Sunteți pe pagina 1din 194

Lidia Boboc

Dragog Stanciu

a

ORTODONTIE

)

Caiet de lucrdri practice pentru uztfl

studenfilor Facultdtii de stomato logie

: Bucuregti

2000

Cu colabora^rea:

r*,

,t

i

Dr. Anca Nicoldescu Dr. Cristir

Dr. Mirela Andrei

Dr. Mihae

Dr. Ioana Voican

Cda&IrcdriPaca:e

PARTEA A

FOArA DE OBSERVATIE CLINTCI

pAnTt C0MPONENTE:

l. Datele personale ale pacientului

2. Motivul prezentlrii

3. Trimis de:

4. Anamneza:

. Antecedenteheredeocolaterale Antecedente personale: - fiziologice

'patologice

5. Examinarea clinic6:

o

Examenul ctinic facial (exobucal)

o

Examenul clinic endobucal

o

Examenul functional

6. Examinarea paraclinicd:

e

Examenul modelelor de studiu

.

Examenul radiologic

o

Examenul fotostatic

r

Alte examene complementare necesare

7. Diagnostic:

o

Diagnosticul dup6 $coala American6

o

Diagnosticul dupd $coala Germand

4I

Oftdonlie

1. DATELE PER,SONALE ALE PACIENTT'LUI

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Datele Personale:

Nume, prenume.

.,.

.i

.:, :.

,'

,t

Numele pnringilor (in cazul in care pacientul este asigurat medical prin unul dintre aceEtia).

Data nagterii, v6rsta.

Adresa

Telefon" fax, e-mail.

2. MOTTVUL PREZENTARTf

Motivele prezentiirii pot fi:

Considerentefizionomice.

Considercntelogopedice.

Considerentemasticatorii.

Probleme de articulafie temporomandibulari (ATM).

Trimitere de la stomatologul curant.

3. rRqfrs DE

,

.

:

Se inscrie numele medicului care a flcut trimitered. :lr '

4.

ANAMNEZA

:

Anamneza = obfinerea datelor prin interogarea pacientului gi a apar,tinitorilor.

4.1 Arvrrcnnnvrt HEREDocoLAfn+ar,s (AHC)

Antecedentele heredocolaterale (AHC) = date referitoare la familia pacientului ce pot contribui la explicarea unor aspecte clinice intf,lnite la pacienl

in ortodongie ne intereseazd date referitoare la:

o

Afecfiuni ale mamei in timpul periodei de sarcind:

Tulbureri alimentale (exemplu: hipo- sau avitaminoza,ex@s de vitamine).

Alcoolisnu tabagism, droguri.

Medicamentafie.

Traume fizicn sau psihice.

Boli, mai ales viroze apirute in primele trei luni de sarcin6.

o

Manifestiri de patologie ortodonticd preznnte la membrii ascendenEi sau colaterali ai

pacientului:

Anomalii dentomaxilare recunoscute a avea o transmitere predominant ereditard (de exemplu : prognafia mandibulari adevdrat{ ocluzia addnci acoperitii)

eda dc hh*ip*ie

Malforma$i craniofaciale ce pot firproduse.$i

despiciturile labiomaxilopalatine).

Pnn transmisie genefici (de

. , i'

exemplu:

,

,:.

,.i:

:

.

,

42 AxmcronnrrepERsoNArrFrzrolocrcE (APF")

:ll:

,:

;

.ii:i

-rli

.

_;l:

.

- ti

:r,

.

,tt.

Antecedentele personale fiziologice (APD = acele evenimente fiziologice care pot avea

o importa{n in dezvoltarea generald a paciennrlui gi in special in dezvoltarea aparatului siu dentomaxilar.

ii

'

i

.

Nagterea:

la termen/ sau nu; pe cale normall/distocici (cezarian6, aplicare de forceps pe masivul craniofacial).

o Alimentafia:

- nafuralI /artificial{ ";

{"

intereseaze din punct de vedere:

calitativ (dezvoltare gi r-ezistenli la infecfiile intercurente);

al antrenamentului

muscular pe care sugarul iI exerciti pentnr a suge

' propulsiei mandibulare necesare pentnr prinderea mamelonului; ,:

adminisE[rii de vitamina D;

in cazul alimentafiei

artificiale:

"

:

'

gi al efectuirii

.

dacd s-au administrat lichide ?ndulcite cu biberonul pini la v0rste mari ale copilului

(tendinli la carie de biberon);

.

dac6 s-au utilizat tetine cu orificii.mari;care permit scurgerea laptelui fird efort de

succiune din partea suganrlui.

o

Dezvoltarea generali a copilului :

|,

daci a ridicat capul, a mers, a vorbit la v6rstele normale sau dacd au existat eventuale probleme.

o

Istoricul dentar:

daci dinfii au apirut la vdrste normale sau cu erup{ie accelerati sau intirziati;

daci s-a administrat fluor pentru profilaxia cariei, de c0nd, in ce ritm gi cantitate, cdnd a

fost sistatii administrarea-

o

o

Pubertatea:

- la ce virsti s-a instalat (intrucnt" prepubertar, cre$terea poate fi manipulati intr-o misuri

mult mai mare dilcat postpuhrtar).

Sarcina:

- pentru pacientele adulte, daci existd o sarcind in momentul consultaliei.

43 Ar.rrEcnnnNTE pERSoNALE pAToLocICE (APP)

Antecedentele personale patologice (APP) = acele evenimente patologice care pot avea o importan{d in dezvoltarea aparatului dentomaxilar.

o, Afecfiuni generale cu manifestnri qi asupra dezvoltirii ApDM:

boli genetice; malformafii congenitale;

o

' *,r* * "'''' o4Qd o' 4lt e

rahitism;

jj

:!

:,.

epilepsie;

boli cronice;

i. :

;

obstruclii nazale prin viroze repetate, vegetafii adenoide, devialii de

,

sept, respirafie orald

acest

consecutivi unei afecliuni in sfera ORL, eventuale intervenlii terapeirtice in

domeniu;

traumatisme la nivelul masivului facial.

Afecfiunistomatologice:

afecliuni ale cavitilii bucale (de exemplu: stomatite repetate, afte);

traumatisme dentare;

afectare carioasd marcati a dinfilor temporari gi pierderea lor precoce.

o

Obiceiuri vicioase:

de interpozilie (simpl6 / cu succiune):

.

dinspre exterior: unul sau mai multe,degete, buza superioard sau inferioara" diverse obiecte;

.

dinspre interioc limba;

respirafie orali;

deglutifie infantil5;

i

:

- dormitul cu capul in hiperflexie sau hiperextensie, cu pumnul sub obraz;

pozifii vicioase (cu capul sprijinit intr-o m6ni);

mestecarea continui a gumei de mestecat;

roaderea unghiilor;

bruxism;

sfordit;

tic de propulsie mandibulard (de imitalie).

5. EXAMINAREA CLINICA

Pentru a putea trece la examinarea clinicd a pacientului este necesard stabilirea unor termeni utilizafi in mod curent in ortodonfie, cdt gi definirea punctelor antropometrice utilizate in examiniiri.

5.1 Nolmxr uzuALE ln rnvnsrrcATrA oRToDoNTrcA

'

5.1.1 Terminotogia ortodonticl

Pentnr a descrie modificirile ce apar, acestea sunt studiate ln funcfie de cele Uei planuri

spaliale:

. planul sagtal (fig. 1a):

'

'^

ftle ".

test

Ua&Iwflripr*frE

o

traverseaztr corpul uman dinspre anterior spre posteriorpe linia mediandi "

'

ij

I i'

'

:'

; pcrperdicutarpe planul orizontal;

la planul

raportnnd

aG

sagital: o structuri se afl[ mai anterior sau mai posterior ln func{ie de

:

'l

'

:

'

stnrcttri.-

(transversal, facial, coronal, fig. 1b):

planul frontal

rave$azi corpul uman din lateral in lateral.

. flanul orizontal (fig. 1c):

planul & qientare anatomic6 a craniului;

denumit "Oizotdadc taFrutkfurr", intrtrc6t a fost stabilit la un congres de anatomie finut

in acest orag;

definit de prnctele Porion (punctul superior al conductului auditiv extern cranian pe craniu)

gi Infraorbitale (prrrctul celmai decliv al marginii inferioare a brbitei). Acest plan coincide

cu canalul vestibular orizontal din urechea interni.

rse

FiS. I. a, ploul sagital; b,planulfiontal; c, plotul

'

oizontd (OFXdupn Simon din Dausch'

Neumau).

Ternpnii folosdi in ortodonfie sunt alcetuifi in general din uei parli:

a un prefix - carc indicn sensul deformirii;

b. un radical - carc indici stnrctura interesati de deformare; c. unul sau mai multe calificative - care descriu sediul acesteia.

a Ca prefix sunt folosifi termenii:

.

ln plan sagital:

- pro (pentru dinFi fiontali), mezio (pentru dinlii laterali) - inainte, anrcrior;

- reuo (pentru dinfii frontali), disto (pentru dinfii laterali) - inapoi, posterior;

.

ln plan tansversal:

- rnedio, nrezio (penm dinlii frontali), endo - spre nrijloc;

- Iarcrc, disto (pentn'r dinlii fr'ontali), exo - sprre lateral;

r

fafii de planul orizontal:

- supra-dcasuPra;

- infra - dedesubt.

6i

',';r'@lie

l

I

I

I

I

I

t:li

]o

a:

o

a

o

O

a

b.Caradicali:,.11,.r.:

,.r:i 'J

"den;ie" - dificarc a din$loq

;, 1,.- .

lalyeolie" -. modificare a c,fe-stelor,alveolare;

'gnafie" - modificarc a bazelor maxilarelo4

'clreilie' - modifcare a buzelor.

c. Calificativele pot fi:

uni- saubimaxilarA

uni- saubilat€ral{

maxihrn sau mandibulari etc.

.:

,., .

5.1.2 Puncteleantropometrice

, Punctele antropomefice (fig. 2) pot fi:

Puncte antropometrice mediane:

a

o

anterioare, posterioare.

Puncte antropometrice paramediane.

Puncte antropometrice laterale.

FiS. 2. hmcte otrupometice (din lzord)-

Puncte atropometice mediote anteioare

,

,

:

j

o Tri - Trichion - punctul cutanat aflat la partea superioari a frunXii, pe linia mediani la

trecerea dintre pielea glabra gi cea pdroasd.

Ophr - Ophrion (Glabella - Gl) - punctul osos aflat la intersecfia liniei mediane cu tangenta

la arcadele sprincenoase osoase (rebordul orbitar superior).

a N - Nasion - punctul osos cel mai anterior al suturii frontonazale (in plan mediosagital).

a Sn - Subnazale (Nazospinalis) - punctul cutanat aflat Ia trecerea dintre filtnrmul buzei

superioare gi columeli in planul mediosagital.

W*$s*iPrctie

anterior al spinei

gi poate fi

naz4le anterioare;.

oiu,ss.{A -,spina fyrza]Eanterioari

reprezintd

granita anterioard

punctuluiSubnazale

punctul A al lui Downs -

rebordului at"eorar superioq

. A -

.,-,ii p*"r.alveolar, deci

o

-

,

pl;t

- punctul osos,cel

lar

u **itu*t"i superior

r

punctul cel pai i$-d",

,

-

el reprezinte granita

palpat in profunzigtea

s1u posterior in

--^^.^-:^-.--

planul mediosagital al

imaginare intre baza maxilamlui superior

supe$or.ar plan

centrali superiori'

locul de proiec$e at apexurilor incisivilor superiori'

gi anterior al rebordr{ui -afveot+1

oro*" dintre cei doi incisivi

pr - prosthion - punctul cel mai ir,zuio

-r-diosagtal,

in vdrful langhetei

o,1., Is - Incisale superiOr - punctul

deltar cgl mai inferioq mezial 5i vestibular al;muchie!

,,rr incizale aincisivilor centrali superiori'

o , Ii - Incisale inferior -

ji

.

-

a incisivilor centrali

16 - Infradentale -

punctul dentar

inferiori'

r::,:meilios4gtal, plasatin virful langletei

B - punctul B al lui Downs - punctul

lu.;Jrr"r

alveolar,

utn*t* inferior; el

a ii;,St - Stomion - punct

.

.

r

pg - pogonion - punctul

mentonier[.

I\{e - Menton - mijlocul

Gn - Gnathion -

cel mai superior, mezial gi vestibular al muchiei incizale

i

punctul cel mai,superior Ei anterior al rebordulu-i alveolar intenor ln plan

osoase

dintre cei doi incisivi,centrali inferiori':

cel mai infundat sau posterior in planul mediosagital al

rqrrezinti granita imaginari intre baza mandibulei 9i procesul

deci locul de proieclie al apexurilor incisivilor inferiori

"otrr,ut

aflat la intersec$a lini. ei mediane cu linia intercomisurald'

osos aflat cel mai anterior in planul mediosagital de pe proeminenfa

simfizei mandibulare in planul mediosagital' :

punctul osos aflat cel mai inferior de pe simfiza mentonieri'

Pwcte cmtrcpometice mediane posteioare

r

o

al geii turceqti; este un punct construit la intersecfia

osos de intersec{ie al

granila posterioar[ a

palatului la limita sa

Se - Sellae - mijlocul geometric

diametrelor maxime ale acesteia.

SpNP - Spina

conturului-

nazal|

posterioari (Pterigomaxilare - Pm) - punctul

maxilarului cu planul palatinal, reprezintd

distal al

maxilarului superior 9i este vizibil[ endobucal pe linia mediand a posterioari atunci cind se efecfueazd manevra valsalva.

Puncte (mtrcpometric e patwnediane :

O, or - orbitale (Infraorbitale) - punctul osos cel mai inferior al rebordului orbitar inferior'

Puncte attrupometice laerale :

.

o

o

zy - zygion-

punctul osos cel mai lateral de pe arcada temporozigomaticd;

arcadei

el se stabilegte

-Atwttt

cele

temporozigomatice) tf

cu ajutorul

deschiderii

doud puncteZy se misoard ldrgimea maximl a felei'

unui comp:rs facial (plimbat de-a iungul

maxime a acestuia qi se afli de obicei cam la 1 cm anterior de tragus' Intre

Tr - Tragion

po - porion

- punctul cutanat cel mai superior al al tragusului'

- punctul osos cel mai superior al conductului auditiv extern osos'

10

o Go - Gonion - punctul

mandibular.

osos

Mdoolie

cel mai lateral, inferior 9i posterior de la nilelul [nghiului

.:

52 Exxvreww cLINIc FAcIAL (nxonuclr)

.:,

:t',

:a+5

Pentru a putea executa examinarea faciali este necesard agezarea pacienfilor inff-o

pozitie standardizat6 care sd permitii compararea rezultatelor obtinute

in cadrul majoritnfii

analizelor faciale, pentru standardizarea pozilionlrii este folosit ca

reper "Planul de la

frantnrrt" ("Orizontala de,la Frankfurt", OD. Acesta este un plan de

construclie stabilit ca reper de orientare standardizati a craniilor seci in cadrul unui congres de antropologie ce a avut loc la Frankftrt. Pe craniu, OF se traseazd intre Orbitale 9i Porion, iar la

^ pacient se utilizeazi Orbitale gi Tragion.

inainte de a incepe

examinarea facialdpacientul este pozifionat in scaun astfel'incit OF

sd fie paralel6 cu podeaua. Practic, aceasta se obline materializdnd cu o rigli OF prin plasarea riglei intre Tr qi Oi Si inclinflnd capul pacientului pAnI cind planul ajunge paralel cu podeaua.

Examinarea faciali se executii din:

o

o

normi frontald (medicul este pozi{ionat in fata pacientului privindu-l perpendicular);

normi laterala (medicul privegte perpendicular pe profilul pacientului - de obicei se privegte hemifala dreapt6).

Din normi frontald se aPreciazd:

1. Simetria fetei.

2. Propor{ia eiajelor fe1ei.

3. Fanta labialS.

4. Aspectul tegumentelor gi al mucoasei buzelor.

Din normd laterali se aPreciazd:

1. Aspectul general de profil.

2. Pozilia punctului Gnathion fafa de planul orbitofrontal.

3. Treapta labial6.

4. $an;ul labiomentonier.

5.

Unghiul mandibular.

5.2.1 Simetria faciali

Aprecierea

simetriei faciale se face comparAnd elementele din partea dreapti cu cele_din

partea st6ngi a fe1ei, delimitarea dintre cele douii ficdndu-se cu ajutorul liniei mediane a fqei

(fie.3). Linia median[ a fefei este definiti cu ajutorul a doui puncte mediane anterioare aflate pe

partea superioari (fix6) a viscerocraniului:

.

Punctul superior: Ophrion (Glabella) sau Nasion.

o

Punctulinferior: Subnazale(Nazospinalis). Fa15 de linia mediand se apreciazi:

Caia & lucdri Pnctice

t1

r,;;ipozilia

punctelor mediane de pe r"anAUgla (os,nroUil), pentnr a defini laterodeviagiile

mandibulare (fig.a); punctele studiate fiind:':Pogonion gi Gnathion,

o

o

Poziliapunctelor

trarrsversal, cdt

laterale:

Zygion gi Gonion, aprecierea fiind fdcutii at6t din punct de vedere

i

gi vertical.

Aspectul comparativ al conturului mandibular drept 9i stdng.

r. -Mirimea gi bombarea comparativi a celor doui hemife{e.

a

e

e

a

a

o

o

o

o

_-r\\\\r

@-

11/t/t?z+-

@t

Fig.3. Simetie facialdpdstatd (din lzad).

B. Proporfia etajelor fe{ei gi ale figurii:

Fa{a:

Termenul "fate" se referd la viscerocraniu.

Fafa are doui etaje:

Etajul superior: Ophr - Sn.

Etajul inferior: Sn - Gn.

Fig. 4. Asimetie faciald (din lzard).

Figura:

Termenul

"figuri" se referd la viscerocraniu * neurocramu.

Figura are trei etaje (fig. 5):

Etajul superior: Tri - Ophr.

Etajul inferior: Sn - Gn.

Antufe

FiS- 5. Etajekfiguni @in lzad,)-

in mod normal, etajele fe{ei gi ale figurii trebuie sd fie propo4ionale. Practic :

- se mlsoari cu un compas facial (asemdndtor cu un gubler) intre

punctele

antropometrice mengionate;

- se mdsoari cu doud rigle: prima se pune tangent la arcadele sprincenoase a doua perpendicular, paranazal, paralel cu linia median6, fixend gradalia

osoase, iar

*0"

a riglei

la nivelul primei rigle tangente la Ophrion. Dupn fixarea riglei verticale, se deplaseazd rigla orizontald tn jos aplicind-o in punctul Sn. Se citegte inilfimea

etajului superior al fefei. Se translateazi linia verticali astfel incit sd ajungl cu

gradaFa "0" la nivelul lui Sn gi se deplasazA apoi din nou linia orizontali spre

inferior, aplicind-o tot orizontal, tangent la Gnathion. Se citegte inilfimea etajulu

inferior al fe{ei. Se compard cele doud misuritori.

52.2 Fanta labiali

Fanta labiali este delimitati superior de marginea inferioar[ a buzei superioare gi inferior

de marginea superioarl a buzei inferioare.

. In mod normal:

- in repatrs, fanta labiald este "virtuali", adicd inchisd, put6nd fi deschis6 la dorinla gi

necesitatea pacientului (fig. 6A').

Fig 6.

A (^-,

\.)

<>

Fanta labiald. A: inchisd ia rcpaus; B: deschisd in rcpaus, cu vizibilitatea incisivilor superion @in lzad}

Laictte lrcdriPnctice

lr,

,:

:.'

I

"

:

.:

lh mod Patologic:

- fantalabiali este

deschisd in repaus (fig. 68), Hsan4 sau nu, si se vadl incisivii sulteriori sau

,inferiori (datoritii unor tulburfui de tonicitate nuscdarS, o anomaliilor scheletale sau/gi a

.Arlburirilor respiratorii)

Atunci

cand pacientul se simJe supravegheat, el incearci si inchidn

fanta labiali contractind in acest scop musculafuraperioral5-

523 Aspectul tegumentelorgi al mucoasei buzelor

Se noteaz5:

existen{a unor cicatrice la nivelul buzelor (postintervenfie chinrgicali pentru despicdturi

labiomaxilopalatine sau traumatisme); aspectul de troficitate normal6 a buzelor. Buzele cripate gi fisurate, cu ragade comisurale pot fi o indicalie ci pacientul este un respirator oral.

r

i

I

I

i

52.4 Aspectul general de Profil

'

.'

Apectul general de profil se apreciazl urmirind din norm[ laterald conhrrul anterior al

fefei, dar ficdnd

abstrac{ie de piramida nazaltr (frtrnte, buzi superioarE, buze inferioar5" b[rbie)

(frg.7,8,9, 10, ll gi l2).

In mod normal:

profilul este u$or convex (fig.l, fig. 12b);

l

postllubertar, dupi incheierea cregerii, poate fi considerat nonnal gi profilul drept (fig. l0a).

ti

F

FiS.7. Prcfil nomal (din lzCId).

FiS.7-

nomal

(din

hofil

lzod)-

FiS. 8. T#rconver rccentua (din

FiS.9. Ptofil concw

FiS.9. PrcftI

concw (din lzqd).

(din

lzqd).

in mod patologic:

profilul poate fi convex accentuat (daca mandibula se aflfl

maxitarul pe o pozifie proeminenti) (fig. 8,

pe

o pozifre retrasi sau/$i

fig. l0a, fig. I la frg- l2c);

profilul poate fi concav (daca mandibula se afli pe o pozife proiminentii satr/gi maxilarul pe

o pozilie retrasi) (fig. 9, fig. l0c, fig. I lb, fig. l2c);

I

I

I ;

t4

OrtdonJie

prepubertar, inaintea incheierii perioadei de cregtere, profilul

drept este considerat gi el

patologic, intrucdt, cregterea mai accelerati gi mai indelungatA a pa4ii inferioare a

viscerocraniului va putea determina trecerea postpubertar la un profil

Pe parcursul perioadei de cregtere, profilul evolueazd foarte mult. La nagtere copilul

prezintd o retrognafie mandibulari gi un profil accentuat convex, iar viscerocraniul siu

reprezinti (dupn Stockli) 1i8 din neurocraniu. inceptnd din al 5-lea an de viatfr, viscerocraniul incepe si se dezvolte mult mai rapid decdt neurocraniul, crescdnd in jos gi inainte, ajung6ndu-se ca la adulli raportul viscero-/nerurocraniu si reprezinte U2,5 (fig. l3).

exemplu la 5-

De aceea, este normal ca apreciind'profilul unui copil la o vArstd mai micd, de

6 ani, acesta si aibi un profil mai convex gi etajele mijlocii gi inferioare ale figurii mai mici

decdt cel superior.

Fig.

i4 .

& N

4t

t,

10.: Aprecierea prcfilului frcind absaacfie de pinmida

nazali. a prufil convex accentuat; b: profil drept; c:

ptofil concav (din Prcffit).

/E

Fig. 11. a: AnDM

de clasa a II-a cu

mandibuld retognatd Si profil

convex accentud; b: AnDM

de clasa a III-a cu mandibuld

pognatd 9i ptofil concav (din

Dausch-Neumom).

Fis.

12. Cele frei protile clasice dupd Schwatz

cu exemplificdri din

artd. a. prcfil retrcgna; b. profil echilibm; c. prcfil

prugnd (sin L

sch-Neumann).

t:,:':

.-i

a.I?:

,:r*i.

jl

@dclrct{riPtwtie

iel

ea

rilul

sdu

riul

r-se

r5-

rici

T5

Fig. 13. Evolulia poporliei neuoqaniu / uiscenicnniu

'

(dk Jrcobson).

Pentnr a verifica aprecierea aspectului de profil gi pentru a preciza pozi[ia antero- posterioard a mandibulei fafi de restul viscerocraniului se poate utiliza un plan vertical construit perpendicular pe OF din punctul infraorbitale. Acest plan se nume$te 'lPlanul orbitofrontal" sau .t'planul lui Simon" (fig. 14). in mod normal: - punctul Gnathion gi comisura buzelor se afl6 pe acest plan

in mod patologic: - punctul Gn se afl[ posterior de plan - retrogna{ie mandibulard

,.

punctul Gn se afl6 anterior de plan - prognalie mandibulard

frg. 14. Ptmul oftitofiontal al

lui Simon (din lzod).

Alte planuri verticale:

OiEYFUS

Fig. 15. Planul nazofiontal al lui Drcyfus gi planul glabelar

al lui lzad (din lzail).

Planul "nazofrontal" sau "Planul lui Dreyfus" (perpendicular pe OF din punctul Nasion) (fig. 15). intre planul orbitofrontal gi cel nazofrontal se descrie "Cdmpul anterior de profil

facial", in care in mod normal trebuie sd fie confinute buza inferioarI, ganful labiomentonier gi Pogonionul.

ryliil

I6

;-': .Aidoalie

Planul "vertical glabelar" sau '?lanul lui Izard" (perpendicular pe OF din puncnrl Gldbella Ophrion) (ng. l5). in mod normal acest plan trebuie si fie atins de punctul cel mai anteri

al buzei superioare

5.2.6 Treapta {aniaU

ln mod normal, din profil, buza superioard dgpdgegte cu l-2 mm citre anterior buza

inferioard" astfel incdt, urmdrind conturul buzelor, se observi o "treapti labial6" de l-2 mm (fig.

16).

l

Fig. 16. Treapa labiald- A: normald; B: invenati; C: accentuati

,i,

(dinlzud).

in mod patologic:

treapta buzelor poate fi accentuati prin procheilie superioari" retrocheilie' inferioari sau

ambele (fig. 16 C);

buzele

pot fi

in linie dreapti prin procheilie inferioarl ugoard sau retrocheilie superioarl

l

moderati;

treapta

buzelor poate fi inversati prin procheilie inferioard, retrocheilie superioari

accentuati sau ambele (fig. 16 B).

5,2.7 $anful labiomentonier

$anful labiomentonier :'depresiunea existenti intre buza inferioarl gi

mentonieri.

in mod normal $anful este prezent qi are o addncime medie (fig. 17.l).

Fig. 17. $anpl labiomentonier. I: normal;2: accentuat, cu

proeminen;d mentonieri accentuatd; 3: Sten, cu

proeminenld mentonieri dusd (din fzard).

n2

6g.

@etu&iP*ie

I7

ln moa Patologic:

poate fi

accenhrat (datoritn unei retrogna{ii mandibulare, unui et4i inferior miqorat"

Fapl

rfsfi'angerii buzei inferioare sau a combinaliei inte acestea) (frg.17.2);

Smtrl

poaf€

fi qters (daforifii unei prognalii mandibulare, unui etaj inferior mfuit, contracliei

futzniinferioare pe vertical sau a combina{iei dintre acesti factori) (fig. l7-3)-

52.E Unghiut mandibular

ii Unghiul mandibular: rmghiul format intre tangentele lia ramura bazitari (orizontall) a

nan{r:Uutei

gi la marginea posterioari aramului vertical mandibular.

in moa normal

- unglriul are valori cuprinse intre l2O - l25o-

ln moapatorogic: - il#$:,t#""fftrffiffi,tffi,il1fi;i.-"

Fig- 1 & Unghi modibulu inchis (din

Proffi)-

Fig- 19. Unghi modibulu dcschis (din

Wtt).

53 BxaurrqUr, CLInuC ENIX)BUCAL

Este alcdnrit din-

Exanenul &ntar complet:

a Apelul din{ilor.

b. Starea dinflor

c. Pozi$a din{ilor.

L Examenul parodonfiului.

3. F-xamenul mucoasei b. ucale.

4- Aprecierea igienei bucale.

I8

&tdontie

53.1 Examenul dentar comPlet

a. Apelul din{ilor:

dinlilor trebuie sdprecizeze dinlii prezenfi in cavitatea bucali gi sd ii identifice ca

Apelul

fiind dinli

permanenfi sau tempbrari. Aceasti examinare trebuie completati cu interpretarea

orropantomogramei

ur.ud6 (sau

(OPG),

\-

-t'

prntto a stabili dacd mugurii dintilor

L

-

perm3nenfi lbsenti.dl

a

In acest scop

_-9-------

eventualii dinfi supranumerari) se gisesc endoosos sau nu.

clinic gi aspectul, volumul gi mdrimea crestelor alveolare, care pot indica anodonfii

sau procese patologice intraosoase - atunci c6nd creasta este voluminoasi 9i

examinate

dentare sau extrac,tii dentare in antecedente - atunci cdnd sunt atrofiate - sau dinfi

incluzii dentare

bombeazd.

pentru a efectua apelul

dinfilor in mod eficient, este necesard cunoaqterea corectl a

gi permanenli, cit gi dinamica dentiliei temporare, definitive 9i a

morfologiei dinfilor tempoiari

ocluziei.

1) Diferenla dintte dinlii temporari Ei dinyii permanenll

Comparalie intre .norfologia din$lor temporari gi cea dinlilor permanen;i:

o Incisivii temporari

cu

sunt mai mici decdt cei permanenfi, au o l61ime meziodistald mai mare

indlfimea cervicoincizall gi nu prezintd un cingulum la fel de accentuat.

sau comparabil6

Incisivii

permanen{i au dimensiunea cervicoincizali (in6[imea) mai mare dec6t littmea

meziodistald gi prezinti un cingulum accentuat.

t Caninil temporari sunigi

gteri,

ei mai globulogi, cu dimensiunea cea mai mare meziodistala 9i cu

spre deosebire de caninii definitivi, care prezinti un cuspid, creste

foarte bincexprimate, dimensiunea cea mai mare fiind cea cervicoincizall

relief palatinal gi cingulum

palatinale gi cingulum

(in6{imea).

o Molarii temporari

prezinti c6te patru

au dimensiunea cea mai mare in serts meziodistal, iar fala lor ocluzalS

I definitivi inferiori. Ei sunt insd mai mici ca dimensiune decdt molarii I

cuspizi <