential:
intre cele 3 forme clinice de DDM comparatia cu crestere osoasa;
sindromul compresiei de maxilar;
ocluzia adanca acoperita;
protruzii in proalveolodentii cu treme;

3. Anomaliile ale bazelor osoase asociate cu tulburari ocluzale:

3. 1 In plan transversal: sindromul compresiei de maxilar, sindromul ocluziei
incrucisate
3. 2 In plan vertical: sindromul ocluziei adanci, sindromul ocluziei deschise;

3. 1 In plan transversal:
Sindromul compresiei de maxilar are 2 forme clinice:
1) Maxilar ingust cu protruzie cu arc frontal ascutit se asociaza frecvent cu relatii
ocluzale de clasa a II-a (distalizare) va fi studiat in cadrul malocluziei de clasa a II-a
2) Maxilar ingust fara protruzie cu inghesuire in zona frontala
43
 - Simptomul patognomonic este ingustarea de maxilar in plan transversal cu inghesuirea
grupului frontal superior si cu retruzie;
Etiopatogenie:
Ereditate Schwartz a evidentiat o arcada superioara de forma semieliptica la nastere (nu
forma de semicerc cum ar fi normal) mugurii dentari sunt rotati si nu mai prezinta
tendinta de derotare pe parcursul eruptiei; in diverse sindroame genetice apare hipoplazia
maxilarului in plan sagital si transversal;
Obliterarea prematura a suturii medio-sagitale
Cicatrici postoperatorii posttraumatice pe maxilar
La pacientii cu despicaturi labio-maxilo-palatine inclusiv dupa operatii
Hipertonia buzei superioare
Manifestari clinice:
Aspect facial nemodificat sau cu modificari date de anomalii asociate;
Examen endooral arcada superioara ingustata, in forma de U, Omega, lira, trapez, M,
bolta palatina adanca, inghesuiri dentare superioare, devieri de linie interincisiva
superioara, poate prezenta retruzia sau raport normal la nivelul grupului frontal superior;
arcada inferioara poate avea aspect normal;
Ocluzia statica angrenaje inverse, devieri de linie interincisiva de cauza dentara;
- ocluzie incrucisata, rapoarte de clasa I Angle, daca maxilarul
ingust se asociaza cu rapoarte de clasa a II-a Angle si cu o supraacoperire mare a grupului
frontal malocluzia de clasa II/2;
Examen functional in ocluzia dinamica apar interferente in ocluzie, blocaj ocluzo-
articular; hipertonia buzei superioare;
functii afectate: fizionomia in suras, vorbire, masticatia, respiratia este de tip nazal,
deglutitia normala sau cu interpozitii, autointretinere grav afectata datorita inghesuirilor
dentare blocajelor ocluzo-articulare;

Examinari complementare:
Studiu de model forma arcadei superioare cu raport baza apicala baza coronara,
rapoarte de ocluzie, indexul Pont este masuratoarea care confirma diagnosticul si
evidentiaza gravitatea diagnosticului, simetroscopia dezvaluie devieri ale liniei
interincisive superioare;
Examen radiologic OPG arata pozitia, prezenta mugurilor, varsta dentara, ordinea de
eruptie;
- teleradiografia din fata este necesara;
- teleradiografia de profil nu este necesara;
ingustarea arcadei superioare poate apararea la nivel dentar endodentie; la nivel alveolar
endoalveolie; la nivel de maxilar endognatie; trebuie identificata zona de ingustare;
ingustarea alveolara indice Izzard; ingustarea de baza osoasa maxilar masuratori la
fosa canina;

Diagnostic ortodontic pozitiv:

Morfologic - se pune pe baza ingustarii de maxilar prin indice Pont, prezenta
inghesuirilor dentare in zona frontala superioara sau a retruziei, rapoarte de ocluzie de
clasa I Angle, masuratori antropometrice, teleradiografie, gravitatea ingustarii de maxilar;

44
 Functional fizionomia, autointretinerea, masticatia in caz de blocaj ocluzo-articular;
Etiologic precizeaza cauza;

Diagnostic diferential:
Maxilar ingust cu arc frontal ascutit si cu protruzie;
Retroalveolie si retrodentie (unde nu exista deficit la indicele Pont);
DDM primar

Sindromul ocluziei incrucisate are 2 forme clinice:

1) Ocluzia incrucisata (consecutiva maxilarului ingust)
2) Laterognatia mandibulara:
a) Laterognatia mandibulara functionala (laterodeviere)
b) Laterognatia mandibulara anatomica (laterognatie)

1) Ocluzia incrucisata simptomul patognomonic este rapoarte inversate de ocluzie in

plan transversal in zona laterala; poate sa fie unilaterala sau bilaterala, cu corespondenta
liniilor interincisive si a liniei frenurilor (mandibula are pozitie centrica), dupa cum
ingustarea de maxilar este simetrica sau asimetrica;
- poate avea o topografie si o extindere variabila (sa intereseze un singur dinte lateral, mai
multi dinti laterali, intreaga hemiarcada);
- daca apar devieri ale liniei interincisive se datoreaza inghesuirilor dentare;
Etiopatogenie:
Ingustare de maxilar si toate cauzele care duc la ingustarea de maxilar
Modificari de ax dentar in zona laterala oroversiunea dintilor laterali superiori sau/si
vestibuloversiunea dintilor laterali inferiori;
Manifestari clinice:
Aspect facial nemodificat;
Examen endooral arcada superioara este ingustata simetric/asimetric/aspect normal cu
oroversiuni ale dintilor laterali, forma de arcada in V, U, omega, bolta palatina adanca;
- arcada inferioara de aspect normal sau cu Vversiuni in zona laterala;
- Examen static al ocluziei prezenta rapoartelor de ocluzie inversate in
zona laterala (cross-bite) la un dinte, mai multi sau o intreaga hemiarcada; corespondenta
liniilor interincisive inferioara cu cea superioara; posibile devieri ale liniei interincisive
pot sa apara ca urmare a inghesuirilor dentare;
- examen functional pozitie centrica a mandibulei; drumul de inchidere
de la pozitia de repaus la IM nu se modifica;
- functii afectate: fizionomia in suras, vorbire daca sunt interesati in
ocluzia incrucisata si dinti vizibili in suras, masticatia prin blocaje ocluzo-articulare,
autointretinerea;
Examen complementar:
studiu de model extinderea ocluziei incrucisate, topografia, corespondenta
liniilor interincisive; Indicele Pont ingustare de maxilar; simetroscopia evidentiaza
devieri ale liniei interincisive superioare;
Diagnostic ordontic pozitiv:
Morfologic precizeaza topografia, extinderea ocluziei incrucisate si pozitia centrica a
mandibulei;
45
 Functional - fizionomia, masticatia, autointretinerea;
Etiologic precizeaza cauza;
Diagnostic diferential:
laterodevierea (pozitie excentrica a mandibulei si devierea drumului de inchidere)
laterognatia (asimetrie a bazei osoase mandibulare)

2) Laterodevierea mandibulara (laterognatia functionala mandibulara) = tulburare

functionala legata de modificarea cinematicii mandibulare cu devierea drumului de
inchidere al mandibulei;
Etiopatogenie:
Maxilar ingust asimetric devierea mandibulei;
Factori disfunctionali lipsa de abrazie a dintilor temporari, migrari dentare
postextractionale, malpozitii dentare unilaterale sau asimetrice, obturatii in exces
neadaptate ocluzal, lucrari protetice defectuoase unilateral, masticatia unilaterala pt
evitarea unor zone algice, obiceiuri vicioase de interpozitie unilateral;
Ticuri
Conducere fortata cuspidiana
Manifestari clinice:
Aspect facial discreta deviere a mentonului spre stanga sau dreapta (partea spre care se
face laterodevierea);
Examen endooral:
- arcada superiaora ingustata, cuspizi neabrazati, obturatii necorespunzatoare;
- arcada inferioara cu sau fara modificarile din etiologie;
- examen static ocluzia incrucisata unilateral si devierea liniei interincisive de
partea ocluziei incrucisate;
- examen functional in pozitia de repaus mandibula are pozitie centrica
evidentiata prin corespondenta liniilor interincisive; pe traiectul drumului de inchidere
apare o interferenta in primul timp dupa care mandibula deviaza in timpul 2 pana la
pozitia de IM maxima; pozitia excentrica a mandibulei se instaleaza treptat: intr-o prima
faza este posibila atat inchiderea in pozitie corecta cat si in pozitie excentrica; ulterior,
apar modificari adaptative in ATM a.i. pacientul nu mai poate sa inchida decat cu
devierea mandibulei spre lateral; in miscarea de inchidere a mandibulei apare reculul
condilian si reculul I inferiori fata de cei superiori pe partea latero-devierii mandibulare;
- functii modificate: fizionomia in repaus si suras vorbire, masticatia,
autointretinerea cu consecintele traumei ocluzale;
Examinari paraclinice:
- studiu de model modificari ale arcadelor, prezenta ocluziei incrucisate
unilateral cu devierea liniei interincisive de partea ocluziei incrucisate si a liniei frenului;
- examen fotostatic asimetrie faciala usoara;
Diagnostic ortodontic pozitiv:
morfologic ocluzie incrucisata, devierea liniei interincisive si a drumului de inchidere al
mandibulei;
Functional afectata fizionomia, masticatia, autointretinerea;
Etiologic precizeaza cauza, unele cauze fiind prezente si in momentul examinarii
pacientului eliminarea factorilor etiologici;

46
 Diagnostic diferential:
Laterognatia mandibulara in laterodeviere se corecteaza linia interincisiva in repaus pe
cand in laterognatie se mentine in repaus devierea liniei interincisive; modificarea
drumului de inchidere a mandibulei in laterodeviere iar in laterognatie drumul de
inchidere nu se modifica; in laterognatie avem o asimetrie faciala grava;
Ocluzia incrucisata

3) Laterognatia mandibulara anatomica = o tulburare de crestere dimensionala

caracterizata prin asimetria mandibulei, in totalitate sau la nivelul unor segmente (condili,
ramuri ascendente, ramura orizontala) datorata unei hipo/hiperdezvoltari la nivelul unei
hemimandibule;
- este greu de facut diagnosticul diferential, este rara;
- intr-o hipodevoltare hemimandibula sanatoasa poate da impresia unei hiperdezvoltari sau
invers;
- asimetria se agraveaza in miscarea de deschidere larga a gurii;
Etiopatogenie:
Factori generali:
Genetici:
- Sindromul Francescheti - hipoplazia malara, a unei hemimandibule si a pavilionului,
frecvent unilateral;
- Sindromul Romberg o hemidezvoltare in totalitate;
Endocrini: hipertrofia monoepifizara (hiperdezvoltarea unei hemimandibule);
Factori loco-regionali:
- artrite, artroze in ATM in perioada de crestere frecvent
- consecutive traumatismelor
- fracturi condiliene unilaterale sau bilaterale asimetrice
- fracturi mandibulare consolidate vicios
- osteomielita la nivelul unei hemimandibule
- rezectii mandibulare consecutive tumorilor
- cicatrici postoperatorii
- hemiatrofia fetei
Forma functionala poate trece in forma anatomica- daca e netratata!!!!

Manifestari clinice:
aspectul facial: asimetrie faciala care se agraveaza si mai mult in pozitia cu gura larg
deschisa, mentonul este deviat spre partea afectata in hipodezvoltare si invers (adica spre
partea sanatoasa daca avem hiperdezvoltare);
- asimetrie la nivelul comisurilor labiale - comisura de partea hipodezvoltata fiind
tractionata in jos (in hiper e invers);
- lipsa paralelismului liniilor orizontale a fetei (linia comisurala cu linia bipupilara cu linia
intersprancenoasa);
examen endooral:
Arcada superioara de aspect normal sau cu modificari asociate date de alte anomalii;
Arcada inferioara asimetrica cu hiper/hipodezvoltarea unei hemiarcade; in
hipodezvoltare dintii si procesele alveolare de partea afectata au inclinare spre V pt a
compensa deficitul de crestere mandibulara;
47
 Examen static al ocluziei:
- devierea liniei interincisive de partea bolnava in hipodezvoltare si invers la
hiperdezvoltare;
- ocluzie incrucisata;
Examen functional:
- in pozitia de repaus se mentine devierea liniei interincisive inferioare inclusiv linia
frenurilor;
- in pozitia cu gura larg deschisa e mai evidenta asimetria faciala;
- drumul de inchidere al mandibulei se mentine nemodificat iar in timpul miscarilor de
inchidere spre IM are loc o avansare atat a condilului cat si a I inferiori in raport cu cei
superiori pe partea hipodezvoltata;
- functii afectate: fizionomia in suras-vorbire, masticatia, fonatia, autointretinerea;

Examinari complementare:
1) Studiu de model - pt tipul ocluziei si forma arcadelor, pt tulburarile de ocluzie (ocluzie
incrucisata unilaterala cu devierea liniei interincisive);
2) Examen fotostatic precizeaza prezenta asimetriei si gravitatea acesteia;
3) Teleradiografie din fata - e utila pt evidentierea asimetriei si gravitatii ei;
4) Examen antropometric din masurarea distantelor GoGn si Go-Ar prezenta simetriei
si diferenta intre stg/dreapta;
Prognosticul - favorabil daca e surprins in fazele incipiente (la cea functionala si DDM)
la restul e rezervat fara aplicarea tratamentului;
Diagnostic pozitiv:
Morfologic: laterognatie mandibulara se precizeaza forma hipo sau hiperdezvoltata,
nivelul asimetriei si gravitatea ei;
Functional fizionomie in suras-vorbire, masticatie, autointretinere, fonatia;
Etiologic - precizeaza cauza si daca apar si alti factori disfunctionali ce pot da tulburari
de crestere ;
Diagnostic diferential: - laterodevierea mandibulara prin devierea liniei interincisive
ce se mentine in repaus la laterognatie dar se corecteaza la laterodeviere; asimetrie faciala
grava in laterognatie iar la laterodeviere e mai usoara aproape ca nu se observa;
modificari ale drumului de inchidere a mandibulei in laterodeviere pe cand in laterognatie
drumul de inchidere nu se modifica;

3. 2 In plan vertical
Sindromul ocluziei adanci = o tulburare de crestere si dezvoltare cu caracter genetic sau
dobandita, caracterizata prin supraacoperirea I inferiori in proportie >1/3 de I superiori;
Terminologie:
- Dupa Scoala Germana se folosesc termenii de:
deck-biss = ocluzie adanca acoperita
dackbiss = ocluzie in acoperis
senk-biss = ocluzie prabusita/coborata;
- Dupa Scoala Engleza se folosesc termenii de:
Overbite forme usoare si medii
Deep bite forme grave

48
- Dupa Scoala Franceza se folosesc termenii de:
supraalveolodentie incisiva/ infraalveolie molara - cea mai grava
Supraocluzie incisiva sau infraocluzie molara
- frecventa in jur de 6-10%;
a. Ocluzia acoperita pe langa supraacoperirea frontala are si retruzia grupului frontal
inferior;
b. Ocluzia in acoperis se asociaza cu protruzia grupului frontal superior, respiratie orala,
interpozitia buzei - cls II/1;
c. Ocluzia prabusita/coborata compromiterea zonei de sprijin sau edentatii biterminale;
Etiopatogenia - pt forma de ocluzie adanca acoperita (deck-biss):
Ereditara - prezenta de la nastere a unei ocluzii in capac de cutie sau treapta inclinata a
ocluziei arcadelor adentate;
Factori disfunctionali supraadaugati obiceiuri vicioase de interpozitie in zona laterala
(obraji sau obiecte) care duc la hipodezvoltarea regiunii laterale;
Disfunctii deglutitia atipica cu interpozitia limbii intre dinti in zonele laterale;
Etiopatogenia - pt ocluzia prabusita apare in dentatia temporara si este data de
compromiterea zonelor de sprijin;
- duce la eruptia insuficienta a M1 permanenti sau edentatii biterminale in dentatia mixta
si cea permanenta care prin absenta suportului ocluzal in zonele laterale vor duce la o
supraacoperire accentuata frontala;
Manifestari clinice:
aspect facial :
- poate sa fie sau nu modificat in forma cu supraalveolodentie frontala;
- aspectul e grav afectat in forma cu infraalveolie/infragnatie alveolara laterala: etajul
inferior micsorat, sant labiomentornier f accentuat, buza inferioara eversata cu o grosime
mai mare aparent (datorita eversarii), hiperdezvoltare a regiunii/etajului mijlociu al fetei
cu proeminenta spinei nazale anterioara (profil prearhial) si cu proeminenta piramidei
nazale; mentonul pare proeminent datorita santului labiomentonier adanc profil
mefistoferic (ca vrajitoarele);
examen endooral:
- Retruzia grupului frontal superior sau cel putin a IC, IL sunt adesea malpozitionati
(mezioversati/gresati peste centrali sau meziovestibulorotati) dau impresia ca sunt in
retruzie; baza apicala superioara bine dezvoltata element de diagnostic;
- Arcada superioara in forma de trapez sau de M in functie de pozitia IL cu arc frontal
superior scurtat;
- Arcada inferioara poate fi de aspect normal sau chiar o protruzie dar mai frecvent e
retruzie;
- Inghesuiri dentare asociate pe ambele arcade;
- Examenul static al ocluziei: supraacoperirea frontalilor, overjet mediu, rapoartele molare
si canine de clasa I sau clasa a II-a (malocluzie II/2) sau clasa a III-a (supraacoperirea
mare frontala e asociata cu ocluzie inversa frontala); clasa a II-a si a III-a sunt considerate
anomalii surori; fatete de abrazie ocluzie traumatica pe FV a IC superiori si FL a I
inferiori;

49
- Examen functional - in pozitia de postura/de repaus se analizeaza free way space (=spatiu
de inocluzie fiziologica; spatiul pe vertical intre cele 2 arcade cand pacientul e in repaus)
= 2-3mm;

In functie de marimea spatiului de inocluzie fiziologica si de gradul de

supraacoperire frontala in repaus si in fonatie se disting 2 forme clinice:
1. ocluzia adanca acoperita adevarata/ deep bite - supraacoperirea >4 mm pana la 9 mm;
in fonatie si repaus supracoperirea se reduce ;
2. ocluzia adanca acoperita falsa/ pseudoocluzia acoperita/ overbite spatiul de
inocluzie fiziologica este mic (2-3 mm); supraacoperirea se mentine sau se reduce foarte
putin in IM, nu modifica cu mult aspectul fetei;

Dupa gradul de acoperire incisiva se poate aprecia si gravitatea anomaliei se

evalueaza raportand intregul coronar al I superior (adica 1/3; 2/3/3/3/) sau in mm;
- supraacoperirea incisiva de 1/3 - 2/3 sau 4-5mm forma usoara
- supraacoperire incisiva de 2/3 - 3/3 sau 5-9 mm forma medie
- supraacoperire incisiva > 3/3 (marginea incizala a I superior vine in contact cu marginea
gingivala a I inferior) forma grava

- Functii afectate: fizionomie afectata in repaus, suras, vorbire suras gingival (,,guming
smile caracteristic), voce inchisa, nazonata, masticatia de tip tocator cu absenta
miscarilor de lateralitate, deglutitia poate sau nu sa fie afectata, respirator nazal,
autointretinerea grav afectata prezinta risc mare de parodontopatii direct cu
supraincarcarea grupului frontal cu ocluzie traumatica;

Examinari paraclinice:
Studiu de model: toate aspectele de la examenul clinic, SS micsorata, curba Spee adanca,
suprapozitia grupului frontal superior sau/si a grupului frontal inferior;
Examen fotostatic - apreciaza dimensiunea etajului inferior al fetei si cu cat e mai
micsorat raportat la etajul mijlociu, profil convex prin menton retras in camp de profil;
Examen radiologic:
- Tweed: unghiul FMA micsoratprofil hipodivergent <22grade, HFP/HFA>0,69, axa
incisivului superior (unghiul IF = unghiul format de axa incisivului superior cu planul
Frankfurt) este de 107 +/- 2 grade;
- Sassouni: profil arhial sau prearhial mai frecvent, clasa scheletica II, normobite sau
deepbite scheletic;

Diagnostic diferential - intre forma adevarata si falsa;

1. In forma adevarata:
- modificari faciale grave cu deepbite scheletic, etaj inferior micsorat, free-way space
mare;
- supracoperirea se reduce total in fonatie sau repaus, infraalveolie laterala cu
supraalveolie frontala;
2. In forma falsa:
- etajul inferior este de dimensiuni normale sau usor micsorat, normobite sau deepbite;

50
- free-way space-ul cu supracoperire frontala care se mentine sau se reduce foarte putin in
repaus si vorbire supraalaveolodentie frontala;

Diagnostic pozitiv:
ortodontic morfologic - se pune pe baza aspectului facial, retruziei, supraacoperirii mare
frontale sau retruziei grupului frontal superior, normobite sau deepbite scheletic;
ortodontic functional sunt afectate fizionomia, masticatia, deglutitia, autointretinerea;
ortodontic etiologic - cauza ereditara ce poate fi agravata si de alti factori disfunctionali;

Sindromul de inocluzie verticala = tulburari de crestere si dezvoltare care pot interesa

cel putin unul dintre cele 3 elemente ale ADM (dinti, procese alveolare, oase maxilare)
caracterizat prin lipsa de contact vertical intre cele 2 siruri de dinti;
Clasificare (dupa scoala germana):
Ocluzia deschisa functionala modificari minime, etajul inferior al fetei este normal
dimensionat sau usor marit comparativ cu etajul mijlociu, lipsa de contact intre dinti
vertical; se datoreaza infradentiei sau infraalveoliei in zona frontala;
Ocluzia deschisa anatomica (mordex apertus) modificari faciale evidente, long face,
etaj inferior marit fata de cel mijlociu (leptoprosopie), supraalveolodentia sau/si
supradentia laterala;
Etiopatogenie:
Factori generali:
Genetici:
- copilul mosteneste marimea bazelor osoase, tipul de rotatie mandibulara, gradul de
rotatie, dimensiunea limbii in dezechilibru cu spatiul functional planumul bazei
craniului (S-N) scurt, hipodezvoltarea maxilarului superior cu inframicrognatie care daca
se asociaza cu un ram ascendent hipodezvoltat si cu o tendinta de rotatie posterioara a
mandibulei accentuarea gravitatii unui sindrom de inocluzie verticala;
- sindroame genetice:
sindromul Down planum subdezvoltat, hipoplazia maxilarului superior, macroglosie,
limba interpusa intre arcade, rotatie mandibulara posterioara asociata cu toate celelalte
disfunctii: respiratie orala, deglutitie atipica, obiceiuri vicioase de sugere a policelui;
in condrodistrofii cu micrognatie mandibulara este afectat sistemul sutural coronar,
fontanela lambdoida care se inchide rapid hipodezvoltarea regiunii occipitale,
inchiderea precoce a suturii sfeno-occipitale, inframicrognatie, sincondrozele
intrasfenoidale si sfeno-etmoidala se inchid precoce inframicrognatie cu clivus mic,
hipodezvoltarea ramului ascendent al mandibulei, rotatie mandibulara posterioara;
Metabolici: rahitism inocluzia un sindrom constant in rahitism asociat cu distrofii
dentare, microdontii, stern in carena, oase maleabile de o plasticitate crescuta a.i. se
deformeaza usor sub actiunea factorilor disfunctionali prin respiratie orala, deglutitie
atipica, obiceiuri vicioase;
- apare hipodezvoltarea bazei craniului (planum mic), inframicrognatie
maxilara, ram ascendent scurt al mandibulei;

51
 - Izzard sustine ca apare o ocluzie deschisa alveolara; apare modificarea
morfologica la nivelul bazei mari printr-o concavitate preangulara a marginii bazilare a
mandibulei (la acest nivel are loc antagonismul muscular intre muschii ridicatori:
maseter, pterigoidian si coboratori: suprahioidieni);
- unghiul bazelor osoase este f mare (unghiul dintre SpNA-SpNP Go-
Gn=40-45grade);

Factori loco-regionali:
Respiratie orala are loc o supraeruptie in regiunea posterioara (creste spre anterior);
Deglutitie atipica la copil 800-1000 deglutitii/zi; la adult 1600-2400 deglutitii/zi; este
fiziologica pana la 2-3ani;
- daca persista se inhiba eruptia dentara si are loc dezvoltarea maxilarelor
in plan vertical infraalveolodentie;
- pacientul prezinta interferente in ocluzie sau lipsa de contact vertical
intre dintii celor 2 arcade limba se interpune intre dinti in mod adaptativ, pozitia se
permanentizeaza si se agraveaza sindrom de inocluzie verticala;
Fonatia prin pozitii anormale ale limbii (interpunerea in zona frontala), dar presiunile
limbii sunt de mai scurta durata decat in deglutitie; este rezultatul unei ocluzii deschise
uneori;
Obiceiuri vicioase de succiune a policelui perpendicular pe I inferiori inhiba eruptia si
dezvoltarea proceselor alveolare;
Aspirarea buzei inferioare in mod normal buza inferioara atinge 1/3 incizala a
frontalilor superiori; datorita protruziei, buza inferioara nu mai acopera deloc suprafetele
V ale I superiori si exercita un efect axial asupra dintilor superiori ingresiunea dintilor
superiori;
Factori locali:
ATM prin artrite, artroze
Inghesuiri dentare nu permit eruptia completa a dintilor
Distrofiile dentare
Traumatisme dentare cu fracturi coronare
Tendinta de eruptie exagerata a M1 permanent superior numit ,,the bite opener ar
trebuie sa fie contracarata de o supraeruptie a I inferiori ,,the bite closer;
Cicatrici posttraumatice - post interventii chirurgicale, cheloide, prin iradiere, rezultate ca
urmare actiunii unor factori termici, chimici la nivelul proceselor alveolare sau bazelor
osoase inhiba cresterea si dezvoltarea proceselor alveolare si a osului maxilar;

Manifestari clinice:
Aspect facial rar este neafectat (in ocluzia tranzitorie functionala); leptoprosopie, etaj
inferior marit sau mult marit, sant labio-mentonier atenuat sau sters;
- incompetenta labiala in forme grave, hipercontractia muschiului
mentalis, aspect de ,,fata crispata (face efort sa tina inchisa gura sau o tine
intredeschisa), aspect de coaja de portocala a mentonului;
- nu se mai vad dintii superiori, pozitie anterioara a limbii in repaus si
deglutitie; fizionomia este afectata in repaus, suras, vorbire;
Examen endooral:

52
 modificari datorate unor anomalii asociate: compresie de maxilar (protruzie),
denivelarea planului de ocluzie cu infrapozitia grupului frontal sau/si infrapozitia
grupului lateral;
Forma de arcada diferita;
Examenul ocluziei lipsa de contact in plan vertical simetrica/asimetrica,
frontala/laterala/fronto-laterala; se determina dimensiunea verticala maxima si extinderea
orizontala (se numesc dintii care inca mai au contact);
- incizia lipseste, forta muschilor masticatori este preluata de dintii
unde mai exista contact ocluzal (dintii laterali), suprasolicitare in zona unde dintii sunt in
contact si subsolicitare in zona de inocluzie;
- tip masticator tocator cu predominanta miscarilor verticale;
deglutitie atipica cu interpunerea limbii;
- tulburari parodontale in zonele unde are loc contact ocluzal
apare o structurare a parodontiului in conditii de suprasolicitare, in zonele in care nu
exista contact ocluzal apare o structurare a parodontiului in conditii de subsolicitare;
- respiratie frecvent orala;
- tulburari ocluzale ghidajul anterior lipseste a.i. miscarea de
propulsie este preluata de dintii laterali cu o transmitere a fortelor paraaxial, dintii sunt
suprasolicitati; afectarea functiei ocluzale este minima cand exista contact la nivelul
caninilor;
- tulburari ale ATM (sindrom algo-disfunctional in ATM) -
muschiul suprasolicitat este muschiul pterigoidian extern cu insertie si pe condilul
mandibular datorita traumei ocluzale;
- tulburari fonetice sigmatism, pronunta toate fonemele siflant,
dislalii (D, T), este afectata autointretinerea; stomionul are o pozitie joasa;
Pacientii care au ocluzie deschisa de cauza dismetabolica (rahitism) semnul
Gusselbower pozitiv: ocluzie deschisa, distrofii dentare, arcada inferioara turtita cu
retruzia grupului frontal inferior (arcada inferioara in forma de trapez);

Examinari paraclinice:
Studiu de model: arata extinderea spatiului de inocluzie verticala in plan orizontal si
vertical, forma arcadelor si modificari asociate, rapoarte de ocluzie (pot fi clasa I Angle
dar si clasa a II-a Angle, caz in care se asociaza cu sindromul ocluziei distalizate, clasa a
III-a Angle cand se suprapune peste un prognatism mandibular, fiind un factor agravant
pt prognatism), curba Spee inversata, infraalveolodentia;
Examen fotostatic dezechilibrul etajelor faciale, cu cat este supradimensionat etajul
inferior, tipul de profil (drept, convex, concav), simetria faciala;
Examen radiologic teleradiografia de profil: unghiul FMA marit >28grade
(hiperdivergenta si gravitatea ei), unghiul B al bazelor mari >40grade, HFP:HFA micsorat
<0,69, unghiul dintre axa Brodie si planul Frankfurt >65grade indica rotatia mandibulara
posterioara, openbite scheletic cu etaj inferior marit al fetei;

Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic precizeaza sindromul de inocluzie verticala cu dimensiunea pe
verticala si extinderea pe orizontala, cu precizarea formei clinice in functie de
modificarile constatate la teleradiografie;
53
Ortodontic functional fizionomie, fonatie, masticatie, respiratie, deglutitie,
autointretinere;
Ortodontic etiologic este importanta cauza dar si factorii disfunctionali;

Diagnostic diferential: intre cele 2 forme (anatomica si functionala);

4. Tulburari de ocluzie: angrenaj invers = circumscrierea fetelor V ale dintilor

superiori de catre fetele L ale dintilor inferiori; poate interesa maxim 3 dinti;
- daca intereseaza >3 dinti ocluzie inversa frontala;
- daca intereseaza toti dintii ocluzie inversa totala;
- rar este o anomalie izolata, cel mai frecvent apare intr-un DDM cu inghesuire;
Etiopatogenie:
Modificari de ax dentar cu eruptia in oroversiune a frontalilor superiori sau/si
vestibuloversiunea frontalilor inferiori;
Formarea mugurilor frontalilor superiori in pozitie palatinizata;
Persistenta dintilor temporari pe arcada si frontalii superiori erup spre oral;
Tulburari de eruptie cu trecerea unui interval prea mare de timp intre eruptia frontalilor
inferiori si eruptia frontalilor superiori a.i. frontalii inferiori ajung pana la rebordul
alveolar antagonist eruptia in pozitie palatinizata a I superiori;

Manifestari clinice:
Aspect facial fara modificari;
Examen endooral:
Malpozitii dentare cu oropozitia si oroversiunea frontalilor superiori
Inghesuiri dentare
Modificari de forma de arcada: forma de M, W;
Examenul static modificarea rapoartelor sagitale la nivelul unuia sau a mai multor
incisivi; se noteaza gradul de supraacoperire la dintii angrenati invers (sa fie cat mai mare
pt ca dupa ce se face saltul articular, aceasta supraacoperire este contentie naturala);
- rapoarte de ocluzie clasa I, a II-a, a III-a;
- tulburari parodontale: datorita ocluziei traumatice pe acei I si contactului
ocluzal fortat sunt suprasolicitati dintii angrenati invers cel mai predispus este
parodontiul inferior retractie gingivala, mobilitate dentara sant de eliminare a dintelui;
este o urgenta in stomatologie
Ocluzia dinamica blocaje ocluzale grave, tip masticator tocator;
Functii afectate: fizionomia in suras-vorbire, masticatia, autointretinerea prin consecintele
traumei ocluzale;

54
 Clasa a II-a Angle
= tulburari de crestere, dezvoltare si functionalitate a maxilarelor, alveolelor, dintilor si de
dinamica mandibulara caracterizate prin reducerea, marirea sau deviatia parametrilor de
referinta (diametre, linii ale frenului si interincisive) fata de planul medio-sagital;
- Scoala franceza descrie 2 forme:
1. Endognatia (baza maxilarului si piramida nazala sunt ingustate) si endoalveolia (este
afectat doar sectorul alveolar);
2. Laterodeviatia mandibulara:
a) Laterodeviatia
b) Laterognatia
- exognatia = hiperdezvoltarea transversala a maxilarului; este o forma rara, parodontiul
ramane neafectat desi arcadele sunt spatiate;
- Scoala germana descrie 2 sindroame:
1. Sindromul de compresie maxilara:
a) Sindrom de compresie prin protruzie si spatiere dentara
b) Sindrom de compresie cu inghesuire
2. Ocluzia incrucisata
- Scoala anglo-saxona descrie 2 forme clinice:
1. Malocluzia de clasa II/1
2. Malocluzia de clasa II/2

1. Malocluzia de clasa II/1 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu

protruzie si spatiere dentara)
= un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor alveolare
si dintilor fata de planul medio-sagital protruzia procesului dento-alveolar reflectata
in ocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia distalizata) si o posibila ocluzie
adanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie mandibulara;
- frecventa 18-51% din populatie in dentatia mixta si inceputul dentatiei permanente;

Etiopatogenie:
1) Factori generali:
Ereditatea Korkhaus, Schwarz au demonstrat prezenta maxilarelor inguste inca de la
nastere; studiile pe gemeni monozigoti au evidentiat compresia de maxilar la ambii
membri ai cuplului cu aceeasi amploare a pierderii transversale si a compensatiei sagitale;
Factorul constitutional tipul dolicocefal; frecvent la tipul constitutional nordic (danezii
dupa Graber);

55
Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism dezechilibru sindrom de
compresie maxilara; ex: in rahitismul (tulburarea metabolismului calciului) se produce un
os cu o textura slaba, fiind atat de fragil incat se deformeaza sub actiunea muschilor
este vulnerabil obiceiurilor vicioase;
2) Factori loco-regionali:
in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor
fatului asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie;
Geormaneanu citeaza asimetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine;
postnatal cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din
anomaliile congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a
maxilarului compresia de maxilar;
Caria dentara si complicatiile ei edentatie perturba echilibrul intra si interarcadic
dpdv al lungimii, latimii si inaltimii arcadei (dezechilibru intre fortele intra si extraorale,
limba patrunde in spatiul ramas edentat, fortele nu se neutralizeaza maxilarul se
ingusteaza) compromiterea zonei de sprijin;
Factori disfunctionali = factori determinanti in producerea sindromului de compresie
maxilara prin dezechilibrul fortelor intra si extraorale dpdv al intensitatii, directiei,
duratei de actiune, receptivitatea terenului:
Respiratia orala apare un dezechilibru intre fortele musculare hipertonia muschiului
maseter, buccinator, mentalis hipotonia muschiului orbicular oris al buzei superioare
(muschii propulsori sunt hipotoni) compresia de maxilar distalizarea mandibulei cu
restructurari in ATM, modificari in ocluzia dentara;
- se modifica starea de functionalitate a buzelor care
schimba si comportamentul lingual in statica si functie deglutitie de tip protruziv;
Deglutitia atipica interpozitia limbii intre arcade in deglutitie sindromul de compresie
maxilara paralela (maladia Cauhepe-Fieux) cu raspunsuri scheletale:
- dezechilibre intermaxilare maxilar ingust, retrognatie mandibulara
- dezechilibre dentare protruzie superioara compensatorie, meziopozitie
cu rotatie a M si PM, posibila normopozitie a I inferiori cu sau fara retruzia sau protruzia
I inferiori, dispozitia PM-M;
- dezechilibre ocluzale: relatii molare distalizate, inocluzii sagitale grave,
pierderea stopurilor ocluzale si a functiei de ghidaj anterior, malpozitii ale I superiori si
inferiori schimba relatia dento-dentara;
Sugerea degetului compresie alveolara cu protruzie, ocluzie adanca incompleta;
Sugerea limbii = obicei vicios rar;
- deglutitia se realizeaza diferit: limba-buza inferioara, limba-buza inferioara-mucoasa
palatina (buza inferioara patrunde interincisiv);
- in ocluzia adanca incompleta, deglutita se realizeaza intre limba-buza inferioara prin
plasarea limbii deasupra I inferiori;
Manifestari clinice:
Stare generala:
- dezvoltare generala ingreunata
- predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faringo-
amigdalita, anemie, nivelul O2 din sange este normal reflexe compensatorii

56
 cardiovasculare, tulburari gastrointestinale, renale, de memorie, de postura, accentuarea
unghiului cranio-cervical;
- performante scolare diminuate
Aspect facial:
- facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, profil convex,
tegumente palide, pometi stersi, narine pensate, fanta labiala intredeschisa lasa sa se vada
I superiori, tulburari gingivale;
- in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala, I superiori au smaltul
uscat care si-a pierdut transluciditatea, sunt proeminenti, spatiati, se sprijina pe buza
inferioara;
- buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri, ridicata catre
pragul narinar, pare scurta;
- buza inferioara este groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier
lasand sa se vada si o parte din mucoasa orala; muschiul mentalis este hiperton, prin
contractie dand impresia de barbie dubla;

Examen endooral:
- se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei:
baza apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie a
dintilor); apexurile se inscriu pe un spatiu redus creand impresia de ,,strangulare a
arcadei;
- arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM), V
(compresie la nivel I-C), U (compresie la nivel M), trapez (la mandibula), M, W;
- bolta palatina este adanca foarte adanca (bolta gotica);
- protruzia grupului I superior, retruzia grupului I inferior, protruzia
ambelor grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului
lateral inferior;
- diferite grade de distalizare mandibulara, inocluzie sagitala, ocluzie
adanca sau deschisa uneori;
- in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale;
- tulburari parodontale incisive: sangerare, tartru, recesiune parodontala;
- tulburari ATM;
- examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii
recurgandu-se la un act de rupere ,,taiere in foarfece sau plasare a alimentelor in zona
laterala in fragmente mici), fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras gingival
dizgratios, fonatia, autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la nivelul I
superiori;
- explorarea functiei respiratorii hipotonie uni sau bilaterala a
muschilor narinari cu obstacole in inspir si expir, hipotonia muschiului orbicular al buzei
superioare, hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri, hipertonia buzei inferioare,
hipertonia muschiului mentalis; daca exista incompetenta labiala aceasta este un factor
major de recidiva;
- explorarea functiei de deglutie sindrom protruziv lingual cu
precizarea daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul
in deglutitie (buza inferioara, buza superioara, mucoasa palatina);

57
 - pozitia de postura a mandibulei de tip anterior (o pozitie falsa)
pt a masca dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia
mezio-cefalica;
Examinari complementare:
Studiu de model: forma arcadelor, IP, perimetrie, simetroscopie (alungirea arcadei
frontale), raporturi de distalizare si overjet;
Examen fotostatic: etaj inferior marit, simetria fetei;
Examenul radiologic evidentiaza dezechilibre de crestere, relatii scheletale
interelemente, conexiunea cu partile moi; pe OPG se observa aspectul caracteristic al
regiunii I-C ,,in evantai japonez care compenseaza insuficienta de baza osoasa;
teleradiografia de profil stabileste diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului:
- relatia maxilar-mandibula unghi SNA marit, unghi SNB micsorat, ANB marit;
- baza craniului alungita anterior protruzia mediana a fetei;
- baza craniului supradimensionata posterior angularea puternica a bazei
retrognatie mandibulara
- HFP:HFA = 0,69 sau HFP <HFA proclinarea I superiori creste;
- relatii dento-alveolare:
- inclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare (uneori I
inferiori se inclina mai mult reusind sa pastreze un echilibru interincizal)
- retroinclinarea axelor dento-alveolare superioare si inferioare
agravarea anomaliei;
- unghiul IF >107, unghiul IM > sau < 90grade; unghiul id. B-M > sau <
85grade; unghiul Ii se reduce;
- plan de ocluzie grad de dezvoltare posterior, in zona frontala reflecta relatiile
dintre partile moi intra si extraorale;
- relatiile partilor moi:
- in rotatii faciale anterioare unghiul planurilor maxilare este coborat,
HFA este mica, raspunsul la tratament in timpul cresterii este bun, cresterea scheletala si
partile moi tind sa imbunatateasca fizionomia;
- in rotatii faciale posterioare unghiul planurilor maxilare este intalt,
HFA este mare, se inrautateste aspectul fizionomic in timpul cresterii, raspunsul la
tratament nu este bun, egresiune molara, menton in pozitie retrognata, incompetenta
labiala;

Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic - aspect facial (facies adenoidian), masuratori cefalometrice, IP,
studiu de model decalaje transversale si sagitale (de dezvoltare la nivelul arcadei
alveolare si a ocluziei);
Ortodontic functional functii afectate: masticatia, fizionomia, fonatia, autointretinerea,
respiratia orala, deglutitia;

Diagnostic diferential:
Malocluzie de clasa II/2: retroinclinarea dintilor frontali, supraocluzia, baza apicala mare
comparativ cu cea coronara, etiologie ereditara;
Macrodontia: SI corelata cu indicii de dezvoltare a arcadelor alveolare si a fetei;

58
Meziopozitia: se fac masuratori pe model si teleradiografie;

2. Malocluzia de clasa II/2 (endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu

inghesuire dentara)
= sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu
supraacoperire a grupului incisiv si inghesuiri;
Etiopatogenie ereditara datorita unei rate mari de crestere a suturii incisive;
- retrodentia cu supraacoperire = un raspuns compensator al sistemului dentar fata de
raportul bazelor osoase maxilare;
- retroinclinarea I si supraacoperirea va fi cu atat mai mare cu cat decalajul bazelor
scheletale maxilare va fi mai mare; cu cat retruzia I superiori este mai mare decat
protruzia I inferiori devine mai mare supraacoperirea;
- daca supraocluzia se asociaza cu decalaj intre muchia incizala a I inferior si centroidul
radacinii I superior tratament dificil;

Forme clinice dpdv al gravitatii:

Forma usoara tulburari morfofunctionale si estetice in limitele tolerabilitatii
Forma grava dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale;

Tablou clinic:
Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic, sant labio-mentonier accentuat,
menton proeminent, buze subtiri, ocluzie labiala ferma cu planul plasat in pozitie inalta
pe coroana I superiori, nas proeminent datorita retroinclinarii;
Examen endooral:
Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare: baza
apicala>baza coronara;
Arcadele pot avea forma de trapez;
Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare-grave dar cu aspect tipic;
IC superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata;
IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor;
C in vestibulopozitie;
I inferiori in retro sau proinclinare;
Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a I inferiori;
Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor morfofunctionale scheletale
(ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor si a celor inferiori in bolta palatina);
Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv: angrenaje inverse
PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona laterala;
Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca) drum de
inchidere normal; miscari de lateralitate imposibil de efectuat in formele grave;
- tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori ai
mandibulei;
- daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona
laterala mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita cresterii
supraocluziei sindrom algo-disfunctional;
- reducerea diametrelor PM sau M, accentuarea curbei Spee;

59
 Dezvoltarea bazelor scheletale clasa a II-a sau rar clasa I; formele moderate sunt cele
mai frecvente, dar poate exista si tipul sever clasa II-a; crestere faciala de tip anterior;
baza maxilarului este mare, compensata prin inclinarea dentara, unghi marcat corono-
radicular al IC; inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica, unghiul
planurilor maxilare (M-Nsa-Nsp) mai redus decat normal, unghiul goniac este mai mic
desi poate fi si normal
Diagnostic diferential:
Intre diviziunile clasei a II-a
Pseudoocluzia adanca si cea adevarata
clasa I cu supraalveolodontie incisiva

3. Sindromul ocluziei distalizate - 2 forme:

Retrognatia mandibulara functionala
Retrognatia mandibulara anatomica

Retrognatia mandibulara functionala = un decalaj de pozitie al mandibulei cu

pozitionarea acesteia mai posterior in raport cu maxilarul superior si cu baza craniului;
Etiopatogenie:
1) lipsa alimentatiei naturale a nou-nascutului lipsa stimulilor care produc prima
mezializare fiziologica a mandibulei
2) lipsa alimentatiei consistente care determin abrazia fiziologica a dintilor temporari lipsa
stimulilor care produc cea de-a doua mezializare fiziologica a mandibulei
3) prezenta unui maxilar ingust care nu permite avansul mandibulei
4) pozitia joasa si posterioara a limbii in repaus
5) obiceiuri vicioase de supt deget, cu presiunea pumnului pe menton
6) sprijinirea mentonului pe pumn
7) parafunctii de aspirare, sugere, interpunere a buzei inferioare
8) pante de conducere cuspidiana bilaterala
9) prezenta unei retroalveolodentii superioare ereditare care mentine mandibula in pozitie
distala
10) hipertonia retropulsorilor si/sau hipotonia propulsorilor

Manifestari clinice:
aspect facial: etaj inferior de dimensiuni normale sau usor micsorat, in cazul in care e
prezenta malocluzia de clasa II/2 sant mentonier adanc cu buza inferioara inversata,
profil convex dar uneori mentonul poate proemina (hiperdezvoltarea regiunii mentoniere)
examenul endooral:
arcada superioara poate avea forma normala sau poate prezenta modificari asociate
(ingustare cu inghesuiri), iar pentru zona frontala exista 2 posibilitati:
incisivii superiori in protruzie malocluzie de clasa II/1
incisivii superiori in retruzie malocluzia de clasa II/2

60
 arcada inferioara: forma normala sau cu modificari asociate;
ambele arcadele pot prezenta retruzii grave, cu forma de trapez;
examenul static al ocluziei:
- la incisivi: treapta sagitala de dimensiuni variabile, dimensiunea ei
depinzand de protruzia superioara, retruzia inferioara, retrognatia mandibulara,
supraacoperirea mare (data de retropozitia mandibulei)
- la molari: obligatoriu rapoarte de distalizare (pot reflecta si modificari de
pozitie dentara, dar se datoreaza in acest caz retropozitiei mandibulei), rapoarte de
lingualizare, dar pot fi si rapoarte normale, sau extrem de rar, ocluzia incrucisata;
examenul dinamic al ocluziei:
este foarte important daca pacientul poate sa faca o propulsie spontana a mandibulei in
fonatie sau o propulsie la cerere, si daca aceasta propulsie are ca rezultat armonizarea
aspectului facial
verificam daca, in momentul in care solicitam pacientului sa faca o propulsie a
mandibulei pana la corectarea rapoartelor sagitale de ocluzie in zona laterala, in aceasta
pozitie arcada superioara mai poate circumscrie arcada inferioara atat lateral cat si frontal
(pentru a preveni ocluzia incrucisata sau ocluzie inversa frontala)
in functie de modificarile care apar in propulsie se vor stabili obiectivele terapeutice
examenul functiilor aparatului dento-maxilar:
fizionomia: afectata si in repaus, prin modificarile etajului inferior, dar si in suras si
vorbire, mai ales prin modificarea profilului facial
respiratia: afectata in clasa II/1 (respiratia orala)
masticatia: incizia, depinde de marimea overjet-ului, si de obicei este de tip tocator (cu
predominenta miscarilor pe verticala)
autointretinerea: afectata prin ocluzia defectuoasa; cand distalizarea e severa, iar grupul
frontal inferior prezinta suprapozitie, marginile incizale ale frontalilor inferiori preseaza
si pot leza papila frontalilor superiori
Examinari complementare:
studiul de model: prezenta unor ingustari de arcada (indexul Pont), alungiri de arcada
(simetroscopia), deficit de spatiu (perimetria), aprecierea rapoartelor de ocluzie (marimea
overjet-ului, gradul de distalizare a molarilor)
examenul fotostatic: proportia etajelor fetei (etajul inferior cu cel mijlociu), tipul de profil
(de obicei convex)
examenul radiologic: teleradiografia de profil:
Tweed: FMA uneori micsorat hipodivergenta fetei; SNA poate avea valori normale sau
poate fi marit, SNB intotdeauna este micsorat, ANB marit;
Sassouni: clasa a II-a alveolara, clasa a II-a dentara, de obicei este prezenta o clasa a II-a

61
 scheletica, mai rar clasa I (doar cand exista o hiperdezvolare a mentonului)
Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic: aspect facial (etaj inferior usor micsorat si profilul
convex), rapoarte de distalizare, SNB micsorat (ANB marit), prezenta unei clase a II-a
alveolare si dentare si frecvent II scheletica, testul de propulsie pozitiv (armonizarea
profilului), dimensiuni normale ale mandibulei (ambele ramuri)
Ortodontic etiologic: se adreseaza tuturor factorilor disfunctionali, in special cei
care actioneaza in momentul examinarii
Ortodontic functional: fizionomia, masticatia si autointretinerea afectate,
inconstant celelalte functii
Diagnostic diferential:
retrognatia anatomica: modificari de dimensiune ale mandibulei, modificari faciale mai
grave, testul de propulsie negativ
retroalveolia si retrodentia: pozitia mandibulei nu este retrognata
DDM: cand exista inghesuiri, dar mandibula are pozitie corecta
Retrognatia mandibulara anatomica = o anomalie in care mandibula in totalitate
sau doar anumite segmente (ramul ascendent sau orizontal) sunt subdimensionate
(micrognatia mandibulara)

Etiopatogenie
1. Factori generali:
factorul genetic: sindrom Turner, Down, Edward, Pierre-Robin
factorul endocrin: hiposecretie de STH, hipotiroidism
2. Factori loco-regionali
constrictii, artroze, anchiloze ATM, traumatisme bilaterale pe condili
forma functionala, netratata, poate trece in forma anatomica

Manifestari clinice:
aspect facial: etajul inferior micsorat (accentuat), incompetenta labiala, pacientul face
efort pentru a-si aduce buzele in contact, profilul facial convex, uneori forme grave
(profilul de pasare, gura de delfin)
examen endooral:
arcada superioara normala sau cu modificari asociate (mai frecvent protruzie, mai rar
retruzie)
arcada inferioara micsorata in toate planurile; baza apicala mult mai mica decat cea
coronara (obligatoriu protruzie)
examenul static al ocluziei:
- incisivi: overjet mare, supraacoperire mare, inocluzie verticala

62
 - molar: rapoarte de distalizare, frecvent ocluzia lingualizata
examenul dinamic al ocluziei - testul de propulsie negativ, propulsia este sever
limitata
- examenul functional:
fizionomia: grav afectata prin prezenta etajului inferior mult micsorat si a profilului
convex sau chiar de pasare
masticatia: grav afectata, incizia lipseste, se reduc suprafetele masticatorii
deglutitia, respiratia, fonatia, autointretinerea afectate

Examinari complementare
studiul de model: gravitatea ingustarilor, inghesuirilor, distalizarii, marimea
overjet;
examenul fotostatic: gradul de micsorare a etajului inferior al fetei, gravitatea
profilului convex se apreciaza prin unghiul tangentei gurii al lui Schwartz (normal 10
grade, aici marit)
examenul radiologic teleradiografie de profil:
Tweed: FMA cu valori de hiperdivergenta, SNB mult micsorat, ANB mult
marit
Sassouni: clasa a II-a scheletica, alveolara, dentara, deep-bite scheletic
examen antropometric: valorile Go-Gn, respectiv Go-Kdl (condilion)

Diagnostic pozitiv:
ortodontic morfologic: pe baza modificarilor faciale, hipodezvoltarii mandibulei
(antropometric si teleradiografic), profil facial caracteristic, pe baza testului de propulsie
negativ, rapoarte de distalizare
ortodontic functional: toate functiile sunt afectate
ortodontic etiologic - precizeaza factorii disfunctionali asociati, de obicei este ereditara

Diagnostic diferential:
retrognatie functionala: modificarile sunt mai reduse, testul de propulsie pozitiv, nu
prezinta modificari dimensionale
constrictia/anchiloza de ATM

Malocluzia de clasa a III-a

1. Prognatismul funcional
2. Progenia fals
3. Prognatismul anatomic

63
 1. Prognatismul funcional mandibular (progenia de conducere for at) = un
decalaj n plan sagital ntre cele dou maxilare datorit propulsiei mandibulei pentru a
ajunge n poziia de intercuspidare maxim, nchiderea facndu-se n 2 timpi. Astfel
decalajul apare prin poziionarea anterioara a madibulei i nu prin creterea n
dimensiune a acesteia.
Etiopatogenie - poate fi de cauz condilian sau de cauz cuspidian:
1) cuspizi neabrazai de dini temporari, mai ales ai caninilor bilateral
2) microplanuri nclinate ale lucrrilor protetice defectuoase
3) obturaii ocluzale n exces, care determin apariia contactelor premature
4) egresiuni, malpoziii dentare
5) obiceiul vicios de supt degetul cu tracionarea arcadei inferioare
6) ticuri de mbufnare cu propulsia mandibulei
7) deglutiia atipic cu presiunea limbii pe arcada inferioar
8) poziia vicioas a limbii n repaus, fiind plasat anterior i inferior
9) macroglosia
10) amigdale hipertrofice, care vor determina propulsia limbii i a mandibulei pentru a mri
istmul orofaringian
11) dezechilibru ntre muschii retropulsori i propulsori ai mandibulei cu hipertonia
propulsorilor

Manifestari clinice:
aspect facial: etaj facial inferior normal sau uor mrit, mentonul i buza inferioar
proemin n repaus, an labiomentonier atenuat sau ters, profil concav prin menton
proeminent, treapt inversat a buzelor
Examen endo-oral
-forma arcadelor nu este caracteristic, poate fi normal sau cu modificri asociate
- arcada superioar prezint retroalveolodenie a grupului frontal iar arcada
inferioar proalveolodenie la acelai nivel
- Ocluzia static:
- Frontal- S- ocluzie invers frontal +/- treapt sagital invers
- Lateral -S- rapoarte de mezializare sau de clasa a III-a Angle
-T- frecvent apare ocluzie ncruciat
-V- contacte instabile
- Ocluzia dinamic - inchiderea se face n 2 timpi:
- timp1 - la nivelul contactului prematur i dezocluzie la restul dinilor
- timp 2 - propulsia mandibulei pentru a realiza IM
- testul de retropulsie poate fi:
- parial pozitiv - retropulsia mandibulei pn n poziia de cap la
cap
- total pozitiv- retropulsia mandibulei pn la rapoarte ocluzale
normale
- Examenul funciilor:
- Fizionomia - afectat n repaus, surs i vorbire
- Masticaia - afectat, de tip toctor
- Deglutiia - poate fi de tip infantil
- Autontreinerea- este afectat prin trauma ocluzal

64
 Examinri complementare:
Examenul fotostatic: norm frontal (etaj inferior = etaj mijlociu sau etaj inferioretaj
mijlociu), norm lateral (profil concav, unghiul Scwartz 10)
Examen radiologic:Teleradiografia de profil indic: SNA normal, SNB mrit, ANB
micorat, Ao-Bo negativ, uoar clasa a III-a scheletic i a III-a alveolar
Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic: semnelor faciale (profil concav, an mentonier atenuat),
semnelor ocluziei statice (ocluzie invers frontal, clasa a III-a molar, ocluziei dinamice
(nchiderea n 2 timpi cu propulsia mandibulei, testul de retropulsie este parial sau total
pozitiv), semne cefalometrice (SNB mrit, ANB micorat)
Ortodontic funcional: fizionomia, masticaia, autontreinerea;
Ortodontic etiologic - trebuie precizat cauza i factorii disfuncionali care mai
acioneaz n momentul examinrii
Diagnostic diferenial:
Progenia fals - SNA micorat
Progenia adevrat - examenul antropometric ne dezvaluie o dimensiunea mare a
mandibulei, testul de retropulsie este negativ
2. Progenia fals (retrognaie maxilar sau micrognaie maxilar) = decalajul sagital
datorat insuficientei dezvoltri a maxilarului fie numai n plan sagital (retrognaie
maxilar), fie att n plan sagital ct i transversal (micrognaie maxilar), dnd astfel
impresia fals de proeminare a mandibulei
Etiopatogenie:
1) Factori generali:
Ereditatea
anomalii congenitale de tipul DLMP
obliterarea prematur a suturii incisivo-canine
aplazia incisivilor laterali superiori sau hipodonii predominante n arcada superioara
2) Factori locali:
pierderea prematur de dini temporari
extracii dentare n arcada superioar mai ales n zona frontal
traumatime cu pierderea incisivilor superiori
cicatrici postoperatorii sau post-traumatice

Manifestari clinice:
aspect facial: etajui inferior micorat, etajul mijllociu este infundat i micorat,
retrocheilie superioar, faa are un aspect lit cu pomeii teri, aspectul facial este
dizgraios, aceast form de anomalie afecteaz cel mai mult fizionomia, profil concav
prin retrocheilie superioar;
examen endooral:
- arcada superioar micorat, dinii frontali sunt n proalveolodenie
cu baza apical mic, nghesuiri dentare, rar prezint retroalveolodenii (cicatrice
retractila);
- arcada inferioar - fr modificri
- Ocluzia static

65
 Frontal -S- ocluzie invers cu/fr overjet negativ
-V- grade variate de supraacoperire
Lateral -S- rapoarte de clasa a III-a molare sau clasa I
-T- ocluzie ncruciat
- Ocluzia dinamic - micarea de propulsie este ghidat de dinii laterali
- Tulburri funcionale:
Fizionomia- afectat n repaus, surs i vorbire
Fonaia afectat la cei cu DLMP
Masticaia, deglutitia

Examinri complementare:
Studiu de model - arcada superioar (IP ngustare, SS micorat, deficit de spaiu la
perimetrie, modificri ce indic dezvoltare deficitar a maxilarului superior)
Examen radiologic - Teleradiografia de profil - SNA micorat, ANB micorat, SpNA-
SpNP 2/3 din ramura orizontala a mandibulei, SpNA-SpNP baza craniului

Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic: semne faciale, semne ocluzale. semne cefalometrice

3. Progenia adevrata = o mrire n dimensiune a ntregii mandibule sau doar a unor

pri ale ei (ramura orizontala, ramura ascendenta, condili).
Etiopatogenie:
1) ereditatea
2) factori endocrini - hipersecreia de STH
3) forma funcional i netratat
4) macroglosia
Manifestari clinice:
aspect facial: forma feei nu este caracteristic, san mentonier atenuat sau ters,
treapta buzelor negativ, etaj facial inferior supradimensionat de obicei dar poate fi i
uor subdimensionat, profil concav prin menton proeminent;
examen endooral:
- arcada superioar - forma nu este caracteristic, grupul frontal prezint
protruzie compensatorie, nghesuiri
- arcada inferioar - form de trapez de obicei, grupul frontal se gsete n
retruzie difereniind astfel forma adevarat de progenie mandibular de cea
funcional, treme i diasteme, erupii precoce
- Ocluzia static:
- frontal:
-S- ocluzie invers frontal +/- treapt sagitala sagital
invers
-T- linia interincisiv este sau nu deviata
-V- grad variabil de supraacoperire, poate fi prezent i
ocluzia deschis aceasta fiind foarte greu de tratat din cauza recidivelor frecvente.
- cazurile de ocluzie invers frontal asociat cu ocluzie deschis reprezint o gravitate
terapeutic mare.
- lateral - S- rapoarte de cls a III-a
66
 - T- ocluzie ncruciat
- Ocluzia dinamic:
- testul de retropulsie este negativ
- ghidajul anterior se face pe dinii laterali
- Funcii afectate:
Fizionomia- grav afectat n repaus, surs i vorbire, pacientul putnd dobndi complexe
de inferioritate ce-l vor determina sa colaboreze mai bine cu medicul specialist.
Masticaia de tip toctor
Autontreinerea - grav afectat prin trauma ocluzal
Afectarea parodoniului marginal prin transmiterea forelor masticatorii paraxial

Examinri complementare:
Studiu de model: overjetul i dimensiunea lui, IP (ne indica supradimensionarea
mandibulei, perimetria ne indica valoare mrit a Pe)
Examenul fotostatic: dimensiunea cu care este mrit etajul facial inferior, profil concav,
unghiul format de tangenta gurii este mai mic de 10.
Examen radiologic:
OPG - se pot evidenia spaii ntre muguri n arcada inferioar
Teleradiografia de profil indic: FMA normal sau mrit, IMPA micorat, Go este mrit,
SNB mrit (patognomonic), Ao-Bo negativ, id-B cu planul bazal mandibular mai mic de
85 , clasa a III-a scheletic, clasa a III-a alveolar, open-bite scheletic
(inrautateste prognosticul)
Examen antropometric- ramurile ascendent i orizontal ale mandibulei sunt mrite.

Diagnostic pozitiv:
Ortodontic morfologic:
- pe baza modificrilor faciale: etaj inferior mrit, profil concav
- pe baza semnelor ocluzale: ocluzie invers frontal, clasa a III-a molar
- semne cefalometrice: SNB mrit, ANB negativ, Ao-Bo negativ,
clasa a III-a scheletic i alveolar
ortodontic funcional: fizionomia, masticaia, autontreinerea, fonaia
ortodontic etiologic: ereditatea, hipersecreia de STH, macroglosia

Diagnostic diferenial:
- prognatismul mandibular funcional
- progenia fals (retrognaia maxilar)
- frecvent cele doua forme: progenia fals i prognatismul anatomic se asociaz i
reprezint o form foarte grav.

Consecintele pierderii premature a dintilor temporari

Atat procesele carioase extinse ocluzale, cariile proximale, cat mai ales extractia
prematura pot avea grave repercursiuni care pot fi sintetizate in:
1 tulburari ale functiilor ADM
2 tulburari loco-regionale prin migrari V si S a dintilor vecini bresei

67
3 tulburari de eruptie a dintilor permanenti
4 anomalii de ocluzie
5 tulburari ale dinamicii mandibulare
6 consecinte asupra psihicului micului pacient
7 tulburari de dezvoltare prin reducerea centrelor osteo-genice si a stimulilor
functionali

68