Sunteți pe pagina 1din 194

Lidia Boboc

Dragog Stanciu

ORTODONTIE
)

Caiet de lucrdri practice pentru uztfl


studenfilor Facultdtii de stomato logie

:Bucuregti
2000

r*,

,t

Cu colabora^rea:

Dr. Anca

Nicoldescu Dr. Cristir

Dr. Mirela Andrei

Dr. Mihae

Dr. Ioana Voican

Cda&IrcdriPaca:e

PARTEA A

FOArA DE OBSERVATIE CLINTCI


pAnTt C0MPONENTE:

l.

Datele personale ale pacientului

2. Motivul prezentlrii
3. Trimis de:
4. Anamneza:

Antecedenteheredeocolaterale
Antecedente personale: - fiziologice

'patologice

5.

Examinarea clinic6:
Examenul ctinic facial (exobucal)
Examenul clinic endobucal
Examenul functional

6.

Examinarea paraclinicd:
Examenul modelelor de studiu
Examenul radiologic
Examenul fotostatic
Alte examene complementare necesare

7.

Diagnostic:
o Diagnosticul dup6 $coala American6
o Diagnosticul dupd $coala Germand

o
o
o

e
.
o
r

Oftdonlie

4I

1.

DATELE PER,SONALE ALE PACIENTT'LUI

.
.
.

Datele Personale:
.,. .i
.:, :. ,' ,t
Nume, prenume.
Numele pnringilor (in cazul in care pacientul este asigurat medical prin unul dintre aceEtia).
Data nagterii, v6rsta.

.
.

Adresa
Telefon" fax, e-mail.

2.
.
.
.
.
.

MOTTVUL PREZENTARTf

Motivele prezentiirii pot fi:


Considerentefizionomice.
Considercntelogopedice.
Considerentemasticatorii.
Probleme de articulafie temporomandibulari (ATM).
Trimitere de la stomatologul curant.

3.
Se

rRqfrs

inscrie numele medicului care a flcut

DE

:lr '

trimitered.

4. ANAMNEZA

Anamneza = obfinerea datelor prin interogarea pacientului gi a apar,tinitorilor.

4.1

Arvrrcnnnvrt HEREDocoLAfn+ar,s (AHC)

Antecedentele heredocolaterale (AHC) = date referitoare la familia pacientului ce pot


contribui la explicarea unor aspecte clinice intf,lnite la pacienl
in ortodongie ne intereseazd date referitoare la:
Afecfiuni ale mamei in timpul periodei de sarcind:
Tulbureri alimentale (exemplu: hipo- sau avitaminoza,ex@s de vitamine).
Alcoolisnu tabagism, droguri.
Medicamentafie.
Traume fizicn sau psihice.
Boli, mai ales viroze apirute in primele trei luni de sarcin6.
Manifestiri de patologie ortodonticd preznnte la membrii ascendenEi sau colaterali ai
pacientului:
Anomalii dentomaxilare recunoscute a avea o transmitere predominant ereditard (de
exemplu : prognafia mandibulari adevdrat{ ocluzia addnci acoperitii)

eda

dc

hh*ip*ie

Malforma$i craniofaciale ce pot firproduse.$i Pnn transmisie genefici (de exemplu:


. , i'
despiciturile labiomaxilopalatine).

,:.

,.i:

.. :.. . .. ,

42
:ll:

,:

;..

AxmcronnrrepERsoNArrFrzrolocrcE (APF")
.ii:i..-rli

. _;l: .

- ti_.:r,

,tt.

Antecedentele personale fiziologice (APD = acele evenimente fiziologice care pot avea
o importa{n in dezvoltarea generald a paciennrlui gi in special in dezvoltarea aparatului siu
dentomaxilar.

ii

'

Nagterea:
la termen/ sau nu;
pe cale normall/distocici (cezarian6, aplicare de forceps pe masivul craniofacial).

Alimentafia:
{"
- nafuralI /artificial{ ";
intereseaze din punct de vedere:
calitativ (dezvoltare gi r-ezistenli la infecfiile intercurente);
al antrenamentului muscular pe care sugarul iI exerciti pentnr a suge gi al efectuirii
' propulsiei mandibulare necesare pentnr prinderea mamelonului; ,:
adminisE[rii de vitamina D;
:
.. "
in cazul alimentafiei artificiale:
. dacd s-au administrat lichide ?ndulcite cu biberonul pini la v0rste mari ale copilului
(tendinli la carie de biberon);
. dac6 s-au utilizat tetine cu orificii.mari;care permit scurgerea laptelui fird efort de
|,
succiune din partea suganrlui.
o Dezvoltarea generali a copilului :
daci a ridicat capul, a mers, a vorbit la v6rstele normale sau dacd au existat eventuale
'

o
o
o

probleme.
Istoricul dentar:
daci dinfii au apirut la vdrste normale sau cu erup{ie accelerati sau intirziati;
daci s-a administrat fluor pentru profilaxia cariei, de c0nd, in ce ritm gi cantitate, cdnd a
fost sistatii administrareaPubertatea:
la ce virsti s-a instalat (intrucnt" prepubertar, cre$terea poate fi manipulati intr-o misuri
mult mai mare dilcat postpuhrtar).
Sarcina:
pentru pacientele adulte, daci existd o sarcind in momentul consultaliei.

43

Ar.rrEcnnnNTE pERSoNALE pAToLocICE (APP)

Antecedentele personale patologice (APP) = acele evenimente patologice care pot avea o
importan{d in dezvoltarea aparatului dentomaxilar.
Afecfiuni generale cu manifestnri qi asupra dezvoltirii ApDM:
boli genetice;
malformafii congenitale;

o,

'

rahitism;

jj

..

*,r* * "''''

o4Qd o' 4 lt e

:!...:,.

epilepsie;

boli cronice;
, i.
:;
obstruclii nazale prin viroze repetate, vegetafii adenoide, devialii de sept, respirafie orald..
consecutivi unei afecliuni in sfera ORL, eventuale intervenlii terapeirtice in acest
domeniu;
traumatisme la nivelul masivului facial.

Afecfiunistomatologice:
afecliuni ale cavitilii bucale (de exemplu: stomatite repetate, afte);
traumatisme dentare;
afectare carioasd marcati a dinfilor temporari gi pierderea lor precoce.

Obiceiuri vicioase:
de interpozilie (simpl6 / cu succiune):
. dinspre exterior: unul sau mai multe,degete, buza superioard sau inferioara" diverse
obiecte;
. dinspre interioc limba;
respirafie orali;
deglutifie infantil5;
i
dormitul
cu
capul
in
hiperflexie
sau
hiperextensie,
cu pumnul sub obraz;
pozifii vicioase (cu capul sprijinit intr-o m6ni);
mestecarea continui a gumei de mestecat;
roaderea unghiilor;
bruxism;
sfordit;
tic de propulsie mandibulard (de imitalie).
:

5.

EXAMINAREA CLINICA

Pentru a putea trece la examinarea clinicd a pacientului este necesard stabilirea unor
termeni utilizafi in mod curent in ortodonfie, cdt gi definirea punctelor antropometrice utilizate in
examiniiri.

5.1

Nolmxr uzuALE ln rnvnsrrcATrA oRToDoNTrcA

'

5.1.1

Terminotogia ortodonticl

Pentnr a descrie modificirile ce apar, acestea sunt studiate


spaliale:
planul sagtal (fig.

1a):

ln funcfie de cele Uei planuri

'

'^

Ua&Iwflripr*frE

traverseaztr corpul uman dinspre anterior spre posteriorpe linia mediandi

;
ftle ".

test

"

'

ij

I i' '

:'

pcrperdicutarpe planul orizontal;


raportnnd la planul sagital: o structuri se afl[ mai anterior sau mai posterior ln func{ie de

aG

stnrcttri.-

: 'l :
'

1b):

planul frontal (transversal, facial, coronal, fig.

rave$azi corpul uman din lateral in lateral.


flanul orizontal (fig. 1c):

'

planul & qientare anatomic6 a craniului;


denumit "Oizotdadc taFrutkfurr", intrtrc6t a fost stabilit la un congres de anatomie finut
in acest orag;
definit de prnctele Porion (punctul superior al conductului auditiv extern cranian pe craniu)
gi Infraorbitale (prrrctul celmai decliv al marginii inferioare a brbitei). Acest plan coincide
cu canalul vestibular orizontal din urechea interni.

rse

FiS.

I. a, ploul sagital; b,planulfiontal;

'

c,

plotul

oizontd (OFXdupn Simon din Dausch'


Neumau).

Ternpnii folosdi in ortodonfie sunt alcetuifi in general din uei parli:


a un prefix - carc indicn sensul deformirii;
b. un radical - carc indici stnrctura interesati de deformare;
c. unul sau mai multe calificative - care descriu sediul acesteia.
a Ca prefix sunt folosifi termenii:
ln plan sagital:
pro (pentru dinFi fiontali), mezio (pentru dinlii laterali) - inainte, anrcrior;
reuo (pentru dinfii frontali), disto (pentru dinfii laterali) - inapoi, posterior;
ln plan tansversal:
rnedio, nrezio (penm dinlii frontali), endo - spre nrijloc;
Iarcrc, disto (pentn'r dinlii fr'ontali), exo - sprre lateral;

r fafii de planul orizontal:


- supra-dcasuPra;
- infra - dedesubt.

6i
t:li

',';r'@lie

b.Caradicali:,.11,.r.:.. ,.r:i 'J ;, 1,."den;ie" - dificarc a din$loq


lalyeolie" -. modificare a c,fe-stelor,alveolare;
'gnafie" - modificarc a bazelor maxilarelo4
'clreilie' - modifcare a buzelor.
,., .
c. Calificativele pot
uni- saubimaxilarA
uni- saubilatral{
maxihrn sau mandibulari etc.
.

]o

a:
o
a

fi:

o
O

.:

5.1.2
,

a
o

Puncteleantropometrice

Punctele antropomefice (fig. 2) pot


Puncte antropometrice mediane:
anterioare,
posterioare.
Puncte antropometrice paramediane.
Puncte antropometrice laterale.

FiS.

Puncte

fi:

2. hmcte otrupometice (din lzord)-

atropometice mediote

anteioare

o Tri - Trichion - punctul cutanat

:
..,

aflat la partea superioari a frunXii, pe linia mediani la

trecerea dintre pielea glabra gi cea pdroasd.

a
l

I
I

Ophr - Ophrion (Glabella - Gl) - punctul osos aflat la intersecfia liniei mediane cu tangenta
la arcadele sprincenoase osoase (rebordul orbitar superior).
N - Nasion - punctul osos cel mai anterior al suturii frontonazale (in plan mediosagital).
Sn - Subnazale (Nazospinalis) - punctul cutanat aflat Ia trecerea dintre filtnrmul buzei
superioare gi columeli in planul mediosagital.

W*$s*iPrctie
anterior
oiu,ss.{A -,spina fyrza]Eanterioari - punctul osos,cel lar gi poate
superior
reprezintd granita anterioard u **itu*t"i

al spinei naz4le anterioare;.


fi palpat in profunzigtea

punctuluiSubnazale

r , -s1u--^^.^-:^-.-posterior in planul mediosagital al


pai i$-d",
A - punctul A al lui Downs - punctul cel
granita imaginare intre baza maxilamlui superior
rebordului at"eorar superioq el reprezinte
at apexurilor incisivilor superiori'
.,-,ii p*"r.alveolar, deci locul de proiec$e
plan
pr - prosthion - punctul cel mai ir,zuio.. gi anterior al rebordr{ui -afveot+1 supe$or.ar
o
-..., -r-diosagtal,
pl;t in vdrful langhetei oro*" dintre cei doi incisivi centrali superiori'
cgl mai inferioq mezial 5i vestibular al;muchie!
o,1., Is - Incisale superiOr - punctul deltar
,,rr incizale aincisivilor centrali superiori'
gi vestibular al muchiei incizale
o , Ii - Incisale inferior - punctul dentar cel mai superior, mezial
a incisivilor centrali inferiori'
i
ji 16 - Infradentale - punctul cel mai,superior Ei anterior al rebordulu-i alveolar intenor ln plan
doi incisivi,centrali inferiori':
r::,:meilios4gtal, plasatin virful langletei osoase dintre cei
in planul mediosagital al
.- B - punctul B al lui Downs - punctul cel mai infundat sau posterior
procesul
lu.;Jrr"r utn*t* inferior; el rqrrezinti granita imaginari intre baza mandibulei 9i
inferiori
alveolar, deci locul de proieclie al apexurilor incisivilor
aflat la intersec$a lini. ei mediane cu linia intercomisurald'
a ii;,St - Stomion - punct
"otrr,ut
. pg - pogonion - punctul osos aflat cel mai anterior in planul mediosagital de pe proeminenfa

.
r

mentonier[.
:
I\{e - Menton - mijlocul simfizei mandibulare in planul mediosagital'
pe simfiza mentonieri'
Gn - Gnathion - punctul osos aflat cel mai inferior de

Pwcte cmtrcpometice mediane posteioare

r
o

punct construit la intersecfia


Se - Sellae - mijlocul geometric al geii turceqti; este un
diametrelor maxime ale acesteia.
- punctul osos de intersec{ie al
SpNP - Spina nazal| posterioari (Pterigomaxilare - Pm)
granila posterioar[ a
conturului- distal al maxilarului cu planul palatinal, reprezintd
palatului la limita sa
maxilarului superior 9i este vizibil[ endobucal pe linia mediand a
posterioari atunci cind se efecfueazd manevra valsalva.

Puncte (mtrcpometric e patwnediane :

O, or - orbitale (Infraorbitale)

- punctul osos cel mai inferior al rebordului orbitar inferior'

Puncte attrupometice laerale :

.
o
o

el se stabilegte
osos cel mai lateral de pe arcada temporozigomaticd;
tf
cu ajutorul unui comp:rs facial (plimbat de-a iungul arcadei temporozigomatice)
-Atwttt
cele
Intre
tragus'
de
anterior
1
cm
la
cam
obicei
de
qi
afli
se
acestuia
deschiderii maxime a
doud puncteZy se misoard ldrgimea maximl a felei'
Tr - Tragion - punctul cutanat cel mai superior al al tragusului'
po - porion - punctul osos cel mai superior al conductului auditiv extern osos'

zy - zygion- punctul

Mdoolie

10

9i posterior de la nilelul [nghiului


Go - Gonion - punctul osos cel mai lateral, inferior
.:
mandibular.

.:,

52

Exxvreww cLINIc FAcIAL (nxonuclr)

Pentru a putea executa examinarea faciali este necesard agezarea pacienfilor inff-o
pozitie standardizat6 care sd permitii compararea rezultatelor obtinute
in cadrul majoritnfii analizelor faciale, pentru standardizarea pozilionlrii este folosit ca
reper "Planul de la frantnrrt" ("Orizontala de,la Frankfurt", OD. Acesta este un plan de
construclie stabilit ca reper de orientare standardizati a craniilor seci in cadrul unui congres de
antropologie ce a avut loc la Frankftrt. Pe craniu, OF se traseazd intre Orbitale 9i Porion, iar la
se utilizeazi Orbitale gi Tragion.
^pacient inainte
de a incepe examinarea facialdpacientul este pozifionat in scaun astfel'incit OF
sd fie paralel6 cu podeaua. Practic, aceasta se obline materializdnd cu o rigli OF prin plasarea
riglei intre Tr qi Oi Si inclinflnd capul pacientului pAnI cind planul ajunge paralel cu podeaua.
Examinarea faciali se executii din:
o normi frontald (medicul este pozi{ionat in fata pacientului privindu-l perpendicular);
o normi laterala (medicul privegte perpendicular pe profilul pacientului - de obicei se privegte
hemifala dreapt6).

1.

2.
3.
4.
1.

Din normi frontald se aPreciazd:


Simetria fetei.
Propor{ia eiajelor fe1ei.
Fanta labialS.
Aspectul tegumentelor gi al mucoasei buzelor.

Din normd laterali se aPreciazd:


Aspectul general de profil.
Pozilia punctului Gnathion fafa de planul orbitofrontal.

2.
3. Treapta labial6.
4. $an;ul labiomentonier.
5. Unghiul mandibular.

5.2.1

Simetria faciali

Aprecierea simetriei faciale se face comparAnd elementele din partea dreapti cu cele_din
partea st6ngi a fe1ei, delimitarea dintre cele douii ficdndu-se cu ajutorul liniei mediane a fqei

(fie.3).
Linia median[ a fefei este definiti cu ajutorul a doui puncte mediane anterioare aflate pe
partea superioari (fix6) a viscerocraniului:
. Punctul superior: Ophrion (Glabella) sau Nasion.
o Punctulinferior: Subnazale(Nazospinalis).
Fa15 de linia mediand se apreciazi:

:t',
:a+5

Caia

t1

& lucdri Pnctice

r,;;ipozilia punctelor mediane de pe r"anAUgla (os,nroUil), pentnr a defini laterodeviagiile


mandibulare (fig.a); punctele studiate fiind:':Pogonion gi Gnathion,
o Poziliapunctelor laterale: Zygion gi Gonion, aprecierea fiind fdcutii at6t din punct de vedere
trarrsversal, cdt gi

o
r.

vertical.

Aspectul comparativ al conturului mandibular drept 9i stdng.


gi bombarea comparativi a celor doui hemife{e.

-Mirimea

a
e
e
a

_-r\\\\r

@-

11/t/t?z+-

@t

Fig.3. Simetie facialdpdstatd (din lzad).

Fig. 4. Asimetie faciald (din lzard).

B. Proporfia etajelor fe{ei gi ale figurii:


Fa{a:
o

Termenul "fate" se referd la viscerocraniu.

Fafa are doui etaje:

Etajul superior: Ophr - Sn.


Etajul inferior: Sn - Gn.

o
o

Figura:
Termenul "figuri" se referd la viscerocraniu
Figura are trei etaje (fig. 5):
Etajul superior: Tri - Ophr.

Etajul

inferior: Sn - Gn.

* neurocramu.

Antufe

FiS- 5.

Etajekfiguni @in lzad,)-

in mod normal, etajele fe{ei gi ale figurii trebuie


Practic

sd fie propo4ionale.

se mlsoari cu un compas facial (asemdndtor cu un gubler) intre

antropometrice mengionate;
se mdsoari cu doud rigle: prima se pune tangent la arcadele sprincenoase osoase, iar
*0" a riglei
a doua perpendicular, paranazal, paralel cu linia median6, fixend gradalia

punctele

tangente la Ophrion. Dupn fixarea riglei verticale, se


deplaseazd rigla orizontald tn jos aplicind-o in punctul Sn. Se citegte inilfimea
etajului superior al fefei. Se translateazi linia verticali astfel incit sd ajungl cu
gradaFa "0" la nivelul lui Sn gi se deplasazA apoi din nou linia orizontali spre
inferior, aplicind-o tot orizontal, tangent la Gnathion. Se citegte inilfimea etajulu
inferior al fe{ei. Se compard cele doud misuritori.

la nivelul primei rigle

52.2

Fanta labiali

Fanta labiali este delimitati superior de marginea inferioar[ a buzei superioare gi inferior
marginea
superioarl a buzei inferioare.
de
In mod normal:
in repatrs, fanta labiald este "virtuali", adicd inchisd, put6nd deschis6 la dorinla gi
necesitatea pacientului (fig. 6A').

.
-

fi

<>

(^-,

\.)

A
Fig 6.

Fanta labiald. A: inchisd ia rcpaus;


incisivilor superion @in lzad}

B:

deschisd

in rcpaus, cu

vizibilitatea

Laictte lrcdriPnctice

:
.:_.
lh mod Patologic:
fantalabiali este deschisd in repaus (fig. 68), Hsan4 sau nu,

lr, :.' "

,: I

si se vadl incisivii sulteriori sau


o
,inferiori (datoritii unor tulburfui de tonicitate nuscdarS, anomaliilor scheletale sau/gi a
.Arlburirilor respiratorii)..Atunci cand pacientul se simJe supravegheat, el incearci si inchidn

fanta labiali contractind in acest scop musculafuraperioral5-

523

Aspectul tegumentelorgi al mucoasei buzelor

Se noteaz5:

existen{a unor cicatrice la nivelul buzelor (postintervenfie chinrgicali pentru despicdturi


labiomaxilopalatine sau traumatisme);
aspectul de troficitate normal6 a buzelor. Buzele cripate gi fisurate, cu ragade comisurale
pot fi o indicalie ci pacientul este un respirator oral.

52.4

r
i

Aspectul general de

Profil

'

.'

Apectul general de profil se apreciazl urmirind din norm[ laterald conhrrul anterior al
fefei, dar ficdnd abstrac{ie de piramida nazaltr (frtrnte, buzi superioarE, buze inferioar5" b[rbie)
(frg.7,8,9, 10, ll gi l2).
In mod normal:
profilul este u$or convex (fig.l, fig. 12b);
l
postllubertar, dupi incheierea cregerii, poate fi considerat nonnal gi profilul drept (fig. l0a).

I
I
i

tiF
FiS.7.
FiS.7- Prcfil
lzod)hofil nomal (din lzCId).

FiS.

8.

rccentua

(din

lzqd).
FiS.9. PrcftI
Ptofil concw (din lzqd).

T#rconver

in mod patologic:
profilul poate fi convex accentuat (daca mandibula se aflfl pe o pozifre retrasi sau/$i
maxitarul pe o pozifie proeminenti) (fig. 8, fig. l0a, fig. I la frg- l2c);
profilul poate fi concav (daca mandibula se afli pe o pozife proiminentii satr/gi maxilarul pe
o pozilie retrasi) (fig. 9, fig. l0c, fig. I lb, fig. l2c);
I
I
;

t4

OrtdonJie

prepubertar, inaintea incheierii perioadei de cregtere, profilul drept este considerat gi el


patologic, intrucdt, cregterea mai accelerati gi mai indelungatA a pa4ii inferioare a
viscerocraniului va putea determina trecerea postpubertar la un profil concav. .
Pe parcursul perioadei de cregtere, profilul evolueazd foarte mult. La nagtere copilul
prezintd o retrognafie mandibulari gi un profil accentuat convex, iar viscerocraniul siu
reprezinti (dupn Stockli) 1i8 din neurocraniu. inceptnd din al 5-lea an de viatfr, viscerocraniul
incepe si se dezvolte mult mai rapid decdt neurocraniul, crescdnd in jos gi inainte, ajung6ndu-se
ca la adulli raportul viscero-/nerurocraniu si reprezinte U2,5 (fig. l3).
De aceea, este normal ca apreciind'profilul unui copil la o vArstd mai micd, de exemplu la 56 ani, acesta si aibi un profil mai convex gi etajele mijlocii gi inferioare ale figurii mai mici
decdt cel superior.

i4
&
N

. 4t
t,

Fig. 10.: Aprecierea prcfilului frcind absaacfie de pinmida


nazali. a prufil convex accentuat; b: profil drept; c:
ptofil concav (din Prcffit).

Fig.

/E

AnDM de clasa a II-a cu


mandibuld retognatd Si profil

11. a:

convex accentud; b: AnDM


de clasa a III-a cu mandibuld
pognatd 9i ptofil concav (din
Dausch-Neumom).

Fis. 12. Cele frei protile clasice dupd Schwatz cu exemplificdri din

artd. a. prcfil retrcgna; b. profil echilibm; c. prcfil

prugnd (sin

sch-Neumann).

t:,:':
.-i

jl

a.I?:

,:r*i.

@dclrct{riPtwtie

T5

iel

ea
rilul
sdu

riul
r-se

r5rici

Fig. 13. Evolulia poporliei neuoqaniu

(dk

/ uiscenicnniu

Jrcobson).

'

Pentnr a verifica aprecierea aspectului de profil gi pentru a preciza pozi[ia anteroposterioard a mandibulei fafi de restul viscerocraniului se poate utiliza un plan vertical construit
perpendicular pe OF din punctul infraorbitale. Acest plan se nume$te 'lPlanul orbitofrontal" sau
.t'planul lui Simon" (fig. 14).
in mod normal: - punctul Gnathion gi comisura buzelor se afl6 pe acest plan
in mod patologic: - punctul Gn se afl[ posterior de plan - retrogna{ie mandibulard
,.
punctul Gn se afl6 anterior de plan - prognalie mandibulard

OiEYFUS

frg.

14.

al
lui Simon (din lzod).

Ptmul oftitofiontal

Fig.

15. Planul nazofiontal al

lui Drcyfus

gi planul

glabelar

al lui lzad (din lzail).

Alte planuri verticale:


Planul "nazofrontal" sau "Planul lui Dreyfus" (perpendicular pe OF din punctul Nasion)
(fig. 15). intre planul orbitofrontal gi cel nazofrontal se descrie "Cdmpul anterior de profil
facial", in care in mod normal trebuie sd fie confinute buza inferioarI, ganful labiomentonier
gi Pogonionul.

ryliil
;-': .Aidoalie

I6

Planul "vertical glabelar" sau '?lanul lui Izard" (perpendicular pe OF din puncnrl Gldbella
Ophrion) (ng. l5). in mod normal acest plan trebuie si fie atins de punctul cel mai anteri
al buzei superioare

5.2.6

Treapta {aniaU

buza superioard dgpdgegte cu l-2 mm citre anterior buza


inferioard" astfel incdt, urmdrind conturul buzelor, se observi o "treapti labial6" de l-2 mm (fig.

ln mod normal, din profil,

16).

Fig. 16. Treapa labiald- A: normald; B: invenati; C: accentuati

(dinlzud).
,i,

in mod patologic:
treapta buzelor poate fi accentuati prin procheilie superioari" retrocheilie' inferioari sau
ambele (fig. 16 C);
buzele pot fi in linie dreapti prin procheilie inferioarl ugoard sau retrocheilie superioarl

moderati;

treapta buzelor poate fi inversati prin procheilie


accentuati sau ambele (fig. 16 B).

5,2.7

inferioard, retrocheilie superioari

$anful labiomentonier

$anful labiomentonier :'depresiunea existenti intre buza inferioarl


mentonieri.
in mod normal $anful este prezent qi are o addncime medie (fig. 17.l).

Fig. 17. $anpl labiomentonier. I: normal;2: accentuat, cu


proeminen;d mentonieri accentuatd; 3: Sten, cu
proeminenld mentonieri dusd (din fzard).

gi

I7

@etu&iP*ie
ln moa Patologic:

poate fi accenhrat (datoritn unei retrogna{ii mandibulare, unui et4i inferior miqorat"
rfsfi'angerii buzei inferioare sau a combinaliei inte acestea) (frg.17.2);
inferior mfuit, contracliei
Smtrl poaf fi qters (daforifii unei prognalii mandibulare, unui etaj
(fig.
l7-3)futzniinferioare pe vertical sau a combina{iei dintre acesti factori)

Fapl

52.E

n2

Unghiut mandibular

6g.

Unghiul mandibular: rmghiul format intre tangentele lia ramura bazitari (orizontall) a
nan{r:Uutei gi la marginea posterioari aramului vertical mandibular.
- unglriul are valori cuprinse intre l2O - l25oin moa normal
ln moapatorogic:
-

ii

il#$:,t#""fftrffiffi,tffi,il1fi;i.-"

Fig-

inchis (din

& Unghi modibulu


Proffi)-

Este alcdnrit din-

Exanenul &ntar complet:


a Apelul din{ilor.

Starea

dinflor

c. Pozi$a din{ilor.

Examenul parodonfiului.
F-xamenul mucoasei b. ucale.
4- Aprecierea igienei bucale.
3.

modibulu

Wtt).
53

b.

Fig- 19. Unghi

BxaurrqUr, CLInuC ENIX)BUCAL

dcschis

(din

&tdontie

I8

53.1
a.

Examenul dentar comPlet

Apelul din{ilor:

Apelul dinlilor trebuie sdprecizeze dinlii prezenfi in cavitatea bucali gi sd ii identifice ca


fiind dinli permanenfi sau tempbrari. Aceasti examinare trebuie completati cu interpretarea
prntto
a stabili dacd mugurii dintilor perm3nenfi
(OPG),
_-9------orropantomogramei
L
\-t'
a
lbsenti.dl
ur.ud6 (sau eventualii dinfi supranumerari) se gisesc endoosos sau nu. In acest scop
examinate clinic gi aspectul, volumul gi mdrimea crestelor alveolare, care pot indica anodonfii
dentare sau extrac,tii dentare in antecedente - atunci cdnd sunt atrofiate - sau dinfi
incluzii dentare sau procese patologice intraosoase - atunci c6nd creasta este voluminoasi 9i
bombeazd.

pentru a efectua apelul dinfilor in mod eficient, este necesard cunoaqterea corectl a
morfologiei dinfilor tempoiari gi permanenli, cit gi dinamica dentiliei temporare, definitive 9i a
ocluziei.
temporari Ei dinyii permanenll
Comparalie intre .norfologia din$lor temporari gi cea dinlilor permanen;i:
o Incisivii temporari sunt mai mici decdt cei permanenfi, au o l61ime meziodistald mai mare
sau comparabil6 cu indlfimea cervicoincizall gi nu prezintd un cingulum la fel de accentuat.
Incisivii permanen{i au dimensiunea cervicoincizali (in6[imea) mai mare dec6t littmea
meziodistald gi prezinti un cingulum accentuat.
t Caninil temporari sunigi ei mai globulogi, cu dimensiunea cea mai mare meziodistala 9i cu
relief palatinal gi cingulum gteri, spre deosebire de caninii definitivi, care prezinti un cuspid, creste
palatinale gi cingulum foarte bincexprimate, dimensiunea cea mai mare fiind cea cervicoincizall
(in6{imea).
o Molarii temporari au dimensiunea cea mai mare in serts meziodistal, iar fala lor ocluzalS
prezinti c6te patru cuspizi bine determinafi pentru molarii 2 temporari gi doui creste (una
gi cinci cuspizi,
vestibular6 gi una orald) pentru molarii 1. Molarii 2 temporari inferiori pot avea
molarii I
asem6n6ndu-se cu molarii I definitivi inferiori. Ei sunt insd mai mici ca dimensiune decdt
mare
mai
fiind
definitivi. Dimensiunea molarilor temporari cregte citre distal, molanrl 2 temporar
decit molanrl 1 de lapte. Coletul vestibular este liniar, spre deosebire de coletul premolarilor

1) Diferenla dintte dinlii

succesionali care este arcuat.


premotafii, din\ice se succedi in locul molarilor temporari, au dimensiunea cea mai mare
vestibulooral6, prezentSnd cuspizi gi qanfuri bine exprimate. Premolarii superiori au cdte doi cuspizi
conici, unul veitibular gi unui palatinal, de dimensiuni comparabile. Premolanrl I inferior are un
cuspid vestibular bine exprimai qi unul lingual mai redus, care pare a fi o formd de trecere inre
cingulumul caninului gi iuspidul lingual al premolarului 2. Premolarul 2 inferior poate adesea sE

aibd doi cuspizi linguali mai mici.

Molarii definitivi sunt voluminogi, cu felele ocluzale foarte cuspidate. Ei

descresc

dimensionat c6he distal, molarii I fiind de fapt cei mai voluminogi dinli definitivi. Molarii 2 sunt
mai mici, iar molarii de minte pot suferi varialii morfologice gi dimensionale foarte od, putind
r6dicini.
avea forma unui singur cuspid ,u.r u *o, formafiuni dentare gigante cu multipli cuspizi $

Caiet dc' Iuc dri pnc tice

2)

I9

Dinamica dentifiei, a arcadelor gi a ocluziel,

:ca
uea

Dezvoltarea aparatului dentomaxilar este influenlati at6t de procesele de cregtere ale oaselor
maxilare gi de dezvoltarea dinfilor, cdt gi de solicitirile firncfionale ce apar in timpul
masticafiei, deglutifiei, fona{iei gi mimicii.
Dezvoltarea proceselor alveolare este direct legati de dezvoltarea dinfilor.
a : Dinfii temporari igi incep mineralizarea inc[ din lunile 5-7 intrauterine.
Dentifa tempondeste alcdtuiti din 20 de dinfi, cate 5 pe fiecare hemiarcadd. Acegtia incep si
erupi in jurul vdrstei de 6 luni (incisivii cenhali inferiori urmafi de cei superiori). Erupfia
dinfilor temporari continu6 in etape distan{ate cu aproximativ 6 luni, urmdnd in ordine incisivii
laterali, primii molari temporari, caninii temporari gi apoi molarii 2 temporari. in jurul v6rstei
de doi ani 9i jumdtate erupfia dinlilor temporari este definitivati.
Virsta medie la care erup dinlii temporari este:
luna 6- 8
incisivii centrali;
luna 8-12
incisivii laterali;
luna 12-18 (18) molarii 1 temporari;
lunalS-25 (24) caninii temporari;
luna 24-30 (30) molarii 2 temporari.
Odati cu eruptia molarilor 1 temporari are loc prima indllare frziologicd de ocluzie, stabilinduse relafia verticali intre mandibuld gi maxilar in zona anterioard.
Ridicinile din$lor temporari se formeazi complet la aproximativ un an 9i jumitate - doi ani
pentru incisivi, doi ani gi jumitate pentru molarii 1, hei ani pentru molarii 2 gi trei ani qi
jumdtate pentru canini.
Perioada denti{iei temporare dureazi pdnd la vdrsta de aproximativ 6 ani, c6nd erup pe arcadl
primii din{i pemanenfi.
inne patu qi gase ani apar in zona frontali a arcadelor spalieri inhe dinfii frontali superiori gi
inferiori, care indici o pregitire a proceselor alveolare pentru eruplia incisivilor permanenli, ce
au dimensiuni meziodistale mai mari decdt cei temporari. Acest proces se nume$te diastemizare
fizi ol ogi c d (Zielinsky).
inte incisivii laterali gi caninii superiori, cdt gi intre caninii gi molarii I inferiori, se intilnesc de
obicei spalii ceva mai
denumite "diastemele pimdelof'.
'Tot
in acesti perioadd incepe gi procesul de abraziune (uzure) a dinlilor temporari.
Arcadele alveolare cresc continuu de la naqtere, dar nici ritmul gi nici intensitatea cregterii nu
sunt constante. Procesul de cregtere se intensifici dupd vdrsta de 6 ani.
Vdrsta de gase ani semnificd inceperea perioadei dentiliei mixte. Aceasta poate fi gi ea imp[4itn
in doud subetape: perioada dentiliei mixte timpurii gi cea a dentifiei mixte tardive.
Denti{ia mix6 timpwie incepe cel mai frecvent prin erupfia molarilor I permanenfi distal de
molarii temporari. Acest fenomen este unnat la scurt timp de permutarea incisivilor temporari
cu cei permanenfi. Se pot int6lni gi situalii in care eruplia incisivilor centrali inferiori sd
preceadi cu scurt timp erupfia molarilor unu inferiori.
in timpul erupfiei molarilor de qase ani qi a incisivilor, ocluzia copilului se sprijini la nivelul
grupurilor de dinfi temporari alc5tuite din canini, molari I gi 2. Din aceasti cauz6, aceste zone
se numesc zonele de spijin ale ocluziei sau zonele Ko*hans (dupd numele ortodontului
gennan care le-a descris). Odati cu erupfia gi stabilizarea tripodului incisivo-molar are loc cea
de-a doua indllare fiziologicd a ocluziei.

Pe
ruie

nfii
?d,

'

iri

La
;ia

(6)
(I2)

o
ue
at.

a
cu
;te
ile

l5

u
ti,
I

.'

'

o
o
.

o
o
E
zi

n
e
Ft

o'
.

fid,

---*-=;-=

I
ps tingF rolut de a stabiliza rclatia vrticati de ochrzie zffia &Wijin ltulfraus * ry f 1
l
(cmini gemola$.
pentru enry{ira dintilor
Iffitr

E
f
corecteal
nerezohftii
es$e pashdi, datod6
prccoce firn aflicaea rmor mqfnntry * ,I
a
extracliilor
proceselor cuioase 4roximle sau
fu$,t molarul de Sase ani va avealnsibilitatea de a se mdali4micAorfodastfel spatiul de il
va Elar-a o tipsl de. spaliu
* 1,*"d. n@esar errytiei dinlilor succesionali. Asfel,
-p."3 $
Aiorct" care se o p.r*uta ultimul in acea zonn frn gwral caninul srperior 9i prre'molarul 2 fi
sooe p6!ht a spa{iului

Atmci cata intqritrr"a zorei de spijin qu

* I
dmwirtplatpostlrctcd- I
xaportut dinte feqele distale
Asfel, mgt .ii de 6 ani s vor intehi in rela{ie ocluzali nerfralS, dacn phnul postlacteal a I
fo6t in fiap6 reziral6(fig. 20), sau in rcl$e cuspid pe cuspid (uSor amanzte), dacd pl"""l I
poottacteal a fost in linie drreapd (vezi subcapitolul 6.12)I
f#il;

@e

mornii dc 6

aw

n4, distal de dintii tmporari este determinate

',tice
ale molarilor doi tfryorari,

I g-'ll
hM.3 ll
|
[ffi".' I
I
-1

I
|

;mll
Iffill
8ffi* i
| ry..
I

ll li-xr | |

Al^"lj^d I

||ffi,.-..
ffi*ll11ffi*,.Ii
ffi* 1
|

11

-fi lY'Y
I

| | .'

l-tl

=-

-u-

-i

a-

in linie

eafii

(a) Si a phnului

m pmnatii ia sidalia plaaului @mI


pttrctal An @6 wiald (tXdlfiane arya

t
I

CeeluniPaie
eGa
an).

2I

i:, Normalizuea celei dea dqra varimte de rcla{ie ocluzald se pmre erplica pdn nai;ufte
i .,& LJrul dinte rcniw a fi pseul n$iv al molarilm permmtl ,we ffilirear5
molarii temporari inchizetd diaSemele pdmatelm- Asdi mezializare,esfie mai aryH h
:, nandibu[ unde molanrl I mezializrafr doar cei doi mlari tmporari $i mai re&lsn lia
, maxilarrmde se wializad,toatii zma de spriji" Korkhaus.
waalizarta rclanrlui I inferior pinn ta o relafie ocluali
;, 1ib- Alt mecanim explici
oleesray",
'
normali in spatiut
obfinut din permutarea molanrtui 2 teryorar inferior cu o
mai
wiodistald
mue Mt a premolanrlui succesional
r:., dimensirme
c- tln factor favorizant a fi gi drumul de enplie uEor cltre distal a molarilor I pernanenfi
l.

tea
:de
lde
ntm

tl2

,d

rla
nul

.
.

superiui- La indrepaea lor, ce are loc in ultima frzn enptiv5, orspizii palatinali gbideazn
rticularca ocluzali intr-o rela$e normallIncisivii permannti sian$ intraosm superior $i mai Ftatinal enry pe o crubi in forme de "S"
citre anterior, ceea ce &roe la o atrmgire a arcadei.
adin$lorpermanengi are loc gi fenomenul & dalidfiziologid
Pralel cu enry$a
a

..
.:''
.

.
,
r
r

dingilartmpnn'-

I-a incheierea etapei de enrySe a incisivilor erdstii de obiei o efipii de interraere a permutiirii
. dentare, de ryroximativ un an - rm m $i jumitate, timp irn care nu 4par modificnri foart:
iryorante la nivelul arcadelor dentare, dar are kgc, nnlizz- din$lor temporari din zona de

sprijin.
U.rmifoarea etapd de permuhre incepe irn jurul \rer$ei de nord mi $ jrrmitate cu pemolaii I
speriori gi caninii inferiorl DeEi existi vilia$i in ftm4ie de sexe' se poate cmsidera ci
secvenp cel mai des in6lni6 de pennutare este pnemolar I, pre,molr 2, canin pentnr maxilr gi
cmin' premolar l, premolar 2 pentru mandibdn
Dacd existii o lipse de spa$u inte fefele dis*ale ale incisivilor lafrali E fefete meiale ale
molarilor l, ultimii dinli din seria de permuhre nu vor ava suficient spaSu pentnr aliniere. C-el
mai frrecvent, aceastii sifua$e afegregzd caninul srryerior sau premolarul 2 inferior, care, datoriE
lipsei de spatiq pot enrpe in ectopie, pot ridne in incluzie sau pot suferi alte tulburtri de
pozrFe sau enry1ie (de exerylu" tnanspozifie, tranmigratie, incliavare).
in mod norma! dacn inqlrihtea zonei de sprijin a fost plstratii, swna diametrelor meziodistale
ale dinlilor
zuccesionali zonei de sprijin este mei micl decat cea a dinflor
corespondenli. Asfel, apre rm spafu excedentar denumit 'leewqt qrrce'& aproximativ I
mrr Ia maxilar Sr 2,5 mm la mandibull- Acest spa+iu diferit aju6 la instaluea rmei rcla$i
ocluzale corccte a rnolarilor de Ease ani ce au rupt intr-o relatie uqor distalizati datoriE rmui
planpostlacteal drcpC
Et4a denti$ei mixte se incheie odatl cu prmutarca ultimilor dinli ternporari. Urrnftorii dinfi
care apar pe^arcade sunt molarii 2 definitivi, ce alxr la apnoxirnativ 12 ani distal de molaii I
. In aceasti perioade are loc Ai cea de-a freia iniillarc frziologid a ocluziei
Atit pentnr erupFa molarilor de 12 ani, cdt gi pentru ca a molarilor I gi a celor de minte este
necesar crarea spaFului distal pe arcadn in care aceEtia se erupe. Aceste spasi se denumesc
chtpuri moloe- Nedezvoltarea arcadelor in zona disde poate afecta erup$a sau pozilia de
enry$e a rnolarilor, Fenomenul este cel mai evidentpentnr enrp$a molarilor de minte, carc enp
in rnod obignuit dupd vimta de 18 ani $i care, in absenfa spa$ului de enrp$e pe arcadn, pot

!l
Ottodonyie

22"1,

',remine inclugi, uneori resorbind,rddicinile molarilor de 12 ani (mai frecvent molarii 3


inferiori), sau pot erupe in pozilii vicioase (molarii superiori in vestibuloinclinalii marcate).
o Dacd toli cei patru molari de minte erup gi ajung in planul de ocluzie, poate fi descrisd uneori
o apafta frndllarc de ocluzie.
. Dintiyia definitiudcttprinde 32 de dingi, cdte 8 pe fiecare hemiarcadE. intrucdt lipsa molarilor de
minte a devenit foarte frecventi gi este considerati normald in contextul reducerii numerice gi
volumetrice evolutive a dentiliei, o dentilie cu doar 28 de dinfi (cuprinz6nd incisivii centrali gi
laterali, caninii, premolarii 1 gi 2, molarii I gi 2).
Cunoscdnd aceste elemente, se poate stabili daci vdrsta dentard este concordanti cu cea
cronologici a pacientului sau nu.

b.

Starea dinfilor:

Dupi apelul dinfilor trebuie apreciati starea lor, menfionAndu-se urmdtoarele aspecte:

o
o
o
r
r
o
o
o

I-eziuni odontale:
carii incipiente / simple / profunde / complicate cu pulpiti sau gangrend,
localizare,
reficute prin obturalii corecte/incorecte (modelaj ocluzal, adaptare marginali, recidivi de
carie, carie secundari); fizionomi ce I nefrzionomice;
existenfa fistulelor, a polipilor gingivali sau pulpari,
disrofii, displazii;
fisuri sau fraCturi coronare sau coronoradiculare (in smalf, dentind; cu sau frrd deschiderea
camerei pulpare; orizontale, oblice, verticale etc);
lacune cuneiforme;
falete de abraziune;
colorafii endo- / exogene;
refaceri protetice corerte / incorecte;
existenfa tuberculilor dentari (Carabelli, Bolk, Zuckerkandel, Sextum);
mobilitatea dentari

c. Pozifia din{ilor:

Pentru a defini corect malpozifiile dentare, ele trebuie descrise succesiv in cele trei planuri:
fap de linia arcadei dentare, un dinte poate fi in:
vestibulopozi;ie (dacd este in afara acesteia - fig. 2l) sau
oropozilie (dacn este induntrul acesteia - fig.22) (la maxilar - palatopozifie, la mandibulE

linguopozilie),
prodenfie, respectiv retrodenfie penfru dinfii frontali;

fufiiPtaie

23

n$r
rde
e$i
ti 9i
cea
Fig. 21. VatibulopoziSia lui 2.1.

Fig.22. Oropozisia lui 2.1.

vestibulopozifie sau oropozilie penru dingii care se afle cu coletul in afara sau inauntrul liniei
.., normaleaarcadei;
liy.: vestibulo- (fig. 23a) sau oroinclinalie (fig. 23b), atunci cdnd coletul se afl6 pe linia arcadei gi
posterior.
lxa:1 partea incizali este inclinatd c6he anterior, respectiv

Fig.23. a: vestibuloinclinay'a unui incisiv;


b: oroinclinalia incisivului.

Pozilia gi inclina{ia dinlilor se pot combina, astfel un dinte poate fi in vestibulopozilie


(coletul'este mai vestibular decit linia normall a arcadei) gi vestibuloinclinafie (dacd marginea
incizali este inclinaGi vestibular) sau palatoinclinalie (dacd muchia incizaldeste inclinati palatinal);
. fafn de fnia median6:
- mezio- sau distopozilii (fig. 24), respectiv -inclinafii, in funcfie de inclinarea lor axial[ gi de
pozilia coletului lor;

Fig. 24. Meziopozi;ia lui

Iui 2.1.

1.

l,distopoziSia

@ic

21

frS &plmul

de

ochzie:

dintii pot fi in sryapeitie (dace se afli


nu 4irmg to planul & ocluzie -fi9-26):

Fig;25. SrprzpziEia lai 1.5.

espa

Fig-

aces$ia - fiS-25) sau in

26-.InfiWifa lui

infiryuAt

(dd

I-5-

sgprryozigie, printr-o mi$cae pasivl (migrare) sau actiiE (orbdontice) qgrsfuine (qci
proc""rt afostinsotit gi de wolu$aprccesului alveola) san e,lrhilzie (dacddintele a woluat
progresiv cite ocluzal firnproces alveolar),
pntrumi$carea invelsi se folosege termenul de intruzie rcryectiv ingresime.
ln aAra definirii malpozitiilor fatr de cele tei planrni ryatriale, din$i mai p.rtpezmh $t'
Acesta se definesc utitizanA ca termeni: fala dintelul, care prezintii deplasarea cea mai
accenfira{ dirwgia in care aceasta a fost mtatii gi numlnrl de grade cu care dintele este rotat fatii

ffilii-

de pozilia sa norrnali (frg. 27 9i 28).

Fig; 27.

Disophbrcblis lai 2I

an

2f.

Fig. 28-

Meiovetitubmblia lai 2l

an

4t.

De exgrytu, dacn rm incisiv central este rotat cu muchia sa meziald citre vestibular, roblia
se numeEte meziovestibulari cu x". Rota$a poate fi centric5, daci se face in juml axului central
al dintelui, sau excentricI" dac5 are loc in jurut unei muchii (fig- 29).

,-

&

A,

\r'

a
Fig- 29. a: rctalie

enti@

b:

rcafe excaticii-

ln afaA de determinarea rnai sus-men$onatii a pozi$ei dinFlor, mai sunt folosili anum$
termmi pentm a denumi o malpozilie bine definitii a unui dinte.

&iaebftipaie

sratlrtaunui dinte co,mai rrnrh de 2-3 mm in fua san inamtrul flcadei


sosul @lasadi prin termut vestilruk sau ual (Pntu aoeasfi
;p""dnai pome fi folosit termenul de distopie, denrrnind p@itia cltrc vesibulr ca ectopie $
entopie-)
cea inspe intriuul a*lu
Hcterotopie: sifiraea unui dinte in cg totul alt loc ffit locd seu pe arcad5, de exerylq
enry$aunui *"i" inferiorinvestibufulbucal fotrc cei doi incisivi centrali inferiori sauamui molar
de minte in ramul asmdent madibularfnnspzifa: inversaea sdiului de enry$e a doi dinli vecini. Aestii:anomalie at$a?E
inprincipl.;"i"irt srperior,careigi inversead sediul cu incisivut lafieralsau cuprimulprmlarDiastsna:spatiul existent iotre incisivii odrali speriori sau'inferiori
Ando4fra:define$te absnpoongenitall armui mugrnedenm- Ea poafie fi rmidentrd sau
mulupl4 putfui erdsta caari de anodonse,subfiohH, cfod $nt prezen$ doar c6$va din$' sau
totali, c6nd pacientul nuprezintii nici un mugwe dentarDinii sttpwrmaari (&t-) : formafiuni alclndte din minirrnrm doui substanfe dentare
(smatt $ Oentine-* cerenr), forniarc in plus fiF de.numnrul ,-4 de dinf. Ei pot fi cmtouli in
a arcadei, d.$i ; inElnesc oel mai firecvnt in zona ftontal4 Ei pot prqdrce &visi ale
ori*
^*
axului de enry$e a din$lor&finitivi sau chiarbloc6ri intraosoase ale acestora
Incluzia fuhti:rnm5nerea in os a rmui dirite drryd ce termenul sfu de enrp$e pe arcadi a
fost d$$it Se mai numegte $ refiense Primm5- ,
Reinctuzia-su retenlia t q,-duri : p-""ott de reintoarcere ftr' os a unui dinte ce in
prealabil a fostenrytpe arcadE-

Hqn4 futui=
do6e, speificMr-se

a
rai
atr

532

Examenulpanodon$uluimarginat

Se apreciazi:

.
.
o
.

inflamafiile (parcdontite, gng"ite);


stiirile atnofice (parrodontoze);
stirile hipertrofice (parodontome);
retrac$ile gingivale localizate I genetabzateSecoroboreaz[ datele cu cele observate la examinarea radiografici.

533

Examenul muwsei bucale

Se apreciazi:

o
.
r
.

aspectul gi coloralia;
existenla rmor leziuni inflamatorii (afte, stomatite);
existenla rmor leziuni traumatice;
existenfa unor leziuni diskeratozice.
Se efectueazi cpntrolul oncologic preventiv'

53.4
Poate

lgiena bucali

fi: foarte buni / bune / satisfrcdtoare I nesatisfrcitoare

.::."

tulie
'1'l jri'.'

r31 .-."

',t.

|,

1. Tonusul muscular

gi deglutifia.'

2. Respirafia.
3. Fonafia
4. Masticalia
5. Fizionomia.
6. Articulafia temporomand.ibulari (ATM).
7. Examenul dinamic al ocluziei.
8. Teste funclionale de propulsie sau retropulsie.

. 5.4.1 Tonusul muscular gi deglutifia


.
o

Se apreciaz[:

nonnotonicitatea, la grupele musculare periorale gi endoorale;


hiper- sau hipotonicitate muscul"ari.
Buze:
nonno- (fig. 30), hipo-, hipertonicitate buzei superioare sau a celei inferioare;
pozilia buzelor in repaus:
insinuarea buzei inferioare sub incisivii superiori;
insinuarea buzei superioare in spatele incisivilor inferiori;
lungimea redusii a buzei superioare sau a celei inferioare ;
frenurile labiale (lungime, grosime, loc de inserfie);
pozilia buzelor gi contracfia mugchilor orbiculari gi mentonier in timpul deglutiliei (fig.
31).

.
.

Fig.30. Musculand orcfacialii

cchilibntd Si nonno,

tonil (din laobsen)

Fig. 31. Musculatud labiald hipotond Ia un pacient cu fana


labiald deschisd in rcpaus Si contractula
muschiului mentonier Si a buzelor ln deglutisie
(din Jacobsen).

tCUadzlrcdtipnctice

27

b '

Limba:
*!i{:'m6rimea Si volumul limbii (normal6, prea mic6, prea mare);;
- pozisialimbii in repaus (normali, insinuati intre din{ii anteriori, insinuatii intre dinfii laterali
dreapta/st6nga);
- pozilia limbii in degluti{ie (normal6 - deglutilie de tip adult sau somaticd, anormali: cu

interpunere

-.,

anterioard deglutilie infantilE sau viscerald, cu

dreapta/stinga);
impresiunile dinlilor pe limb6;
frenul lingual (normal, scurt).

5.4.2

Din anamnezds-a re{inut deja

, :.! ,
'

o
o
o
.
.'
o

.
-

Respirafia

dacd pacientul este un respirator nazal, oral,

Testul Gudin:
pensarea narinelor,
dacl perelli laterali igi revin rapid, pacientul executil inSpirul gi expirul pe nas,
dacd perelii laterali igi revin lent, pacientul executi inspirul gi expirul predominant pe gur6.
- Testul firigoarelor de vatd:
se {in cdteva firigoare de vati in dreptul narinelor gi se observi dacd se migci la inspir 9i
expir, ceea ce indicd o respiralie nazald.
- Testul oglinzii:
narine gi se apreciazd aljra de
' se aplica o oglindd rece sau un capac metalic lustruit rece sub
aburire formatd in dreptul fiecdrei narine,
ariile diferite de aburire in dreptul celor doud narine pot indica o obstruclie nazal6, pe partea
cu aria de aburire mai redusd

Fonalia

Articularea corectd a sunetelor.


Articularea sunetelor cu interpozilia limbii.
Sigmatism, rotacism etc.
5.4.4

o
o
o
o

mixt.

De la examenul facial s-a apreciat fanta labiald in repaus gi aspectul buzelor.


Funcfional se pot executa cdteva teste care sI indice prezentprespiratiei orale sau mixte:

5.4.3

o
r
r

interpunere lateralitr

Masticafia

Uni- sau bilaterald.


Lenegd sau rapid6.
Preferinli pentru alimente moi sau dure.

Tulburdri masticatorii sau de incizie a alimentelor date de lipsa unitililor masticatorii la


pacienlii cu ocluzii deschise (reducerea cdmpului masticator)
Blocaje ale migcdrii de circumducfie.

W*:

2l|

5.45
.
o
'

Fhnonmia

Afectarea fizimomiei este unul dintrre principlete motive pentnr care pacienarl ssiprczintii
latratalrmtrl ortodontic-

aspwttui fizionomic faciat Ei al dentiliei vizibile in vorbire gi la'srnis


renlionead deficienfete constahte. ,

se

: I

'

:,

5.4.6

ATM

Anamnezd: din nnarrme,zi s-a relinut dace pacientul ile af'|fize referitoarre la ATM
(trauamtisme in antecedente, dureri pnetragiene, dureri de cap foarte dese, $$tuatii /
luxa+ii).

Inspecfie:
t
- deschiderea maximn a grrii (ce$ mm; normalii sau limitatii);
- drumul de'deschidere maximn a,gudi fu linie dreapfie sau sacadati (in baionetii) /
"

.,'',dviatsaucudeyieridrcapta-stinga. ..,'.

Palpare:
cu indexul in con&rcul auditiv extern (CAE) gi policele Ffragiaq
se ryrtr;iazielrcrrsia condililor ATM: sime{ricd sau cu amplitudine mai mare rmilatrat
limimea excursiei condiliene/ laxitatea ligamentard aATM / sx$luxa{ii de condilAuscultafie:
-:' cf,acmente sau frrecitri in articrrla$e Ia deschiderca maximn-

s.4J
apreciaz*
Existenp sau nu a rmor interferenfe sau contac'te prcmafirre fin nigcarca de fochidere
terminah (rota$e ptrrE a condililor in articutaFe).
Existenga sau nu aunor interferenfe sau contacte premaene in migcarea de prropulsie.
Existenfa sau nu a lmor interferenle sau contacte premature irn migcarea de lateralitarc pe

Se

paitea activEExistenfa sau nu a lmor interferenfe sau bontacte premafirc


partea inactivd-

5.4-8

o
.

in migcarea de lateraliane pe

Teste fungtionale de propulsie sau retropulsie

TestuI finQional deprcpulsie:


Este indicat la pacienlii cu retrogna$e mandibularE-

Se comandi pacientului sd propulseze mandibula pdni la relagii neutrale la molari gi se


urmer$e daci:
- se normalizeazi aspectut general de profil sau nu,
- endobucal: ce procent din inocluzia sagitaH se reduce prin propulsia mandibulari gi ce
procnt trebuie desfiinpt prin palatinizarea incisivilor sryeriori.

W&urtipab

zr,..l

b- faail fimc{iwal &rfropulsie:

Fintii or progna{ie mandibularS- , . i'i: . , ' , r:''fi ',';,,:,i


Se conduce madibula pacienhrlui in refropulsie cu o mmevri asemnnEbreicelei

Este indicat ta

de

conducre in relalie centricSRezmltarele tesnilui pot fi:


negative - dacl mandibula nu poaie fi condusi in retropulsie (se inplnegte in prognaliile
nanaiUutare'adevirarc gi in pseudoprqgpatiilg p.rin retrognatie maxitrf" cele cu qcluzie
invers4 frontali gi cele prin angrqaje invqse frontale),
..
p4ial pozitiv - dac6 mandibula prery fi condusd parfial in rehopulsiep6n{ la intilnifea
oUrtu*l (se intilne$te i,n psudoprogoatiile mandibulare priq conducere cuspidianl
gi cele in cane coexis6 a$t modificlri tln4ionate, cit $i anatomice)',
pozitiv - d^6 mandibula poalg fi condusi in retropulsie, pQni la relalii neutrale (se
iffehe$te in pseudoprogna{iile nandibulare prin conducere ar-ticularn):

.,1

. .

*oi

H
.,

6"

,-., ,.

.:."
t:;'
-

EXAIVIINAREAPARACLIMCA

'
t
tt'

.f\

---: _,

.,:

: "'l; ;t;' l''

'1"

6.'l'HermlwMoDEr.uronDpsruDru

Modelele de shrdiu sg ob$.+"$rp6 aryrenhrea cnmprnilor dentomaxilare superior 9i


inferior- Pentnr a permite o examinarc de calitate a asestoxa:este necesari soclalea corectii in
ocluzie a modelelon
Pe modele se observii:

.
.
.

boltapalatinn (mdie adencS, ogftal4, daf,e);


forusul Flatin sau mandibulr (volum, plasare);
dezvolgrea tridinensionaH a arcadelor.

61.1
a.

Analizr arcedelor $ e bol$ prlatinc

Forma arcaddor:

Arcada superiotr*

form5normal*parabol4
forme patologicc

.
.
.
.
.
.

*\l'(ingt$farc la nivelul ftiontalilor),


.(!-(ingustare"lanivelulpremolarilc),
oU- (ingustare la nivelul rnolarilor),
*T\ff sau *W- (incisivii centrali meziopalarorota4i);
pentagon (*V"+ caninii in vestibulopozi{ie),
trapez (incisivii pe o linie dreaptii) etc-

ffi

Ondoasie

".,' t

o Arcadainferioard:
- formd normal6: semielipsd

forme patologice: trapez (incisiviipe o lj4ie {ieapti)

b.

Simetria

arcadelor

't

ft-''

fia=

etc.

.',,

.'

simefroscoape (fig. 32). Acestaa sunt dispozitivetffijiarente ce prezinti o gradalie identiCd cu cea
a hdrtiei milimenice, pennifind astfel mdsurargg$uqctelor omoloage depg cele doud hemiarcade.
Linia lor centrali se suprapune pegte liniile medieiriAft arcadelo: (pe model).
Linia meaianimaxtlari dste date de rat'A{I$edian sau de unirea intre mijlocut distanfei
dinhe cele doud rugr palatine, anterior, 9i miStocut distanfei dintre cele doui fovee palatine,
posterior. La arcada mandibulard se orienteazd $Sr_nediand dupd frenul limbii. Frenurile buzelor
superioard gi inferioarl nu sunt repere corecte, inbncdt pozilia lor poate fi deviati prin migrErile
dentare.

FiS.

32. Apreciercasimetrieittwtsvenale Si
sagitale a arcadelorcu aiutorul
s im et rcs c oPului ( din Fras s )

Simetia frzasvercaldurmdregte decelarea modificdrilor in

sens ffansversal ale arcadelor


dentare gi ale dinfilor individuali. Unndrind cele dou6 hemiarcade comparativ se pot evidenfia
devierile de linie interincisivi, apropierea sau distanfarea mai accentuatd a unei hemiarcade fa{i de
linia mediand sau poziliile individuale ale dinlilor omologi fa{i de linia median6.
Simetia ngikld evidenliazi migrdrile meziale sau distale ale dingilor omologi. Acestea se
citesc urmdrind liniile perpendiculare pe linia centald a simefroscopului.

c.

Transversala rafeu

- papili APT)

Atunci cend dintii ambelor hemiarcade au migrat simetric, acest fapt este mai greu de
cunatificat cu ajutorul'simefroscopului. Un ajutor in acest sens poate fi "hansversala rafeu - papil6"
(Raphe - Papillen - Transversale, RPT, determinatii de Schmuth), caxe stabileqte cd o
perpendiculari pe marginea posterioari a papilei refroincisive la locul de

tu&lrctuiprctie

3I

Schmuth).

pomre a pnmel percchi de rugr palatine hebuie sd taverseze caninii (cam in dreptul cuspizilo|
(fig. 33). Ahurci cdnd dintii migreazd mezial, aceasti tansversalE va tnece prin punctul de contact
canin-premolar I sau va fi plasati chiar pe'fa{a ocluzali a primului premolar.

d. Bolta palatinil

o
.
.
.
a
a

Bolta palatinI poate fiq


de adAncime medie;
adiincd;
ogivali (foarte ad6nc6, in Q);
plattr.

Torusul maxilar sau mandibular poate fi:


prezent / absent;
ptu*t in l/3 anterioard, medie sau posteriolta u bollii, respectiv la nivelul premolarilor
inferiori.

G. Ilezvoltarea tridimensionali

a arcadelor

Pentru a aprecia dacd arcadele dentare au o dezvoltare normald" ele pot fi comparate cu
structurile viscerocraniului (prin intermediul indicilor arcad6-fafi) sau cu volumul dentar (indicii

arcadldinfi).

I)
.
o

Indicii arcadd-fald
compari dezvoltarea arcadelor alveolare cu dezvoltarea viscerocraniului;
pentru dezvoltarea transversald (a lergimii arcadelor alveolare):

Ekm-Ekm=

9L ZYS'ZYE

punctul cel mai lateral al crcstei zigornatoalveolare


molarilor de 6 ani;
Ekm - :km = ldrgimea maximd a arcadei alveolue;

unde: Ekm (ectomolare) -

in

dreptul

Wmtlc

t2

Zygon -

Zy$n:.lftgim

urmim:i a fttsi ;

pNntnrdezvolhreasagihlia.arcadei:

-,

", '-'.

i.

..,

I::

k.;Au=l1N;Au
.

unde:

...

.._.t ,'

Pr (Prosthion) = punchrl cel nrai anterior qi inferior de pe arcada alveolari superioar4

#:ff31

T**

Au:-.gdfoqimea hciaH (distanp d la:N la linia biaudculad nnsurafii pe linia

mdian4.

,,.;*,

2) Indicii 6cadb4in#
Indicii arcadedins = aprecierddezvoltirii arcadelorprinraportarealor la volumul dentar.
incisivn upedoarlMesura definitorie a volumului dener=

T*

a)

Mdsun definitoriea volumului dentar


.'

1-

Suma iacisird strryioaA =.surna diame,trelor maxine,meziodistale ale celor Pafitr


incisivi sryeriori prmannti Glimina nevoia de a misura tof dinfi rmei arcade)-

Poatevariainne23

Ei 35

demm:

- >35 mm= naadonlie=volumdentarcrescut)- incqulwui swne irckiveinofoalimitclornormdc, irrdicii de dezvoltoe aiacdelor


o
.

isipied ualabihbta.
Indicii ecadn - dinti au fost

denti$a

Pentru a prevedea
elaboraF pentnr
evolu,tia sihra$ilor clinice ei pot fi utilizali gi in denti$a mi$e' aproximSnd prczi$a dio$lm
sumionali cu cea atemptrariltr

Uculfreasaneiincisive-'

patm incisivi permanenfi, tnsuie tinr* nnt de


C{qd pearcadn nu srmtprezenfi to$
"ei
frptul ci intre diametrul meziodistal al incisivului central Ei al elui tafral exisi o
diferen$ de 1,5-2mm, pentnr aputea calcula lI$mea dintelui absent
Ilace omologul rmui dinte absent este prersnt pe ard5, se,poat aproxima suma
incisivi folosind v'aloarea omlogului gi pentru dintele absnt
ln iinla1iite in care-unul dinte incisivi prczinte nnisn dentuQmdinte cu volum mai
mic decdt al celorlalli; se intilneEte mai ftrecvent la incisivii latnali) sn gigantisrn
dcntofumdinte cu volum dentar mai mare decdt al celorlalS; se indlneEte mai frecvd
la incisivii centrali, de exemplu un incisiv bigeminat), valoata sa tnebuie corecturii fie
ca fiind valoarea omologului, fie adnugOnd, respectiv, sc5zend 2mm din valoarea
incisivului latral, respectiv central rcrmat in caz oonlrar, surna incisivi ar$ne cont de
o anomalie imlatide volum gi nu ar mai da o idicafe valabiE peirtnr rcshrl volumului
dentar.

2.

Suma

incisid inferioafi (-si- nu SId) -

incisivilor inferiori
Este

utiliza6pentnr:

suma diarnetnelor maxime meziodistale ale

Cqi$4c

lrcddprrctie

33

apreciereadis$ean,tehdentodentarc;;,;i;...

....,.,...,,.;r.!

ti j.-r., ,.,_,..,

i,,?,.,]-@qryincisiveqrperioapc6nd:aceast4ngpg?tefimnsrfraE,
, ...

li$m,ilor dinlilor sucesiooali

F,*pf

O" spriiin inainte de

,.,
:

enplia acesrora

, .J. Indicele lui Tronrzne perrnite sd calcul5m suma incisii,E superioar5 poml4d de la suma

:,

.. incisivd inferioarl Formula lui Tonn este:

Si;" = f, Si*o + k

, .:

. , .

unde K ae urmitmrele

mlori:
K=0,4penlru,Slx<222mmK = O5 pentru SLc htre 223 gi 2S,I llrnr,
K = 0,6 pentru SIir > 283 mrn

Astlet {upI TonrJickel'urmiinmelor sumb iniisive inferioare le corespmd urmltoarele


:) i''I
,.!'i"
':l
'surireincisirte'supericlae(tatbhtD:' 't''
j,:

. . l.

'1'.",-.

"

'ebl.I CM@inrcsnaMsird
SI maxilar

infaioad

SI rnandibular

l,:..! ZAJ

28,0
29,4',t

f: ztqs

r.

30,0 ''

" ,.8.e

31,0.*

329;

23,ffi

33,0

244

y,fi,

?5,15

35$

:257

Indicele Bolron compard ld,unile meziodistale ale grupului celor gase dinli frontali
inferiori cu cei superiori qi ale grupuloi olg 12 din$ inferiori cu cei superiori.

I,

o6 inr
= 76%
t,rp
46

612 inf
@

12 sup

:91

.39a

Dace H$mile meziodistale ale dingilor superiori qi inferiori nu sunt propor,tionale, nu existii
posibilitatea installrii tmei ocluzii corecte cu o interdiga$e btrnL De aceea in
cazni se
recomandl reducerea substan$ excedentare prin glefuiri aproximale sau mffrea substan,tei dentae
deficitae prin reconfurarea coronarl cu tehnicd addvL

ffie

34

:.

b) Iadicii de dezvoltare aansvercald ai arcadelor


upo!9f..$ll|111
\-_--- . lui Pon0
(lltzYutyilY tansvenali
-- (in{icii
lr9rP.twleat!'ai arcadelor
de dearoltare
n(ugu
Indicii oc
. 1, itt';o* pr"*oiuril* (pentnr regiunea anterioari a arcadei) si in
transversala
"
(pentn, zona posterioara a arcadei).
molarilor de gase
r*7e,sit"'" *toiooe o ocdci se noteazr
psteioad a arcadei se notea{ ou l}f
premolar), iar dianetrut ttwsvercal poiiriiio" tfugimea
(indicele molar).
se
Acegti indici reprezintii valorile reale sau m6surate ale arcadelor 9i
urm[toarele puncte dentare (fig. 3a):

r*.d;
*i
";;;#";;-ffi:;;;";r:;;

IP

""I-q'155

(maxilar): in6e cen6ul fosetelorocluzale ale premolarilor

1;

creslelor marginale ale


ip (mandibular): intne punctele cele mai vestibulare de contact ale
premolarilor I 9i 2 inferiori;
(ma$lar): inEe cent-qt rosetetor ocluzale ale molarilor 1;

IM
,
im (mandibulurl,

in#

Jffi ;- ;dp#r&"*i*[ui,rT
I '"gltll1 I{T:irJT:
,*pi"if"t AJt"vestibulari la molarii de Suse ani ce prezintl di:ar
patmcusPizi).

@adezvoltdriiastcdelor.
nutsverr;de

fac inpuncte corcspotrdcnte in ocluzie, deci purrcte care


o"t*ii normale se int$lnesc in momentul intercuspidlrii maxime' dentar,
.
in condiliile
acst
pentnr a aprecia dac6 deanoltarpa arcadelor este concordanttr cu volumul
cI
vedere
in
r.r"tirc teoretice, calculate in funcfie de suma incisivI. f'vdnd
distanfe ,"
pentru ambele maxilare, .El pntnt
punctele sunt corespooo.nt., se utilizeaz6 aceleagi brmule
Se poate observa

*ri
**pJru

ci misuritorile

se

Cdaikttnrdtitred;

35

anterioar6 gi una pentru partea posterioard. Valorile teoretice pentnr IP gi


,iipoartele detemrinate de Pont, care sunturmitoarele:

=199tt* r,
&8080

IM =i*-1f{57

1@
80

/p -

n +!

IM

se

oblin dup6

Din confruntarea valorilor reale, m6surate cu cele teoretice, calculate, se pot hage concluzii
referitoare la dezvoltarea insuficient6 (tngustare) sau excesivi (ldrgile) a arcadelor.

i.

c)

Indicii de dezvoltare sagitald ai arcadelor:

Indicii de dezvoltare sagialS ai arcadelor se noteazd cu LP (/p) pentru luagimea anterioafi


gi LM (lm) pennt tungimea posterioad.
M6surdtorile se efectueazd inhe urmltoarele puncte:

LP:
lp:
LM:

intre incizale superior gi diametnrl hansversal anterior @);


intre incizale inferior gi diametnrl tansversal anterior (IP);
intre incizale superior gi o linie tangenti la fala meziald a molarului
de 6 ani situat cel mai distal (pentu a preveni erorile de misurare datorate
unui molar migrat mai mezial prin pierderea precoce a integrftnfii zonei de

lm:

intre incizale inferior gi o linie tangenti lafalamezialda molarului


de 6 ani situat cel mai distal.
DupS cum se observE gi in fig. 35, aceste puncte omonime inte care se fac misurdtorile
sagitale ale arcadelor sunt decalate in sens sagital. inne punctele incizale superior qi inferior, cdt gi
inne felele msziale ale molarilor de 6 ani superiori gi inferiori existi decalaje de cdte 2 mm.
Singurele repere care corespund sunt diamehele transversale anterioare superior gi inferior. Din
aceastd cauzdo formulele teoretice vor fi corectate pentru arcada inferioard anterior cu 2 mm in
minus (diferenfa sagiali dinfte punctele incizale) gi posterior cu 4 mm'in minus (diferenfa sagitald
dintre punctele incizale gi decalajul felelor meziale ale molarilor de 6 ani).
Formulele de calcul sunt:

W =VzP = 5/rSI

lP=LP-2mm
LM = 0,83 x 51=

5/u

lm = LM -4mm

SI

,Atoclan[ie
3tt

dentare smt
CnryamanA vabrile misrrde cu gele calculare se poate
deficitare (sctot6c)'
dezrrolgte in exces din pmct de vedere sagital (dwtcite) sau sunt

ry

ef ""qq"

LP
LM

d) Apecrry' vertiaE

devolffirii sagiale

acdelor'

arcadelor

de qry-fig""l
Aprecierea vertical[ a arcadelor ia irn colsi{era5e supra- ry-infapoa$ile
i" s"nr sagital w apreciazi variafite de la
sau latera! cae modiEci curbele normale de ocluzie.
ate acestora Ele se qrecia'drapor6nd
curbele sagitale de ocluzie Ei pot n accerln iti sau +latili1i
(fig- 36').
planut oclizat al fiecerei a*ade fa6 de un plan sizontal

Irms _rt
E
{m
eprwlna U"ater;; amdelor in pln vatial-

6.12

Reta$ile de ocluzie

spaFale eminitite in
in scop didactic, ocluzia dntri s6ice se ,ntalizezfi in cele uei planrri
necesari surdierea rapoartelor de
subcapitolul 5,1.r. pentnr aprecierea ocluziei statice nu este
arrecierea raportetor de ocluzie doar la
ocluzie Ia nivelul fiecerui dinte in ptrte, ci este zuficientii
la
. R4oartele considerate regrwfffitive sunt cele ds
nivelul citorva Eit5s dentarc
(I).
nivelul molarilor d" #* ani 61,1;, a caninilor (C) St a incisivilor

i&

37

Ce&|rc*iPt**r
A\rfod in vedere cn mandibuta
inmOiUlr fa[ &.ce'{ maxilar.

esfie

osrl mobil, se ryeciazn incotdeauna pozi$a reperulut

& inplanulsagitak
Angle, drpi ortodonnrl arrerican E.H. Angle care l-a
M: raportul rnolar, denumit Si cheia lui (frg-37):
&finit,

este constiuit din urmitoarete rcpere

W8
ll

rl-

Fig; 37

Rapt Mfrd k mhr| anini

Si

ircisiui

fra

plnul sgihl

o linie ce trece prin primul (cel mai meial) $ant de pe fr{a vestibular5 a molarului
I permanentinfsioq
- o linie e trir@ pdn v6rfrrl cuspidului rreziovestibtrlar al molarului 1 permanent
superior.
Variantele de raport octrzal intiilnite sunc
o rytneund:ttrnd cele doui linii suntunain prehmgirea celeilalte (frg.37),
(r raport disatize, cand rcperut inferior se afli mai dishl (mai irnapoi) decit cel
superior(fig.38 9i 39),
. rapqt mezidiza: cfod rqenrl inferior se afli mai rrrc:7i41 (mai inainte) docit cel

sryerior(fig a0Eial)-

dffid
Fig

3&

dituIiat k mtui @iai fi irchnk


neiale la ircisiui fia plnal egial

Rryt

(di*Iina frnntiaA

frn

figw{

*hr@afrid&omire
hffifrn@n,&oE{w&prwfu
w-7nm)

Fig.39.

furdistdizaano

imew*w;ae, olndwe

& pmaalow- 35 nm la

nlniSi-qini

Ortodoalig

38

^l

A.

A,i

ffi!.
i-T-:l
iq

Fig.

:l

40. Rqot mezializd lamolari, canini


si ocluzie invenl fionald cu inocluzie
sagiald negativil ( mezialianea
schematiatil in frgat{ se denumeste ca
frind de o uniate denhtd infreagd de o
ldsime de premolar sau

Fig.

41. Raport mezializat cu o iumdbte


de uniatq oiumdnte dePemolar
sau

3,5 mm la molari gi canini.

- 7 mm).

lnainte de erup1ia molanrlui de gase ani, ocluzia in plan sagital in partea posterioari a
arcadelor se apreciaza-cu ajutorul "pl.owlui postlacteal", care este determinat de felele distale ale
molarilor 2 temporari rg. A).

bas
a
b

c
d

FiS. aZ. Planul postlacteal. a: fu linie drcaptd; b: in freaptd meziald;


c: in teaptt mezializatd; d: in deaptii disalizatd.

Variantele normale db raport ocluzal sunt:


"planul postlacteal in linie drcaptd' (fig. 42a), atunci cdnd reperul inferior (fa1a distaE a
molarului 2 temporar inferior) se afl6 in prelungirea reperului superior (fa1a distald a molarului
2 temporar superior), sau
"planul postlacteal fu freapE mezialil' (fig. 42b), atunci cind reperul inferior se afld cu
2 mm mai mezial decat reperul superior, iar reperele la canini gi incisivi in plan
sagttal sunt gi ele neutale.
ExistenSa a doud uariante normale se datorcgte morfologiei diferite pe carc o pate avea
molmtl2 inferior,ce poate prezentafie patru cuspizi 9i o dimensiune meziodistali asem[ndtoare cu
molanrl 2 temporar superior (plan postlacteal in treapti mezial6), fie cinci cuspizi 9i o dimensiune
meziodistala mai mare, morfologie aseminitoare molanrlui I inferior definitiv (plan postlacteal in
linie dreapt5).
Variantele patologice sunfi

**i*tlln

Cda*lrrfipab

39

- Dace mzializarca este rfiai marc de 2 mm sau se asociazi cu unul sau mai multe rcper
mzializat la csnini gilsau incisivi, raportuJ de ocluzie este considerat patologic ai se denumegte
"plnpelel frn aap6 meialiatif: (fig.42c),
:
- Plasarca mai distaF a reperului' inferior estq gi ea. patologici ti Se numegte upln

rctlactal frn aap6 disbliad'

C:

(fig,, 42d).

raportul canin este constituit din urmdtoarele rcpere:


o linie e tece prin v6rfrrl cuspidului caninului inferior
o,linie ce trece prin punctul de unir a incisirnrlui lateral gi al caninului superior
(dacn unul dintne cei doi di4i lipseEte sau a{ o pozitre anormali, se poate folosi ca
reper nurnai fap corespunzEtoare a celuilalt dinte).
Vriantele de raport ocfuzal lntilnite sunfi
raport rcutml: c6rid cele doun finii sunt una ?n prelungirea celeilalte (vezi fig. 36),
raport distali.zq: cend rceerul inferior se afl6 mai distal (mai inapoi) decit cel
superior(vezi fig. 38

.
'.

9i39),,,

suPerior (vezi fig.210 9i 4l).

I:

raportul irrcisiv este constituit de contactul intre muchiile incizale ale incisivilor inferiori 9i
feple palatinale ale incisivilor superiori (supracingular).
Variantele de raport ocluzal tntAlnite sunt
raport neutrul: cind existi contact (vezi fig. 37),
inocluab ngiald (overjet): cdnd intne m'rchiile incizale ale incisivilor inferiori gi
feiele palatinale ale incisivilor superiori existii un spaliu (fig. 38),
cap tn cq - e,And muchiile incizale inferioare gi superioare se afl6 in acelaqi plan

.
.
.

fr,ontal (fig.43),
ugrcryi inven frcntah cind un incisiv inferior depigegte c[fre anterior incisivul
superior (fig.44),

$
Fig. 43.

Rqon cq la cq frcntal (ocluzie


labidon& normald Ia adult dacd

ccleldtc Eperc tn pln sagitd sunt


rcmale, ptologicd fu Petioada de
crEftene sau asociatd cu npoafie
mezialiate la caain gi/uu molar).

Fig.44. Ocluzie invasd fronbld


cu

contcl

@tc

10

:::
3.

''i'i't"

:'

rl

a'

'a

'i\ . , j\

JjiJl

'.'

:,'3;,:. .

;:dltzie inua# frontuEt cend"to$ incisirfii inferftiii ' bblud"iil' f4a *ihdiiivilt
srperiori. Qcluzia inversd fr,ontath'poate fi cu contac* ffig a3).
Tl-'cu's@{iti,'iie
inocluzie'safitatI negati*'1vui fig.

40). .t''

',

i'

b' in planul trans'ersal


p. ., :
M: in mod ntrmal, molarii superiori,circumscriu mlarii inferiod gq,.g1osirea

..

cuspidului
vestibular, iar,curyizii molailor infqiod ochd cu.Eangrile meiodisalE ale molarilor srryeriori
(fig. aD, Acesta oonstiurie raportul ncfiml- El nu.se aplrciuidoar la nivelul molarilor de qase ani,
ci in intreaga zoni laterald panl in regiunea caninului.

t.

Fig.45

tr

Ocluzienanhaldinpln

,,

)"

Variantelepatologi.cesuntj" '
o rcluzie lingntia{(fig- a6): cand dinlii latrali inferioti oclud mai mdial
.

(mai
rnai
lingpal,
inauntu) decet San,trl meziodistal al lareralilor srye1io4 iar acegtia la
rendul lorfr circumscriu pe ei inferiori cu rnai mult decittm qspid;
(fig. 47): cAffi cuspizii vestioulari ai late,ralilor inferiori se afli
oclazic cq la
mai vestibular ajt'ngf,nd sI ocludi pe cuspizii vestibulari superiori;

Fig-46. Ocluie

lingnlide

fig47.Oduie

qlaq.

FiS- 48-

'

Angmuj ilal.er;;
Elrzie ima$

bazE

CdA&Ur*itre

.
.

4I

angrcna! inven (fig.48): cf,nd cuspidul vesibula al unui dinte lateFil'foferiqocldde rnai
: ..v.Slrl4r,dece! clspizii v,estibulari gi corcppon@{ilor,sei ryP*gq;, , ,
!.,- . :- ,- , rcIuzie inuerfi lataa6(fre aS): paad,curyizii.vgstribulai ai dinfilor laterati inferiori oclud
mai vestibular decf,t cuspizii vestibulari ai coresponden$lor lor srryeriori

"

,.rErcSrf .qanin se constiurie ahrnci cind cqspidul caninnlui inferior oclude pe ap pal4n{e
a lateralului $ caninului srryerior.
.,, ,, ,, Valiantele pfologice sunt
l:. r. , :r ..
. sp{iu,de inocluzie aansversafr cand existii un spa{iu inrre vffirl cuspidului caninului
inferior gi fefele palatinale ale corespondenflor stperiori;
cq Iil cq: &nd c-uspi&rl caninului inferior se afli mai veshlbular decdt norrnal, fiind in
pnetungirea cuspidului vestibular sau al inuchiei incizale superimre;
mgrcn4j inven: cend caninul inferiof depSgegte citre vestibular arcada zuperioar5-

Cz,

_,

raportrl incisiv este constihrit de celetdo,ir{rlinii interincisive ale celor doui maxilare.
Variantele de raport ocluzal indlnite
tfg.. 49 9i 50):

"*|,

Fig. 49. Linia intaincisiud

infsiwn

tryaltneund.

,
:

raport rcutrd {fig- 49): . cand finiile

prelungirca celeilalte;
devieri Ia drcqa san Ia stfutga

Fig;.JQ- l-inia interincisive infsioart

diane

deuiatikdapbfaSdeca

mplmZ

(respectiv interincisive) sunt una in

a liniei nediane (interincisive) inferioare fr{n de cea

srryeriodn(fig50).

in mod normal, liniile interincisive trebuie sd coincidi cu i;r,iite mediane ale rnaxilarelorLinia mediani a maxilanrlui nryaior se traseazl infre qiilocul perechii a doua de rugi palatine 9i
spina nazalS posterioari sau mijlocul dintre cele dqri fovee palatine. Linia mediani mandibulari se
t q"are in fiincfe de ftenul limbii Liniile mediane nu pot fi duse prin raportarea frtt6 de fint{
buzelor sau de papila interincisivl, intrucit aceste strttcfitri rrrrgren?A odali * dioFU nefiind
rep'rezentative pentru medianele maxilarelor
Deoarece liniile interincisive pot fi deviate frF de medianele maxilarelor (datoritii unei
migriri dentarc), trrebuie verificarii corespondenp acestora qi corecta6 aprecierea ruultatului
corespunzltor.

Onodoalie

42

c.

M:

in ptanut Yertical:
in zona laterali tnebuie sd existe contrctintre cuspizi gi fosetele ocluzale corespondente.
Lipsa contactului cu aparilia unui spatiu se numege ocluzie derchid latenld.

C|:

in zona frontali existi un raport normal de acoperire a dinlilor inferiori de cite dinfli
superiori cu 2-3 Erm sau 1/3 din fudlfuea fronalilor inferiori {frg. 5l). Acest raport se nume$te

ocluzie psalidodontii (este combinatii cu o relatie sagitali nonnali). La adulti mai poate fi acceptati
ca normald gi ocluzia labiodonti (vezi fig.43), in care dinfii frontali inferiori gi superiori au co,ntact
cap la cap. Pentru copii, acest tip de ocluzie este patologici, deoarece mandibula igi continutr
cregterea mai tSrziu decit maxilanrl gi arputea ap5reaulterior o ocluzie inversi ftonaltr.

FiS. 51. Suptaanperfuq normalil de 18 sau 2'3mm


(ocluzie pnliddontd - incisivii superiori

f?lfll,
iar incisiuii inferiori iau conhct cu
pla tinali a fioa alilor superiori

"

fap

supruingulu).
Variantele de raport patologic sunt:
suprrcoperirca incisivd mai mare de ll3 (ovefuite - frg.52,53), care genereazd un raport de
ocluzie adilncii. Ocluzia ad6ncd poate avea doud forme clinice in funct'e de inclinarea
incisivilor superiori :
Dace ace$tia sunt inclinafi cihe vestibular mai mult decit normal (ungbiul lor face cu
perpendiculara la planul de ocluzie un unghi mai mare de 12 - 15o), ocluzia adfind re
numegte "fu acoprig"(fig. 52).
Daci incisivii superiori au o inclinare normald sau,mai micd (retodenfie, palatoinclinalie),
ocluzia adiincd este "acoperi6"(fig. 53);
spapul de inocluzie ven:cate(fig. 54), care genereazd o relatie de oclua'e deschisd. Pentm a
.descrie in mod corect ocluzia deschisi" fiebuie menfionate dimensiunea verticald maximi a
acesteia gi dimensiunea sa orizontald (este cuprinsi inne primele unitlfi dentare in contacq care

delimiteazi spaliul de inocluzie vertical6).

Caiet de lucdri

pnctice

43

Fig. 52. Supncoperfuea incisivd

maimarc de 1/3

Fig. 53. Supnmperirca incisivd


maimarc de I/3 (oveftite):

(ovefiite): rclapie de
ocluzie adAncl "in

rclaSie de ocluzie adilncd


"a@12eri6o.

acoperign.

Fig. 54.

6.2

Spliu de inocluzie vertiald,


rclaliededuzied*chise

ExIueirUL RADIoLoGIC

Examenul radiologic este obligatoriu pentru stabilirea unui diagnostic ai elaborarea unui
plan de tratament conect.
in mod uzual sunt necesare:
ortopantomograma(OPG);
teleradiografia de profil (TeleRx. profil);
Rx. mAinii (pentru copii gi adolescenfi).
ln mod special mai pot fi cerute:
radiografii (Rx.) retroalveolare;
Rx. in incidenfi Ctark (disto- sau mezioexcentricd);
Rx.cu film mugcat;
Rx. antero-posterioari de craniu;

.
.

tomografiecomputeizati;
RMN.

Wtle

11

OFG dn indica+ii rcferitoare la:


- d +, poziFe' ralnrt cu
mugurii dentari enaoosoli (prezentr / absntr" dinti supranunTarr
:
cetelatte formafirmi dentare' stadiu de dezvoltare);

. poziFarddicinilordioslot;
o resorbfi radiculare;
. podt; dtimilor dintr faF de structurile osoase distale (ramul'ascendent
.
o
o
o
o
.
.
o
o
o
.
o

mandibular'

urberozitatea maxilar6);
incluzii dentarc;
anomalii coroft11e sau radiculare dentare (exemplu: dilacerarea);
etc');
prezenta unor formaliuni patologice intraosoase (chistrui' odontoame

structuraosoas{
aspectul canalului mandibulaq
aspectul condililorATM 9i al spaliului articulaq
aspectul sinusurilor gi raportul lor cu radnci{le dentare

TeleRr de profil dn indica,Li referitoare la


pozi$a srgctuilor osoase una fafi de cealalti gi pnn raportare labazacranian4

labazacranian4
angulasa stnrcturilor osoase una faln de'cealaltii $i nrin raportare
mnrimea stnrcfirrilor osoase' cornparaf;a cu celelalte stnrchri osoase;
osoase;
pozilra structurilor dentare rma fa{i de cealalti gi prin raportare la sftucturile
la stnrcturile osoase'
angulagia stnrcturilor dentare una fa{i de cealafte qnrin raPortarc
punctele utilizafe la interpretarea teleradiografiei sunt
-:-"pnt*
ujtiliztaza
ce
teleradiografice
analizn
de
foartg
numir
un
existi
lntnrcat
anterior (rg. s1
prelua o metodi de
prmcte antropometrice definite diferit, es19 ;lxsar ca inainte de a
a punctelor antropometrice utilizate de
interprretare sd se studieze exact modalitarca de stabilirea
acea metodS-

punctele

-"*

ft1-

55-

T rwoea

owc Si ale
mwuPuaeJor

conturuilor

Eannilumoi

an

pe ulerdiogrfiadc Pnfl@A

laobst).

(tt a.t .4[ran PHettuc

Interpretarea teleradiografiei se poate frce Ei prin analizi computffizatil Acastii metodd


are avantqiul & a putea shrdia rm numlr mult mai rure de prmcte (fig- 56)-

r(
,'t_
)"
rg

?1

Fig" 56.

,;ffiffiLffi#

Patu Pehwaru aryutaiztd

(dinMfrt).
Vom prezent:_in continuare citeva dinke cele mai impgrtante linii gi ungbruri utilizate de
majoritatea arralizelor teleradiografi ce:
Liniile corespunzitoare planurilor orizontale (fig- 5Q:
,Se - /V: coreqrundebazeianterioare a craniutui (Planumul) gi repr.ezintii stnrctura de referinli a
celorlalte stnrcturi osoase.
g.nzontala
de la Frankfirrt plan constnrit intrre Po $i O - plan de orientare al capului 9i
OF:
teleradiografiei.
Bqamu,iloului: SpNA - SPNP.
Planul de achuie.
Baamandibular*, Gn - Go.

Fig. 57.

Plmuile orkontdc

faide

(din Jaabsen)-

Alte linii utile in interpretarea teleradiografici:


N-A, N-8, mul incisivului supennl mul inckivului inferion

Otodonlie

,16

Ungbiilri utilizate in arializa teleradiograficE:


S/VA - expriml pozilionarea mai anterioari sau mai posterioard a maxilarului fafn de baza
craniului; valori normale 82" x,2" (fig. 58 A).
SNB - exprimtr pozi{ionarea mai anterioard sau mai posterioard a mandibulei fa}e de baza
craniului; valori normale 80o * 2 (frg.58 B qi 59).
ANB - exprimi pozilionarea mai anterioard sau mai posterioard a mandibulei fa{6 de maxilar;
valori normale 2" *2" (fig. 58 C gi 60).
Unghiul bq,elor (inhe baza maxilanrlui gi baza mandibulei) exprimi divergenla sau
convergenfa acestora; valori normale 20" -25".
Ilnghiul inteincizal (intre axul incisiwlui superior gi cel al incisivului inferior) - exprimi
pozifia reciproci a incisivilor superiori gi inferiori; valori normale 130" - 135".

Fig.58. Unghiul SNA dn indicalii rcferitoarc


la poziSia maxilanlui superior falil
de bq.acmiului. A: maxilar
ortognd; B: muilarprcgnat; C:
mmilar rctrugna (din Jrcobsen).

Fig 59. Unghiul SNB ddindicalii rcferitoare


lapoziSia mandibulei fald de baa
cnaiului. A: mandibuld ortognatd;
B: mandibuldprognatd; C: mandibuld rcfrognatd (din lacobsen).

ttnghiul ANB dd indicaSii rcferitoarc la deoalajul ngial frnde baza maxilarului gi a


mudibulei. A: unghiul SNA; B: unghiul SNB; C: difentp SNA-SNB:ANB (dinlacobsen).

C.ia

de

lrcdriprctice

47

Valorile enunfate sunt valorile considerate nonnale pentru adulfi. La copii aceste valori
pot fi diferite, ele modificdndu-se odati cu cregterea normald prepubertarl gi pubertari.
Astfel, unghiul ANB scade de la 4" la 2" intre 7 gi 14 ani datoriti cregterii unghiului
SNB. Acest lucru este corelat facial cu un prqfil mai convex la 7 ani decit la 14 ani. in mod
similar apar modificdri gi la nivelul unghiului mandibular, al unghiului bazelor, al unghiului
interincisiv, datordndu-se in principal unei cregteri mai accentuate la nivel mandibular decdt
maxilar, cu reducerea decalajului.
Este important de precizat cd aceste valori sunt orientative, ele'avdnd importanfi numai
corelate cu examenul facial gi endobucal. Datoritl variabilitifii individuale, putem gisi, de
exemplu, pacienfi cu o ocluzie gi funcfionalitate perfectii, dar avind stnrcturi faciale foarte
diferite, cu valori cefalomekice deviate de la media acceptat6 (fig. 61, 62,63 gi 64).

Fig. 61. Relalii ocluale gi intefiazale


no rm ale tnt r- un tip u f ac i al

ortognd (din Jrcobsen).

Fig. 63. Relalii ocluzale


no rm

fi interbaale
frc ial

ale tntr- un tipu

prugnd (din

Jacobsen).

Fig. 62, Relalii duzale gi intefiaale


norm

de tntr-un tipar frcial

rctmgnat (din Jacobsen).

Fig. 64. RelaSii ocluzale gi inteftazale


no rm de int r- un tipar frc ial
rccentuat prcgnA (din
Jrcobsen).

i{.,:l

On&n$e

/r8

Rx. de craniu in:incidenf! anfero-trlostcrioari (frg- 67)


stabilirea

asimetriilor.

,...

,,

r.'

se

utilizeazi ma!,ales lrcntru:

.::j

Fig.

67. Digitizarea pwtctelor pe o teletdio'


gnfi e in inciden ld antewPErioafi
Uin hofftl):

;i.

.
o

Rx. a m$inii este utilizatE pentnr:


preciz:iravdrstei osoase 9i concordanfa cu cea cronologice;
anticiparea vdrfului de cregtere gi a pubertdfii pentru a stabili dacd mai poate fi influenfatd in
mod eficient cregte,rea bazelor osoase sau nu:
- virsta osoasd se stabilegte dupd numirul, mlrimea qi gradul de diferen$ere al oaselor
pumnului, repectiv dupn gradul de osificare la nivelul epifizelor gi al diafizelor;
- Rx. este indicati in jurul vdrstei de 10 ani qi jumitaie la fete gi 12 ani gi jumitate la
baiefi;
- stadiile (fig. 65) gi semnificagia lor (fig. 66):
. PPz - falanga proximald a indexului (epifiza cu aceeagi grosime ca gi diafiza).
. MP3- falanga mijlocie a degetului nrijlociu (epifiza cu aceea$i grosime ca 9i diafiza).
. Sesamoid (S) - osificarea sesamoidului ulnar (: perioada de creEtere intensivd este

.
.
.
.

*r

iminenti).
MPr cal)

- falanga mijlocie

a degetului mijlociu (qifiza incapsuleazl diaftza

perioada de creqtere intensivd).


DP, unite - falanga distali a degetului mijlociu este osificati complet (terminarea
cregterii pubertare).
PPr unite - falanga proximali a degetului mijlociu este osificati complet (creqterea
este aproape terminati).
Radius rlnit (R) - fisura epifizald a radiusului este osificatii (cregterea qste incheiatl).

WdcIstfrp*ie

49

lf Flcal
t t
F1 -Y

<)

al

PP;-

c)

(,
0
ct

Varsta (an|

FE- 65 Radiognfra nenii gi sadiile


de osifiare ale epifirelor Si
di{rzelor (din DuschNewnonL

Fig. 66- Diagmma czqterii rcrnatice Si

arapdapei

cu

stdiile

de

osificoeaoselormdnrt @inDatsch-Newrurn).

Rx. retroalveolarl dn indicafi referitoare la:


. aspectul structurilor radiculare dentare qi eventualele procese patologi;
,r aspectul crestelor marginale osoase gi al alveolei;
c rapor&l rXdicinilor dentare cu structurile din vecinitate;
. anomalii coronare sau radiculare dentare (exemplu: dilacerare).
Rx. retroalveolari poate reda cu precizie qi claritate mai mare aspectele dentare gi
peridentare vizibile pe OPG.

.
o

Rx. in incidenfi Ciark pre*izcazA:


poziSa mai vestibutard sau mai orall a unor stnrchrri endoosoase;
ajuti Ia alegerea cdii de acces in intervenliile chirurgicale.

.
.

Rx. cu film mugc*tprecuraz[:


pozitia mai vestibulard sau mai orall a unor stmcfuri endoosoase;
ajutd la alegerea ciii de acces in intervenfiile chirurgicale.

Tomografia computet'az*ipoate da indica$i prelioase referitor la:


pozifia intraosoasd a unor gerureni dentari, a din$lor incluEi sau

o
o

patologice;
procese de anchilozi dsteodentarS;
morfologia viscerocraniului.

Rezonanfa magnetici nucleari :


pozitra componentelor ATM in timpul diverselor pozifii diagnostice

a unor

forma$rmi

Ortodonlie
sn

6.3

EXIUBM.IL FOTOSTATIC

din norml

examinarea exofacialS
completeazd gi precizeaz| aspectele relevate de la
frontald gi lateralS 9i a examenului endobucal'
Pentruaceastasuntnecesareoptfotografiialepacientului:
o trei fotografii faciale:
- una din normd frontalI'
- una din normd laterald qi
- una din normr frontal[ cu surasul (pentru a aprecia vizibilitatea dinlilor in suris);
. cinci fotografii endobucale:
- ocluzie frontald,
- ocluzie lateralI dreaPta,
- ocluzie 1ateral6 stdnga,

arcada suPerioar6,
arcada inferioari.

6.4

AIIB

EXAMENE COMPLEMENTARE NECESARE

ale intregului organism'


uneori, din patologia ApDM se pot b6nui anumite afecliuni
un specialist din domeniul interesat
situalii in care putem cerelxaminarea paiientului de cdtre
(de exemplu, endocrinolog).

7.

7.1

DIAGNOSTIC

DrncNosrlcur,

DUPA

$colr'a Aunnrc'l'NA

Una dintre cele mai


Anomaliile dentomaxilare pot fi clasificate dupi mai multe criterii.
Americane, descrisi la inceputul secolului de
uzuale qi ugoare clasificari este clasificarea $colii
in
,,p6rintele,, ortodonliei, E.H. Angle. nu totor.gte ca un criteriu debazdraportul de ocluzie statici
in aceasti clasificare AnDM pot
plan sagital de ra nivelur molarilor de gase ani (fig. 6g). Astfel,
apa(ine urmdtoarelor clase:
la nivelul cheii lui Angle (fig'69);
clasa I : toate A1DM ceprezintirapoarte neutrale

(fig' 68)'
AnDM ce prezinti rapoarte distalizate la nivelul cheii lui Angle
Clasa a II-a ptezintLdou6 diviziuni:
superiori (fig'
rapoarte distalizate asociate cu vestibuloinclinalia incisivilor

clasa a II-a: toate

IVl:

70);

IIIZ:

*i

rapoarte distalizate asociate cu palatoinclina{ia

incisivilor superiori (fig' 71);

Cda

de lucdri

clasa a

pnctice

51

III-a: toate AnDM

ce prezinti rapoarte menalizate la nivelul cheii lui Angle (fig.

72).

I-t
t-t

&
n
3

fl

f-'l
t

rrrl

n\

trt

f-r

ffi

Fig. 68. Anomaliile dentomaxilare de clasele I, II Si III euidenliate prin:


bazele maxilarelor gi 3, relaliile ocluzale (din Jacobsen).

1, taseul cefalometic; 2,

relalia

inte

Aceastd clasificare este foarte simp16, motiv penku care este clasificarea cu cea mai mare
rdspdndire pe glob. Ea nu reflecti insl mai amdnunfit tabloul clinic care alcituiegte anomalia.
Astfel, in Clasa I Angle. se pot inscrie, de exemplu, gi anodonfiile gi dinfii supranumerari. Din
aceasti cat;r;6" se recomandd completarea clasificlrii lui Angle prin utilizarea termenilor descriptivi
folosifi de clasificarea $colii gennane, care imparte AnDM in funcaie de etiologia acestora.

MIie

52

Fig.69.

CtuIAngle-

Fig. 7O-

Fig- 7 l - CIqa a II-a Anglc, divziwca 2

72 -

Drecxosrrcur,

DrrpA

{In).

FiS. T2-

CIm a IIqAngIc, diyiziwwa


uar)-

Qm

III-a Angle-

$coar.a GnnrulrrA (KANroRoWrcA Konmnus)

Asffel, AnDM se potincadrain:


- Gnrpa AnDM oe recurxlsc o trmsmitere predominant ercdibr*
o sindromul de prognatie mmdibtrkn,
o sindnomul de ochrzie adfoce acoperi6

- CrrupaAnDMcerecux)scoetiologiepeaominantprininfluenpfactmilordemdirr

e
o

sin&omildemmpresiure&maxilr,

sindromuldeocftrziedeschise
- Grupa AnDM 'mmo@uzale':
. transpoziti4 inchrzia" ringlrr-ia, diastema di"Fl srryranumerari efie.
- Grupa AnDM cu discrepante intre volumul mos gi volumul dentar: dizrmonia dentealveolarii
cu inghesuire sau spa$ere, Anf)M cauzate de pierderea prccoce a din$lor
din zona de
spnijin (canin, rnolar I, molar 2, temporari)-

EXEMPLE DE EXAMINARI CLInIICE

in

continuare vor
examinare al pacienfilor.

fi

urer;entatl citeva cazuri clinice ilustnative pentru

rdut

de

pacient cu anomali" 6"alepqrilari de Clasa f


,
Pacienarl T.T, sex masculin, de 15 ani, se prezinti in clinica noastri din considerente
fizionomice (frg.73-93), Pacientul rclateazJ' cI $ tatil siu a prezenbt acelagi tip de aranjare
dentari" dar neag[ orice altii afwlime. Penn h vdrsta de l0 ani, pacienarlui i s-au administrat
tablete de flu<r pentru profilaxia cariei.
La examenul facial din norml ftonhli se constatii pnsharea simetriei faciale (fig. 76.),
dar in sures se observi devierea marcalii a liniei interincisive inferioare c5tre &eapta (fig. 75.).
Fanta labiaH este vir$al5, cu un aspect normal al tegume,ntelor gi mucoaselor buzelor, dar etajul
inferior al fe{ei este mirit cu I cm (fi9.77.).
Din norml laterali (fig.74.), se constati un profil ugor conve)L cu Gnathion aflat pe
ptanul orbito-ftontal al lui Simon, tre4ta buzelor normali gi ung[iul mandibular in limite
normale (fig.78.).
I-a examenul func$onal gi al ATM nu se observd elemente patologice.
Endobucal se poate obsenra existenla unei dentifii prmannte firi molarii de minte
enrpS pe arcad6" dentilie se nu prezintii leziui odontale decit ocluzal la nivelul lui 26, 27,37 Ei
47 gi ocluzodistald la nivelul lui 16 (fig. 8G8a). I-eziunile odcntale ocluzale sunt corect tratate
prin obhrafii nefizionomice de amalgFm, dar obturagia lui 16 este neadaptatE ocluzal qi la pragul
gqgval, existind gi o leziune carioasi netratatii sub creasta marginaln meziald'- Ambii molari
unu srperiori prezin6 hrbersuli Carabetli, iar la nivelul unghiului tncizal distal al lui II se
observi o fafetii de abraziune generat[ de angrenajul invers cu 43. De asemenea" la nivelul
marginilorincizale gi ale cuspizilor se pot observa citeva zone de fluoroz[ dentar5Din punct de vedere al malpozi{iilor dentare, acestea srmt prezente in numir mare, cele
mai pregnante fiind la nivelul caninilor superior gi inferior din partea &eapt5" care se aflI
amindoi in ectopie vestibulari (meziovetibUloinftapoz[ie) cu lipsi total[ de spagiu $i la
nivelut caninilor din partea s6ngn existi un deficit de spalirq motiv pentru care se gisesc intr-o
vestibulopozilie. Ambele grupuri incisive sunt migrate in bloc cetre drapt4 astfel iasel liniile
interincisive srmt deviaie la dreapta cu aproximativ 3 mrn, fapt observat gi la examinarea
surisului pacientului
Picientul prwintii o igien[ foarte bun4 iar mucoasa bucali este de aspect normal flri

modificiri.
La examenul modelelor (fig. 85-88) se obsewd cd arcada superioari are o forme de
*V" in jumitatea drcapq fiind asimetricd atit transversal cit'gi
pentagon in jumitatea stenp $i
sagital, prin apropierea.mai marcati a hemiarcadei stingr de linia mediani gi migrarea mai
accentuatii a dinfilor de pe hemiarcada $angp cihe mezial. De altfel, se poate observa ci pe
ambele hemiarcade, dinFi laterali se afli in meziopozilie generatizatS" transversaln' rafeul
palatin trecend in partea dreaptii tangent la fala meziald a primului prernolar 9i in partea stenge
prin cuspidul lui 2.4. Papila retroincisivi este angulati la dreapta fap de rafeul median palatin cu
2ff datoriti migririlor incisivilor superiori.

54

Ortodontie

Arcada inferioari are forrni de trapez asimetric transversal gi sagital prin apropierea mai
mare a hemiarcadei stdngi fata de linia medianb gi meziopoziyamai accentuati a dinlilor de pe
l
hemiarcada st6ng6.
Bolta palatini are o addncime medie, iar torusul palatin este absent.
Suma incisivd este de 36 mm.
in concluzie, atdt arcada superioard, cdt gi arcada inferioari prezinti o ingustare gi o
scurtare predominant in zona anterioarS. Din punct de vedere vertical, arcadele sunt normal
dezvoltate.
La examenul ocluziei se observE ci pacientul prezintd rapoarte neufrale in planul sagital
la nivelul molarilor atdt pe dreapta, cdt gi pe st6nga gi la nivelul caninului din partea dreapti.
Reperul canin pe partea stAngd este mezializat cu 3mm, iar la nivelul incisivilor existi un raport
neutral cu excepfia lui 43, care se afl6 in angrenaj invers cu I I gi 12.
in plan ffansversal se pot observa rapoarte neutrale in zonele laterale gi la nivelul
incisivilor (liniile interincisive fiind .deviate cu acelagi numdr de mm fafa de medianele
maxilar-elor, care coincid deci gi ele), cu excepgia lui 43 aflat in angrenaj invers cu 12 gi 11.
ln plan vertical, se observd rapoarte neutrale atdt lateral, rat gi-frontal (acopifue de l/3
frontalE).
, La examinarea ortopantomografiei (fig. 79.), se observi ci mugurii molarilor de minte se
formeazd intr-un raport foartc apropiat de molarii de 12 ili, spatiile retromolare fiind
insuficiente pentru erupfia ulterioard a acestora. Datoriti poziliei ectopice a caninilor superiori,
riddcinile incisivilor laterali sunt angulate marcat cdtre mezial, apexurile lor proiectdndu-se
l6ngi cele ale cenfralilor. Elementele ambelor ATM au aspect normal, condilul prezentind o
cregtere in sus qi uqor inainte. Ramurile mandibulare proporfionale.
Pe teleradiografia de profil se observE un unghi SNA de 80o gi SNB de 76o, decalajul
bazelor (ANB) fiind de 4" (Tabelul I). Unghiul mandibular este de L26", iar divergenlabazelor
maxilarelor este de 36", ceea ce indicd un pacient hiperdivergent gi cu tendintd la rotafie
posterioard gi explic6 mdrirea etajului inferior al fefei. Din acestd cavz6, mijloacele terapeutice
utilizate vor ftebui sE evite orice egresiune dentari penffu a preveni agravarea acestei tris6turi
clinice.
Pe baza elementelor adunate in cadrul examindrii clinice gi paraclinice a pacientului se
poate stabili diagnosticul de AnDM de clasa I dupd $coala americand gi dizarmonie
dentoalveolard primard dupi $coala german6.
Planul de tratament trebuie sI ia in considerare faptul cd substanta dentarS este in exces,
ceea ce impune reducerea numericd dentard gi faptul ci nu se poate efectua o ldrgire a
substrafului osos, care ar duce la agravarea divergenfei bazelor maxilare. Din aceastd cauzd, s-a
decis extracfia primilor premolari gi aplicarea unui aparat fix pentru centrarea liniilor
interincisive gi alinierea caninilor pe arcadi.

55

Caiet de lucriri pracdce

Fig.

73. Aspect de fald

Fig. 74. A spectul profilului

al

Fig. 75. Aspectul zdnbetului

pacientului.

pacientului.

Fig. 77. Proporlia etajelor

Fi g. 7 9. O rto p antom

gr$ia paci entului.

feSei.

Fig.

78. PoziSia

puncnlui Gn fald de

Fig. 80. Aspectul ocluziei

de fa;d.

Ortodonlie

I
i
Fig

81.

Mqia

Wiaa.luj qectdc
saniprcfildcWtci

fre-92. Ocluzia

fig. 83- Aspectul orc4ei

Wienfrfuil6wctde
senipnfildeWt&
$engz

e'J
Flg-

modelilor- ocluzie de

M AsPecul

modelelar- Profrl de

partadmPtd-

frg.87 AsPeaul
modeklor-pmfilde
partasAnge

TabellAspectuttelerodiogrofuigiinterprdafeacefolometric4'
DHGNOSTIC DIFERENTIAL $I ANALIZE CLINICE
Paciene T.T.Yarsta l5ani Sex: M
cdalometrie

obiecfive

FiS.

M. AsPectul acdei
ir{eriooe-

Caiet de

lwriri

s7

practice

Miilociu

ANAIIZA
CRANIO-

FACIAI;

rud, t -2ff
ANB I"-5"

Cef.

Cod.

Dil.

5
15

25

o
8
3

Unehiul Z 7t -W"
Plan de ocluzie f - l:r:

2
3

sNB 7s-82"

15

0.04

g)0

t2

HFP.IIFA 0.65 -0.75


cranio
Ilificultate
- faciali

AnL

ANAIJZA

63

Mij.
TOlA,L

22.5

-4"8

4.E

05

Total:
Incongruenta erc. dent

SPATIULUI

l5

-15

Incongruenta arc. dent.


Cor. cef.
Tesuturi moi

C. Spee

I
I

-13

05

65

-39,E

Dif.dent.:

,f0,E

-l

Total:
Chsa n
Incongruente arc. denL
Post

Cregtere

Total:
Total dentar:

Dificultate cranio-faciali
Dificultate dentari
I}IF'I(IIII,TATE T()T

INDEX DE
DIFICTJLTATE

63
40.8
03,8

Index de dificultate sver: pste 100.

Fig. 89. Ocluzia de fali a


pacientului dupd tratamen L

Fig.9l. Aspectul ocluziei de


panea stingd dupi traanent-

Fig. 92. Aspectul arcatlei


dupd manent-

Fig. 90. Aspecail ocluziei din normd

latenld drcapd dupd aaanent-

Fig.93. Aspectul arcdei


i n ferioare dupd mtamen

t.

Caiet de lucr6ri practice

59

Fig.94. Aspect de fa|d al paciennlui.

Fig. 97. Simetria fepei.

Fig. I 00.

Fig. 95. Aspectul prcfilului


pacientului.

Fig.98. Propo4ia eajelor fe;ei.

nopantomogrc{ia pacientului.

Fig. 96. Aspectul zfunbetului

pacientului.

Fig. 99. Pozilia punctului Gn


Plmul Ofuito-frcntal.

faSd

Fig. 101. Aspectul ocluziei de fag.

de

Ortodmfie

60

Fig. 102. Oclazia,

aswc.tdc semiPrcftldc

fig.103.O&siaL
ospect dc semiPrcftl dc

frg.Ia7-Aspectul Fig' fi&'Aspecrul


modelelor- prcfil de
modetilor- pmfil de
PaItH$engA'
Paftadmqd-

*
fae
Tabel n Aqreed tcleradiogrofui
*d"I"tor- itttzi"

Aspeaul

pana s6ng4-

Ftadmp6.

frg- IM. Aspectul ocdci


supenav-

Ei

frg.

109-

Aspectul Pe model

aI arcadelordsfrcute.

interptetatea cefalom*icd-

DTAGNOSTTd DTFERENTHL $r ANALTZE CLTMCE

Cdalometrie

6'f +3

TMIA

59

T1}IA

2f r3

x2

IMPA

Etr T3

98
79
72
1

a"

SNA

E0"

SI{B
AI{B
Ao Bo
Plandeocluzie

2" +2
2lmm +2

10

r0"

63
t:2

7f rs

UnebiulZ
Buze suoerioari

Menton
H facialii posterioari
H facielii anterioari
RaDortut posterior/anterior

MI.&{L

vi
FHvI

12

45mm
65mm

43
54
0.79

0,69
20

t7
143
1,07

133

0s
8
8

11

123t2

t20

NL/tisL
MI./I\SL
Go

?a

Cef.

Miilociu

FMA
ANALIZA
CRANIO'

FACIAII.

22" -

2s

0
2

ANB 1". f
Unehiut Z 7t

-E0"
Plan de ocluzie tr - f2"

sNB 7y - 82"
IIFP-IIFA 0.65.0,75

Difi.

7
5
6
0.04

'tate cranio --feciali

Coef.

Dif.

0
30

l5
2
3
5

3fi)

14

l5
30

\2
101

Caiet de lucriri practice

Inconsruenta arc. denL

AtrL

ANALIZA

Cor.d.

15

-5

75

05

Tesuturi moi
Total:

SPATTULIn

Incongruente arc. dent.

Mij.

C. Snee

TOTAL

-l

I
I

-E5
+2

05

32

-x;5

Difdent.:

253

Total:
Clasa

Post

tr

Inconsruenta arc- dent


Cregtere
Total:
Total dentar:

INDEX DE
DIFICT'LTATE

l0l

Difi cultate craniefaciali

Dificultate dentari
DTFICTJLTATE TOTA

?SJ
261

Index de dificultate seyer: psfe 100.

Pacient cu anomalie de Clasa IUI cu ocluzie deschisi


Pacienta P.L., sex femini4 in virstl de 24 de ani, s-a prszent{.t la tratament atiit datoritii
aspectului fizionomic (fig. l lA-127), cit gi a imposibilitnfii de a tnciza alimentele din zona
frontald (fig. 115.). Pacienta este deranjati gi de retracfia parodontali aplrutii la nivelul caninilor
superiori (fig. 1lilll7r. De asemenea relateazi cd doarme cu gura deschisi qi ci are un istoric
de infeclii respiratorii repetate.
Examenul facial relevi o devierea a punctului Pogonion spre dreapta cu 2mrn, o hemifafn
sten$'mai bine reprezentatd (fig.112.). Etajele fefei sunt propor,tionale (fig.113.), dar fanta
labiall este inconstant deschisi in repaus, obsevdndu-se efortul pe care pacienta il executd
pentru a conhacta musculatura periorald la fiecare deglutifie.
Profilul este convex accentuat cu treapta buzelor accentuat[ gi ganful labiomentonier
gters, unghiul mandibular este normal, dar ramul orizontal mandibular are o oblicitate crescutf
prelungirea sa intersectand cutia craniandTestul Gudin relevi o respiralie mixti. La deschiderea ma:rimi a gurii apare o
laterodeviagie mandibularl dreapti, cu o excursie mai ampli a condilului de partea stingd a
ATM. In timpul deglutiliei, pacienta interpune atat limb4 cdt gi buza inferioard intre arcade in
zona frontald.
[,a examenul endobucal se observd c dentifie permanenti, cu molarii de minte in enrpfie,
cei superiori fiind intr-un stadiu ceva mai avansat eruptiv. Din 48 este vizibil numai un cuspid in
cavitatea bucal5Pacienta prezinti leziuni carioase ocluzale la nivelul molarilor de 6 gi
nni, tratate
corect prin obturagii de amalgam, cu excep$a obturagiei lui 17, la care pe OPG se poate observa
apariEia unei recidive de carie. La nivelul caninilor superiori qi inferiori se observi rehacfii
gingivale vestibulare marcatb, ridicina lui 23 fiind dezgolitd cu aproximativ 2,5 mm.
Malpoziliile dentare sunt numeroase, cantonate mai ales la nivelul dingilor frontali
speriori gi inferiori. Incisivii superiori sunt in infrapozigie, curba lor incizaln fiind inversatii gi
cu vizibilitate scdzuti in surf,s. Incisivii laterali superiori sunt in palatopozifie gi palatoinclinagie,'
pe cand caninii sunt in vestibulopozigii. in total, in zona frontali superioarl existii un deficit de
spaFu de aproximativ 12 rnm-

l)

Ortodonlie

La arcada inferioar6, incisivii sunt linguoinclina{i, rota{i gi aranja{i pe o linie dreapt6, iar
de
caninii sunt mezioinclina{i gi meziovestibulorota}i cu 45", respectiv 60", existAnd un deficit
de pentagon
spaliu de l0 mm. Pe modele (fig. 120-123) se observd o arcadi superioari in formd
prin
ce sctrileaza un o la nivelul hemiarcadei drepte la molarul 1, asimetricdatdt transversal,
migrarea.mai
apropierea mai mare a hemiarcadei drepte de linia mediand, cdt gi sagital prin
u...ntouta a dinfilor laterali de pe hemiarcada dreaptS. Existd o meziopozilie generalizatd
biiateral[ intruc6t transversala rafeu-papi16 trece la nivelul felelor ocluzale ale premolarilor.
Arcada inferioarS are formd de trapez, asimetricd transversal, prin distanfarea mai
accentuati a hemiarcadei drepte la nivelul molarilor 1, gi sagital, prin migrarea mai accentuatd
prezent'
c6tre mezial a dinlilor de pe hemiarcada stdngd. Bolta palatind este addncd, frrd torus
Ambele arcade.*iiog*trG qi scurtate qi prezinti o inversare a curbelorverticale de oclwie.
Examinarea ocluziei aratd exist"ttlu r'too. rapoarte distalizate cu 3,5 mm la molarul din
'la cel din stdnga (raport falsificat datoritd migrdrilor dentare), rapoarte
dreapta gi neutrale
qi o
mezializate cu lmm la ambii canini (rapoarte falsificate prin pozilia vicioasd a acestora)
inocluzie sagitald de 4 mm la nivelul centralilor gi angrenaje inverse la nivelul lateralilor.
qi a
i" p"fu" transversal existi o ocluzie inversd lateral[ la nivelul molarului unu
premolarului 2 pe partea dreapti gi o tendin{d la raport cap la cap in zona laterald stdngd,
inclusiv la nivelul caninilor. La nivelul incisivilor se observi o deviere la dreapta a liniei
interincisive inferioare cu 2 mm, deviere ce se regdseqte qi la nivelul medianelor maxilarelor'
intrucdt liniile interincisive coincid cu cele mediane.
in plan vertical se cbservd un spa{iu de inocluzie verticald ce se intinde pe orizontalS
frind de 5
intre unitdiile masticatorii rcalizatede primii premolari, dimensiunea verticalS maximd
mm pe linia medianS. Astfel raporful ocluzal frontal in plan vertical este unul de ocluzie
deschisi frontald.
la
OpG (fig.111.) relevdpoziliamolarilor de minte, care au spaliu redus pentru erupfie
de
poate
observa
mandibuld gi'radacini destul de scurte la nivelul incisivilor inferiori. Se
de creqtete in
asemenea o asimetrie in forma celor doi condili mandibulari. Acegtia au o direclie
puternic5, canalul
sus qi inapoi, ramura mandibulard orizontaiS este latd cu o simfizd mentonierd
mandibular este gros, aproape frrI angulafie.
cel
Examenul teteraalografic ind[6 un decalaj sagital de 7o intre maxilarul superior 9i
inferior (ANB) gi un unghi interbazal crescut (30') (Tabelul III). Aceasta se datoreazl rotaliei
prezint[ valori
anterioare a maxilarului gi posterioare a mandibulei, intrucdt unghiul mandibular
normale. Unghiul interincisiv este micAorat (120")'
Cumulind toate datele obfinute, se stabilegte un diagnostic de AnDM Clasa II/1 dupd
laterodevialie mandibulari dreaptd dupd
$coala Americand qi ocluzie deschis[ scheletali cu
$coala German6.

Caiet de

lucriri practice

63

Fig. 110. Aspect de fa{i al


pacientului.

Fig.l12. Simena

Fiy

L-_

II

feyei.

4. OfiopantontogrSia pacientului

Fig.

l1l.

Aspectul prcfilului
pacientului.

Fig. 113. Proporlia etajelor feyei.

15. Aspectul ocluziei de fafd.

it:

,1,

'.{rni:,:

&

Ortodonlie

Fig- Il7.Ocluzia

Fig- 116. Actuzia


prcientului, asryct de

prcientului, aspect de

de pattea

semiprcfrl

Aspedul
de
fald

modelelor-

semiptofil

Fig. I2A-

modelelor- ocluzie

Fig- I18. Aspectul

Fig-

de

I2I- Aspeaul

pnfil de ponea

50
32

rffisr\IIl\'SL

qcdei

supeioare.

infeioare.

Fig- l22AspecruI
modelelor- profil de

Fig. 123. Aspectul pe

parta

drcapd.

II

Sq

Fig- I l9Aspectul

parta s6ngd.

Aspectul telendiagrcfrei Si intetpretarea


Tabelul
DIAGNOSTIC DIFER.ENTIAL $I A}JALI7,E CLINICE
NOR]VTAL
CEFALOMBTRIE

FH

arcdei

r33

_=1

r20

0.8 i t.tZ

- -l--E-T=-:l

stdngd-

cefalametid.

model

d otdclar

d*frante-

Caiet de lucriri Practice

ANALIZA
CRANIO.
FACIALA

65

cd.

Miir.
FMA22"-?3"
ANB l"-5"

Z1f-W
Plan de ocluzie f-

4
2

Unehiul

t2"

SPATIULUI
TOTAL

MrjL

15

7r5

Cor. Cef.

-6'E

6S

]esuturi moi
TOTAL:

U'E

fncongruen{a arc-dent

-1

t2

tn

0"5

Curba Spee
Incongruenfa arc.dent
Cregtere

TOTAL:

TOTAL DENTAR:
Difi cultate cranio-faciali

INDEX DE
DIFICIJLTATB

3{l

2
3
5

-t

TOTAL:
PGt-

15

3{n

Incongruenfa arc"dent

ANALIZA

Dif.

5
0,04

sNB 78"-82"
IrFP-HFA 0.65{1.75
Dificultate cranio-fecieli

AnL

Coef.
5

Dificultate dentari
DTFICULTATE TOTALA

-1
-E

05

'Dif.Dent

reJ

.E

127

193
146.3

Fig. 127. Aspectut


Fig. 124. &luzia de fa\e
Fig. 125- Aspectul Fig. 126- Aspectul scdei
apacientului dupd oclazici prcie*ului din superioare dufi fratament arcadei superimre dupd
notmd latenld stAngd
trdanent
tmtfinent.
dupd fratameat

Pacient cu anomalie dentomaxilari de Clasa aflJz


Pacienta P.D., sex feminin, in vdrstd de 12 ani, (fig.128-148) s-a prezentat in clinica
noastri din motive fizionomice, adusd de mama acesteia, care a urmat $i ea un tratament
ortodontic in copildrie pentru aceea$i anomalie (fig. 128-129) . Din anamnezA nu s desprind alte
elemente demne de a fi refinute.
La examenul facial se observi o ugoard asimetrie prin laterodeviafia punctului Pogonion
spre dreapta cu aproximatir' 1 mm gi o hemifati dreaptn ceva mai mare decit cea stanga 1fig.
131.). Etajul inferior al felei este micgorat .ir 1,5 cm (fig.132.), iar fanta labiald este inchisd in
repaus.

Profilul este convex accentuat prin Gn posterior de planul lui Simon cu aproximativ 1 crn
(fig.133.), treapta buzelor este accentuatd gi $anful labiomentonier accentuat- Unghiul
mandibular este ugor rnicgorat.
t

l-

G_-*
..j

Ortodontie

66

pe arcade 9i a molarilor de 12
Endobucal se observa o dentilie permanentS cu ptezenla
inferioare qi ocluzale ale
ani erupfi in intregime (fig.135- noi. reziunile carioase vestibulare
pu,* moiari ie 6 ani iunt refdcute corect prin obtura{ii fizionomice' .
""to, Cele mai marcate malpozi{ii dentare sunt cantonaie la nivelul incisivlor superiori, aflali
de ocluzie un unghi de in palatoinclinalie marcatd cu un ax ce face cu perpendiculara la planul
intre marginea lor incizalI qi fefele
20". Grupul fiontal inferior se gdsegte in suprapozilie marcatS,
ind\ime de premolar'
ocluzale ale dingilor laterali, existand o denivelare devzde
mucoasei bucale, decdt
lgiena pacientei este foarte bund, neexistind modificdri la nivelul
care este traumatrzat
la nivelul parodonliului marginal palatinal al incisivilor centrali superiori
de lrontalii inferiori in ocluzie.
r , ,buze- 9i
La examenul funclional se constatd o hipertonicitate la nivelul ambelor
migcdrile mandibulare fiind
imposibiltatea pacientei de a reariza propulsie mandibulari,
predominent verticale.
in formd de trapez cu
Examenul modelelor (Fig. 1a0-1a3) aratd o arcadS. superioard
cu form6 de semielipsd asimetric['
schigarea unui f) in dreptul premolarilor gi o arcaddinferioard
mai marcatd a premolarilor din
Arcada superioard este asimetrica transversal, prin apropierea
lot mai accentuatd citre mezial'Bolta
partea dreapti de linia medianS, qi sagital, prin mig-tar"u
este de 3l mm, situdndu-se in
palatind este acldnc6, versantul anierioifiindabrupt.su*u rncisivd
premolarilor 9i mult scurtatd
limite normale. Arcada superioara este uqor ingustatd la nivelul
este accentuarea marcatd a curbei
anterior, iar modifi carea predominantS, la arcada inferioard
Spee'

'

1 3/+
1/ )- --,-i-^.^ ?- partea
Araonfi r
de unitate in '^,.aaa dreaptd 9t o
Examinarea ocluziei in plan sagital aratd o distaiizare de
molari. cdt gi ia premolari. La nivelul
unitate (o lirgirne de premoluo p^. o"un.u stAngd atat ra
neutrale la toate reperele, iar in
inicisivilor existd rrn ruport neutral. in plan transversal rapoartele sunt
1/1, deci o rela{ie de ocftzie addncd
plan vertical la incisirri se poate obse.ua ci supraacop.tit. de
palatoinclina{iei inisivilor superiori)'
acoperitd (lbrma clinicb "acoperiti" se datoreazd
de minte in pozi{ii
Exami'area opG (ng.r:+) indicr formarea mugurilor molarilor
gi condili mandibulari alungili cu dimesiunea
apropiate cic rnolarii de 12 ani, mai ales inferior,
ingustat. canalul dentar cu curbura
maximii verticald. Ramul orizontal este ldlit iar cei orizontal

preangulard'

9i lipsegte anco$a
'accentuatd
'feleradiogiafia cie pront uruta un decalaj anteroposterior

de 6'-(ANB; la un SNA de 77"


ungbiul interbazal este de
gi un sNB de 7l{ deci atrii un maxilar, cat gi o mandibuii retrognatd).
propo(ia intre
superiorqi inferior este de 94%' Unghiul
23 " gi u'ghiul mandibular 118..
9t9Jyl
interincizal esre mult m[rit, fiind de 175' (Tabelul IV).
pe bazaelementelor relevate la examenul clinic gi paraclinic se poate pune diagnosticul
Americanfl' iar dupd $coala
de anomalie dentomaxilard clasa II diviziunea 2 dupd $coala
Gennan6. Sindrom de ocluzie adAnci acoperitd'

5,;,:*

Ceiet de lucldri Practict--

Fig. 128. Aspect de fald al

Fig. 129. Aspectul profilului

Fig. 130. A specrul zdmbetului

pacientului.

pacientului.

pacientului.

13

l.

Fig. 132. Propo(ia etajelorfelei

Simetria fetei.

Fig. 133 itozi1ia puncrului Gn faya


de Plcnul

Fi,q. I -l 4. O n o p ru i ! r n, o :' .c.i i,:t p :t,'


t

ie

ntuIu

rbit o-frrtnlal.

Ortudonfie
68

Fig

136.

Ochuia
asryct dc

fig. l37.OclaziaP*icn-

ulul

senipmftldcWtea

asryct de semiPmfil
deParta stingd-

frg.

138-

AsPcad arcdei

Fig-

139.

AsPectul

arcdci

infeioarc-

superioae-

&eaP6-

ig. U0- AsPectul modelelorrcIuziede fafi-

Fig.141. AsPecuJ
modelzlor- Pmfilde

pa'tadffiFe

frg

142. AsPectul

modzlzlor- prcfilde
parta s6agd.

TabellvTelaadiografudeprofilgiinterpretaregcefglo,n&icd
$r ANArrzE cl,lrlrcE
Sex: F
Versh 12 ani
Pacient P.I)oracNosnc DFf,RENTTAL
oefalometrie

FMIA
FMA
IMPA
SNA
SNB

ANB
Ao Bo
Plan de octuzie

UnsFiul Z
Buza suPerioari
Menton
II feciell Posterioeri
E faciati anterioui
RaDorfit oosferior/enEqlsl

obietive
6r +3

2f t3

8f, +3
sf,

Ef

x!2

65
20
|16

TI
7t
6

?mrn 12

1tr
7f +5

69

t2

ll

45mm
65mm

43

gI
0J5

MI,/NL

0,69
20

Ur

1:t3

23
149

0s

094

31
119

FII S/I
NL'NSL
MI,/NSL
Go

123t2

frg-

l 43 A sPectrd Pe model

Caif d

hcrtri

Prac*ice

rii.f.n
ANALIZA
CRANIG

FACIAI;

t-8

ANB I".f
UnsliulZ 7{f -Etr
P[andeocluzie

sNB 7tr-E2"

ANALIZA

nconsruenta arc- dent.


Cor. ccf.
Tesuturi moi

SPATIULUI

Incongruenta arc. dent

0.00

3m

35
0
62

l5
I

05

-rtJ
-5

Ctasa

f,

05

3,t5

Dif.denL

1925

:7J

tr

-rrJ

Incongruenta arc. dent.


Crestere

Total:
Total dentar:
hlc^--r3-.^

INDH( DE
DIFICT]LTATE

Inds

niagnostic dentar: Clasa

qL

;---3-foaioli

192s

,lan*ori

tr2s

DIFICULTA'TE TOT

de dificultate: mtilociu: 60-100

IU2

Fig. 144. @luzia de faSd a


p a c iea tul ui d rtPd frztamen

Scheletic Clasa

II

Extracfii: nu

Fig. 145. Aspeaul oclaziei


pacientului din normd latenld

dreapddryd Fatament

Fig. 147. Aspecnrl

6A

4r4

C. Spee

TOTAL

10

6A

Total:

PosL

t5

-2

Total:

Miil.

15

Dificultete cranio - facidi

AnL

Dif.

t'12"

HFP-HFA 0,65-0J5

Cocf.
5

Cef,
2

Miilociu

qcdei

superi -oarc duPd dztame

n t.

frg.

148.

frg. I 46.A specul ocluziei


pacienailui din nonni latenld
$engn duPd tatanenL

Aspecnl arcdci

in feri-o4ryt

d uP d tuta m en

70

Orlodontie

Pacient cu AnDM de Clasa a III-a


Pacientul D.A de sex masculin, in v6rstd de 12 ani (fig.149-168), s-a prezentat in clinica
noastrd din considerente fizionomice (fig.149-150). Tat6l gi unchiul au prezentat anomalii
aserndndtoare.

La examenul facial din norma frontalS se remarcd o uqoard asimetrie, cu devierea


punctului Gnathion de partea dreaptd gi buza inferioar[ mdritl de volum, uscati, fisurata (fig.
151.). Fanta bucald virtual5, in linie dreaptd este ugor descendenti pe partea dreaptd iar etajul
inferior al fegei mdrit. Din normd laterald se purle in evidenfb o fald divergenti cu profil convex
gi fanta buzelor inversatl gi qan{ labiomentonier redus (fig.152.). Gnathion-ul este inairrtea
planului orbitofrontal (fig.153.). Unghiul mandibular este mdrit, iar tangenta mandibulard
intersecteazd scuama occipitalului. La exarnenul funclional se remarcd o respiralie mixtd. cu un
drunr de inchidere in treaptd rr'ezializatd gi deviatd la dreapta.
Endobucal se observd existenla unei dentilii mixte cu persistenfa pe arcadd a molarilor
secunzi temporari, a caninilor gi prirnului molar de lapte in cadranele 6 gi 8 (fig.154-l5S).
Pacieritul este indemn de carii, cu depozite tartrice atdtla nivelul glupului frontal inferior. c6t qi
la nivelul lui 55. 14 este in pozilie de erupfie aproape orizontalS. Arcadele, in general, dacd se
face abstrac{ie de pozifia lui 14, sunt arcuite, simetrice, apropiindu-se de forma de parabold qi
semielips[ (fig. 160-163). Tofugi, la nivelul incisivilor laterali existi treme, iar ia nivelul lui 33
existl o lipsd cle spa{iu care l-a detenninat pe acesta din urmd la o rotatie cle 15-20". Cu toate
depozitele de tartru qi coloraliiie de pe dinlii temporari, igiena este satisfEcdtoare, iar mucoasa
are un aspect normal, fEri modificdri. Suina incisivd este 34.
Ocluzia este me,rcati de rela{ii mezializat1 cu ocluzie inversd fi"ontald qi un spaiirr cie
inocluzic iir zotra laterald dreaptl de la I 6 pi,nh la i I cu maximul de deschidere in dreptul lui 14.
La examenul orlopantontografic (fig.153.) se pune in e.,'iden!5 o dentifie mixta cu
existenia tuturor mugurilor definitivi, zonele de rizalizd, sunt ugor ldrgite. La nivelul araclei
superioare la nivelul caninilor, au luat nagtere chisturi foliculare de partea dreaptd, chistul a
produs malpozilia premolarului 1 cu mdrirea volumului crestei alveolare in dreptul lui 13. pe de
altd parle presiunea realizatd. pe rdddcinile lui 12 qi 22 a detenninat aparilia de treme intre
incisivii laterali gi centrali.
Condilii mandibulari au o cregtere in sus qi inapoi. Ramul vertical esre scurr, cu ancoqi
preangulard qi o simfizd bine reprezentatd,. Aspectul cefalometric este marcat de hiperdivergen{a
planurilor faciale care modificd semnificafia valorilor unghiurilor SNA gi SNB, astfel incdr
unghiui ANB are valoare nonnald de 3o (Tabeiul V). Dar dacalajul invers al celor chuii bazc
apzrre ciar in prrtiectia punclelor A gi B pe planul de ocluzie, diferenta fiind negativd de -6 rnm"
Llnghiul niandibular in contextul hiperdivergeniei faciale are o valoare de 137". Raportul facial
este ;'i ei inodificat ?n acela;i context in favnarca etajului inferior. Decalajul bazelor gi asprrctrrl
clinic au condus la stabilirea diagnosticului dup[ qcoala germand de An DM Clasa a III-a. sindrom
prcrgetric adevirat. Flanul de tratament a avut insd ca prioritate rezolvarea tulburdrilor dc eruptic,
dupir care s-a instituit un trirtament fix de rezolvarea anomaliei de Clasa alll-a.

Caiet de lucrdri Practice

Fig. 149. Aspect de fald

Fig. I 5 l.Simetria feyei:

al pacientului.

Fig. 152 Proporlia etajelor

Fig. 158 Aspectul ocluziei de fa;d

Fig. 153 Poziyia punctului


Gn fa;d de Planul Orbito-liontal.

fetei.

Fig. I 59

ftopatornogr$ia pacientului

Ortodontie

72

Fig.154. Ocluzia
prcienalai" asryct de

semipafil

de

pqtea

dtaln

Fig. 155. Ocluzia

prcientului 6ped de
semiprcfrldcWtea

Aspectut
modelelor- ocluzie de
falaFig.

Fig-

I56Aspectul

qcdei

l6IAsWCrul
pnfil de
*y&qqtd.

frg-

de

profiI

Ei

frg 162-Aspeaul
mdelelor- prcfil de
Prta s6ngi-

intetpretarea cefalometricil

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL $I ANALIZE CLIFIICE

CEFALOMETRTE NORMAL 1

FMIA
FMA
IMPA

67"L3

55

25"t3

38

tsPfi

gT

SNA

80"12

76

ST{B

7gt2

73

ANB
Ao-Bo
Plan deoclu*
Unshiul Z
Buza sunerioari
Menton
H faciali posterioari
H facialii anterftrarl
Raoortul octerior / anteri,or

2"t2

=-r:'f{

: I -.i .'"
l.i.&i!.ti

' ;:-,:{#

'p;ti
.1:-"'-<:Ei:

*,#

i.r,;:ffi

10"

15

:ii

7'"fr

60
10
14

2rnrrt,

I
I
45mm
65mm

39

0.69

054

20

4l

7Z

r33

tn

FEs/I

0,8

0.86

t2
5l

Go

;. i=)
-r::;5i

vl

MI,/I{SL

qcdei

in{eriwe.

superioae.

modelelor-

Tahelul Y Telarudiografta

NI^/IISL

157 Aspeaul

$engd.

I@.

MI.AIL

fig.

t23fl

7y

&

Fig.

163.

Aspecnnpemdd

alatadelorMum

Caiet de lucrnri practicc

Nolmal

ANALIZA
CR,ANIG

FACIAI;

FMA22'-4.
ANB 1"-5"
Undhiul Z1V#
Flan de octude E9- 12"
sNB 7tr{2"
TIFP.IJF'A 0.6g).75
Difi cultate cranio-faciali

AI\ALIZA

Incongruenfa arcdent.
Cor. Cef.
fesuturi moi

SPATn LUT
TOTAL

lncongruenfa arc.dent

Ant"

TOTAL:

Cef.

Cof.

Dif.

l0

5
15

50

l0

2
3
5

20

3fl)

33
137

r5
I

45

3
5

-3
-916

9
?s

916

05
-12,6

I
I

Mijr.
TOTAL:
Incongruen{a arc.dent
Creqtere

Post

TOTAL:

TOTAL DENTAR:

4
4

05

-2

lTrl

-1416

Difi cultate cranio-faciali


INDEX DE
Dificultete dentari
DIFICT]LTATE
DIFTCT}LTATE TOTALA
manslndice de dificultate fmrte
caz chirurgiel.

Fig. 164. Aspectul ocluziei


pacientului din normd latenld

Fig. 165. Ocluzia de falii a


pacienAlui dupi frahnent

seingi dufr daament

Fig. 167. Aspectul qcdei


terioare dupd taament

r37
17.1
154.1

Fig. 166, Aspeaul ochtziei


pacieatului din nomtd laterald
eeaptd dnpd nzbment

Fig. l6SAspectul arcdei


infeno*e dupd mbment.

PARTEA B

1.
1.1

PRINCIPII GENERALB DE TRATAMENT

METODETERAPEUTICE, CLASIFICAREA APARATELORORTODONTICE

Tratamentul ortodontic Ai ortopedic are ca scop rezolvarea anomaliilor dentomaxilare


prin deplasdri dentare, remodeldri ale proceselor alveolare, stimuldri sau frdndri ale creqterii
oaselor maxilare.
aparate ortodontice, care sunt de fapt
construclii imaginate tocmai pentru a efectua deplasdri dentare, modeliri ale proceselor
alveolare gi ale oaselor maxilare. Pe l6ngd aparatele ortodontic e, rezolvarea unor cazuri de
AnDM necesiti gi manewe de chirurgie orald, gnatochirurgie, proteticS sau terapie, cdt 9i
exercilii musculare gi func{ionale (de respirafie, de deglutilie etc.).

in acest scop sunt folosite in mod predominant

o
o
.

Tratamentul ortodontic Poate fi:


profilactic, atunci clnd urmdregte indepdrtarea unor cauzepoten{ial generatoare de AnDM.
interceptiv, atunci cdnd se depisteazd o AnDM pe cale de instalare, se stabileqte cauza 9i se
indepdrteazd aceasta, cre0nd astfel condilii unei evolulii favorabile ulterioare a ApDM.
curativ, atunci cdnd se urmdregte tratamentul unei AnDM existente. Tratamentul curativ poate

fi:

limitat, dacd pacientul solicit[ rezolvarea unei problerne limitate gi aceasta este acceptabil

din punct de vedere medical qi


comprehensiv, dacd se urmireqte rezolvarea tuturor problemelor ortodontice 9i ajungerea la
o ocluzie eugnatS.

func1ie de vdrsta pacientului gi timpul scurs de la instalarea anomaliei, tratamentul


ortodontic poate fi precoce sau tardiv.
Medicului ortodont ii revine sarcina de a examina amdnunlit pacientul (anamnezS, examen
facial, examen endobucal, exarnene complementare: studiu de model, examene radiografice, ca,de
exemplu ortopantomogramd qi teleradiografie) gi sd decidd asupra planului de tratament 9i
etapizwea acestuia.
Tratamentul ortodontic poate viza mai multe obiective care deseori nu se pot atinge toate in
aceeaqi etapd. De aceea trebuie stabiliti ordinea prioritard de abordare a problemelor qi de asemenea
mijloacele prin care acestea vor f,t atinse.
in funclie de situalia clinicd a pacientului, ortodontul va decide gi dacd, in vederea rezolv[rii
necesard efectuarea unor extracfii dentare (din1i temporari, permanenfi sau
anomaliei, va
supranumerari) sau daci trebuie utilizate gi alte mijloace terapeutice ajutdtoare tratamentului
cJndo'..,;,^ (slr.fi1jri den..re. lratament parodontal. tratament protetic. tratament chirurgical).

in

"

fi

in vederea descrierii componentelor aparatelor ortodontice,


poate rcaliza dup[ rnai multe c.iter"

este util6 clasificarea lor, ce se

Caiet de lucrlri Practice

1.

dupl natura forfelor ortodontice:

a.

aparate ortodontice mecanice (active)

acestea sunt dotate cu elemente mecanice carc

declanqeazd forfe mecanice (de exemplu un gurub ortodontic, un element de sdrmd elastictr)

I
i

b.

c.

d.

indiferent de efectuarea unor funclii ale ApDM (de exemplu contraclii musculare de
inchidere.a gurii, deglutif,e etc.).
aparate ortodontice funcfionale - acestea nu introduc for{e mecanice la nivelul ApDM, ci
prin construclia lor transformd fo(ele proprii ApDM in fo4e ortodontice corectoare. De ex.
un plan inclinat acrilic nu va avea nici o ac{iune atAt timp cdt pacientul sti cu gura deschisd,
dar in momentul in care acesta va efectua o contrac{ie de inchidere a gurii, fo4a musculari a
muqchilor ridicitori va intAlni planul inclinat, sd va descompune fafa de acesta, d0nd nagtere
ia o foqti ortodontici onzontal6,, care va duce la deplasarea mandibulei gi la inclinarea
dinfilor ce vin in contact cu el;
aparate ortodontice pasive - acestea sunt aparatele de contenfie gi menfindtoarele de spaliu
din componen{a aparatelor ortodontice, care au ca rol pisharea spa{iului pentru din{ii
succesionali sau pentru refacerea proteticl a bregei;
aparate mixte - sunt cele care prezinti combina{ii de componente ce apa4in celor trei
categorii expuse mai sus.

2.

dupi modul de racordare la arcadele dentare:

a.
b.

aparate fixe, care se cimenteazd sau se lipesc cu ajutorul unor substanle de colaj (compozite,
glasionomeri) pe dinfi qi care se indeplrteazd doar la sfhrgitul tratamentului;

aparate mobile, care pot fi indepdrtate de pe cAmpul maxilodentar in timpul


Ele pot fi la rdndul lor de doud feluri:
aparate mobilizabile, ce pot fi indepdrtate gi repuse pe cAmpul maxilodentar, dar care in
tirnpul in care se afld in cavitatea bucali sunt fixate cie arcadele dentare cu ajutorul unor
mijloace de agregare (crogete, gutiere);
aparate integral mobile, care stau liber in interiorul cavit5lii bucale, nefiind prinse de
arcadele dentare cu nici un element. Acestea sunt aparatele funcfionale, care incearcd pe
aceastd cale sd stimuleze cdt mai multe contracfii musculare ale pacientului, contracfii,
efectuate pentru a refine aparatul endobucal.

3. dupi repartuarea zonelor de spijin gi de acfiune. @entru a acfiona la nivelul unor structuri, de
exemplu pentru a deplasa un dinte, fo4a onodontici trebuie sd se sprijine la nivelul altor structuri,
de exemplu 3-4 dinli vecini):
aparate ortodontice intraorale, la care atAt zona de sprijin cdt gi cea de ac{iune se afld in
interiorul cavitilii bucale. Acestea pot fi:
aparate monomaxilare, ce au gi zona de sprijin gi cea de ac$une la nivelul aceluiagi
maxilar. Dacd zona de sprijin gi cea de ac{iune au aceeagi valoare de rezistenfd atunci
aparatul se numegte "cu acfiune reciprocd";
aparate intermaxilare, ce au zona de sprijin la nivelul unui maxilar qi zona de sprijin la

a.

b.

nivelul celuilalt maxilar:


o aparate bimaxilare, ce ac{ioneazdlanivelul celor doud maxilare;
aparatele intra-extraorale, ce au zona de actiune in interiorul cavitSlii bucale gi zona de
sprijin in afara acesteia (calota cranian[, regiunea nucald etc.)

Ortodontie

76

c.

apaa1gle xtraorale, la care atfut mrla de sprijin cat $i cea de a4irme se afl6
caviEtii bucale.

12

in

afara

TRATAMENTT'L C.T]RA'TIV

1.2.1 PRINCIPTII .F TRATAMENTULUI CURATTV


optime exercitarea funcSitor normale ale aparatului dentomaxilar necesiti
dentodentare la dezvoltarea tridimensionali a craniului facialadaptarea
- in articulaliei
conditrii mai pu$n favorabile instaldrii mecanismelor de adaptare ocluzali, apare o
game hrgd de anomalii dentomaxilare, insolite de afectarea articulaliei temporo-mandibulare qi
i muscutatgrii periorale. Toate se insofesc de instalarea unor tulburnri funcfionale variate, care la
randul lor devin factori etiotogici sau de agravare a anomaliilor.
Instalarea mecanismelor de dezechilibrare poate aperca h orice virsti $i din multe cavze,
iar obiectivul terapiei ortodontice este de a intrerupe, a inversa sau a corecta gi controla aceste
mecanisme precum gi de a minimaliza efectul lorFo4ele care- acgionqzA asupra din$lor, atit in momentele de echilibrare cit 9i de
dezechilibrare, pot fi de mai multe feluri, dar efectul lor asupra dinflor va fi determinat de
dezechilibrul de fo4e de vecinltate.
Deplasnrite ortodontice se ob$n innoducSnd o fo4I noud in echilibrul existent, care Ya
determina ralizarc'aunui nou echilibru intr-o noui pzi$eSuccesul gi stabilitatea rezultatului ortodontic depind de echilibrul de forfe dinaintea
tratamentului, din timpul acestuia, c0t qi de cel creat congtient,Ia sfir$itul luiEchilibrul de fo4e din jurul arcadelor dentare este deosebit de complex 9i se poate
?mperfr in for,te care frn de dezvoltare $i fo4e de vecinitate, care sunt detenninate atdt de
structuri, cit gi de funcfii, acfionind prin interrnediul coroanei dentare.
Forfele care fin de dezvoltare influenleazi in cea mai mare misuri pontia dinlilor 9i
stabilirea titugiitor de ocluzie. Ele sunt determinate de dezvoltarea maxilarelor, a articulafiei
temporo-matrdibotuo, de forlele de erupfe determinate de membrana parodontal6, de pozi[ia

in situa;ii

maselor musculare etc.


Forfele de vecindtate sunt generate de raportwile cu musculatura limbii, cu muqchiul
buccinator,-de forfa muqchilor ridicitori, de forlele ocluzale, de obiceiurile vicioase (interpozi{ii
cu sau fir[ sugere, vicii de posturd sau malpozilii) sau de acliunea iatrogenS, stomatologicd in
general, ori ortodontici, in special.
Fiecare din fo4e acfioneazl pe o direcfie unicd, dar deplasarea dinlilor se va face pe o
rezttltzntla acestui ansanrblu de fo4e simultane din sisternul dento-facial.
To$e acestea tebuie luate in considerare atunci cind se pune problema realizirii
aparatelor brtodontice gi cu deosebire a celor mobilizabile, a cdror interacliune cu totalitatea
funcfiilor aparatului dento-maxilar este maxim6Toate for{ele de vecindtate, indiferent de provenienfa lor, sunt aplicate pe @roana
dinlilor, dar, indiferent de origine, trebuie luate cu adevirat in considerare durata, intensitatea,
felul in care forla igi exercitd efectul asupra dinlilor.
Elementele ortodontice care dezvoltii forfe trebuie se acStonezr perpendicular pe
suprafafa dintelui iar dintele va urma o direcfie rezultanti intre direcSa fo4ei gi rezisten(a care i
se opune acestuia

(fig.1.1.).

Catr. *t ldlldlr plaCtlcg

frg- 1.1- Descompunerea fo4elorpe supnfap dinSilon A: Forp aclionazdpe supnfala denad Si re dxconpuae
int-un v*tor de dqlasarc dentari (TV) Si ua vetor de dislocate (DV) carc tinde sd dqtaseze aparatuI ortodonfrb.
Vectatul de deplasarc dentard se dacompune k nndul l1ti, datoritd rezistatei pardontate, int-o componentd
oriznnbld HV Si una vetticald VV B: Mo&n dc contrct succesiv al elcnentului ortodontic cu coftxmo denafi
(dryiiThumw).

1.2.2

FORTELE ORTODONTICE WILIZATE iN DEPLASAREA DINTTILOR

Fo{a ortodontici. Din punct

de vedere al forfei utilizate in deplasarea dintelui, se pun

in discufie trei aspecte:

o
.
.

rirnul de aplicare;

intnsitatea fo4ei;
rezistenta tesuturilor asupra cirora se aplicd.
In ceea ce prive$t ritrnul de aplicare al fo4ei, este toarte important cuplul: duntd de
acyiune - dunti de rcpaus. Din acest punct de vedere, distingem trei tipuri de forfe:
Forlele intennitenfe. Modul lor de acfiune este caractfinzat de alternanla cotidiani a
perioadelor de ac$une gi a celor de repaus. Sunt produse de aparate mobile, activatoare,
dispozitive extraorale, dispozitivul aclionind doar o parte din zi. Dispozitivele exhaorale
generazA forle puternice, iar perioada de inactivitate de peste zi permite ,tesuturilor si se
odihneasci gi circulagiei inherupte si se reia
Fo$ele discontinue. Sunt produse de firele riglde (edgewise clasic) care au un raport

sarcini/flexie ridical Sunt c.aractsrvate de alternanfa perioadelor de repaus, ce pennit


organizarea {esuturilor. ForF, importantn pe parcursul activirilor, diminue,azA foarte rapid din
momentul deplasnrii dintelui.
Fo4cle continue. Sunt distibuite de aparatele fixe gi resorturile cu acflune indelungatS"
care prezintii un raport slab sarcini/flexie. Intensitatea lor rlmine aproximativ constanti pe tqt
parcursul deplasnrii dintelui qi nu soliciti reactiv5ri frecvente. Sunt lejere gi nu provoacl
compresiuni exagerate ale ligamentului gi, prin unnare, hialinizarea. Folosite cu discernnment,
firi a provoca presiuni localizate, acestea sunt forfele care permit deplasarea dentard cu cea mai
mare rati.

Avdnd in vedere intensitaea for,tei ortodontice, ele pot fi implr,tite in:


Forle mici,lejere, care nu depdgesc 3040 g/dinte monoradicular. Ligamentul periodontal
este presa! dar nu strivit. Vasele sanguine sunt inci vizibile. in decurs de 24 - 48 ore i$i fac
aparifrq de-a lungul suprafelei de os supuse presiunii, mieloplaxe gi se inifiazi resorblia directi
a osului alveolar, iar in spaSile reticulare are loc depunerea deosteoid.

Ortodonlie

78

Forle mari. Sub efectul 1or, ligamentul periodontal este strivit intre dinte 9i peretele
alveolar. Vasele sanguine sunt inchise, iar ligamentul periodontal devine acelular qi hialin in
aparenfi. Osteocitele osului de dedesubt dispar. Aceste zone sunt deseori bine localizate, iar
mielopiaxele apar adiacent la ele gi in spafiile reticulare ale osului de dedesubt. Astfel se
indepirteaz1 zonahialinizati gi corticala, dintele deplasdndu-se in cele din urm6. Dacd domeniul
de acliune (distan{a de ac}iune) al arcuiui a fost mare, fo4a aplicatdva rdmdne excesivd 9i vor
apirea noi zone de hialinizare.
Este difiiil si determinim forfa ideald in mod individual ce trebuie aplicatd fiecdrui dinte
pentru a obfine o deplasare dati in condilii ideale.
Ceea ce coiteaz1 in realitate este presiunea realmente aplicatd qi nu fo4a ini1iali, care
poate fi crescuti sau diminuatd de cdtre sistemul de transmisie utilizat qi de cdtre direclia
deplasdrii in raport cu axul mare al alveolei.
L,a pt"riun. egald fiecare subiect reac{ioneazd diferit, in funcfie de caracteristicile sale
individuale: rigiditatia substan(ei fundamentale intercelulare, gradul de mineralizare 9i
maturizare a osului, precum gi rezistenla mecanicl a {esuturilor.

1.3 DEPLASAREA DENTARA


Reacfiile din{ilor 9i ale {esuturilor de susfinere. Aplicarea oricdrei for{e pe un dinte
supune schematic ligamentul gi osul alveolar unei presiuni de partea opusd forlei gi unei tensiuni
de aceeagi parte cu ea.
Se admite, de mult timp, cd osul vecin dintelui reac\ioneazd la presiune prin resorbfie, iar
la trac{iune, prin apozilie (fig.1.2.).

r//,

N1,

u
'/z

1"."

Fig.

.1 .

Reaclia osului alveolar Ia deplasdrile dentare'

fenomenele observate nu sunt decdt rezultanta unei infinitdli de mici


modificdri intraalveolare, fiind mai corect sd se spund cd zonele de resorbfie sunt mai numeroase
de partea presiunii, ducdnd la o adevlrati remodelare.

in realitate,

#.,'
r-i
Caiet de lucrdri practice

I
I
I
f

I
I

I
I

I
t
I

Reac[iile ligamentului parodontal. Complexul ligamentar parodontal este alcituit din :


un sistem hidraulic, care cuprinde substanfa fundamentali, vasele sanguine gi elementele
celulare;
o fibrele'parodontalepropriu-zise.
A.Reacliile sistemului hidraulic. Nefindnd cont de fibre, putem considera spaliul
periodontal ca un sistem hidraulic compus din vase cu sAnge, substan!5 fundamental5 gi celule
(fibroblaste, osteoclaste, osteoblaste).
Odati aplicatd pe dinte o fo4d care dep[qeqte presiunea sanguind din interiorul
capilarelor (inhe 25 gi 30 glcm2 ), se produce un colaps al vaselor, cu expulzarea de sdnge cltre
tesuturile vecine.
in momentul aplicdrii for{elor ortodontice importante, presiunea rimAne ridicatl chiar gi
ieqirea
dupi
singelui. Fluidele interstiliale ies, la rdndul lor, din parodon{iu, mai lent decdt
sdngele, cdci viscozitatea lor este.mai mare, ele nedispundnd de relea de circula{ie.
intr-un ultim stadiu qi sub infiuenfa unei forle mari gi prelungite, celulele dispar din
spafiul periodontal; este faza de hialinizare, numitd astfel datorite aspectului vitros, hialin, pe
care il capdtlligamentul pe preparatele histologice.
B.Reaclia fibrelor parodontale. Se traduce schematic printr-o tensiune, o intindere de
partea opusd deplasdrii dintelu;, gi printr-o compresiune de partea unde dintele se deplaseazd,
- Tensiuneafibrelor: fibrilele de colagen nu sunt elastice, doar gruparea lor in smocuri,
apoi in fascicule de fibre in interiorul cdrora ele sunt incoldcite le conferd o anumitd elasticitate.
- Compresiafibrelor: se produce prin reorganizarea la nivel molecular.
Cat timp rdmdn alungite sau comprimate, fibrele periodontale opresc migcarea dintelui gi
pdstreazd capacitatea de a se reface imediat ce forta inceteazd,, provocdnd o recidivd a deplasirii.

I
I
I

I
I

t
I

C. Reacliile osului alveolar.


A. Resorblia osoasd.
-Resorbyia directd. in momentul apliclrii forlelor de intensitate scdzutd, se constati o
cregtere rapidd a numdrului de celule conjunctive in ligament gi aparifia a numeroase osteoclaste
in lacunele osului subiacent. Resorb{ia debuteazd dupd cdteva ore gi se prelungegte in mod
regulat, pe misurd ce se menline forja, produc0ndu-se direct la nivelul laminei dura.
- Resorblia indirectd. La fo(e relativ ridicate se provoacd o hialinizarc mai mult sau mai
pulin importantd a ligamentului, avAnd drept consecinti lipsa instaldrii resorbfiei osoase pe
lamina dura. In acelagi timp, la nivelul corticalei dinspre osul spongios, iqi fac aparilia zone de
resorbfe osoas6, mai precis in interiorul osului spongios, in spaliile medulare. Tot peretele osos
va fi erodat progresiv de aceastS resorblie indirectd.
B. Apozilia osoasd Si lesutul osteoid. Sub efectul tracfiunii, osul nou se depune pe
suprafala internd a alveolei. Apozilia osului de neoformalie debuteazdpnn formarea unui fesut
de tranzilie osteoid, care reprezintd trama organicd pe care se va depune, ulterior, substanfa
minerald pentru a forma,osul complet. El nu este resorbabil.

I
I
I

D. Reacliile cementului

Resorbf ii I e radiculare
a

I
i
i

,si

ale dentinei se pot concretiza prin:

marginale (repararea lor se produce prin apozilie secundarl de cement);


apicale ( nu refac in totalitate lesutul dentar distrus).

Ortodonlie

80

de
DupI Julien philipe, resorb{iite sunt mai importante in funclie de virsta pacienhrlui,

la anumili subiecli mai


terenul acestuia" c6t gi de-factorii locali, la adult mai mult decdt la copil,
predispugi, la acelagi indivi4 la anumili din$.
Hipercementoza Este destul de rardin cadrul
Diferitele stiri fiziologice, cum ar fi sarcina" influen{eazd dezvoltirile dentare
modificSrilor de ordin general produse in organismul femeii insircinate

Tipurile de deplasare dentari- Forlele ortodontice se aplicd pe dinli prin intermediul


Prin complexul
coroanei gi sunt transmise {esuturilor de sprijin prin intermediul rrdicinii.
tipuri de
la
diferite
astfel creat se poate ajunge, dupa modul dg legiturd cu dintele,

mecanic
deplasiri dentare. Astfel, se disting patru tipuri de depla.sdri dentare ortodontice :
. versiunea-inclinarea;
o gresiunea - deplasarea corporali;
. rotafia - miqcarea in jurul a:rului;
. mi$carea de torqueforF se aplicl pe un
MiScarea de fuclinare (verciunQ. Se produce de fiecare dati cnnd o
dinte care nu este impiedicat si basculeze(fig-1-3-).
Coroana gi rdddcina se deplaseazi simultan, dar in sens invers

ffiffi
A
A: in sent p,oximoqrcximd:
Fig- l.Z. Migcara detnclhtse a dingilorsub acsiuna fo4cloronodontice.
sens
vestibulooml'
B:
In
plundiciq b, dittte monodkular.

a, dinle

mobile sau
Aceastl migcare se realueaz|in mod obiqnuit cu resorturi plasate pe aparate
apicalS"
qi
treimea
fixe nerigide, dinteie pivoteazi in jurul unei axe, situati intre treimea mijlocie
care este axa de rotafie sau hipomoclionulSituarea hipomoclionului depinde de :
. lungimea rid[cinii, acesta urcind cu cit ridicina este mai bine implantati;
o rezistenla mecanicl a {esuturilor de susfinere a dintelui;
r intensitatea forfei, prin aceea c[ modificd rezistenta alveolari (prin flexie);

tipul de deplasare realizat.


mijlocul
La pturiradiculari, centml de rotafie se situeazd intre rbdicini, aproximativ in

septului osos.

Caiet de lucdri practice

8l

Miscarea de gresiune (deplasare coryonld). Se poate realiza

in diferite

maniere, gi

anume:

o
.

in plan orizontal, fiind vorba de o gresiune meziali sau distalS, vestibulard sau linguali;
in sens vertical, cind se produc ingresiuni sau egresiuni (fig.1.4. A, B).

tir

u::11.

s
\

\s/l
\sN

ffi
A

Fig. 1.3. MiScarea

de

gresiune dentard. A: in plm oizonta!.

B: in plaz vertical. C: MiScarea de torgue.

Deplasarea radiculari puri sau o deplasare numai a ridicinii, in timp ce coroana


stabild este o migcare de gresiune progresivi numiti "torquc".(fig.1 -4. C)-

rimine

In cazul gresiunii orizontale, dintele se deplaseazi paralel cu axul sdu lung. Coroana gi
rldicina progreseazi simultan in aceeagi direcfie- For,ta este repartizatA egal pe toati suprafafa
radiculard de partea presiunii gi rim6.ne 'slabd.
Ingresiunea este efectuati in acelagi sens cu ocluzia, solicitind periodontiul in sensul ?n
care el este mai bine organizat pentru arezista. Aceasta este migcarea care intinrpinl maximum
de rezistenli din partea dintelui.
Egresiunea se face in sensul erup{iei dentare qi este mai ugor de realizat, can,, frir-tele
oclrrzale nu Se opun.
Miscarea de rotalie. Este o miqcare de pivot in jurul axului mare radicular (fig.1.5.).

Migcdrile ortodontice

la adult prezint6, totuqi particularitili in

courparalie cu cele
realizate Ia copii.
MiScarea de torque- Torque-ul este o deplasare a ridicrnii dintelui in plan vestibulo-oral,
in timp ce coroana este menfinut[ pe loc. For{a este repartizatd pe toatd suprifap radiculari., de
partea presiunii. Ea nu trebuie si depdqeascl 50 - 60 g for!5 pentru un rnonot?dicular (Graber).
Poate fi obfinutd cu ajutorul unor cupluri de fo4e realizate intre arcurile vestibulare gi baza
aparatelor mobile sau intre arcul vestibuir., ,,: cel paiatinal al aparatuiui Mollin.
Dar varianta in care acest model de deplasare este controlat optim este in cadrul
aparaturii fixe poliagre-qate'actuale, prin utilizarea arcurilor rectangulare.

Ortodonlie

82

\7'
,L-----'t

Fig. 1.4. MiScarea de rotalie. A: Deplasarea dintelui sub acliunea fo4ei ortodontice.

B: Modificarea poziyiei fibrelorparodontale in miscarea

de

rotalie dentard.

Coeficientul de deplasare dentari. Poate fi considerat ca un coeficient acceptabil al


deplasirii dentare ( 1 mm/lund) (Walter, Chateau, Ricketts); acesta este dependent de o serie de
faitori: forfa aplicatd, vdrsta pacientului. Aceasta influenleazd coeficientul de deplasare. Astfel,
la adult, ligamentul periodontal fiind mai pufin celular decAt la copii iar osul mai dens, rata
deplas6rii dentare va fi mai micd decdt ia copil.
Aceste considerente de ordin general vor avea un risunet pe terenul pacientului,
imegistrdndu-se o serie intreagi de varialii individuale datorate, pe de o parte,'condiliilor
anatomice specifice (mineralizare osoasS, tip constitulional, structurd osoasd), cdt qi modelului
de reactivitate neurohormonal.

1.3.1

EFECTELE NEGATIVE ALE DEPLASARII DENTARE

general, deplasarea dentari in condilii normale ar trebui sd se desfdgoare fErd


modificdri nedorite. Dar, se citeazd: resorblii mici.ale cementului pe pdr,tile laterale ale rddlcinii
gi resorblii radiculare apicale - o problemd de maie gravitate - ce pot apdrea in special la dinfii
care au suferit migcdri de transla{ie sau care, in timpul deplasdrii, s-au sprijinit cu apexul pe
corticala vestibulard sau palatinald a osului alveolar. Aceasta impune oprirea deplasdrii dentare
pentru a permite refacerea cu cement secundar, m6car parfial, a apexului dentar. Reinceperea
tratamentului se face numai cu foarte multd prudenld.

in

2. MoDELur, lN oRToDoNTTE

z.r

REALTzAREA AMpRBNrnr iN oRToDoNTTE

Pentru oblinerea unor modele ortodontice corecte, trebuie


ca amprenta sI redea citeva
elemente subordonate scopului pentru care este efectuati, qi anume:
o arcadele dentare:
o arcadele alveolare in intregime;

formatiunile moi, care interfereazi cu arcadele dentare sau


alveolare (frenuri, bride
cicatriceale).

Sub acest aspect, amprenta in ortodonfie este o amprenti


extensivl gi, din acest motiv,
trebuie luate mdsuri speciale ca relafiile oblinuie prin amprentare
sd nu fie alterate.
Amprentarea arcadelor alveolodentare la iopiii cu anomalii urmeaz6
o anumitd secventd
de operaliuni, gi anume:

medicul explicd.pacientului confinutul gi tehnica operafiunilor la care


va fi supus ( se va
utiliza un limbaj adecvat vdrstei micului pacient);'se va incepe intotdeauna
cu amprenta
arcadei inferioare, aceasta fiind mult mai ugor de suportat;
o alegerea lingurii: dupd o prealabild inspecfie a arcadelor, medicul alege lingura
care este
probati in cavitatea bucald a pacientului, in ielul urm6tor:
- lingura inferioari: dupr introducerea ei in cavitatea bucald, se ageazd cu porfiunea
inferioari peste zonele retromolare, pe care trebuie sd le cuprindd, dupd
care se aplici
incet peste arcad6, pentru a urmdri in ce misuri arcul dentar este cuprins
?n interiorul
lingurii;
- lingura superioari se alege asemdnitor cu cea inferioard, urmdrindu-se in acelagi timp
ca, odatd aplicatd fiind pe arcade, sd nu basculeze pe bolta palatind,
iar zonatuberozitard
si fie bine cuprinsd.
Mici modificdri ale lingurii se pot face prin ajustare cu un clegte de tip crampon.
Odati cu proba lingurilor, in cavitatea bucal5 se imagine aze
siviitorul ax al migcirilor ce
trebuie executate, de introducere qi extragere a amprentei din
cavitateabucali. Astfel, in cazul
unei proalveolodonfii, amprentava trebui desprinsd intdi distal qi
de abia dupd aceeainzona
frontala, spre a evita deteriorarea sa in zona anterioarl. Sifuafia
se schimbd intr-o
retroalveolodonfie, cdnd desprinderea amprentei trebuie fdcuti
int6i in zona frontald.
Crearea reten{iilor suplimentare pe portamprente are ca scop retenfionarea
optimd a
materialului de amprenti, deoarece cdmpurile ortodontice prezintd,
ie
reguld, o retentivitate
excesiva (legati de numeroasele malpozigli qi incongruenfe).
Alt motiv il constituie faptul c[
amprenta va fi indepdrtatl de pe arcade, fiind fraclionatd
de mdner, marginile acesteia put6nd
dep69i portamprenta in unele zone cu mai mult de 10-i5
mm. Materialul de amprentS trebuie sd
facd corp comun cu lingura.
Un al treilea motiv il constituie faptul cd, in ortodonfie, amprenta se toarnd
de doub ori:
prima datd constituind modelul de lucru (pe care va fi realizatd
constructia ortodontic6), iar a
doua oard modelul de studiu.

(Jrtod0ntrc

ot

gIuri, care asiguri zone de retenfie intinse 9i


Cele mai bune retenlii le oferl lingurile cu
utitizeaza 9i benzi p1nzate adezive' cafe se
rcpartizate pe toati lungimea portampreitei. Se
aptici pe marginile linguriiin gura pacientului decit sub
Lingurile se uJuci foarte bine qi nu mai pot fi probate
imperativul refacerii sistemelor de
,
grupa aleinatg-19r' care corespund sub
Materialele de amprenti cele mai utilizate sunt din
rnateriale de tip siliconic'
toate aspectele. Pot fi folosite pentru situalii speiale 9i

reteniie'

Tehnica de amprenti. se inceF cu amprenta arcadei inferioare:


gi se
o ringura se incarci cu materialul de amprenti pregrtit dupr indicaliile fabricantului
innoducecuporliuneaeidistaldpestespaliutretromolar;
misura aqezSrii lingurii peste
o pacientul este invitat s6 ridice limba spre'bolta palatina 9i, pepermta
totugi aplicarea ei pin5
incit sd se
arcadd" aceasta este alunecati spre mizial,asttel
; ;u|51 in acest moment lingura este menfinuti pe arcad6; degetul ar5titor de la fiecare
e lingura este menfinuti de operator cu 2 m6ini, introducand
pe marginea-jnferioara a mandibulei'
m6n5 in gura pacientului Ei degetul mare in contrafcrq
la pacienlii mai pu'tin "cuminfi"'
Aceasti relalie oferd o pozilie deosebit de stabil6, chiar 9i
Amprenta superioard este asem5ndtoare:
lingura alunecl spre
o dupd aplicarea por{iunii distale a lingurii la nivelul tuberozitililor'
incisivii superiori;
mezial gi ," ufu"a pe arcadd pin6 sunt cupringi
cu degetele mdinii stangi 9i
o in acest moment operatorul ridica buza superioard a pacientului
materialul ds amPrentS refluat;
cu mina dreaptS impinge in vestibulul supirior
care o
o menfin6nd buza superioarr ridicati" operatorul aplici lingura complet pe arcadS" dupd
impinge spre dista! pdni in pozilia limiti;
r,-'-^r-.^.
trece ln
^-o-+nnrr rrer.,
valsalva; operatorul
o in acest moment pacienful este invitat s6 execute manewaarStitoare
in zonele laterale Ei'
cu degetele
spatele pacientului, menlinand li"g** superioarl
imUr4iiand capul pacientului, il apleaci ugor anterior'
controlate (dlnti' procese
Dup6 indepartare, ampre-ntele vo, fi foarte bine spdtate 9i
goluri etc)'
alveolare, margini' lungime' grosime, eventuale
a euta
pentru q
-^:..-^ nan*nr
jet Je ap6 rece' cu mici presiune'
SpSlarea amprentei se face cu un
de
resturile
lui sau pentru a indepirta
desprinderea alginatului de pe linguri ori iccidentarea
G

singe 5i salivS-

de tehnicS" amprentele pot


De multe ori, din considerente obiective sau din greqeli
vestibulare, feti vestibulare a
prezenta diverse imperfecliuni privind lungimea marginilor
rimine [a latitudinea
S,rb u""rt *f""r' d funclie de scopul urmdrit'
dinlilor, felei orale
"t".
medicului sd hotirasci repetarea sau nu a amprentel'
ghips tare- Pentru a putea fi utilizate' modelele
Se vor turna doua rinduri de modele din
imperfecfiuni date de turnare'
trebuie pregdtite, soclate 9i eventual reparate micile

2.2

.
c

MODELTJL DE LUCRU

anume:
Modelul de lucru trebuie sd indeplinesc5 citeva condilii, 9i
componente ale aparatului ortodontic;
manevrare ugoard in timpul executiei diverselor
fEr6 a se.$eteriora;
executarea unor operafiuni tehnice direct pe't

#
1F
i

',1

i'
,,

Cait de lucrnri practice

7"

o
r

tnaneware cu u$urinle in lucnrl cu divsse aparate utilizate in laboratonrl de tehnici dentari


(aparate de baropolimerizare, de fotopolomerizare etc.);.
si aibi o rezistenlS suficientii pentru a nu se spalge.
in acest scop soclul modeiului de lucru trebuie sd fie de 1,5-2 cm, in general din gbips

ure.

23 MODELUL DE RECONSTITUIRE

PLASTICA

Modelul de reconstituire plasticd (modelul de set-up diagnostic, fig. 2.1.) : un model


efectuat pentru a sirnula reirnpdrlirea spaliului de pe arcadi in urma extracliei unui dinte gi
depiasarea vecinilor lui in spalrul postextraclional.

Fig. 2-1. Arcada denufi sqanti in zona cu


iaghesuirc dentad de soclul modelului pin cari tumatd-

Indicafii:

o la inghesuirile

frontale inferioare datorate unei discrepante dentodentare (neconcordan(d


intre lilimile meziodistale ale dinflor superiori qi inferiori);
pentru alegerea celui mai indicat dinte pentru extractie (de exemplu, incisiv central,
lateral, premolar I etc.).

Realizare:
e srrlpfentareaarcadei;
e. spdlarea urmelor de salivd din amprent[;
. indepartarea excesului'de apd;
r ftlfnsfe? coroanelor dentare dintr-un moldano dur;
o netezirea cu un instrument bont umezit, in zona

c
i-_

in

care urmeazd sd efectulrn deplasiri

dentare;
realizarea in restul arcadei a unor retenfii prin striarea cu un instrument asculit;

Ortodonlie

o
a

o
a

dupi intirirea ghipsului, se aplicl un strat subfire, uniform de ceard topitd peste zonairr care
se vor deplasa dinfii;
dupd ricirea acesteia se toarnd restul modelului in mod obignuit;
la demularea modelului, coroanele dentare din zona separati cu ceard se vor desprinde de
restul modelului;
se noteazd identitatea fiecdrui dinte pe felele lor vestibulare;
se separd fiecare coroand dentari in parte din fragmentul desprins, f6ri a reduce ldlimea
meziodistal5 a dinfilor separafi;
dinfii sunt repugi pe model prin lipirea cu ceari in poziliile iniliale, folosind modelul
obiqnuit ca reper.

Fig. 2.2. Modelul de reconstituire plasticd cu

simularea extracliei unui incisiv gi alinierea


celorlal 1i dinli fronta! i.

in cabinet, medicul va simula "extractia" unui dinte gi va rearanja din{ii rimagi fixdndu-i
cu ceard, astfel incdt spafiul sd fie'inchis integral (fig.2.2.). Simularea se poate face gi prin
tatondri succesive, pentru a se face alegerea dintelui a cirui extrac{ie va crea spafiul optim
pentru realinierea celorlalti.

2.4

MODELUL SET.UP

Modelul set-up : un model de reconstituire plasticd la care aproape toti dinfii sunt sec{ionati
de pe soclul modelului in.scopul de a-i pozifiona tridimersional cdt mai precis.

Indicafii:
. pentru confecfionarea unor aparate ortodontice denumite "positioner" (realizate din
materiale elastice asemdnitoare celor folosite de sportivi pentru protecfia arcadelor dentare,
anumite pozilii dentare, cdt gi pentru a pistra rezultatul terapeutic
oblinut la sfrrgitul terapiei ortodontice active).

in scopul de a finisa

Caiet de lucrdri practice

Realizare:

o
o
.

srnprentarea modelului pentru dublarea sa;


demularea modelului;
notarea pe coroana dentare a dintelui a distanfei intre fa{a ocluzald sau muchi a incizald a
fiecdrui dinte gi soclul modelului;
se practicd doud secfiuni verticale gi una orizontald, desprinzdndu-se cu grijd potcoava astfel

secfionati (fig.2.3.);
O

din{ii fdrd a afecta dimensiunea lor meziodistald;


partea apicald a dinfilor trebuie prelucratS asemdndtor cu o rdddcind conicl de dinte
monoradicular (trunchi de con cubaza mare la nivelul coletului gi baza micl situatd apical).
Aceasta este necesard pentru a putea repoziliona dinlii prin rotire sau inclinare fdrd ca
migcarea sE fie impiedicatd de muchii;
dupi prelucrarea unui bloc dentar, acesta este repus in pozilie corectati pe restul modelului,
mdsurdnd ca distanfa intre fafa ocluzald respectiv muchia incizall, gi soclul modelului sd se
pdstreze (fre.2.a.);
in situalii speciale anumili dinfi pot fi plasali mai sus sau mai jos decdt distan{a inregistrati
inilial. Aceasta va insemna cd, positionerul construit pe acest model va determina
ingresiunea sau egresiunea acelor dinqi. Fixarea se face cu ceard, care va umple gi spafiile
rimase dupi sublierea pdrfii apicale a blocului dentar.
se sec{ioneazd

Fig. 2.3. Arcada dentard tumatd separd sau


secyionatd depe soclul modelului
cu tresorea v iitoarelor separdri ale

Fig.2.4. Modelul de set-up.

dintilor.

Mod de utilizare:
Construirea acestui model "corectat" va permite ca positionerul confecfionat pe el sI
reproducl micile corecturi la nivelul arcadei. Positionerul fiind modelat dintr-un material
elastic, se va mula pe arcadele pacientului in situalia existenti, dar va exercita mici presiuni
asupra dinfilor pentru a-i deplasa in direcfia in care pozilia a fost corectatd inainte de
confecfionarea positionerului. Este important sd se refini ci aceste aparate nu pot deplasa
dinlii pe distanle mari gi nu pot efectua in general migc[ri foarte ample (de exemplu, derotdri

de 30" etc \.

iFi.,,,,

Caiet

& lucriri

.
o

elementele de ancorare
elementele active-

Practice

3.2

o
c
o
.

B.AZ,A APARATULUI

Baza este constituit5 din placa palatinale sau iingual5Baza se intinde la maxilarul superior:
sagital, pe linia mediani, de la nivelul dinfilor frontali pdnd la intersecfia liniei mediane, cu o
tangenti lafala meziald a molarilor de 6 ani;
de-a lungul acadei, placa se extinde de o parte gi de alta, panl la ultimul dinte prezent pe
arcadd (fig.3.1.);

veftical, in zona fronta^ld forma qi contactul plncii cu dinfii sunt variabile in frrnclie
de scopul terapeutic urmirit. in laborator, baza aparatului se construieqte pind la rnuchia
incizall (fig.3.3.);
in zona latenldplaca se extinde pe fala.orald a din{ilor pAnI la unirea treimii medii a din[ilor
cu ll3 tncizzld.
Placa va fi decoletatd spre a feri parodonfiut marginal de traumatisme-

tn

sens

transversald Fig. 3.2. Extintlerea sagitald Si tnnsversald a


bu.ei ryaraului infeiorabq.ei qantului supeior
jocul
plangeului, pe care trebuie sd nu-l
La mandibulS, placa este limitati Iingual de
Fig- 3.1. Extinderea sagrtatd Si

jeneze (frg.3.2., 3.4.).


in general, atit placa mandibular5,
orall fiind lustruitd.

cit gi cea maxilard au o grosime de 2-3 mm, zona

Fig. 3.3 Limirele tu plan veracal ale pldcii


suprioare in zona anterioari supeioard-

Fig. 3-4. Limitele in plan vertical ale

plicit

inferioarc in zona anteioard hferioari-

3. APARATE
3.1

ORTODONTICE MOBILE

PRINCIPII DE REALIZARE

Aparatele ortodontice sunt dispozitive care se aplicS pe dinfr, alveole gi maxilare, cu


rolul de'a influenla cregterea qi dezvoltarea aparatului dentomaxilar sau de a preveni ori corecta
aparilia unor anomalii-

fi:

Materialele de confecfionare. Materialele din care se executi aparatele ortodontice pot

;rliaje de crom-nichel (wipla), elastice sau neelastice;


a
aliaje speciale de c'rom-cobalt, care perrnit sudarea sau lipirea, frrd, si-gi piardi calitilile
elastice; acestea se folosesc in construclii fixe, mobile sau scheletale (aparat tip Crozat);
acrilate autopolimerizabile, baropolimerizabile sau tennopolimerizabile.
Aliajele de crom-nichel (wipla) au cdpltat o rlspindire foarte mare, datoritl costului
deosebit de redus. Au fost realizate aliaje care sd corespundd aproape in totalitate scopurilor
propuse- Aceste aliaje se prezintd sub formd de :
Tabl(r de wipla, care se utllizrazl, la confecfionarea inelelor ortodontice sau pentnt
gtanfarea diferitelor elemente accesorii ale aparatelor fixe. Ea prezintd o l51ime de l0 mm, o fa$
lustruiti gi una matd- Cea lustruiti, dupl confecfionarea inelului, \'a veni ?n contact cu mediul
bucal, iar cea matd va favoriza aderenla cimentului in mornentul fixirii pe din1i. Pe aceasti tabid
se pot lipi diverse elemente auxiliare, folosind lotui otrir;nuit de wipla, sau se pot utiliza diverse
suduri electrice prin puncte.
Sfunna de v,iplq cu secfiune rotundd, dreptunghiulari, ovald sau semiovald, cu diametml
variind de la 0.1 la 2mm.
Sirma de wipla, intr-o gamA foarte largi. are trei calitdli de elasticitate:
a
sirma moale. destinatl in special executirii ligaturiior in cavitatea bucalS;
o
sdrma tare, cu un grad relativ de elasticitate, lblositd, de aceea, pentru realizarea aparatelor
pasive (0,8-1,2-1,5 mm) (aparatele de conten{ie);
sdrma foarte elasticd, cu cea mai largd garnd de utilizare; este folositi la confecfionarea
elementelor de ancorare a aparatelor mobilizabile, in special, in construclia elementelor
active (cele ce produc forle ofiodontice), la aparatura mobilizabild qi ia cea fr.xd.
Sirma de wipla cu profii oval, semioval sau semirotund este folositi de obicei la
realizarea aparatelor de imobilizare sau la confec{ionarea diverselor dispozitive auxiliare ale
aparatelor fixe.
RaSinile acrilice joaci un rol deosebit in realizarea aparatelor ortodontice. Tehnica
executirii aparatelor ortgdontice din acrilat termopolimerizabil se aseamdnd intrutotul cu tehnica
executirii protezelor mob ile.
a

APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE. La aparatele mobilizabile se pot


descrie trei pir,ti componente
baza aparatului,

Ortodontie

90

.
r
r
r
r

Baza aparatelor poate fi unicd sau din fragmente muitiple, rezultate din secliunea ei.
La maxilar:
pe linia mediane (fig.3.5.);
in "Y" (fig.3.8.);
in "L"(fig.3.6., 3.7.):

in"trapez"(fig.3.8.);

atipic-sectorial (fig.3.10., 3.11.).


La mandibuld:
. pe linia mediane (fig.3.12.);
o paramedian unilateral sau bilateral (fig.3.13.).
in func1ie de cum este secfionatdbaza aparatului, ac{iunea acesteia asupra dinlilor gi
alveolei este diferiti.

Fig. 3.5. Ac{iunea pldcii despicate median. a,


placd; b, element activ (Surub); c, sensul

actiunii de ldrsire

Fig. j.6. Acliunea pldcii despicate in "L" cu


elementul activ pe bralul lung al "L"-ului.
a1,a2. pldci; b, elementul activ (Surub); c1,c2.

acliuni ortodontice.

Fig. 3.7. Ac{iunea pldcii despicate in "L" cu


elementul activ agezaipe bnlul scurt al "L"

-ului.

a1,a2,

pldci; b, elementul activi


acliuni ortodontice.

c1,c2,

Fig. 3.8 Acliunea pldcii despicate in "Y";


a, placa; b, elemente active; c, acliuni
ortodontice.

Caiet de

lucriri

practice

y2

Ortodon$e

"\

Modul de acfiune aI bazei aparatelor: sub acfiunea elementului activ,baza aparatului


ortodontic exercitd forle atdt pe suprafala din{ilor, cit gi pe suprafa{a periostului procesului
alveolar, prin interrnediul pd4ilor moi, for[e ce determind modificiri ale poziliei dinlilor qi ale
stnrcturii osului (ftg.3.14.,

3- I

5.).

W
FIg. 3. I 4. Mcompunerca fogelor exercitate de
pe supnfa;a palatinald a dinp'lor
fiontali. a, placd; b, elementul activ; c, componentd
oftdonicd; d, componentd verticald.

aptaul artdontic

Fig- 3- 15. Desconpunerea fortelor exercitate de baza

qarotului ofiodontic in zonele laemle. a plrca; b,


elementul activ; c:F, forya ortodoniicd; d, ac{iunea pe
prrresul alveala4 e, ac;iunea pe unitigi dentare; f=R,
rezultanta ortodanticd; g=Fa. forya de desprinderecomponenta verticald.

Realizarea bazei aparatelor ortdontice poate

fi

di;r acrilate autopolimerizabile,

termopolimeri zabile, fotopoli meri zabile sau baropol imeri zabi I e.

Realizapsa bazei aparatului mobil din dsind baropolimeiz.abild: realizarea propriuzisd a bazei aparatului se poate executa prin doud tehnici (dupd f,txarea pe model a tuturor
elementelor de ancorare gi acliune).
l. Tehnica pulbrii Si a lichidului: se presard pulbere pe supratb,ta modelului, pornind de
la una din extremitdgile bazei aparatului qi adlugind lichid pdnd la saturarea acesteia.

Caict trc lucldll PractlLu

Operafiunea se repeti pdni la ob{inerea unei grosimi abazei dorite. Toati operafiunea se

executi urmlrind materialul depus pe model si prezinte un t4or xces de lichid in


permanenfa in caz conhar, vor apdrea in masa acrilatului sau pe suprafa,ta lui zone cretoaSe, ce
vor da un aspect nepldcut.
Saturarea cu lichid se continud intr-un ritm relativ lent, pdni cind aspectul translucid al
pldcii devine u$or opac.
ln acest mornent modelul este introdus intr-un vas de presiune, la o temperaturi -{0" C
Si2,l-2,5 atm. timp de 20 de rninute.
2.Tehnica pastei. Se obline intr-un godeu o cantitate de 34 cm' de pasti acrilicd, prin
amestecarea in proporfie de2,5/3 a pulberii cu lichidul. Arnestecul trebuie si fie saturat in lichid,
astfel incdt dupd 2-3 minute, c6nd incepe sd se tragi in fire, consisten{a lui si permiti intinderea
cu ajutorul spatulei de cear6 sau de ciment, pe suprafafa modelului.
Se urmdresc cu atenfie zonele "rnai ascunse'" de sub retenliile croqetelor sau ale zonelor
laterale ale quruburilor, astfel incit, la aceste nivele, si nu aparl goluri de aer.
Pentru a evita aceste situalii, in zonele menfionate se poate aplica materialul prin tehnica
pulberii gi a lichidului.
Materialul, intins pe suprafala modelului, se modelenzd cu un exces de lichid, la
grosimea gi intinderea urmirit5, urmind ca ?n ultimul moment baza aparatului sd fie lustruiti cu
o cantitate de monomer.
Aparatul se introduce in vasul de presiune, ca in tehnica precedenti.
Ce-a de-a 2-a tehnicl are avantajul oblinerii unor structuri mai compacte ale bazelor
aparatelor, de o calitate superioard.
Transluciditatea aparatelor poate ajunge chiar la transparenfS.
Cea de-a 2 a tehnicl se utilizeazd curent in realizarea aparatelor funclionale de tip
monobloc (vezi Monobloc).
Confeclionareabazei din acil"a antopolimenzabil prezinti inconveniente majore datoriti
calitilii materialului acrilic obfinut gi, sub aiest aspect, utilizarea materialului autopolimerizabil
este predispusi la reparafii.

3.3

ELEMENTB DE ANCORARE A APARATELOR ORTODONTICE

3.3.1 Recune

o
o
o
o

MOBILIZABILE
DE MANTPULARE ALE ELEMENTELoR DE sARMA

in realizarea crogetelor de.sirmi'este necesar sd se !in[ seama de urmitoarele reguli:


sd nu se indoaie sdrma de mai multe ori in acelagi loc, deoarece apar defec{iuni in structura
cristaiinS" care scad elasticitatea gi rezistenla metalului;
sd nu se foloseasci clegti cu filci ascufite sau care au muchii, deoarece acegtia lasi crestituri
in slrmd, care devin locuri de minimi rezisten{5 gi de intrerupere a undelor elastice;
si nu se incSlzeasce ifuma inainte sau in timpul prelucrlrii, deoarece aliajul din care este
ficutd iqi pierde elasticitatea;
sirma se indoaie treptat gi in unghiuri rotunjite; in caz contrar se depreciazl structura
cristalini qi calitdfile elastice la locul indoirii (fig.3.16.);

Ortodonlie

94

unghiui
rotunjite.4 sitmd; b, cleSte.

Fig. 3.1. Sdtma se indoaie tn

Fig. 3.2 CleStele fixeazd sirma iar indoirea


se va rcalia in mind; a-sirmd; b-clegte.

concomitent cu migcarea de indoire a sdrmei se va executa gi o migcare de tracfiune


acesteia in axul ei, astfel incdt sd se ruleze pe conturul clegtelui (fig.3.17.,3.18.);

Fig. j.3. Concomitent cu miscarea de indoire a sdrmei (A) se


executi gi o m$care de tacliune in axul ei (B). a, sfumd; b,
cle,te.

indoirea in etape a sdrmei, dupi probarea succesivd pe model sau in gur6, decat s[
indoirea in sens invers in cazul in care s-a indoit mai mult decdt era necesar;
curburile largi vor fi realizate prin ?ndoirea sarmelor cu mdna (fig.3.19.);
se preferd
se ri$te

Fig. 3.4. Curburile largi se realizeazd pnn


indoire cu mdna

*
'1
3

I
;
I

Caiet de lucriri practice

I
a

cend un element de sdrmi trebuie si imbrace o forma{iune a modelului, acesta se realizeazL


mai mare, urmdrindu-se inchiderea lui treptatd p6nd la adaptare. La fel, dacd elementul de
sdrmd pitrunde intr-un spafiu amrme unde realizeazd o bucl5, atunci el se executd mai ingust
(mai strins) urmdnd sd fie adaptat treptat prin mdrirea curburilor.

Clegtii utiliza{i.

in

realizarea crogetelor sau arcurilor ortodontice, se pot folosi in


principiu, doud tipuri de clegti:
o cle$ti specializali pentru fiecare tip de indoiturd sau
. cle$ti universali, dintre care: clegtele crampon qi clegtele jgheab.

3.3.2

DsscRtgRBA ELEMENTELoR DE ANCoRARE

Stabilitatea aparatelor ortodontice mobilizabile pe arcadele alveolodentare influenleazd,


in mod hot6r6tor eficien{a terapeuticd a acestora, cdt gi calitatea rezultatului ortodontic.
Din aceastd cauzd, elementele de ancorare trebuie amplasate judicios, pe intreaga arcadd,
cdt mai aproape de elementele de acliune, cdt mai mezial gi cdt mai distal, in mod echilibrat de-o
parte gi de alta a arcadei dentare.
Din punct de vedere al repartizirii elementelor de stabilizare, o ancorare echilibrata
poate fi consider atd. cea in " tr apez" (fi g. 3 20.).
.

ffi

"trape7". A: In
in 4 puncte B: In
in 6 puncte.
Fig. 3.1. Ancororea aparael.or oftodontice tn "trqe7".

in lipsa acestor condilii,

se poate opta qi pentru o ancorare

EB

Fig. 3.2. Ancorarea aparalelor orTodontice

"in tiunghi".

in "triunghi"(fig.3.21.).

Fig. 3.3. MicSorarea aparatelor oftodontice


mixte in "trapez" Si in "triunghi".

Ideal, o ancorare combinatd ar aduce maximum de cdqtig din punct de vedere al


stabilitdlii aparatului ortodontic (frg.3 .22.).
.t

Ortodonlie

96

cadrul planificlrii ancodrii trebuie luati in calcul valoarea parodontalS a dinfilor


folosili in ancorare, in raport cu valoarea parodontaH a dinfilor asupra cerora se exerciti for{ele
ortodontice, cea dintii avdnd totdeauna o valoare mai mare-

in

frg. 3.4- hna de acliune este egald cu zona de


.sprijin cu efecte similare. a, zoni activd; b, zond
de spijin; c, efect oftodantic.

Fig. 3.5- Zona de acliune este mai micd ca mna de


spdjin. 4 zona de acfiune; b, mna de spniin; c, efect
ortodtntic asupn zonei de ac{iune; Q efect
onodontb pentnt zonade sPiiin.

Indiferent de valoarea ortodontici a zonei de sprijin gi de ac{iune, efectele ortodontice


vor apdrea atat de-o parte, cit qi de alta. Cu cdt dezechilibrul dintre ele este mai mare, cu atet
efectul ortodontic va fi mai pregnant asupra zonei cu stabilitate mai mic6Astfel, se poate ajunge la situalia in care zona de sprijin este egal6 cu zona de acfiune
(pldci secfionate median) gi in aceast5 situalie cele doui zone se confundI, una constituind zond
de sprijin sau de acliune pentru cealalti. (ft9.3.23-,3-24.)Ca elemente de ancoftye, se descriu: croqetele, coroana ortodonticd 9i gutiera
ortodonticl.
Unui croget ortodontic i se pot distinge, indiferent de tipul lui, trei porfiuni:
o por{iune in contact cu zona de retenfie ut]rlizati" denumiti arpf
o porfiune elasticd care oferd posibiiitatea airsei sI depiqeas cd zona retentivd la introducerea 9i
scoaterea aparatului, denumiti bucli,
o porfiune format5, de obicei, din 2-3 cuduri, realizate ?n cel puiin doui planuri, cu care
crogetul se fixeazd in baza aparatului, numitd zoni de retenlieDintre elementele de aucorare, cel mai des utilizate sunt:
o cro$etul direct;

o
o
e
.
o
o
.
.

cro$etul Stahl;
cro$eful in "delta";
crogetul Jackson;
cro$etul Adarns;
cro$etul Schwarz;
cro$etul semi-Schwuz;
cro$etul interdentar Alt;
gutiera ortodonticS.

Caiet de lucr;ri

prctice

Crogetul

direct

este foarte asemenltor cu cm$eful cervicoalveolar deschis dental. Se


confecgioneazd din sarml de Q6{,8 mm diametru" elasticd.
Crogetul are urrnltoarea alcLtuire:
pottiune rectilinie, ansa, plasati zub ecuatorul anatomic al dintelui in treimea vestibulari
de
colet;
pnr,tirme paraleli cu mucoas:l gingivaln bucali, elastici bucla;
zoni de retenfie care este cuprinsd in placi.

'
o
.

,.ru
rrg.
frg. J.o.
3.6. Lrofete
CrcSete dtrute
directeaplicatepe
aphcateF oplacd
oplaci

sapioai.
suprioai.

Fig. 3.7- CroSetuI Stahl.

!,

ansd; 2,

bucl{ 3,

retenyie.

Tnna de retenfie utilizatS. de crogetul direct este reprezentatd de convexitatea vestibulari

dinlilor laterali din treimea de colel


Caracteristici Ei indicafii

. utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice;


. previne migrarea in "zonele edentate" a dingilor vecini bregelor;
' nu ?mpiedici infundarea aparatelor, ci desprinderea lor, fiind utilizat la stabilirea
r

menfinitoarelor de spafiu gi mai puFn la stabilizarea aparatelor ortodontice prevlz*te cu


elemente de acFune;
limiteazd mezial sau distal dintele sau sectorul de dinfi asupftl cdrora se exercitd, ii;rle de
mezializare sau distalizare (fig. 3.25. ).

Crogetul Stahl mai este denumit qi crogetul ocluzointerdentar sau crogetul in "picd.turd"
Se confecfioneazd din sdrmi de 0,7 mm diametru, elasticd.
Este alc5tuit din :
r ansi circulard de dimensiunea spaliului interdentar in care se aplici;
ansa se prelungeqte ocluzal cu o bucli, care incalecd arcada dentarl pnn m$a
' reprezentS.nd
po4iunea elasticd a crogetului;
o zond retentivd, cu care croqetul se angaj:azi in piasd.
Zona de retenlie utilizati de croqetul Stahl este reprezentati de retentivitatea anatomicd
in sens vertical a spa{iului interdentar. Ansa crogetului se angajeazi ?n acest spaliu perpendicular
pe suprafefele dentare, fErd aleza papila int,rrdentarS., iar bucla trebuie si fie astfel echilibratd
incit sE ofere suficienta elasticitate crogelrlur, fdrd a traumatiza insd mucoasa jugall (frg.3-26.)Caracteristici:
. oferi o bund stabilitate aparatelor ortodonrice;
r blocheazd egresiunea dintilor pe ^'re se aplicd, travers6nd planul de ocluzie;

fr--

&odonfie

98

necesitI existenla unui spatiu interdentar, deci cel pulin a doi dinfi vecini, de preferin{I in
dentilia definitivd, dar poate fi utilizat 9i in cea temporari;
. avdnd relativ puline indoituri, se fractureazd greu, iar repararea lui poate fi executati 9i in
cabinet;
r trecdnd prin niga masticatorie poate realiza un contact prematur cu arcada antagonisti,
ducdnd la in5l1area de ocluzie sau laterognafie, motiv pentru care se cere studiu de model al
ambelor arcade, in vederea plasdrii corecte a cro$etului;
o in situalia in care se urmiregte inilfarea provizorie a ocluziei este posibild prelungirea
ocluzali a plicii, asigurand in acest mod posibilitatea utilizirii aparatului ortodontic ai dupi
ce obiectivul de indllare provizorie a fost depSgit. Acest lucru se realizeazd prin indepdrtatea
din baza pl6cii a po4iunii de pe suprafa{a ocluzald, aparatul revenind la forma iniliald.
Solulia ari avantaj.l, Aga de alte modalitili (gutiera), cd, pdstreazd o ancorare peflnanenti de
calitate foarte buni a aparatului.
Activarea se face prin coborirea ansei acestui croget intr-o zon[ mai retentivd, plasati
mai aproape debaza spafiului triunghiular.

i'"aA
I --i-@-

l"-Yl
I
C*_)
\-/ \---'l

'oliSlorur"l

\.-

^r'onto
,U

octivoreo

incorect

u,f.to d"
o

ctivore

,%.t],

Fig. 3.8. Modul de realizare a croSetului Skhl.

Realizarea crogetului Stahl (fig.3.27.):


incepe prin confeclionarea ansei circulare, care este inchis6 treptat pdni la oblinerea
dimensiunii dorite;
perpendicular pe planul ansei gi finind ansa in vdrful clegtelui crampon se indoaie sdrma
astfel incdt bucla obfinut[ sd aibd indllimea gi dimensiunile dorite;
se aplicd pe model gi, menlindndu-se in pozilie corect6, se marcheazd pe coada crogetului
zona de pliere in placd;
in aceastd varianti, capdtul sdrmei care formeazd ansa este la distantd de suprafafa
vestibulari a dinlilor gi poate determina lezareamucoasei jugale;
pentru a inl6tura aceasti deficien{d, s-a imaginat un croget Stahl cu ansd in formd de sfer6
pU"a metalicd, care sd nu retenfioneze alimente in interior qi care sd protejeze mucoasa

jugal[ (fig.3.28.)

Caiet de lucr[ri practice

99

,
Fig.

3.9.

-=.q

--e

Varianta originald, aldturi de ansa Stahl preconfecsionatd.

Fig. 3.10. CroSet Stahl intots. 1, ansd; 2, bucld; 3, retenfie.

Acelagi efect poate fi oblinut realizAnd un croget Stahl cu ansa inversatd (fig.3.29).

Crogetul

in "delta"

este tot un croget ocluzointerdentar ca gi crogetul Stahl utilizdnd

aceeaqi zond de retenfie ca gi acesta (fig.3.30.).

Deosebirea dintre

ele este la nivelul ansei, care este de formd triunghiulari,

asemdndtoare literei grecegti delta. Ansa este plasati cu vdrful spre spaliul interdentar gi baza
spre mucoasa jugald, sprijinindu-se cu cele doul laturi ale sale pe felele aproximale ale dinfilor
pe care se aplic6.
Aceasti dispozilie permite o angajare mai profundd a ansei in spafiul interdentar, deci
utilizarea unei retentivitnli crescute, cdt gi realizarea unei bucle elastice de dimensiuni mdrite,
frrd ca aceasta sdlezeze mucoasa jugal6.
Se confecfioneazd din sirmd de 0,7 mm diametru, elasticd gi are aceleagi caracteristici ca
gi crogetul Stahl.

OrtodonFe

lm

fig- 3-I

t. GaWil An'delbi l, ans{ Z bucI{ 3,


rctenfie-

Aspectele mnstructive qi modul de realizare ale crogetului'ln delta"sunt evidenfiate in


(fig.3.31.).

AryuI aoptalui'fit &Ita"- a:

Fig. i-131.
Vedffe de *miprcfi|

pzigiei aosi io Wliu|

fig. 3.122- Crryeil

lrckw- I, anst 2, bucl{ 3,


rerenlie-

interdentar b: khernd c-ansfrvdivd a talizirii


ansei

cropolai 'fa deltal

Crogetut Jackson sau cro;etul inelar se confecsafieazi din sdrmi de 0,G4,7 mm


diametnr" elasticiAlcituire:
. por,tiune central5 - ansa - dispusi subecuatorial, intirn adaptati pe zuprafaga dintelui;
. aceasta este prelungiti de o parte gi de alta cu doud bucle, care mverseazd planul de ocluzie
prin nigele masticatorii, se termini cu retenfi 9i se frx@zein placiTnna de retenfie utilizati este retentivitatea anatomicd vestibulari a dintilor laterali din
treirnea de colet (fig.332-)-

.
o
.
t

Caracteristici :
blocheazi enrplia dinlilor pe care se aplici gi deplasarile lor in sens proximal;
poate fr aplica! deci, gi pe dinli lr;ol$;
s uttlizezizn, de reguld" pe dinli definitivi;
prenntd. dezavantajul ci produce inclinarea orald a dinfilor pe care se aplicS, pienind
retentivitatea qi, deci, eficienfa Din aceste motive, este mai rar utilizaf

Caicl.e

hniripru.ice

Crogetul Adams este cunoscut sub denumirea de aoset univenal se confec,tioneazi din
samtl deO,7 mm diametru, elasticd,

Fig- 3-14- GoSeail Adans-

I, anci;2, bucl{
rcten{ie; d mni rwtilinie (dry,i Adans)-

j,

Este alcltuit din:


doui anse ovale, care vin in contact cu felele proximale ale dintelui, unite vestibular cu o
por,tiune de s6rm5 rectilinie, la distan{i de fala vestibular{

cele doui anse se continui in sens ochrzal de o parte gi de alta cu cite o bucl5" care
traverseazi planul de ocluzie prin niryele masticatorii gi se termind cu reten$i ?n placi.
7-ona de retenfe utilizatii este constituiti de divergenfa fe,telor proximali ale din$lor
laterali sau fr,ontali (fig-3-33.).

.
o
'o

utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice;


poare fi utili'at pe dinF laterali gi ftontali, fiind singuruI croqet care asigur5 acest lucru;
se accidenteazl relativ gFeq repaclrea se face numai pe model in laborator;
Sn4iunea de s6rmI rectilinie care continui cele doui anse vestibulare, neavind nici rol
elastic, nici rol in stabilizarea croqetului, poate prezenta mai multe forme; in fun4ie de
necesitiiSle clinice (cadig buton);
este foarte larg

A
Fig- 3-15. Variante ale aoseailui Adans (ArB) (dupd Adams)-

Ortodongie

t02

de asemenea,Ia nivelul sdu se pot suda diferite elemente auxiliare, cum ar


arcuri 9.a. (fig.3.34. A, B);

Fis 3 34

poate

''"1:;f#;:';#;:",:::;i::;:::,:"tr';:Jlfi,"#ili,{,|,';,#,if**

fi aplicat pe dinfi izolali, c6t gi pe arcade integre, monodentar

Fig. 3.16.

.
o

A:

fi: tubugoare,

derotdrii sau a

sau pluridentar;

Variante ale crogenlui Adams la nivelul dinlilor in erupfie. B: la nivelul ultimilor


2 molari pe arcadd (duPd Adams).

blocheazd egresiunea dinlilor pe care se aplicd (fig. 3.34.Q.


in situalia utilizdrii lui pe dinti frontali poate determina inghesuirea acestora (fig.3.35. A,B).
Activarea se face prin cobordrea anselor c[tre coletul dentar intr-o zon[ mai ingusti, in
sens meziodistal al coroanei dentare. Realizarea crogetului Adams poate fi oblinuti pe doud cdi:
L Cu ajutorul unui clegte universal (fig.3.35. C).
2. Cu ajutorul clegtelui crampon (fig.3.35.D).

Caiet de lucrtrri practice

103

|nf-Hf-l
| l'

MV <

ffito
c

Fig. 3.35.C: Timpii de realizate Si adaptare a


crofetului Adams. 1, ansd;2, bucld; 3, reten{ie;4,
porliune orizontald.

Fig. 3.35. D: Obsinerea croSetului Adams cu ajutorul


cleStelui specializat in acest sens. 1, realizarea
porliunii orizontale; 2, obsinerea anselor; 3, realizarea
buclelor;.4, adaptarea crofetului pe dinli.

Crogetul Schwarz (crogetul in ,rsigeati" sau in ,rtrefli" ) este un cro$t pluridentar


pu6nd fi aplicat pe 2,3, 4 din{i. Se confec[ioneazd dirr sdrmd de 0,,7 mm diametru, elasticd
(fie.3.36.).
Denumirea sa provine de la forma ansei, care este romboidali, aseminltoare vdrfului
unei sdge{i.

r&'
-xh

:MF'

/-\

/ -\4\
-/pJecuato'

sP^rS\],

t\' ,

Fig. 3.17. CroSetul Schwaz. A: Vedere ocluzald. B: Vedere


vestibulafi. C: Vedere aoroximald. l. ansd: 2. bucld: 3- retentie.

o
o

4.

Este alcStuit din :


anse romboidale situate in dreptul fiecirui spaliu interdentar, unite la nivelul mucoasei fixe
prin porfiuni orizontile, paralele cu aceasta, la 0,5-1 mm distanfd;

cro$etul iese din placd distal, la distanld de l-2 mm de ultimul molar prezent pe arcade, $i
pdtrunde din nou in placi printr-o bucld care traverseazd niga masticatorie dintre canin gi
primul premolar. Se fixeazd prin retenlii in placd;

Ortoaoqie

l(x

planul anselor este cudat pe diametml mic al rombului, astfel inc6r prinn por,uune a ansei sI
fie perpendiculari pe muchiile proximovestibulare ale spa{iului interdentar, iar cealalti
por,uune impreund cu zonele de legiturd si fie paralele cu mucoasa fixl;
. cudarea anselor crogetului serealizrazAde obicei in cabinet cu ajutorul unui cleEte special gi
a fost numiti impropriu activare- Ea are insl drept scop adaptarea intimi a crogetului intre
formafiunile moi {mucoasd gingivald qi jugaH)Znnade reten{ie utilizati este retentivitatea in sens vertical a spagiului interdentarCaracteristici:
. oferl o buni stabilitate aparatelor;
. se aplici in exclusivitate pe zonele laterale, in dentilia definitivi.;
. datoriti lungimii lui prezintl un grad de elasticitate ridicag cea ce determinl o acliune lenti
qi bldndd pezonade sprijin;
. croqetul Schwarz lasd liberi supnafa{a ocluzali a zonei de sprijin, permi{end egresiunea
dinlilor. in acest $op, contactul dintre placd gi arcadi in zona lateraH trebuie redus ia
por,trunea subecuatoriald dentar6;
. prezinti multe plieri ale sirrnei qi se accidente.azA ugoq repanarea lui nu este posibiln decit
?n laboratoq
. aceste numeroase indoituri creeazl zone retentive pentru atimente, ceea ce impune o igienl
deosebiti, pe de o parte, iar, pe de alti parte, limiteazi utilizarea aparatului in timpul
masticaliei;
o adaptarea, in principiq a croqetului se face cu mdna, firE a utiliza cleqtele, iar dacd
imperfec{iunile depiqesc aceste limite, este recomandabilS refacerea lui in laboratorActivarea se realizeazA prin coborirea gi infuadarea anselor in spaliul interdentar, mai
aproape de papilSRealizarea crogehrlui (fig-3 -37-):

_&

ry@_

,/

,/

fig- 3-18- Realiarea

ansei

uosetului

Schwaz cu clestel e Sch warz pn tru

Fig- 3-19 .'Activarca" croSetului Schwaz


(dup;i Dentawum)-

YU
prin realizarea primei anse la 3-4 cm de capEtul unui segment de sarm5 de 0,7 mm
qi de lungime de 15-16 cm;
ansa se aplicd in primul spaliu interdentar (care va fi pol de croget) mezial sau distal gi se
insemneazi locul unde urmeazl zfi realizatl a doua slgeati;
se incepe

Caiet de lucreri Praaice

cu ajutorul clegtelui se indoaie prima gi a doua por,tiune a s5ge$i, se inchide sngeata, se


ortznfializ3azApor,hunea de sSrmi urmltoare gi se executii urmltoarea slgeat{
la incheierea acestei etape se continud crogetul prin spatele ultimului dinte de pe arcadS" iar
mezial, bratul crosetului fonneaz6 o bucli verticald cu care trece prin niqa masticatorie
dintre canin gi premolar;

o in siuuliile in care prin aceasti niqd trece qi arcul vestibular (vezi elementele active),
croqetul x adaptaznprimul prin niga masticatorie;
o urmitoarea etap{ a5a numita *activare a crogetului" se face cu cleEele de activare-

Etapa reprezinti in realitate adaptarea primei por,tiuni a sigefii perpendicular pe muchiile


proximovertibol-" ate spaliului interdentar, iar al restului crogetului paralel cu muooasa pasivmobill (fig.3.38.);
pentru
cmgetul Schwarz, in condiliile in care utilizind ancoftrea foarte found a acestuia se
^or*arqt"
gi inlllarea provizorie de ocluzie, se poate prelungi placa ocluzal ca in fig-3-39-

dbtcl

j-2A. &iliarca cmptului Schvztz


impramd cupelwgirea dunli a pliciiI, aqxg 2, dinlii desPrijin;3,
PrcIwgira acluald a PliciiFig-

z, bucld'
t
ans{ 2,
l, flnsiti
semi-Scltwarz 1'
Cto7eail seml-scowarzfig- J-3I.
3-21. Lrofenil

in semislgeati sau semi-Sch*'aIz (fig-3-40.)


Schwarz iar denuarirea indi; de fapt particularitatea de construcfie
Crogetul

acesta din urmI.


Se confeclioneazi de asemenea din sarno5 de 0,7 mm

o varianti a crogetului
a ansei, care il deosebeqte de

este

diametnl elastici-

Este alcdtuit din ansa crogetului care este de forma unei jumdtili de romb, despicat de-a
plstrdnd o
tungul diametnrlui mare gi in contact numai cu unul din perefii spaliului interdentar,
pe care se
Aistang de 0,1-l mm fali de celdlalt dinte. in acest fel, fiecare dinte diE grupul celor
aplici croqetul are contact cu acesta pe o singur[ muchie vestibuloproximald.
Fo4ele care tind sI desprindi crogetul, pe de o parte, Ei for{a cu care ansa aclioneazl'ia
determinind' pe
sens vestibulooral, pe de alti parte, se descompun pe planul inclinat al ansei,
Hngn componentele verticale de egresiune, gi componente orizontale cu sens vestibuloproximat,4s}el crogetul poate determina deplasarea grupelor de dinli pe care se ancoreazi de-a lungul
arcadei, in sensul umndui sdgeliiin anumite situalii clinice, pentru a nu apdrea rotafii dentare, acliunea in sens proxrmGproximal a crogefului semi-Schwarz este completati cu arcuri in "diapazon" pe fiecare unitate
ale cdror
dentard. pentnr anumite situalii clinice, concretiute prin arcade integre cu dingi

'

Ortodon;ie

106

coroane sunt suficient de inalte, indemne, dezavantajele crogefului semi-S chwarz, date in special
de accidentarea sa, pot fi evitate prin folosirca crogetului interdentarAlt.

Crogetul interdentar Alt este asemdnitor cu crogetul Stahl, prezentdnd vestibular o


bucli paralelS cu suprafala vestibulard a dinfilor, care poate fi activatd gi care, cu ajutorul unui
pinten intermediar, poate transmite forle ortodontice de-a lungul arcadei. Crogetul Alt nu
permite egresiunea din{ilor (fig.3.a 1.).

Activarea

se obline prin

aducerea ansei intr-o

zond mai retentivd, pistrAnd

caracteristicile constructive ale crogetului.

,t{

N%
A

Fig. 3.41. CroSetul interdentar Alt.


ansd; 2, bucld; 3, retenlie.

l,

Fig. 3.42. Gutierd ortodonticd aplicatd pe zona

laterali. A: Vedere ocluzald. B: Vedere laterald.

Gutiera ortodontici este o construclie care acoperd un grup de din{i vecini, de la cel
pulin doi la toati arcada, pe felele lor vestibulare, ocluzale gi orale gi ar putea fi asemuitd cu un
grup de coroane de invelig, solidarizate intre ele, cirora li s-au desfiinfat pere{ii intermediari
(Boboc).

Gutiera este un element de ancorare care se aplicd pe dinlii neglefuifi, nu pitrunde


subgingival, inalfi provizoriu ocluzia, realizdnd blocuri dentare de sprijin (fig.3.42., 3.43.).

Fio

1.22. Efectul de expansiune produce modificdri la nivelul zonei de

.4: Gutierd la fnceputul actiunii ortodontice. B: Gutiera dupi


executarea actiunii ortodontice. l. gutterd, 2, dinte; 3, forld ortodonticd, 4,
sens de rotatle;
spr'1ltn.

Caiet de lucrdri practice

r
o
.
o
.
o
o
o
o
.
o

r07

Caracteristict:
perelii gutierei trebuie si prezinte grosimi uniforme, astfel incdt, vestibular, aceasta sd redea
mo*otogia arcadei gi si ofere in acelagi timp elasticitatea gi rezisten{a necesare scopului de
utilizare;
datorit6 faptului cd se aplici pe dinli neqlefuili, gutiera trebuie sd fie elasticd, pentru a putea
dep6gi ecuatorul anatomic al dinlilor pe care se aplic6. Aceasti caracteristicd ii oferi de fapt
gi principala calitate in stabilizarea aparatelor ortodontice;
fricliunea dintre din{i Ei suprafafa internl a^gutierei sldbegte in timp datoriti uzurii, ducAnd la
pieiderea stabilit6lii aparaiului ortodontic. in aceste situalii este necesard ciptugirea gutierei;
un alt motiv de pierdere a contactului dintre dinte gi gutierd il constituie ugoara inclinare
mirit
spre vestibular a dinfilor pe care gutiera se sprijini, chiar gi in condiliile contactului
dintre aceasta gi dinte;
marginile gingivale ale gutierei trebuie prelucrate efilat gi lustruite, astfel incdt retenlia
alimentari sd fie cit mai redus6;
dinlii
suprafala ocluzall a gutierei, in principiu, se realizeazd plan, in contact cu to{i
antagonigti, sitgaliile particulare fiind dictate de cazul clinic.
Acfiune-indicaiii:
realizdnd blocuri dentare, se transmit forle echilibrate pe cAmpuri parodontale intinse,
nepermildnd inclinarea sau modificarea poziliei dinlilor unul fa!6 de celdlalt;
pe care
datoritd in6l{6rii provizorii a ocluziei, sunt suprasolicita}i in sens vertical atit din{ii
a
anteior
tip
se sprijin6, c6t gi dinlii antagoniqti, ducind la ingresiune dentard 9i la rotayie de
mandibulei;
in
este posibila utilizarea unei gutiere totale pe post de aparat ortodontic, mobilizabil,
limitat,
situalia in care se urmdreqte transmiter"u unoi forfe importante la nivelul unui sector
frrd aurmdri efecte secundare in alte zone, iar stabilizarea relafiilor ocluzale sd se realizeze
pe toate unitalile dentare;
permite angajarea in stabilizarca aparatului superior gi a dinfilor antagonigti, prin rcalizarea
ocluzald. in
de microplanuri ocluzale. Microplanurile ocluzale uoi n realizateprin ceptuqire
dacd una dintre gutierele aparatului este cu suprafali neted6, iar cealaltd cu
aceste
"orrd4ii,
microplanuri ocluzale, ac{iunea aparatului va fi de partea gutierei cu suprafa{d neted6;
in supraalveolodonliile laterale, ancorarea pe gutiere determini ingresiunea dinlilor de
in
sprijin, ca gi a antagonigtilor, gi prezintd avantajul cd prin inll{area ocluziei se obline
cavitatea bucald ,rn rpuliu suplimentar necesar limbii (spafiu micaorat prin aplicarea
aparatului

ortodontic).

., - .
Acrilatul din care este confecfionati gutiera, cu cdt este mai elastic, oferd o retenfie mat
gutierele suferl
bun5, dar este mai pulin rezistent la abraziune ocluza16. Din aceste motive
accidente gi reparalii frecvente in cabinet.
erup{iei
Trebuie avut in vedere controlul permanent qi deosebit de atent al posibilitdfii
rezultatul
distale dincolo de gutierd a ultimului dinte de pe arcad6, ceea ce poate compromite

ortodontic.

3A

ET.EMENTE IIE ACTIITNE ALE PLASLOR ORTOIX)NTICE

Elementele de acfune ale pllcilor sunt acele elemente care declanqeazdfa$ ortodontice
asrrya di4ilor, fesuturilor de suEinere ale acestora" cit fi asupra maxilarelor, inducind astfel
*ain"ari-biologice la nivelul lor, cu scopul de a normaliza pozifia dinlilor gi de a modifica
rimul gi direcgiade creEtere ama:rilarelorElementele de @rme pot fi:
prefabricate (tnebuiesc inglobate in plSci);
confec$onateinlaboraloq

.
.
.

rdiz:rteulteriorincabinet
Dinte elementele de acSune vor fi

3-4.r

prczentzrte:

Eunrburileortodontice;
arcurile patarinate ( de exemplu arcul
arctnile vestibularc;
resorturileauxiliarc.

$LJRUBLJRILE ORTODONTICE

&ffio);

Definlie:$unrbrrrileortodoltice:piese.mTanicscaretransformdomigcarerotaoriede
cu efect ortodontic'

adivare intr-o

**?ii*iltti"

Clasificae:
1, qunrburimonomaxilare:

b-

clasice;
uiPle;
-ai

;- *atl;'"*- distalizare;'
; bd"-t simetice 9i asimetrice;

2.

e- Pentnr disjunctoare;
l r"tU.ttt monodentare:

clasice;

b- pentnr indreptarea

molarilor

i- xil|;lffiff";."d"*t"
.

2 semirarne cu:

2 inctinati;
(fig- 3''4a'):
monomax*ar clasic

qi

de piu[6)
de g[idare,
cAte* r,rita fitetat Gu rol
- ,-Aexeazatijele
rno(
in care se
LnertnSteae
J"'r"
cite
p""* *'ilat (orifi1ii sau ganluri)'^-^..r
al $nrbului;

*"i*"

retsntii

Ce activare

:iffiH'r*
. ; ;itr"** *x;:'4'ffinflftti'ffin#'[n*trffi
ffi?i"i"iil
t"il"r*r",
determina distantarea

pr*irl.

ma
in centnrl ei un c'indru

C-aiet de

ltrniri prrcti<x

gros decaf rstul tijei, nefiletat, dar tunelizat cu doud tunele perpendiculare unul pe celilalt,
asfel incit la srpraftp citindrului Tdpalru orificii distmlate inte ele cu 90";
una sau doul tije de ghidare, netede, cc culiseazl in trmelele existente in semirarrrc (etementele
c:re transformn migcarea rotatorie in migcare translatorie gi care asigurn ahmecarea
fragmentelor intr-un singn plan);
un plastic de protec$e care acoperi cilindnrl cu cele patru orificii pentnr a preveni intrarea
acrilaarlui in acestea" ceea ce ar bloca gunrbul;
cheifa de activare este un segment de sirrni cu diarnetm ceva rnai mic decit cel al celon doui
hmele ce se afll in centrul tijei de activare. Prin introducerea chetlei in aceste gi rotirea in
sensul de activare sau dezactivae al gunrbului se vor distanfa" respectiv apropiq fragmentele

pllcii.

Fig- 3.44. $urubul ma*amaxilar clxig


alduit din doud seminmq
djd frIafr cu cilindruI
nnelizat Si doun bje de grtidare-

Activare: activaea gurubului se face introducind o sirmi denumitd "cheifi" intr-unul


dintre orificii qi rotirea prin aceasta a tijei filetate pdnd la apari$a urmitorului orificiu in poz$a de
plecare. Astfel, tija este practic rotiti cu 90o, deci cu un sfert din turafia sa completiin general, pasul gurubului este astfel ales incit, la o turalie completi, cele doui
semirame sI se distanteze cu 0,8 - I m1n. Cel mai frecvent qurubul se activeazi cul/4 turd pe
slptiiminn, ceez ce face ca cele doui semirame sd se distanleze cu 0,2 - A,25 mm p sdptiimin{
deci pentru fiecare fragment al pldcii distanlarea este de 0,1 - 0,125 mm/siptim6nn. Prin studii
biologice s-a obsewat cd acesta este ritmul optim in care procesele de apozilie gi resorblie
declangate de fo(ete ortodontice la nivel osos se aflI in echilibrul necesar producerii migcdrii
ortodontice.

Mod de amplasarc in func1ie de obiectivul terapeutic.


Cele mai utilizate apliciri sunt:
gurubul median (fig. 3.a5.) - ldrgirea simetrici a arcadei (dacn nu sunt folosite gutiere cu un
capac neted pe o parte gi unul cu indentafii pe cealaltl parte);

l- \

Fig. 3.48. $utubul aplicat Ia o placd despicatd


in sector laeml pentru distalizarea
dinlilor cupnnSi in fiagment.

Fig. 3.49. $untbul aplicat la o placd despicatd


in s e c t o r lat e ral p"e n t ru di s t o v e s t i b ul ai z are a

din;ilor cuprinSi in fragment.

Caiet de lucriri Practice

Fig. 3.50. $urubul aplicat la o placa


despicatd in sectorul lateral pentut

mezialiarea dinlilor cuprinSi in

Fig. 3.50 $urubul montat anteior la o


placd despicatd in trapez (pentru
olungire a arc adei

up

io are ).

fmgment.

gurubul de
$urub de mezializare, atunci cdnd se utilizeazi un $urub deschis (vezi
mezializare- fig. 3.50.);
qurubul montat anterior la o placd intrapez(fig. 3.51.) - alungirea arcadei superioare;
doud guruburi clasice montate pe ramurile anterioare ale unei plici despicate in "Y" (fig. 3.52.)
- vor produce o merire radiard a arcadei, deci o ldrgire gi o alungire concomitenti, creindu-se
spaliu mai ales la nivelul caninilor, in dreptul cirora se practicd despicdrile anterioare. Axele
celor douS Suruburi trebuie sd fie perpendiculare unul pe celdlalt qi sd aibd ca bisectoare linia
median6. Daci gwuburile se aplici cu unghiul dintre ele mai mare, ac{iunea va fi predominant
de l6rgire, dacd unghiul va fi mai mic, acliunea va fi predominant de alungire a arcadei.

o
o

Fig. 3.51. $uuburi montate anterior Ia o

in'2"

,placd desPicatd
(penfru mdrirea radiari a
arcadelor supeioare).

Fig. 3.52. $urub special pentru

placd

despicatd In'2" (Pentru


mdrirea ndiard a arcadei

tn acelagi scop poate fi aplicat un gurub special triplu (fig. 3.53.), care prezinti trei semirame
trei cilindri de activare gi care este aplicat in centrul celor trei despicdturi ale plicii in "Y";

l-.

9i

lt2

Ortodoagie

Surubul de meaaliare (vezi fig. 3.50.) este un gurub livrat deschis de producitori, avind doui.
cas{e laterale qi rm plastic de protec,tie foarte gros. El poate fi inlocuit in laborator cu lm qunrb
obignuit, daci acesta este pregitit in prealabil;
guruburile balema au ca scop deschiderea in evantai a fragmentelor plScii qi sunt utilizate mai
ales pentm arcadele fugustate mai mult in zona anterioari- Tipuri:
cu balama rmi6 de tija filetatl:
cu brafe egate (deplasarea &agmentelorva fi simetricd, fig. 3-5a-);
cu brate inegale (deplasarea asimetricS, pentnr DLlvfP, fig. 3.55.);
cu balama separatE (fig. 3.56.);
guruburile pentru disjunaoare (fig. 3-57.) sunt guruburi speciale, foarte robuste care au sudate
de semirame cite doud tije metalice, ce vor fi folosite la confecfonarea disjunctorului (vezi,
cap. disjunctor);

a
b.

Euruburile monodentare (fig. 3.58-) sunt gunrburi ce acfoneazd la nivelul unui singur dinte, in
general pentm a-I vestibulaiza:

grruburile intermaxilare (fig-3.59-), utitizate pentm glisarea rnmdibulei in retropulsie fa{i de


arcada maxilari- Ele prezintn o semirarnd reten$onali in hza pldcii maxilare gi una inbnz:plEcii mandibulare.

Fig. 3.54. $unb in fulama dintr-o

singrd bucati cu bn;e

Fig- 3.55. $mtb in balama din doud

egale-

Fig.3.56. $urub in balama dint-o singr-d


bucatd cu bnge inegale.

bucdti.

Fig.3.57.

$mbpnta

t;t

Caiet de lucrdri practice

Fig-

113

3.58. $urub monodenar

Fig. 3.59. $untb intermaxilar.

3.4.2 Ancur-CorruN
Definifie: arcul Coffin : element de actiune rcalizat din sdrmd, sub forma unei l.re sau a
literei omega. El a fost imaginat de William Coffin ca element activabil de distan{are a
fragmentelor pldcii (confecfionat inilial dintr-o coardl de pian).
Alcituirea arcului Coffin clasic (fig. 3.60.):

o
o
o
o
o

la:

- placd maxilard sau


- monobloc (tot la nivelul plicii superioare);
?ntindere intre: - fa[a distalI a molarilor de gase ani gi
- fap meziald a premolarilor I (sau a molarilor I temporari);
prezintd: - curburd principald (de la nivelul cdreia se face activarea),
- doul recurbiri terminale (pentru ancorarea in acrilatul plScii),
baza pl5cii maxilare se riscroieqte distal pe linia mediand p6ni la un plan tangeni
meziall a molarilor de 6 ani,
curbura principali rlmdne neinglobati in acrilatul pldcii.
plasat

Fig. 3.60. Arurl CofJin

clasic pentru o
placd dcspicatd median.

la

fafa

Ortodonfie

tt4

Ac{iune:
Distanlarea in "evantai" a celor doui fragmente de placd pe card le unegte, deci o lirgire
predominanti in zona anterioard a arcadei (favorabild pentru arcadele in "V"), asemdnitor
guruburilor in balama.
Se poate ob{ine qi o distanfare paralelS a fragmentelor aplicdnd doud sau trei arcuri Coffrn in
func{ie de tipul de despicare al pldcii (vezi{rg.3.61.).
Mod de activare:
inilial placa vine nesecJionatd din laborator; in qedinfa in care se doreqte inceperea activdrii
se secfioneazdplaca (datoriti tensiunii inmagazinate in sirma arcului Coffin, fragmentele
pldcii se depirteazd);
pentru activdrile ulterioare se aplicd un clegte crampon perpendicular pe planul arcului
Coffin gi se string fdlcile sale pentru a produce o turtire a curburii principale, ceea ce va
duce din nou la distanfarea celor dou6 fragmente.
Atenfie! in timpul activdrii este posibil ca fragmentele plicii si nu mai rimind in acelaqi
plan, arcul Coffin neavind tije de ghidare ca guruburile ortodontice (de multe ori este
necesard captugirea fragmentelor pentru a readapta placa la cdmpul maxilodentar).

Material:
sirmd elastici (federhart, springhard) de diferite grosimi in funclie de aparatul la care este
aplicat:

maxilari despicatd median cu un singur arc Coffrn;


pentru
un
monobloc;
1,2 mm
0,9 mm pentru arcul posterior qi 0,8 mm pentru arcurile anterioare la o placd despicatd in
"Y" in dentifia mixtd sau definitivi;
0,8 mm pentru arcul posterior gi 0,7 mm pentru arcurile anterioare la o placd despicati in
"Y" in dentifia temporard.
1,0 mm pentru o placd

Confec{ionare:
secfionarea unui segment de sdrma egal cu periferia arcadei intre fefele distale ale molarilor
unu;
desenarea pe model a extremiteflor arcului Coffin gi a traseului acestuia (cu simetrie
sagitali qi transversald);
se incepe curbarea din segmentul median al curburii principale, curbare ce se realizeazd crt
mdn6, in timp ce clegtele doar fixeazd sdrma;
se fixeazi cu ceard pe model la nivelul curburii principale, astfel incdt tot arcul, inclusiv
curbura principali, sE se glseascd la o distanfa de aproximativ mm de fibromucoasa
palatind.

Variante constructive:
pentru dilatare paraleli (ca la gurubul monomaxilar): se aplici doul arcuri Coffin de
diametru mai mic fatd in fa16 (fig. 3.61.);
pentru placa despicatd in trapez (respectiv alungirea arcadei): se aplici tot doud arcuri Coffin
fald in fa$ (fig. 3.62.);

Caiet de lucriri practice

n5

Fig. 3.61. Plasarea arcurilor Coffin

pentu

o distanlarepanleld a
fiagmen tel or pldcii despicate median.

'

acuilor Coffin
placd despicatd in tapez

Fig. 3.62. Plasarca

pentru

penku o mirire radiarl a arcadei (at6t transversalS, cit gi sagitald) se folosegte o place in "y"
la care se aplicd trei arcuri Coffrn (fig. 3.63.). (Pe ramura posterioari a Y-ului se plaseazd un
arc Coffrn cu un diametru cu 0,1 mm mai mare decat diamekele celor doui arcuri Coffin de
pe ramurile anterioare ale acestuia, respectiv: pentru dentiliile mixti gi definitivd se
utilizeazd sdrmi de 0,9, respectiv, 0,8 mm, iar pentru cea temporari 0,g gi 0,7 mm.)

Fig. 3.63. Plasarea arcuilor Coffin


Ia o placd despicatd in Y.

3.4.3 AncuI

vESTIBULAR

Definifie: Arcul vestibular (AV) : element de acfiune din sdrmd plasat pe fala vestibularl
dinfilor frontali in scopul producerii unor deplasrri ale acestora.
Clasificare:
a. AV active (pentru migciri ortodontice la nivelul dinfilor frontali);
b. AV pasive (pentru indepartarea buzei de arcada dentari);
c. AV funcfionale (pentri.r ghidarea mandibulei in propulsie sau retropulsie);
d. AV pentru pacienlii cu despicituri labiomaxilopalatine (DLMP).

Alcituire:
curburd principala (fig. 3.64.) modelati la "forma ideald" a arcadei (intotdeauna dupi o

formi normali de arcad5, fig. 3.65.);

- ..

,,.;

Ortodonfie

lr6

doui bucle de activare ;


doui cozi de retenfie inbazaplacii.

Fig. 3.64. Arcul vestibular clasic, alcdtuit din

cubud pn'ncipald, doud bucle de activare Si


doui cozi de rctenlie.

Fig. 3.65. Modelarea corectd a curburii


principale a arcului vestibular (in dreapta) Si
incorectd (in stdnga).

3.4.3.1 AV active:
Indica{ii: efectuarea unor deplasiri dentare in sens vestibulo-oral ale dinfilor frontali.
Variante constructive :
AV cu bucle: - rotunjite sau
- dreptunghiulare.
AV cu bucle triunehiulare.

AV cu bucle

*r,rlrn" sau dreptunghiulare (fig. 3.66):

Alcituire:
curburd principald (traseu ideal):
intre l/3 meziale ale felelor vestibulare ale caniniior;
curbura principal[ este plasati de cdtre tehnician

la mijlocul fefelor vestibulare ale

frontalilor;
medicul modificl poziliain funclie de scopul terapeutic;

doud bucle de activare:


pe 2/3 distale ale fefelor vestibulare ale caninilor;

piciorul distal al buclei la fafa distald a caninilor incalecd arcada intre C gi Pml (in

contact cdt mai strins cu arcada pentru a nu deranja ocluzia);


piciorul mezial coboari la unirea l/3 meziale cu2l3 distale;
indl(imea buclei depaqeqte cu -3 mm indlfimea caninilor;
doui cozi de retenfie, cite una la fiecare extremitate.

Fig. 3.66. Arcul vestibular cu bucle rotunjite

san

dreptunghiulare.

Caiet de lucriri practice

Material:
sarme ehstici (federhart, springhard) de 0,7 mm.
Confecfionare:
a
o
a
a

fragment de s6rm5 egal cu perimetrul arcadei;


se incepe prin realizarea manuald a curburii principale;
se noteazl locul de incepere a buclelor la unirea l/3 meziale a C cu2l3 distale;
se confeclioneazA buclele rotunjit sau dreptunghiular in partea superioard dupi preferinf6
(diferenfa intre aceste doud tipuri consti doar in modul de activare).

Activare:
prin turtirea sau accentuarea curburii;
pentru cel cu bucle dreptunghiulare, prin desfacerea sau inchiderea unghiurilor;
a
pentru ac{iuni nuanlate la nivelul unei muchii a incisivilor prin sffingerea sirmei
a
unui cleqte Aderer (trois-becs).
Ac{iuni: predominante la nivelul incisivilor, controlul efectuat asupra caninilor rezumAnduse doarla 1/3 meziald a acestora..
o oralizarea incisivilor (palatinizare, respectiv lingualizare):
- ac{ioneazdpfininclinare
. rl&i arnpld, dacd AV se plaseaz6 citre marginea incizall (oraLizare prin basculare fig. 3.67.a) sau
. rr&i moderati, daci AV se plaseazi cit mai gingival (oralizare mai corporealS - fig.
3.67.b);
- in funcfie de tipul de migcare dorit6, este necesari glefuirea specificd retroincizali a
bazei pldcii;

a
Fig- 3.67.

b
Onliara prin: basculate (a); componentd mai
marc de aansla|ie (b).

derctarcaincisivilor rotafi: prin cuplu de fo4e (fig. 3.68.):


- una dati de AV ce preseazl asupra dintelui la nivelul unei muchii gi
- una, de sens opus, la nivelul celeilalte muchii, generatd de:

ll8

Ortodonlie

.
.

pllcii (prin fo4a de reacfie

ce va lua nagtere in baza pldcii conform "Legii


acfiunii gi reacliunii a lui Newton"; atunci cdnd muchia cea mai orali se afli corect
pe linia acadei) sau
un resort auxiliar (atunci cdnd muchia cea
baza

normale a arcadei).
permite
derotarea va fi necesard gi glefuirea bazei plicii in mod corespunzdtor;
Pentru a

Fig,3.68. Derokrea incisivilorrotali in cuplu de fo4e


inte AV Si baza pldcii sau un RA (din Fnss).

acliuni pe verticald, de ingresiune gi egresiune a incisivilor (fig. 3.68):


- este necesard aplicarea unor elemente retentive pe fefele vestibulare ale incisivilor, cum
ar fi: butoni de compozit, butoni, cirlige, bracketuri colate sau aplicate pe inele
cimentate pe din(ii frontali;
- pentru egresiune - AV in pozilie de repaus - citre muchia incizall a incisivilor gi
pacientul ridici AV deasupra elementelor retentive;
- pentru ingresiune - AV se va plasa cdtre colet gi pacientul il coboar6, agdf6ndu-l sub
elementele retentive.
Aten{ie! Pentru aceste migciri dentare este necesard o cunoagtere foarte exacte a dozdrii
fo4elor, intrucAt o supradozare a fo4ei poate duce la resorblii radiculare sau la extruzii
dentare.

Fig. 3.69. Acfiuni pe verticald ale AV. a: Ingresiune. B: Egresiune


(R, pozi;ia in repaus a A\ A, pozi;ia atinsd prin trecerea
de elementul retentiv ).

Caiet de lucriri practice

Modificiri

pentru un control mai amplu asupra caninilor: bucle modificate in "deget de

&s o$s es
manug6" sau in

"T" (oralizare, derotare sau alte acliuni - fig. 3.70 a,b,

c)-

AV cu bucle triunghiulare (fig. 3.71.)


Traseu:
. curbura principali intre felele distale ale caninilor;
o se reflecti citre mezial, realizind buclele triunghiulare;
o piciorul mezial coboari in contact strdns cu fefele meziale ale caninilor;
o incalecd arcada intre incisivii laterali gi canini frrd a deranja ociuzia;
r doud cozi de retenfie inbaza pllcii.

Fig. 3.70. A rcul v estibular cu bucle tiunghiulare.

o
o

Material:
sdrmi elasticd cu diametru de 0.6 mm.

Ac{iuni:
Suplimentar fafi de AV amintite anterior: un control mai bun asupra caninilor, pe care ii
poate distaliza ugor, oraliza gi distooraliza. Desigur, el poate fi folosit pentru toate celelalte
acfiuni amintite la AV expuse anterior.

3.4.3.2 AV pasive
Defini{ie: AV care au ca scop scoaterea zonei frontale a arcadei dentare de sub acfiunea
buzei; in general, componente ale aparatelor funclionale.

Material:
sirmd tare (hart, hard) cu diametre de 0,8 mm (neav&nd a1iune directd asupra dinfilor).

tn

.
o

Ortodonfie

Alcituire:
traseu asemenitor cu cel al AV active cu bucle rofunjite sau dreptunghiulare;
la activatoare, piciorul distal al buclei intrd ?n activator in masa interocluzald-

3"4-3.3 AV tuncfionale
Defini{ie: AV cu rol de ghidare a mandibulei in propulsie

sau retropulsie.

Alcituire:
caracteristicd principald: retenfiile in acrilat se afl6 la nivelul maxilarului opus celui la
care aclioneazd curbura principald.
o AV pentru ghidarea mandibulei tn retropulsie ({tg. 3.72.):
retenliile la nivelul pl5cii maxilare;
- buclele de activare coboard impreuni cu zona de curburd principald cdtre incisivii
inferiori;
- poate fi parte integranti a unei pldci pentru rezolvarea anumitor tipuri de progna{ie
mandibulari (placa "V" - Ghe. Boboc, este o placd superioarl despicati in fapez,
ancorati pe gutiere qi cu AV de retropulsie mandibular5).
Atenlie! Acest AV este plasat in imediata vecinltate a frontalilor inferiori frrd a avea
contact ferm cu ei, deoarece ?nclinarea cdtre lingual a frontalilor inferiori va duce la o
basculare vestibulard a apexurilor acestora, ceea ce va genera apozilie osoasd vestibulard la
nivelul mentonului, agrav6.nd aspectul fizionomic al pacientului prognat.
- AV poate fi activat numai cind incisivii inferiori sunt vestibuloinclina{i, activarea fiind
permisd doar pdnd cdnd axul acestora ajunge perpendicular pe planul bazal mandibular.
- AV de retropulsie are doar un rol de ghidare, frrd a avea un rol activ de deplasare
dentar5!

Fig. 3.72. Arcul vestibularpeilru ghidarea mandibulei

in retropukie.

AV

de propulsieifrg. 3.73.):
rol de ghidare mandibulard gi rol de deplasare activd (palatinizarea incisivilor superiori);
retenfiile la nivelul pldcii mandibulare;
curbura principali la nivelul incisivilor superiori;

tzl

Caia dc lucrEri Practice

mod de acfiune: pentru a inchide gura, pacientul este obligat sd efectueze propubiej,dr,
odat6 gura inchisd, musculatura incearcd sd retragd mandibula pe pozilia posterioari
' ii
obitnuite" ceea ce aplicd o fo45 de palatiniz.are la nivelul incisivilor superioriAtit pentru realizarea AV de retropulsie, cdt gi pentru cel de propulsie, este necesar ca cele'
doui modele sd fie fixate in ocluzie corectaE(vezi cap. 5.1).

'

Fig. 3.73.

Arcul vestibularpentru ghidaea mmdibulei


in propulsie.

3..4.3.4 AV pentru pacienfii cu DLMP (ftg.3.74')

Defini{ie: sunt AV pasive, care la nivelul curburii principale prezint[ cdteva ondulalii
verticale pe care este retenlionatd o pelotd acrilic5'

Indicafii:

de plastie de
pe post de conformator, pentru a ghida cicatizarea la intervenfiile chirurgicale
,r"ttiU.rt ale pacienfilor cu DLMP bilaterale;
cu DLMP
pentrlr a fr6na cregterea excesivl a bontului median (premaxild) la paciengii
tilaterale,la care acesta este extrem de proeminent'
foarte mult de
Atenfie! De obicei cregterea bontului median (a premaxilei) este frinati
in final cu un profil
cicatricele buzei superioare, pacienlii cu DLMp biiaterale ajungdnd
ffinarea bontului median este indicatd doar in sina;ii cu
aceastd
retrognar maxilar.
"u,td
totul exceplionale!

iin

Fig. 3.74. Arcul vestibularpentu pacien;ii cu DLMP


(rol de cordotmdor al vestibulului).

__

tn

Ortodonlie

3.4.4

RESORTURI A{.IXILARE

= e\qe1te active rearizatedin sarmd, ce acfione azd, pe


HT,f:|TT},:f
* "l,Tgj*r.",
de dinfi ,XT|IT,!RA|
(de obicei unur sau doi, in *oJ"*."p1ional
3_4 dinfi).

r
.
.
-".
b.

Alcituire:

parte activS, ce ia contact cu dintele ce trebuie


deplasat;
una sau mai multe bucle de activare;
una sau mai multe cozi de retenfie in acrilatul
bazeiplicilor.

Clasificare:
lA ru acfiune orovestibularii gi
RA cu acliune meziodistali.

a'

RA cu acfiune orovestibulartr au ca scop vestibularizarea


sau derotarea dinfilor,
special a frontalilor, degi pot fi folosite cu succes gi
la dinlii laterali.
RA in'5'(fig. 3.25.):
extremitatea primei bucle se sprijind pe dinte;
cea opusii este retentionatii in baza plicii printr_o
coadi de retenfie;
se aplici de obicei pe un singur dinie;

F'g' 3'74' RA i,1."s--. Nuanlarca activdrii pn'n desfacerea


diferitd a buclelor pentru:
meziovestiburariane (a), distovestibuianzare (t),
ue"tiit"o^o p"^taE

iij.-

poate fi confecfionat gi
a acfiona pe doi dinfi vecini;
poate vestibulariza sau !,ent* dinfii, maiales
dinlii tonLu;
-dergta
se monteazi cu partea deschisi
dinteiui
malpozifionatr cel mai tare;
95tre n-a{ea
poate fi activatii diferenfiatii de la
nivelul primei ou.r", celei de-a doua sau a ambelor
(vezi fig. 3.75.);
sirmi elastic5 (federhart, springhard) de 0,5 sau 0,6 mm;

Caiet de lucriri practice

pentru a evita deformarea RA pe fala orald a di4ilor gi pdstrarea acfiunii perpendiculare


pe aceasta el se protejeazi cu un platou de acrilat (fig. 3.7 6., 3.77 .).

Fig.3.76. Plaoul rcilic de ghidarc al


RA fti "5"- vdere latenld.

Fig.

j.77. Plaoul rcilic

RA in "5" gi itt '8"

de ghidare al
vedere oclualil.

RA in "8" (vezifrg.3.77.):
doui bucle inchise;
doud cozi de retenlie in acrilat;
- are plaja de activare mai redusd decdt RA in "S", dar declangeazi o fo4a mai mare;
- indicat mai mult pentru vestibularizareaunor din1i, mai pufin pentru derotiiri.
RA in *fP'(fig. 3.78.):
- ansi inchisl cu doui cozi de retenfie in acrilatul pl6cii;
- plaje de activare redus6;
- dezvolE o fo{i mare;
- este RA de elecfie pentru derotarea caninilor in cuplu de fo4e cu un AV.

Fig.

RA

in'ciuperci'

j.78. RA tn "U".

(fig. 3.79.):
arati ca doud RA in "S" puse fala in fafa gi unite la nivelul extremitelilor libere;

tu

eodontie

poate acfiona pe doi sau patnr


patm incisivii).

dinli vecini (de obicei cei

Fig. 3-79. RA

in'biupucd'\

b. RA cu actiune meziodistali au ca scop distalizarea sau mezializarea dintilor frontali


sau laterali. Partea activd are contact cu una dintre felere aproximale.

Fig- 3.80- RA

RA

in'7".

in'ry"

(Gh. Boboc)(fig. 3.80.):


pentru frontali;
nuanlati spre colet sau spre incizal in funcfie de necesitilile de
ac{iunea poate
deplasare dentard;
pentru cregterea amplitudinii meziodistale, porfiunea neacoperiti de acrilat a conexiunii
trebuie sd fie ceva mai lungi, put6nd fi realizate gi indoituri suplimentare (fig. 3.80).

fi

r
Fig.3-ll. Metodepnfru

cre;terea
(din

Fmss).

RA mezidistale

C-aiet de

lwriri

practice

RA autmctiyabile (fig. 3.82.):

eviti dezactivareaRA de mezializare clasice in momentul activlrii gurubului de ldrgire;


arL in mod caracteristic, coada de retenfie in jumitatea opusd abazei pHcii pe caf,e se
afl6 dintele ce trebuie deplasat. Astfel, Ia fiecare activare a gurubului, in loc si se
distanfeze de dinte, RA se apliciqi mai ferrn, activdndu-se odati cu gurubul median.

Fig. 3.82. RA aatooctivabile

RA liniar:

pentru mezializarea sau distalizarea din{ilor frontali qi laterali;


extremitatea sa liberi hebuie sd fie recurbatE pentru a nu leza mucoasa labiald sau
jugald;
acfiune mai pu{in nuan{atd decdt a RA in "V";
deoarece RA liniar are contact limitat cu fafa aproximalS, poate provoca mai ugor
incliniri nedorite ale dinlilor;
la dinlii laterali existi pericol de rotare a dinlilor; de aceea i se asociazd un RA liniar
scurt, oral, ce va lua contact cu l/3 oral6 a felei aproximale. Acest ansamblu de RA se
numegte RA dublu (fig.3.83.).

Fig.3.83. RA dublu.

ac de sigurantn (fig. 3.84.):


RA special utilizat pentru distopalatinizarea gi egresiunea caninilor ectopici vestibular;

IiA in

partea activd este curbd gi se sprijind deasupra convexitilii maxime vestibulare a


caninilor;
conexiunea este lungd, orizontald gi formeazi o bucli elicoidald inainte de a intra inbaza
pl5cii;

t26

Ortodonlie

coadi de retenfie (ih bazd sau in peretele vestibular al unei gutiere laterale).

Fig. 3.84. RA

3.s

in "a3tlesQrunnfd"

s,'r

ELEMENTE PASTVE $r FUNCTTO#*LE ALE PLACIOR ORTODONTTCE

3.5.1 Preroul

t,

RETRorNctzAL

Platoul retroincizal (fig. 3.85.) : un element pasiv acrilic, rcalizatprin modelarea orizontalI
abazei plicii maxilare in zona retroincizali.
a
a

Scop:
contactul prematur al pldcii maxilare cu frontalii inferiori;
creearea unui spagiu de inocluzie verticali in zonele laterale.

Acfiune:
o
a

permite egresiunea dinfilor laterali (* crogete de egresiune);


intr-o mici misurd are loc Ai o ingresiune (ingresiune pasivd) a frontalilor inferiori.

Indicafii:
in situaliile clinice cu etaj inferior micgorat gi supraocluzie frontald accentuati.

Fig. 3.85. Plaoul rctrcincizal.

3.5.2 Mese rNTERocLUzttA


Masa interocluzald (fig. 3.86.)
arcadelor.

un element pasiv acrilic aplicat in zonele laterale ale

127

Caiet de lucrlri practice

o
a
a
a

Scop:
dezangrenarea arcadelor laterale;
indlfare provizorie de ocluzie.

Realizare:
se aplicd un strat sublire de ceari peste feft$'ocluzale ale dintilor laterali 9i peste croqete;
prelungirea acrilatului bazei plicii pespifelele ocluzale ale dintilor laterali, deasupra
i5'...,
stratului de

cear6.

Fig. 3.86. Masa interocluald.

3.5.3

MnNgNAToARELE DE sPATru

Menlindtoarele de spaliu : elemente pasive care au ca rol pistrarea spa{iului meziodistal 9i


vertical dup6 pierderea precoce u .tttui dinte temporar sau dup6 o extraclie a unui dinte
permanent, atonci cdnd nu se doregte modificarea spafiului postextracfional.
Pot flr:
e conponente ale pldcilor ortodontice (fig. 3.87.):
- simpli prelungire abazeiplacii la nivelul spafiului edentat,
- masivi intermediarifizionomici.

Fig. 3.87. Menlindtor de spaliu in cadtul


uneiptdci onodontice (masiv intermediar a@t
, bazei pldcii).

elemente de sine stiititoare, care pot fi:

mobile:
parte a unei pl6ci ortodontice,
proteze Kemeny (nu se fol :sc la copii);

.
.

Fig. 3.88. Menlindtorde srylru fixat Ia un

singwcapdt

r28

Ortodonlie

fixe:
fixate la un singur cafrit;
fixate la ambele capete.
Men{initoarele de spafiu mobile sunt plicile cu menfinltor de spa{iu.
Protezele Kemeny sunt alclfuite dink-un intermediar masiv ancorat cu crogete cervicoalveolare pe dinlii vecini spafiului edentat (pentru protezarea de urgenfi a unei edentafii
frontale).
Men(indtoarele de spaliu fixate la un singur capit (fig. 3.SS.) sunt realizate dintr-un inel
ortodontic cimentat pe molarul de qase ani gi o ansi sudat5, sprijinitn pe dintele mezial (utilizate
pentru absenla molarului 2 temporar).
Men{initoarele de spaliu fixate la ambele capete (fig. 3.89.) sunt inele cimentate pe
molarii de qase ani Ei pe din{ii de lapte meziali bregei, unite printr-o ansi sudati c5tre ocluzal.
Atenfie! Men$nitoarele trebuie controlate periodic, pentru a nu bloca sau devia din{ii

.
.

succesionali.

Fig. 3-89. Menfndtorde spaf;u lixat la ambele

cqete.

3.5.4

Scr.mr-LTNGUAL

Scutul lingual (fig. 3.90.) : un element funcfional metalic sau acrilic aplicat la placa
maxilari pentru a reeduca deglutifia infantild).

Alcltuire:

r
r

o
o

gnlaj cu ondula,tii verticale sau orizontale de sdrm6;


inglobat la partea superioari in acrilatulbazei pldcii superioare cdt mai anterior posibil, dar
in spatele proiec[iei incisivilor inferiori pe fibromucoasa palatini. Aceasti plasare este
necesari pentru a ocupa cdt mai pufin din spaliul enoral, permildnd inchiderea corecti a
gurii, frr.5a devia mandibula in pro- sau retropulsie;
doul curburi:
- una orizontal5 paraleld cu linia arcadei gi
- una verticali paraleli cu felele orale ale frontalilor inferiori (fig. 3.91.);
doud dimensiuni ale scutului lingual:
- una orizontal[ (dimensiunea dintre primele unitnli dentare in contact de la extremitilile
zonei de inocluzie verticald) gi
- una verticali (indlfimea spaliului de inocluzie verticald qi inilfimea fegelor orale ale
frontalilor inferiori + 1-2mm din inllfimea procesului alveolar, fere a ajunge in contact
cu acesta).
dintr-o singurd bucat6, dacd baza pldcii este nesecfionati, sau din doud bucdfi, dacd placa
este despicatd median,

Ca*{de hrcr:iri 1raclie

poate fi imbrlcat in acrilat, mai ales la pacienlii carre preseazn


pentm a Feveni tuiuni ate limbit
sennn tare (hflt, bard) cu diarnetru de O8{,9 mm

Fig- 3.90-

3-5.5

Scuaillingud

hmh cu forp

rnare pe scut,

Anfua vatiaHastdtlui liagrnl


ec panlelit an fryle anle ale fiwblilu-

Fig- 3-91.

PreNURn-E h.rcLrNATE cCIMFoNENTE ALE pr-{cnoR oRToDoNTtcE

Planul inclinat: un element pasiv acrilic sau metalic aplicat bazei pHcii care arc ca scop
ghidarca mandibulei sau aerup$ei denhreRol: descompunerea forfei biologice proprii aparatului dentomaxilar in componente cu
valoare ortodonSci- Astfel, fo4a venicald a mu;chilor masticatori ddicftori sau forF de enrp$e
denard se descompun pe planul inclina! genend componente cu direc$i gi sensrni diferite ce
acfioneazd in scop ortodontic- in absenla for,tei ApDM-planul inclinat ot" i".rt, neproducdnd
nici o rnodificare.

Clasificare:

.
o
.
.

planuri
planuri
planuri
planuri

inclinate folosite pentnr ghidarea erup$ei dentare;


inclinate folosite pentru rezolvarea angrenajelor inverse ftontale;
inclina$e folosite pentru ghidarea mandibulei;
inclinate comlonenf ale aparatelor funqionale"

Planurile inclinate utilizate penhu ghidarea enrpfiei dentare se ob{in prin qlefuirea lor in
baza plicii, in scopul de a dirija enrpfa dentare cdtre o pozifre mai favorabili.
Planurile inclinate pentnr ghidarea mandibulari pot fi:

Gornponente ale

maxilare,
- mandibulare sau
- ale ambelor (pldcile itoUt.).
Ele pot fi:
- unice
- anterioare
- duble
- laterale
- multiple

plicilor:

- acrilice
- metalice

O*oaoqic

130

o
a
o

Pentnr propulsie mandibulard:


planul unic anterior acrilic aplicat la placa maxilard;
traseu oblic de sus in jos gi dinspre anterior spre posterior (fig,

are gi rol de inclinare vestibulari a incisivilor inferiori cu care iau contact (dacd nu se
doreqte aceasti vestibuloinclinafie, se poate adduga o gutierl frontald inferioard la planul
inclinat, care sI cuprindi 1-2 mm din muchia incizall a acestora).

Fig. 3.92. Plmul tnclina qlica Iaplaca


maxilard penfiu propulsia mandibulei are o
tnclinare din ofier-osupeior spre Wero-

posteior.

o
o
o

3.92.);

Fig.

j.93. Planultnclina qlica laplaca

mandibulard pentu refr'opulsia mandibulei are o


tnclinare din anterc-inferior tn superu-posterior
( placa B

riick el-

eichenbach ).

Pentru retropulsie mandibulard :


planul unic anterior acrilic aplicat la placa mandibulard;
traseu oblic de jos in sus qi dinspre anterior spre posterior (fig. 3.93.);
se numegte placa Briickel-Reichenbach (modificare prin ancorare cu gutiere - Goulaeva).

Plumile acrilice multiple laerale = microplanurile inclinate (fig. 3.9a.) descrise la gutiere.
Cu ajutorul 1or, mandibula poate fi ghidati in retropulsie, propulsie de amplitudine mici 9i
lateralitate

Fig. 3.94. M icroplanuile tnclinate


glefuite in gutiere.

Caiet de lucrlri practice

3.5.6

131

PTAcnSDUBLE

ansamblul placi superioard gi placi inferioard, ce se indexeazd in timpul


migcdrii de inchidere a gurii intr-o anumit5 pozilie (retro-sau propulsie - fig. 3.95.).

Plicile duble

Fig. 3.95.. Placa dubld depropulsie Schwan


cu

plotui inclinae acilice.

Realizarea lor se face dupd stabilirea ocluziei corectate.


Placa dubld Schwarz: un activator seclionat, ale cdrui jumitifi (placa superioari qi placa
inferioard) se indexeazd, in ocluzie cu ajutorul unor prelungiri acrilice (frg. 3.95.) sau tije
metalice (frg. 3.96.) ce pornesc de la placa superioard gi culiseazd in ganguri realizate in baza
pl6cii inferioare .

Fig. 3 96. Placa dubld

de proSiulsie Schwatz
cu tiie metalice.

OroAogie

tT2

Fentru proputsie: elemente de ghldaj qientate

inferisFentru retroeulsiq elemcnte

inferiqPlicile dnble Schwan

o
.
.
.

&

ghld4i orientate

dinrye antem-slryedor sprc

dinsFe

postm-

s;Fe antso-

ancoratpecmEdeSchwara
arcud vestibulare,

sperior- qurub median,


doun de de ghidare metalice (sarmi de l-72 mm)-

Placa dubld MEII*: o placi dubll de prropulsie cu doui tije metalice ovalare de ghidare
larcrale ale plicii maxilare (frg- 3.97 -,3.98-)Plicile duble pot fi consnuite $i cu o singrnE tijn de ghidarc (Vorschubdoppelplaue
Schmilh) $i potpruenta doi magnEi de cobalt-smarium, cane seatnag-

Fig- 3-97

Pha

dubld (din Fras).

FE- 3-98. PIaa dubli MfrIler-

APARATE FUNCTTONALE

Definilie. Apararele ortodontice fun4ionale sunt dispozitive mecanice care au


posibilitatea de a transforma forple matricei frmc,tionale' arrind drept rezultat aparigia rmor fo4e
de tip ortodontic, ce modificn pozilra din$lor sau influengeazl tlezvoltarea AD-I\{Clasfficarea alnratelor frncfionale. in t99t, Valentina Dorobd! smtilizrxrzi,in mod
didactic aparatura fimqional4 dupd cum urmeazit
DacI se are in vedere relatia intre dispozitivul ortodontic gi aparatul dentomaxilar, ele

potfi:

.
.

aparate

mbile;

aprarc fixe.
Dt4pa modul de acfirme asupm gnrpelor musculare gi efectele produse prin interrnediul

aparatului asupra stnrcnrilo morfolqgice, ele pot fi:


aparafeactive;
aparare ile inhibigie;
aparate cu efecte combinareLa aceastii clasificare este necesard adnugarm categoriei apratelor iryrovizate, din care
frc parte: ansa de serm4 nisnrrelul, spatutq utilizate cu precidere in miogimastice Se mai
men$oneazd gi apratele active mobile care coqrortii gi elerente fimc$onale, de exenplu,
plicile cu platou sau plan irclinar
Toate aceste diryozitive au in construc$a lor un element somun, Ei anume: ,,ocluzia

.
.
.

corectaE'.

4.I

o
o
o

Monoblocul este
placa maxilax{

MONOBI.OCACTTVATOR
un dispozitiv ortodontic frmc,tional abfurit din trci porFrmi:

placamandibulart
ma-sa

interocluzaln

(fig3.l.)

l
,/l'

I
c
Y

monfiIac- I, prTiune muaal{


fubft 3, mnn inwrclaald

Fig- 4-I- Schemawtui

2,

gime

t
:

.,

J
li

LY

Ortodonlie

Acest dispozitiv se rcalizeazd in ocluzor, in pozi{ie de ocluzie corectati (vezi ocluzia


corectati din ,,Ortodonfie practici - aparatele ortodontice", Dragog Stanciu, Lidia Boboc,

Editura Medicald, Bucuregti, 1999).


Aspectele biomecanice determinate de propulsia activi a mandibulei produc un rispuns
condilian adaptativ ca direcfie gi cantitate, ca unnare a dislocdrii condilului in jos qi inainte din
fosa glenoidi, pe o perioadd mai lungd de timp, cu crearea de presiuni pe condilul mandibular.
Toate aceste ,aspecte ar trebui sd duc6, in final, la alungirea bazei mandibulare cu corectarea
anomaliei de Clasa a II-a. Gradul dislocdrii sagitale mandibulare este stabilit prin ocluzia
corectatd. Pozilionarea ,,for\atil" anterioari a mandibulei tensioneazi, {esuturile moi gi mugchii
implicali in mobilizarea mandibulei, gi in mod deosebit mugchiul pterigoidian extern.

Fig. 4.2. Teoia dspunsului neurcmuscular pun MuSchiul


pteigoidiut extem, stimulu de activalor realizeazd poziyionarea
anterioard a

in

odibule i ( dupd

T e us che r).

aceste condilii musculatura reacfioneazd pnnfr-un reflex neuromuscular adaptativ,


astfel ?ncdt mandibula se pozilioneazd anteior pe baza maxilarului superior, fapt care poate sE
diminueze in mod evident forfele ortodontice care ar trebui sd se exercite pe structurile craniului
facial. Pe de altd parte, in musculatura mobilizatoare a mandibulei apar forle de intinderealungire, care au efecte, de reguld, asupra poziliei sagitale a arcadelor dentare superioard gi
inferioari (fig.a.2.).
Marea majoritate a autorilor sunt de acord cd acesta este mecanismul cel mai important,
dar eviden[iazd cd gi pozilia posterioard a mandibulei oblinuti prin arcul reflex creat de purtarea
monoblocului poate avea qi ea influentl in rezolvarea anomaliei de Clasa a II-a.
In acest sens se produce apan[ia unei aga-zise ,,sunday-bite" (ocluzie de duminic[), care
insofeqte intercuspidarea maximl apdrdnd, in acest context, o ocluzie dubld. Aceastd ocluzie
corectati neuromuscular se poate stinge foarte repede, frrd, a determina modificdrile structurale
dorite. Trebuie ardtat cI pacientul sesizeazd cu ugurinfd satisfac{ia pirinfilor gi a terapeutului in
momentul afigdrii noii rela{ii invdfate gi profiti de aceasta pentru a se eschiva de la purtatul
monoblocului.

Caiet de lucrdri practice

135

Irnplicafiile biomecanice ale acestui dispozitiv sunt determinate de tensiunea mutchilor


ridicdtori 9i de cea a mu$chilor retropulsori, vectorul fo4e fiind pozilionat anterior gi inferior de
centrele de rezistenfd ale arcadei superioare gi maxilarului superior (Teuscher).

Fig.4.3. Efectul de retaclie apdrliiposteioere atemporalului gi a


muSchilor suprahioidieni dupd pozisionarea posterioard a mandibulei
(dupdTeuscher).

Aptfel, va rezulta o basculare spre inapoi a unitililor dentare superioare gi o rotare


posterioare a arcadei dentare, efectul de rotafie producdnd bascularea posterioard a planului
palatal gi anterior gi in jos a spinei nazale anterioare, efectul fiind exact invers pe arcada
inferioar[. Componenta orizontald produce, de asemenea, inclinarea din{ilor frontali inferiori
spre anterior. in acest fel, activatorul simplu poate produce retrudarea punctului A cu rotalia
posterioari a planului bispinos gi retrudarea incisivilor superiori (fig.4.3.).
Componentele de rotafie posterioare mandibulari vin totugi sd anuleze eventuala creqtere
condiliani, deplasAnd simfiza mentonieri in jos qi inapoi. in aceste condifii eficien{a corectdrii
anomaliilor de Clasa a II-a este.foarte scizutd ({rg.a.a.).

Fig. 4.4. Efectul exercitd de muSchi odatd cu mdrirea dimensiunii


masei interucluzale ( dupd T euscher).

La nivelul arcadelor dentare gi rela{iilor de ocluzie se pot obline efecte pe dinlii izolali
sau pe grupe de dinfi, prin indepdrtarea, din masa interocluzald, sau din dimensiunea pldcilor, a
unor cantitifi precise de acrilat.

E5

in ngUra 45. eSe &monstrat modul in carc se poate p'roduce egresiunea unui dinte prin
actirme a$rym masei interocluzale.

Fig- 4-5- Scfuilea

in ngtna 4.6.este
laterale prin

rdificarea

mwi duzde cAd se uffitqE e gnsianu


dinlilat lae di infe rio ri

dmonstra6 a{iunea de egresiune gi vestibularizare

masei interocluzale-

Fig- 416-

nWm
v

ncei rrilice' uffitind*re

estibdskoea dingitu tae an

egrcsiwea

si

Caicde

t3il

luiriprdicc

Modelul contachrlui masei acrilice in zrxra antriori cu dinF frontali Poarc se


determine fie inclinaea spne platinal a acestora, fie migclri de torqug sub a4irmea Srqului
vestibular.

Fig-4-7A: i@fuhmarilaulsidc pe AFpUtlnaUabrcisivilorsupefioripermitc rctrudseolar- B: Ac'tivoeo


@culai vestibulucn sprijinirzaincisivilornytnaito@td h maa ocltmld detaminivestibaloizarca rdddcinii cu
paafu;zsen conorcL I, monabloc; 2, oc vesibulu-

Pe dispozitivul de tip monobloc s-au ap[cat forle exhaorale pentru a corecta dispunerea
sistemului de fo4e vis-i-vis de centnrl de rezisten$ al rmiHlilor ce se deplaseazd. Plasarea
oricfrei fo4e mai aproape de centrul de rezisten{5 va duce la o deplasare aproape corporald a

struchrii respective (fig-a-7-).


Dispozitivul monobloc-activator cu traqiune extraorald permite orientarea fo4elor
determinaie, pe de o parte, de monobloc, iar, pe de altr parte, de modelul de dezvoltare sau de
cel al anomaliei, astrel incat efechrl dorit pe maxilar gi arcada dentarl maxilarf sn poatn fi
calculat in prealabil (fie.a-8.).

'Fig- 4-8- Tn4izne reipialn VraruI foq twPrinfre ele


dovi mfre de mifuffiF Si foatte ary de ele- Se obena o
upfi rca;ie ptaioafi a naxilarului Si upr miiritr p ara&

(drydraffifl.

$i

t
t

?
Ortodonlie

l3E

{
1

Astfel, o mcfiune aplicatd in sus gi inapoi printre cele doud cenfre de rezistenld (maxilar
gi arcada dentard superioarl) deterrrini un efect de rotafie posterioari maxilard gi anterioard
dentoalveolar6.
intr-o altd varianti, dacdvectorul for!6 este orientat in sus gi inapoi, dar direc{ia sa trece
sub centrele de rezistenfi maxilar qi alveolar, efectul va fi de intruzie molard qi extruzie incisiv5.
Rotafia este posterioard pe ambele fragmente (fig.a.9.).

Fig. 4.9. Tncliune

rezistenlt.

occipiald. Vectorul forli trece inferior de ambele cente


-*,?o":ff:tr:si exauzivpe incisivi (dupd

"*t

Cu alte cuvinte, din punct de vedere ortodontic, prin orientarea direcfiei fo4ei se poate
influenfa atAt dispunerea planului de ocluzie gi nivelul de rotalie maxilard, clt qi pozilia
maxilarului in plan sagital.
Monoblocul utilizat poate fi, in principiu, orice tip descris la care se adapteazd o
tracfiune cu un model de arc facial (vezi tracliunile extraorale) (fig.a.10.).
Tubugoarele de ancorare ale arcului facial sunt prinse in masa interocluzald in dreptul
molarului de gase ani, dar, in misura in care sunt montate simetric, pot fi mutate cu 5-10 mm
anterior sau posterior (fig.4. 1 1.).

Fig.4.I0. Dispozitiv cefalic care permite


rc glarca direcsiei dacgiunii extao mle.

Fig. 4.11. Monobloc cu arc vestibular


supeior Si tupuSoare pentru tractiutls
exfraonld.

Caiet de lucrtrri practice

r39

Jonc{iunea dintre monobloc qi arcul facial fiind rigidn, efectul ortodontic va fi acelagi.
Masa interocluzald anterioard va fi gi ea modelatS, astfel incdt si imbrace muchiile incizale ale
frontalilor. Tracliunea utilizati este in sus 9i inapoi, h a$a fel ca direcfia fo4ei extraorale sd fie
orientatd cdt mai aproape de cele 2 centre de rezistenfd. Fortele utilizate sunt intre 100 gi 400

glfo\d @e.a.n.).

Fig. 4.12. Arc facial pentru tacfirne exftaonld.


arc extmorul

I, arc vestibular;

2,

in funcfie de situafia clinicd gi de efectul ortodontic urmlrit, aparatului clasic i

se pot
aduce modificiri ale elementelor active. Astfel el poate avea gurub median (activator), cdnd
efectul de pand nu este suficient.
Acrilatul de pe bolta palatind poate fi inlocuit, pentru cregterea comoditdlii purtirii, cu un
arc Coffin.
Cdnd inclinarea incisivilor superiori este in parametri normali gi nu se doregte
retroinclinarea lor, arcul vestibular este inlocuit cu anse de torque sau prin prelungirea masei
interocluzale in zona frontald in formd de gutier6, ce imbraci muchiile incizale gi aproximativ 2
mm din fala vestibulari a dinlilor frontali (fig.4.13.).

Fig. 4.13. A: Morwbloc cu arc transpalainal, anse de totque gi nbuSoarepentru tracliune exdaonld. I,
tubuSor; 2, anse de toftlue: 3 , arc transpalainal. B : Ansd de torque Si efectul ei. I , ansd de torque; 2,
efect de torque; 3, masd interocluzald; 4, placd infeioard.

Orto@i:

l{}

Ansele de torquepot aveaefect $i de palatinizare aridlcinilorincisivilc$periui.


in unele sihnfii ansele de tuque pot fi ombinate crr arcrrl yestibultr, apcanil avid a6t
arc vesfibtrlar, cf,t gi anse de torque pe ircisivii entrali.
Exis0i gi o formi specialn de arc vestibnrlar, carc urmnre$te coletele incisivilo entnali,
pe @i latrali elementele active fiind reprczentate de douE anse de totrqueMonoblocul poate avea, pe Fngi arcul vestibular, un arc palatinal (arc in ciryerce)
responsabil de acliunea de vestibulaiazarc, a nrtrror incisivilor sau doar a celor laterali, cand
aceEtia sunt fo palatoinclinarc sau palatopozi$e (fig-a-la-).

Activaoran oc vestibuls Si lingnl fi Miwtorananv de


toryuc vestibulupe incisivii centrdi Siucaniin S" W incisivii
ldzrdL

Fig- 4-14-

anumite cazri, cind ocluzia corwtatii nu poate fi ralizlfil in pozi,La mandibulari


anterioari dorftn" deoarece dmtajut intermaxilar este foarte mare, rnasa interocluzah poate fi
sec$ona$ la mijtoc in plan orizontal, iar intre ele doui jumftii$ se pot monta dorm grnrbrni
(dreapta-stanga) carc si producd alunecarea por,tirmii inferioare fr$ de cea sryerioarn" pe
mnsur[ ce decalqiul intermaxilar se reduce ca unnare a tratamenurlui. Asfel se poafe grada
solicitareain plan sagital a musculaturii rnobilizatoare a mandibulei (fig.415.).

in

Fig- 4-15-

Muelx

wlknatorkontd ktrc plaa stryimA


flnubwi pailn mczidizoeo madibulcL

Sicea

infaftrui gi

C.aietde

luffin P'rrice

Monoblocll cu tracfirme extraomH sste ufilizet fr,ecvent 9i pentnr corecteea klajelor


sagiale dintre maxiluut superiu $i l inferis lryme cu aparanlna fixn ponagega|ii atf,t
Standam4 cflt $ Straightwirc- Aceasdi duHn abordare permite afft cuecffiea sagtalS, cit Ei
transversa6 arelaliei interarcadie- in aparanra fix5" linia mediani a celor doun arca& poafie fi
uqor corech6 prin deplisarea rmiti{ilor dentarq iar aparatura func$onald poate corccta
eventualele decalaje interbazale-

42
pllcu{a vestibulari (fig- a-16.)

rr.Aculn

VESrIBULARA

: rm alnxat fiurc$onal cu sediul in vestibulul bucal.

Alcituire:

o
.

peloti acrilice v41din mase phsti@ cu dimensiuni:

lln

pe orizontal5 intre fefqle distale ale caninilor 5i


pe verticald intre fimdul de sac vestibular superior gi cel inferiorinel de sarmn phsat in centnrl fe{ei vestibulare (care se pozi$oneazl intne buze fig-

4.r7-);

in caarile in care se obsernd gi o interyozife anterioard a limbii (deglutitie infantil5


obicei vicios de sugere a limbii) s poar asocia Ei un scut liryual.

Fig-

4-

16.

Pltu& uqtibtilai-

Plicufele vestibulare Pot.fi :


r cornrcializatede producdtorii de materiale ortodontice;
. pot fi confec$onale dupi modelele individuale ale pacien$lor-

sau

r42

Ortodonlie

Fig. 4.17. Pldcuya vestibuJafi cu inel. a, vedere ocluzald; b, vedere latenb4

"'
Indicafii:
. decondilionarea obiceiul vicios de sugere a degetului
. efecfuarea un antrenament muscular pentru mugchiul orbicular al buzelor. Exerciliile
.

musculare se efectueazd aplicdnd tracfiuni unui elastic fixat de inelul de sdrmi qi comanCdnd

copilului sd refind pl6cu{a vestibulari cu buzele. Aceste exerci{ii cresc progresiv in

ifftTrtfi:iirffifft:fli1

pta",r1.t. vestibulare efectuate pe modelut pacientului mai pot avea


gi un alt efect gi anume cel de reducere a inocluziei sagitale moderate prin obligarea
mandibulei de a se pozi{iona in propulsie, cdt gi prin palatinizarea incisivilor superiori
datorite presiunii exercitate prin iqteimediul pldcufei vestibulare de mandibuld, care, fiind
fo4atn inff-o pozifie anterioard, tinde sd-gi ocupe pozilia iniliala.
Pentru ca aceste plScule sd fie eficiente, ele trebuie construite intr-o pozifie de ocluzie
corectatd, iar inainte de aplicarea acrilatului pe fafa vestibularl a celor doud modele fixate in
noua pozilie, se graveazd fundurile de sac vestibulare cu o frezd de acrilat rotunjiti, astfel incdt
marginile pldcufei vestibulare si intereseze insediile musculare frrd insi a provoca leziuni de
decubit.

4.3

APARATUL FR]iNKEL

Aparatul Friinkel (fig. 4.18.): un aparat funcfional ce are sediul predominant in


vestibulul bucal.

Alcituire (tipul clasic al'aparatului Friinkel: Frdnkel I): prezinti urmdtoarele

doui pelote acrilice jugale:

elemente:

cu intindere:
pe orizontali intre fefele distale ale caninilor gi felele distale ale ultimilor molari gi
pe verticali intre fundurile de sac vestibular superior gi inferior.

.
.

rol: indepdrtarea musculaturii jugale gi periorale de pe fa{a vestibulard a

arcadelor,

creind astfel posibilitatea acestora de a se dilata sub acfiunea:


o tracfiunilor vestibulare efectuate la nivelul inserliilor musculare din fundurile de sac
o rrlUSCUlaturii limbii, ce nu mai este contracarati de musculatura externd.
- stabilitatea rezultatului este foarte buni intrucdt se modifici gi echilibrul muscular al
matricei musculare funclionale;
doud anse de pozilionare in jurul caninilor superiori; _ .

Caiet de lucrlri practice

o
o

143

un arc transpalatinal, prelungit cu pinteni ocluzali la nivelul molarilor de 6 ani;


un arc vestibular superior, ce poate palatiniza incisivii superiori;
doud pelote acrilice labiale inferioare:
unite intre ele printr-un segment de sdnni ce ocolegte lienul buzei inferioare,
unite de cele doud pelote jugale prin alte doui segmente de sirmd ce pot prezenta cdte o
bucl6 de activare;
pelotele labiale stimuleazi pozi{ionarea mandibulei in propulsie.
un arc lingual inferior cu :
doud bucle laterale,
sau lingual.
rlu sunt in contact cu fala linguald a frontalilor inferiori pentru a nu ii vestibulariza, ci
ating doar fibromucoasa linguald plntru pozilionarea mandibulei.

{t

Fig. 4.18. Apatuul Ftthkel (tip I)

Tipuri consffuctive:
o Frdnkel l pentru rezolvareaAnDM din clasa I qi IIl1 Angle,
r tipul ll pentru AnDM din clasele alVl SilU2,
tipul III pentru AnDM din clasa a III-a Angle,
o tipul IV pentru anumite ocluzii deschise scheletale.
Mod de realizare:
o separatie intre molarul de gase ani gi molarul doi temporar cdt gi intre canin gi primul molar
temporar (necesari pentru elementele de sdrmi ce vor asigura retenlia apartului pe cimpul
maxilar;
. amprentarea astfel incdt modelele sd evidenfieze gi aproximativ 5 mm din partea externd a
fundurilor de sac vestibulare:

Oftodol*t

f/$

a
a
a

realizarea ocluziei cqectafe;


gravarca modelelorpentru pelote;
realizara in labqaton a aparatului;
;

Fig- 4-19-

Tfpd F.Rm (fig.4.t9-

.
r
.

):

AWwl tuft*el

tipal III (penaru Foew{iiinadibulne)


(dinGdter)

':

variantacel mai de intilnit{


utilizatinprogna$ilemandibularre;
construit invershnd arcurile vestibularc ate tipului I:
- pelotele labiale - in vestibulul superior (rol de stimulare a dezvoltiirii pe sagitali a
maxilarului);
- arcul vestibular se confecfionad,pentru incisivii inferiori;
- irrc palatinal asenrindtor (pentm stimularea evolutiei cltne anterior a incisivilor
superiori);
- pelote jugale cu masi interocluzalS-

5.

APARATE ORTOTODONTICE FIXE

Aceste aparate, prin definifie, se {txeazlpe arcadele dentare, se activeazi numai de cdtre
medic, iar indepdrtarea lor duce, de reguld, la diskugerea lor.

5.1

MATERIALEUTILIZATE

Materialele din care se executi aparatele ortodontice pot fi:


. Aliaje seminobile de tiput palliagului (nu se mai folosesc). Acestea au fost folosite in special
in aparafura fixi la confecgionarea inelelor ortodontice, a coroanelor ortodontice sau a
menfinitoarelor de spafiu fixe.
o Atiaje de o{el-crom-nichel (wipla), elastice sau neelasticeUltimile doui permit sudarea sau lipirea frri a-qi pierde caliti{ile elastice. Acestea se
folosesc in construc$i fixe, mobile sau scheletizate (aparat tip Crozat) cu caractere deosebite, 9i
de aceea nu se va mai reveni asupra lor.
. Aliaje de nichel titan, care prezintdcahtnfi elastice speciale.
. Acrilate autopolimerizabile, baropolimerizabile sau termopolimerizabile.
Aceste aliaje se prezinti in laboratorul de tehnicd dentard pentru ortodonfie sub formi de
tabli moale, cu grosimi de 0,05, 0,08, 0,1, 0,12, 0,15 rlm sau sub formd de sdrmd cu secgiune
rotund6, dreptunghiulari, oval6 sau semiovald, in varianta moale, tare, foarte tare, cu diametrul
variind intre 0,1 qi 2 mm.
Tabla de ofel-crom-nichel se utilizeazi la confeclionarea de inele ortodontice sau pentru
gtanfarea diferitelor elemente accesorii ale aparaturii fixe.
,
sub trei calit[fi de
folosegte
gamd
largd,
se
foarte
intr-o
de
o,tel-crom-nichel,
Sirma
elasticitate:
o S6.rma moale este destinati in special executdrii de ligafuri in cavitatea bucald, ea fiind
foarte pu(in utilizati in laborator.
o Sdnna tare are gi un grad relativ de elasticitate gi de aceea este folositd in grosimi mai mari:
0,8-1,2-1,5 mm, pentru rcalizareaelementelor pasive (de contenlie).
. Sdrma foarte elasticl are cea mai 'largd gamd de utilizar:e. Ea este folositi at6t in
confecsonarea elementelor de ancorare a aparatelor mobilizabile, cdt qi in construcfia
elementelor active (cele ce produc for{e ortodontice), la aparatura mobilizabili gi la cea fx6Sirma de ofel-crom-nichel cu profil dreptunghiular este folositd in special in aparatura
fix5. Cea cu profil oval, semioval sau rotund este folositd de obicei in realizarea aparatelor de
imobilizare postoperatorii sau in confec{ionarea menfindtoarelor de spa{iu.
Raginile acrilice jdacl un rol deosebit in realizarea aparatelor ortodontice. Tehnica
realizdrii aparatelor ortodontice din acrilat tirmopolimerizabil se aseaminl intrutotul cu tehnica
executirii protezelor mobile, tehnicd utilitzatS acum din ce mai rar.
in ultimele decenii, fabricile producdtoare au pus in circulagie acrilate baropolimeizablle
care au revolu{ionat complet tehnica executlrii aparatelor ortodontice.

Ortodon$ie

t46

5.2

AGREGAREA APARATELOR FIXE

elemente de
Elementele cu care aparatura fixd se aplicl pe dinli poarti denumirea de
agregare gi pot fi :
- ligaturi dentare,
- inele ortodontice;
- coroane qi gutiere ortodontice;
- rlqini speciale, in tehnicile adezive.
pe.care
Ligaturile dentare se realizeazd cu sdrmi moale, care sd se poatd mula pe dinlii
0,1 - 0,5 mm' in func{ie de
se aplici. Grosimea sarmei de ligaturd uttl\zati este cuprinsi intre
sunt utilizate, de
,"op.rl utilizat. Grosimile de sdrmi mai mici, cuprinse intre 0,1 - 0,3 mm,
pe dinti' Aceste
,"gule, pentru fixarea elementelor de acliune in elementele accesorii sau direct
lipturi pot fi executate pericervical, in "tandulier6" sau in "X", peste elemenful activ' . , de
Ligaturile de s6rmd ca elemente de agregare se folosesc qi pentru fixarea atelelor
utilizeazd' sarme cu
imobilizare, atat intermaxil ate, cdt 9i monomaxilare. in acest scop, se

grosimi mai mari, de 0,4 - 0,5 mm.


ele
Ligaturile ortodontice pot fr tealizate chiar qi pe mai mul1i din{i, constituind astfel,
(ligaturile in ,,8",
singure, aparate ortodontice active, de contenlie sau de imobilizare
cojocdreasci etc,).

Inelele ortodontice sunt centuri metalice care se aplicd pe dinli neglefui1i, respectd

suprafelele dentare cu
parodonliul marginal gi nu inal{d ocluzia. Inelele ortodontice sunt lipite de
aparatura mobili
cimenturi speciale fluorurate sau nu, iar in mod exceplional pot face parte din
retentivitdli (fig.5.1.).
ca elemente de ancorare, fiind fixate de placd prin diverse
!

Fig. 5.1. Inele ortodontice. A: Inel pe dinSii


frontali (vedere sagitald). B: Inel pe dinlii
,
Iaterali (vedere vestibularS.

Caiet de lucrEri practice

147

Inelele zonei frontale se realizeazl supracingular, avfurd l{imea de 2-3 mm qi utiliz6nd


ca retenfie divergen{a fe}elor aproximale ale acestor dinfi.
. Insertia inelului in aceste zone se obline, pe de o parte, datoritd grosimii reduse a tablei
din care este confecfionat (0,09-{,10 mm), cdt gi datoritd formei cotoatt"i in sens vestibulooral,
care il oblig6, pe mdsura introducerii pe dinte, sd-gi mireasc6 diametrul vestibulooral gi s6-l
micgoreze pe cel meziodistal.
Inelele de pe premolari gi molari cuprind in totalitate felele laterale ale din{ilor, av6nd o
161ime de34 mm. Tabla din care se confecfiotteazd acestea este de 0,12-0,15 mm, av6nd in
vedere cd marea majoritate a aparatelor ortodontice igi iau punctul de sprijin in zona distald.
Dupd modul de confec{ionare, inelele pot fi:
- inele prefabricate;
- inele construite.
Se considerd cd, inelul cel mai precis este cel rcalizat de practician direct in cavitatea
bucal5. Dupd modul de realizare, inelele pot fi :
- confecfionate prin lipire cu lot;
- confecfionate prin plicaturare (fig.5.2.);
- confec{ionate prin sudurd eleckicd in puncte.
Indiferent de tehnica de confecfionare, inelele prezintd,in mare, aceeagi schemd de lucru:
- luarea perimetrului;
- realizarea inelului - cooptarea marginilor;
- adaptarea inelului;
- fixarea pe inel a elementelor auxiliare.

0 O
B
lJ

Fig. 5.2. Realizarea inelului pin plicdurare. A: indoirea tablei de cromnichel in vederea ludrii perimetrului dintelui. B: Primaplicdurare. C:
Cea de-a doua plicaurare.

Cu un clegte cu frlci late se strAnge banda pe dinfi, in aga fel incdt aceasta si se adapteze
pe conturul fefelor laterale, frrda lezaparodon{iul marginal. Se indepirteazdde pe dinfi gi se
taie banda de tabl6 dupd sdmn, in funcfie de tehnica de cooptare folositd.
Cooptarea marginilon Pentru metoda cooptdrii marginilor prin sudurl electricd in
puncte, banda de tabl6 se taie la I 1,5 mm de semnul l6sat de clegte la unul din capete. Sudura
electricd in puncte este o metodl rapidl gi ugoar6, care se aplicd olelurilor inoxidabile folosite in
ortodonfie, producind puncte de sudurd
_ _ ,,i

rezistente.

Ortodon{ie

148

urmlrind
Adqtaea inelului.Inelul astfel raliz,at se adaptadpe d.inte, ata!-transversal'
la distanp de 0,5 - I rnm
curburile acestuia, cit gi axiar, pentnr anulszaparodonliul, fiind

toate
gi a nu inn'F ocluzia (fig-5.3-)-

4;

Fig.

5.j. Aplicoeainelului pe diue in vederea


adaptnrii

Se poate ldsa la nivelul fosetelor meziale


aplicarea precisi in momentul cimentirii (fig's'a')'

Fig. 5.4.

ori distale cnrc un pinten, pentnr a servi la

eaaetarea;;yena'a

a inelului

pe

operaliunea de
Inelele se bizoteaza la margini, Dd ales cele frontale, pentnr a u$ura
pe dinte' Trebuie men{ionatii
brunisare, executati de medic pentm oblinerea adaptnrii maxime
care caz porfiunile neadaptate
situalia speciald, aceea a adaptirii inelelor pe dinsiglobulogi, in
Pliul astfel format se
intim se strang cu ajutorul unui cleEte Hawe p6nn h etangeizarea pe dinte'
doud per,ti qi se puncteazi
seclioneaza pe to# ini4imea lui, dupd care se suprapun cele
(ne.s.5.).

Criet de lucrtui practice

r49

tr
Fig. 5-5- Adaparca inelului p dinsii fionali prin realizarca unui
pliu la nivelal strynfeyelorapmximale (dupii Ptcne Vion).

Inserfia inelelor se rcali?ea"i, prin presare cu policele gi, apoi, prin impingere, cu un
dispozitiv de introdus inele (fig.5.5.).

fig.

'

5.6- Instrunente folosite pentru dqtaeainel"elor. 1,2,


dispozitive de innodus inelc: i, dispzitiv de dqta
rmryina inelelor la dinsi

Fixarca pe inel a elementelor anxiliare ridicd atit probleme constnrctive, care f,n de
concep{ia aparatului, cit qi probleme de execufie, care {in de materialul gi de tehnicile utilizate.
De regulS, bracketurile sunt ataqate prin sudurl elertrici in puncte, iar tubugoarele - prin lipire
cu lot.

Ortodonlie

150

Pozitionarea bracketurilor trebuie realizatl corect, atet in sens vertical, cdt qi in sens
oizontal, in funcfie de scopul ortodontic urmerit, dar, in acelagi timp, sd nu lezeze formaliunile
mobile cu care vin in contact.

Gutiera ortodontici

se confectioneazi, in laborator dupl tehnici specifice.


prelucreazl,
Gutiera se
se lustruiegte gi se trimite in cabinet cu o grosime ocluzald de 1,5
mm distal gi 2,5 mm mezial, astfel incdt sd permiti medicului individualizarea in funcfie de
necesit6lile terapeutice.

5.2.1

CnrapNreRsA INELELoR gI A GUTIERELoR oRToDoNTrcE

Fixarea elementelor di agregare in gura pacientului este o etapi deosebit de importanti,


de a cirei precizie poate sd depindd rezultatul tratamentului. Ea poate fi impartiti in doui etape:
Fixarea inelelor prin cimentare pe grupul frontal.
Fixarea inelelor prin cimentarela nivelul dinfilor laterali.
Fixarea inelelor pe dinlii frontali prezintA urmitoarele etape:
aplicarea de ceari moale, preferabil bucoplastici; in tubugoarele 5racketurilor;
curdlarea suprafefelor dinfilor prin spdlare qi uscare;
izolarca cimpului operator cu rulouri gi aspirator de salivS;
aplicarea de ciment in spa{iile interdentare, atAt pe vestibular, cdt $i pe palatinal gi
aplicarea de ciment in inele;
aplicarea tuturor inelelor din zona frontalS, pe din1i, in acelagi moment operator;
atdt timp cdt cimentul este incd moale se verifici indllimea slotului bracketului fata de
marginea incizald..
Fixarea inelelor pe molai prezittd urmitoarele etape:
dupd proba inelelor pe molari se aplici in lumenul tubuqoarelor vestibulare cdte o
bagheti care si le obtureze, pe de o parte, qi sd permitd controlul orientdrii acestora, in
momentul cimentdrii, pe de altd parte. Bagheta este fixatd la nivelul tubugorului cu ceard

o
o

topiti;
crearea cdmpului operator;

se aplicd ciment in spafiile interdentare qi in inele, dupi care sunt aplicate pe dinli sub
controlul permanent al direcfiei qi poziliei baghetelor.
Se efectueazl,indepdrtarea surplusului de ciment dupd intirirea acestuia.
Controlul cimentdrii inelelor se va efectuala2448 de ore gi la 7-8 zile.
Fixarea gutierelor ortodontice se executd tot prin cimentare, fiind oarecum mai ugor de
realizat decdt fixarea unui grup de inele. Un element particular il constituie existenla pe sectorul
alveolar a unui dinte temporar cu leziune carioasd complicati, ce necesitd acces coronoradicular. in aceasti situafie se decupeazdin gutieri ( din zona ocluzald), astfel incdt sd permitd
accesul la dintele in cauzd,.

Caiet de lucriri practice

5.3

SI]DURA, LTPTREA

Unirea dintre doui sau mai multe componente metalice ale unui aparat ortodontic poate
fr realizatS' fie prin sudurd electricd in puncte, fie prin lipire cu lot.
Sudura electrici in puncte se adreseazd ofelului inoxidabil, utilizat larg in ortodongie. pot
fi unite prin suduri capetele benzilor care formeazl inelele, elementele auxiliare pe inele, ginele,
etc.

Unirea lor poate fi definitivi sau se poate realiza intr-un singur punct, astfel inc6t sd
existe posibilitatea modificdrii poziliei celor doud elemente.
Dupi stabilirea poziliei de ftxare, acestea urmeazd sd fie solidar legate definitiv prin
lipire cu lot.
Principiile sudurii electrice in puncte sunt prezentate in fig.5.7.

nr$lrh5a."/

Fig. 5.1. schema

de

principiu a aparatului de sudurd electricd in puncte sD.002.

Temperatura la care se executi sudura are o importanfd foarte mare penfru calitatea
punctului de sudurl obfinut.
Ridicarea temperaturii in intreaga piesd de sudat duce la oxidarea suprat-elelor ;i
modificarea structurii modelului. Efectul poate fi mult ameliorat utilizAnd dispozirive care
efectveazd sudura intr-un timp foarte scurt. in acest fel, oxidarea qi afectarea strucrurii meralului
nu sunt prezente dec6t shict la nivelul suprafefei de sudur6. in general, timpul de suduri esre
limitat la l/25-l/100 parti din secund6, operatorul regldnd doar intensitatea curenrului (fig.5.8. f
"

Principalul avantaj al sistemului


care este efectuati aceasta.

il

constituie precizia mare a sudurii gi regularitatea cu

t52

Sudura zuprafeplor plane nu


mici erori (fig.5.9.A$.).

Fig.

ridici in

5.2- Variap'a rezistmyei elecuice inne

elecrozi: rezistenya uariazi cons iderabil in ae


eletozii A Si B. in interiorut elecfrozilor,
la ftwerca cuentului elrctic este
rcdusd

- E6). in piaele de sadat, - W(r)


ate in genent ridicatd" inae

eletid
eludod Sipiesa

de sudat rczistea;a electnbd

general probleme, ea efectu6ndu-se stabil


$r cu

Fig. 5.3. A : Sudum prin punctae a uui


dkpozitiv auxiliat; I, element mobil:2, element
<zuriliar;3, brcl;4, elcctdfix;5, clestc. B:
incdlzirca cuajworul qamului elcaric de
sadui a zoncktr tn ved.erca tipirii cu lot: 6,

elemente de suda

pefi6 7,firprircipl.

estemai ndicatd - R{w)- ind-epiesele desudal


rezistenla electicd este cea mai mare, ceea ce
face ca inue acata si sepducd plastifrerca
meblulu i Si infrepdtttaderca celor doud
supnfe{e m e talice (dupd A dant s ).

Sudura firelor metalice trebuie efectuatd totdeauna perpendicular


unele pe altele. pentru
a meri stabilitatea sudurii, fuele pot fi sudate
dublu (fig.s.r0.).

Caiet de

153

lucriri practice

BRACKETTJRI
Bracketurile = atz$e destinate sprijinirii arcului pe dinti, avand ca principal6 caracteristici
lipsa unui prete din cei patm care ar delimita un lumen de tt'bugor. Ele se aplicd in general pe
dinln anteriori molarilor unu.
Cele mai utilizafe brackenrri sunt cele din sistemele:
r Standard klgewise (fig. 5.11,5.12-).
. Straight Wire (vezi fig. 5.15.b).
. Begg (fig. 5"13.), la care bracketurile se lipesc pe fefele vestibulare ale dinlilor.
. Bracketurile se pot hpr $ pe felele orale ale dinlilor, tehnicd denumit5 lingualS (fig. 5-la-)-

frg. 5.11. Btrcketul lui Angle


{din Schmuth).

Fig. 5.12. Brrcket twin


(

siunez)(

din

clun uth).

Fi7.5.13- Bnrcket Begg

{din Schmurh)-

Fig. 5.14. Telnicalinguald cu bruckerui linguale (din

sch-Neummn).

Sistemul Standard Edgewise (SET) a fost imaginat de Angle sub forma unui arc
rectangular de dimensiuni de 0,55 x 0,7mm {.O22" x .028"), care se fixeazA de dinfi prin
introducerea cu partea ?ngustn in ataqele (attachment-urile) concepute in acest sens, ceea ce a dus
la denumirea sa de citre Angle ca sistem "edgewise" (engl. = "introdus pe muchie")- Astfel'
arcul are partea mai lati pjrpendiculard pe fa{a vestibulari a dintelui (vezi fig. 5.1l-)o Inilial bracketurile erau sudate de inele, dar astdzi ele prezinti o bazd tealiz'atl retentiv (ca o
plasd de sirrri), care permite lipirea lor directi pe suprafafa smalfului.
r Partea activi a bracketului se nume$te slol gi este jgheabul rectangular, in care se aplicd
arcul. Jgheabul are trei perefi:
- unul profund l6ng6 baza bracketului,
- unul superior gi
c

Ortodonlie

ls4

unul inferior;
prtele vestibular lipsegte gi este zona prin care se va introduce arcul;
xtrerritllile superioar6 gi inferioari ale slotului sunt recurbate spre baza bracketului;
formdnd aga-numitele aripioare, care permit aplicarea turei sArme de ligatur[ sau a unor inele
de alastic pentru fixarea arcului in slot (vezi fig. 5.t2.).
Bracketurile Standard Edgewise au toate sloturile identice (fig. 5.15.a), ele diferenfiindu-se
doar prin aspectul bazei bracketului, care este plati pentru incisivi gi recurbati pentru canini gi
premolari.
Din aceasti, cauz[, aplicarea unui arc rectangular in sloturile bracketurilor SET ar duce la
alinierea tuturor felelor vestibulare la arc Ai ar paralelizardddcinile tuturor dinfilor, atdt din punct
de vedere meziodistal, cAt gi antero-posterior. Aceasta ar insemna o pozilionarca nefrziologicd,
nocivS pentru aparatul dentomaxilar. Din acest motiv, arcul rectangular in tehnica SET trebuie
si prezinte angulatii de trei ordine in cele trei planuri spafiale.
Deoarece realizarea acestora necesiti o precizie mare, mulli practicieni au fost preocupali de
simplificarea metodei, incercind s6 elimine prin designul bracketului indoiturile laborioase de ia
nivelul arcului.
Astfel, in tehnica Straight Wire se compenseazd:
indoiturile de ordinul I ale arcului ideal (nec:sare pentru grosimile vestibulorale diferite ale
dinfilor) prin grosimi diferite ale bazelor bracketurilor (in-out),
cele de ordinul II (necesare pentru inclinarea axiald, meziodistali a dinfilor) prin inclinarea
meziodistalS a sloturilor (tip) qi
cel de ordinul III (necesare pentru angularea axialli vestibulooralI a dinlilor) prin frezarca
angulati vestibuloorald a sloturilor (torque) (fig. 5. 1 5.b).

r
o

o
o
o

.\
I \qr

..\

\ \ fEo'\-_.
fcj

\ \,,

\ffi'*7
It

Fig.5.15. DiferenSaintre brucketurile SET (a)


Si brucketuile SWT (b).

Caiet de lucriri practice

o
o
o

155

Aceasti tehnici foloseqte un arc ideal drept, ce prezinti doar forma curburii principale a
arcadei, oblin6nd o pozilionare predeterminati a dinlilor prin frezarea slotulului cu diferite
angulafii fap de baza bracketului.
Avnnd in vedere ci bracketurile SWT sunt confec{ionate individual cu in-out, tip gi torque
(compensdnd indoiturile de cele trei ordine), a fost necesard introducerea unui sistem de
identificare, plasat de obicei gingivodistal, pentru identificarea bracketurilor gi plasarea lor
corecti ca orientare.
Deoarece arcul va alinia bracketurile unul l6ngi celdlalt la aceeaqi inal1ime, implicit gi
dintilor le va fi transmisi aceeagi aliniere. Din aceasfi cauzA, pozifionarea corecti a
bracketurilor este esen{ial6.

a) Pozi{ionarea poate

fi

fEcuti pe fafa vestibulari (99% cazuri) sau pe fala oralS

(tehnicile linguale).
Existi doud variante de pozilionare a bracketurilor pe fa[a vestibulard a dintilor:
Prima metodd folosegte anumite criterii standard de pozifionare faF de punctele
anatomice dentare.
I. Pozilionarea verticald: se face respect6nd anumite distan{e intre marginea incizall sau
ocluzall a dintelui gi slotul bracketului, valorile citate in literaturl fiind diferite de la autor la
autor.

La arcada inferioarS, distanla intre slot gi margineaincizald este dupd unii autori aceeagi,
variind de la pacient la pacient intre 3,5 - 4,5 mm. Al{i autori considerd c6, atunci cdnd caninul
are un cuspid mai pronunlat, distan{a la nivelul iui va fi mai mare cu 1 mm, iar altii folosesc
drept ghidaj urmltoarele distan{e: pentru incisivi gi molarii de gase ani, 3,5 mm; pentru
premolari, cdte 4 mm; iar pentru canin intre 4 - 4,5 mm.
Pentru arcada superioard, primii autori plaseazd bracketurile tot cu o distanfi egal6 intre
slot gi marginea incizall, cu excep{ia incisivilor laterali, la care distanla poate fi mai micd cu 1
mm. Al{i autori plaseazd bracketurile mai diferenfiat, gi anume pentru incisivii centrali,
premolari cdte 4 mm, pentru incisivii laterali 3,5 mm, pentru canini 4,5 mm 9i pentru molarii de
qase ani 3,5 mm.

O alti reguli de pozilionare, care ia in calcul dimensiunile diferite ale dinlilor, la divergi
pacienfi, este cea utllizatil de Andrews. Acesta stabilegte inillimea la care trebuie sI se plaseze
slotul bracketului pe premolari, o noteazd cu x, gi aplici pentru ceilal{i dinfi urmdtoarele valori

(fig.5.16):
- supeior.'Ic x; Il x-0,5; C x+0,5; Pm x; Ml x-0,5; M2 x-l
- inferior I x-0,5; C x+0,5; Pm x; Ml x-0,5.
Plaiarea verticald a bracketurilor este foarte importantd, deoarece, datoritd curburii fefelor
vestibulare, prin plasarea bracketurilor mai sus sau mai jos, pot fi influenlate valorile de torque
gi deci se pot genera inclindri orale sau vestibulare nedorite ale dinlilor. De aceea, este necesard
plasarea slotului in dreptul bombirii maxime coronare.
2. Poziyionarea mbziodistald:in general, se plaseaza pe mijlocul coroanei dentare, deci la
mijlocul distanfei meziodistale. Unii autori plaseazdbracketurile excentric pe dinfii rotafi, rylt*
u ob1in" o parghie mai mare de rotafie. Allii sunt impotriva acestei metode, deoarece necesiti un
recolaj ulterior al bracketurilor in pozigie corecti.
3. Pozitionarea orizonuld a sloturilon la SET toate sloturile sunt orizontale.

Ortodo4ie

r56

A doua metodd de poziyionare a centrului bracketului pe "punctul LA", care corespunde


cu rrujiilocul coroanei clinice. Ea a fost descrisd de Andrews, care i-a dat gi denumirea dupl
ini$alele sale (Larry Andrews).
Aceasti metodi de pozifionare este utilizatd de cei ce folosesc tehnica SWT, deoarece, in
aceasti tehnicS, valorile de torque fiind incorporate direct in slot este foarte importanti
pozilionarea bracketului in punctul de convexitate maximd a felei vestibulare. Pozilionarea mai

ncizal5 sau mai gingivali a bracketului va duce, datoriti modificirii convexitilii

fe,tei

vestibulare, la modificarea valorilor de torque qi la obfinerea unor rezultate incorecte.

b) Sisteme de sloturi: bracketurile sunt livrate cu doui sisteme de sloturi:


slot de .018" (.0185" x .025"). Acest sistem are avantajul folosirii unor fo4e mai ugoare prin
posibilitatea de utilizare doar a unor sdrrne mai subliri. In acelaqi timp, asigurl insi o
conducere corporeali bund a din{ilor;
slot de .O22" (.0225" x .028"). Este mai ugor de folosit de incepitori, deoarece dacd se
folosegte o s6rm5 mai sublire intr-un slot mai mare se obline o toleranfi mai mare la indoiri
neexecutate perfect. Dacd se folosesc insd sirme cu dimensiuni apropiate de slotul
bracketului, for{ele declangate sunt destul de mari, iar daci indoiturile nu sunt executate
foarte corect qi tratamentul nu este condus de manierd progresivi, forlele generate sunt
foarte mari qi pot afecta parodonfiul dinfilor.
c) Materialele din care sunt confeclionate bracketurile:
Olelul: este materialul uzual, dar prezint6 dezavantzlul unui aspect estetic nepldcut, motiv
pentru care pot fi respinse de citre pacient.
Masele plastice: degi fizionomice, nu sunt rezistente la abraziune, aparAnd modificdri ale
sloturilor. Fricliunea este mai mare decdt la bracketurile de metal. Controlul torque-ului este
slab. Sunt dificil de pozilionat pe dinfi qi necesiti foarte des o inser,tie metalicl la nivelul
slotului pentru a preveni tocirea sa de cdhe arc. Penffu a fi colate pe smallul dentar, necesitE

r)/

Caiet de lrrcrlri practice

pensulara bazni cu un lac denumit 'primer", care face legltura intre compozit gi masil
acrilice.

Cenmid:este foarte fizionomici, dar prezintd o fric{iune foarte mare intre slot gi arc. Un alt
dezavantaj este faptul cd este foarte casanti. In plus, au fost sesizate incidente in momentul
incercdrii de indepirtare a bracketurilor de pe suprafafa dentard, observdndu-se fisuri gi
fracturi ale sma{ului. De acena, de multe ori, trebuie indep[rtate prin qlefuire, pentru a
preveni smulgerea sma{ului, ceea ce consumi timp indelungat operator Ei poate afecta gi
smalgul dentar, deoarece limita ceramici-compozit-smalf este uneori destul de greu de
observat. $i aceste bracketuri necesiti tratarea baz,ei lor cu un primer special.
d) Fixarea atatelor pe suprafa{a dentari:
Fixorea inelelon
- prin cimentare pe dinfii pe care se aplici (de obicei pe molari);
- cel mai indicati este folosirea unui ciment glassionomer care sd elibereze gi fluor;
- se poate utiliza gi cimentul fosfat deZn.
Fix are a b rac k e t u ril o r :
- prin colaj cu material compozit (dezavantaj - necesiti gravarea acidi a suprafelelor de
small; avantaj - adeziune foarte bunl):
a. tehnici drrecti;
b. tehnici indirecti (cu ajutorul unei gutiere de transfer);
- prin colaj cu ciment glassionomer special (avantaj - nu necesiti gravarea acidil a
suprafelelor de small qi elibereazi fluor; dezavantaj - adeziune ceva mai scizuti).

5.5

ARCTJRI

elementul principal care corecteazi pozigia dinfilor prin fo4ele ortodontice


declangate la nivelul dinlilor. Aceste forle ortodontica iau nagtere datoritl tensiunilor inmagazinate
in stnrctura metalici a arcului prin defornrarea sa in momenhrl fixdrii in sloturile (gheaburile)
bracketurilorprin module de elastomeri sau ligaturi de sdrmSForma de pornire: forma ideald de arcadi. De aceea, acest arc este denumit "arc ideal". El
este modelat astfel incdt ar putea fi introdus pasiv in bracketurile lipite pe fefele vestibulare ale unui

Arcul

pacient cu o ocluzie ideald.

Materiale utilizate (fiecare calitate de arc avind anumite indicafii terapeutice):

o
a
a
o
a
a
O

o!el,
aliaj de nichel-titan,
aliaj de titan-moliMen,
Australian Wire.
Secfiuni:
rotunde,
pdFate,
rectangulare.
Dimensiuni (schimbate succesiv la acelagi cazinfuncfie de etapa terapeuticd):
0.016 x 0.016"
0.014"

158

o
r
o
o
o
o
o

Ortodonlie

.
r
o
r

0.016"
0.018"
0.020"
0.022"

0.016 xO.O22*
0.017 x0.022*
0.020 x 0.025"
0.0215 xO.O2'75" etc.

Principiile arcului final:


&fcul ideal;
pdstrarea formei qi mdrimii arcadei pacientuhii;
introducerea de cdke ortodont a rmor indoihri de compensare a:

inclinaliilordiferiteaxialemeziodistale;
inclinafiilordiferiteaxialevestibuloorale;
grosimilor diferite vestibuloorale ale din{ilor individuali (pentru tehnica SET - introducerea
unui arc rectangular in sloturile bracketurilor fErI aceste indoituri ar poziliona toate
ridicinile dinlilor paralel intre ele, situafie nebiologicd).
Arcul ideal la tehnica SET (Standard Edgewise Technique) prezint[ urmdtoarele
indoituri:
o elementele de ordinul tntdi, reprezentate de indoituri in plan orizontal. Introducerea lor in
arc este necesari deoarece grosimea vestibuloorald, a dinlilor de pe arcadd, este diferiti,, iar
pozifionarea lor corectd este cea cu marginile incizale qi gangurile ocluzale in prelungire.
Dacd arcul nu ar avea indoituri de ordinul I, felele vestibulare ale din{ilor s-ar alinia la arc si
segmentele active ocluzal mai sus menfionate nu ar fi corect aliniate (frg . 5.17.);
o elementele de ordinul doi, reprezentate de indoituri verticale, deci in planul frontal gi
care pozilioneazdin sens meziodistal axele dinfilor (fig. 5.18.);
c elementele de ordinul trei, reprezentate de efectele de torque oblinute prin torsionarea arcului,
ce vor pozi{iona axele dentare din punct de vedere vestibulooral (fig. 5.19.).
Astfel, arcul ideal cu profil rectangular va ayea confrol tridimensional asupra fiecdrui
ln
parte.

ft
,w

/l/l\\\

@.'-

/\/\/lll

d66S

ffim
B

Fig. 5.17. Elementele de ordinul


I la arcul ideal, compenseazd
grosimile difeite vestibulo orale
ale dinlilor.

Fig. 5.18. Elementele de ordinul 2 la arcut ideal.


compens eazd in c Iinaliile ax iale
meziodistale.

159

Caiet de lucriri practice

Fig. 5.19. Elementele de ordinul3 (orque-ul) compenseazd


an gu tali i I e ax ia I e ves ti bu I oon le diferi te (din S chmu th).

in nrnclie de etapa de tratament cireia i

nivelare.
lucru,
contractie,

ajustare.

se adreseaz6" enstA arcuri de:

Unele dintre aceste arcuri pot prezenta bucle sau indoituri suplimentare.
Arcul ideat la tehnica SWT:
a
curburi ideald frontali,
forma gi mdrimea arcadei pacientului,
a
este
,r., pr.rirrti indoituri (la tehnica SWT, informa{ia pozitiondrii tridimensionale a dinfilor
o
pacient
fiecare
incorporatd direct de c6tre producator in bracket. Totugi, avdnd in vedere cd
prezinti.o situalie particulaia, de multe ori este nevoie si se execute indoituri gi in arcurile
-de
s6rm6 folosite in tehnica SWT, in scopul accentudrii sau atenudrii informaliei standard
conlinutd in bracketuri).
Alte elemente de ac(iune:
catene elastice;
arcuri spiralate de trac{iune sau presiune;
tracfiunielasticeintermaxilare;
arcuri parliale (de refacfie, derotare, indreptare, etc.)'

.
o
o
o

5.6

ARCURI SPECIALE DE STABILIZARE SAU EXPANSIUNE

se utilizeazd o serie de arcuri aplicate in s99lul


stabilizdrii molarilor de gase ani, cdt gi pentru expansiunea arcadelor. Acestea se pot achizi;iona
de la producdtorii de produse ortodontice gi trebuie adaptate pe modelele individuale ale
pacienfilor sau pot fi construite direct ?n laborator'

in terapia ortodonticl cu aparate fixe

r60

Ort&n$e

5.6.1

BannTRANSpLATTNALA GosHcerueN

Bara transplatinalS Goshgarian (fig. 5.2O-)


0.036".

o
o

= un arc transpalatinal realizatdin

s6rmd de

AlcItuire:
doui clavete (recurbarea extremitii{ilor arcului) ce se fixeazilin doui tubugoare ovale fixate
pe felele palatinale ale inelelor molarilor unu superiori;
bard transpalatinal5 cu o bucld in fonnl de "(J" deschisd cdtre anterior, care in anumite
cazui poate fi folositi pentru expansiunea sau contraclia arcului. Bucla trebuie si fie
centrati, iar arcul trebuie si aib5 un traseu simetric gi paralel cu fibromucoasa palatinl la l1,5 mm de aceasta.

o
o
o
o

Indicafii:
stabilizareapozi;iei antero-posterioare a molarilor de gase ani;
derotarea molarilor;
exp&rsiune sau contraclie la nivelul molarilor;
ajuti la distrlizarea molarilor unu.

Fig. 5.20. Bam transpalatinald Goshgariou

5.6.2

ARcUTLTNGUAL

Arcul lingual (fig. 5.21.) = un arc periferic mandibular

Alcituire:
doui clavete

(recurbareS extremitililor arcului) ce se introduc in doud tubuEoare ovale


sudate pe felele linguale ale inelelor cimentate pe molarii de gase ani;
arc periferic cu doui bucle de activare (in formi de "U") deschise cdtre ocluzal gi paralele
cu
fibromucoasa linguali. Traseul anterior al arcului este paralel cu coroanele dentare, pe care
se sprijind atunci cind obiectivul terapeutic o cere.

Caii de lucxei pmctice

.
.
.

16l

Indicatii:
Fsfarea sau mlrirea lungimii arcadei inferioare;
stabilizarea molarilorin timpul tratamentului activ;
ment'nitorde spaliu-

Fig.5.2l. ArcuI lingud.

5-6-3 DrspozrrrwnNeNce
Dispozitivul Nance (flg- 5-22-)= arc palarinal cu peloti acrilicd.

Alciltuire:
doui clavete ce se introduc in tubuEoarele ovale sudate pe felele palatinale ale inelelor
cimentate pe molarii de gase ani szu cele doui extremiti$ pot fi sudate direct pe inele;
a

arc palatinal cu traseu paralel cu fibromucoasa palatinl" la distanF de aceasta (l-1,-5 mm);
o pelotl acrilicl (in zona centrali a arcului) ce ia contact cu zona retroincizall superioari
(fig. 5.23.). Pelota este lenticularl gi trebuie sd nu vini in contact cu parodonfiul marginal al
incisivilor superiori, in caz contxar putind produce distrucfii parodontale masive. Pen[u ca
si se poate reten$ona pelota acrilic5 pe arc, acesta,prezinti o retenlie in formi de W.

Fig. 5.22- Dkpozitivul Nance -vedere

Ioterdd.

Fig. 5-23- Dispozitivul Nstce

ocluzdi

vedere

t62

Ortodonfie

Indica{ii:
prevenirea mezializdrii molarilor de gase ani

in timpul distalizdrii caninilor in

spafiile
postextracfionale;
mdrirea ancorajului atunci cdnd nu se efectueazd migcdri active la nivelul incisivilor (altfel
poate apdrea un conflict intre rddicinile incisivilor gi pelota acrilici);
la diverse dispozitive introrale de distalizare a molarilor.

5.6.4 Ancur-euAD IrELrx


Arcul quad helix (frg. 5.24.) = arc palatinal de expansiune realizat din sdrmi de 0.038"
(imaginat de Ricketts, inspirat de arcul Coffin).

Alcituire:
patru bucle helicoidale de activare (paralele cu fibromucoasa palatind), doud anterioare gi
doui posterioare, unite intre ele prin trei segmente de sdrm6. Cu exceplia zonelor de contact
cu dinfii laterali qi inelele molarilor 1, intregul arc trebuie si fie paralel (distanfat la 1-1,5
nim) cu fibromucoasa palatind sau festonul gingival;
distal de buclele posterioare, arcul are un traseu limitat, de 1-2 mm, dup[ care este fixat prin
sudare sau introducerea unor clavete pe fefele palatinale ale inelelor de pe molarii de 6 ani;
doud brafe (anterior de molarii de 6 ani) ce iau contact cu felele orale ale dintilor laterali
(molari de lapte sau premolari qi canini).

Indicafii:
expansiunea arcadei maxilare.

Caiet de lucrtrri practice

Acfiune:
expansiune anterioard, posterioard sau paraleld - in func1ie de punctele alese pentru activare
(anterioare, posterioare sau ambele).

5.6.5 Lrp-euMpen-ul
Lip-bumper-ul (fig. 5.25.) = un arc vestibular cu pelotd labiald anterioard.

Alcltuire:
pelotd acrilicd sau din material plastic retenfionat pe po4iunea central[ a arcului (aceastd
pelotl este plasatd la distanli de procesul alveolar, astfel incAt depirteazdbuza inferioard de
a
o

acesta);
arc vestibular cu traseu paralel gi la distan{i de arcadele dentoalveolare;
doui bucle sau indoituri stop la extremitifi, care opresc culisarea arcului
vestibulare ale molarilor de qase ani.

in tubugoarele

Ac{iune:
permite arcadei inferioare expansiunea antericard (indepdrtdndu-se acfiunea restrictivi
buzei inferioare);
cregte ancorajul prin aplicarea unei fo4e distale asupra molarilor (prin presiunea distald
buzei inferioare).

Fig.5.25. Lip-bumper.

6. DISPOZITIYE

ORTOIIONTICE EXTRAORALE $I TRACTIUM

ro

tn vedera zupliment5,rii efectului ortodontic prin mlrirea znnei de sprijin, se utilizeazl in


nulrlgr(Xtse caanri ancoxarea extraoral5" avind ca sens de aplicarc a forfelor sensul prxterior, in
scopul dishlizerii dinflor, sau sensul anterior, cu scoprl mezialidii dinfilor sau a maxilarului
superior.
Durata de purtare a fo4elor extraorale poate varia in funcfie de necesitilile tratamentului,
dar tiryul minim nu trebuie scizut sub 10 ore din 24- ln vederea aplicSrii unei fo4e in sens
posterior, forfele ortodontice date in general de benzi elastice sunt ancorate pericervical sau pe
capeline parietale. in acest fel forla poate fi dirijatii nu numai inapoi, dar qi in sus sau in jos.

6-1

TRACTIUNI SAGTTALE DE DISTAT,TZARE

Se adicn aparatelor fixe sau mobile intraorale cu ajutorul unui dispozitiv intraoral-extraoral
g;re se flureaznfie la nivelul molailor, fie direct pe elementul activ vestibular, fie prin intermediul
bazei aparatului.
1. Headgear-ul este alcltuit dintr-o por,tiune ves'tibulard gi o por,tiune extraoralE legate intre
ele la nivel central fix sau articula! ca in tehnica Mulin (fig-6.1., 6-2-).Por,tiunea vestibulard" de
formd arcuit5, se realizmzila distan{i de arcul dentar gi prezinti in regiunea posterioard doul bucle
in formi de,,u- orientate citre vestibulul superior. Se realizeazAdin sarme inoxidabil5 cu diametrul
de 1,5-2 mm, iar cea intraorali are diametrul de l-1,15 mrn.

fr9.6. I-

Principiulttuluifrial- FI, E, fo4e


extrrcmle.

frg- 6.2.

Mdul

de insumarc al fo4elor

extaonle-

Caiet de lucriri practice

165

Por,tiunea extraorali e.ste indoiti paralel cu suprafata obrajilor $i prevezu6 dishl,


aproximativ in dreptul unghiurilor mandibulare, cu cate o ans5, de o parte li de alta in vederea
fixfuii benzilor elastice pericervicale sau a trac$rmii la capelina parietald- Acfiunea principali este
aceea de distalizare a zonelor dentare pe carc se sprijinA in ntcpe de componenta vertical6 a
tractiunii elastice extraorale, dispozitivul va putea exercita atit fo4e de ingresiune, cOt gi fo4e de
egresiune {fig.6.3.).

Fig- 6-3.

disbliarc a dingilor latenli cu efeal in plaa vertical dat de frac!'una exnaonli de


ya ava ca ef*t disAliana Si egresiuna mnelor latenle- B:Ttaqtiuna in sus
Si inapoi va al,ea ca efet disaliara Si ingtwiunea mnelor latenle-

Arccieta efutului

distalianr. A:Tncliunea

de

in jos Si

iaapi

Modificarea simetriei por{iunii extraorale a dispozitivului (fig.6.a.) sau alungirea bragului


exfaoral respectiv (fig-6.5-) fac ca acfiunea ortodonticd sd predomine pe o herniarcadd sau pe
cealalti.

asimerid a encului extrcoml


oblinutdpinprclungireaunai bn{. Fl, n, E
fo4e; F3, & rczultote.

Fig. 6-4- Ac;iunea

L-

Fig. 6.5. Acyiunea asimetrici ob;inutd prin indepdnara

unuiadintrc brafe-

rrasFrriea exlraorala EeDure sa re cle aproximativ 500 g la lnceputul tratamentului gi poate

fi crescuti pind la 1500 g (Isaacson).

Fixarea tubugoarelor pentru tracfiunea extraorald se face la nivelul molarilor


1 sau 2
definitivi, vestibular, prin sudurd cu lot (daci inelele nu sunt prev6zute din construc{ie
cu tuburi).

2. Cirligele in formi de ,rJ" (Steiner) sau ,,C" (Schudy) sunt dispo zitive care permit
aplicarea de forfe direcfionate posterior gi superior pe-aparatura fiie, dar
in unele condilii pot fi
folosite gi pe aparatura mobild (fig.6.6.).

JJ
Fi s. 6.6. A

rcur tn' t

o,,

"

^rlr"iiJiT;i.,

arcut tn " c " aI lui

orursrtlglg rlr lorlna oe ,rJ . se ancoreaza pe arcun drect sau pe drspozitive cu formd de
,,levier" sudate la arc.
Jugurile sunt dispozitive care culiseazi pe arcul aparatului fix transmi,t6nd forfele distal
(frg.6.7., fig.6.8.).

?n

?J-m,

\_r
Fig. 6.7. Schema lui Menifield ( 1970).

Fig. 6.8. Schema lui Merrifield ( I 970), sec[iune.

Caiet de lucrdri practice

t67

6.2

TRACTIUNI SAGITALE DE MEZIALIZARE

T.Masca faciald tip Delaire. Tracliunea sagitald meziali realizeazl, mezializarea din{ilor
superiori, stimuleazi dezvoltarea sagitalA a maxilarului superior, avdnd ca urrnare avansarea
acestuia fap de baza craniului, concomitent cu inhibarea dezvoltirii mandibulei qi rotafia de tip
anterior a acesteia (fig.6.9.).

Fig. 6.9. Dispozitiv extraoral Delaire. A: V edere din fafi; B: V edere din profil; I , pelotd
frontald;2, bad laterald; 3, pelotd mentonierd; 4, arcprelabial; 5, sistem de retenfie a
elementelor elastice: 6. bandd elasticd nericeruicald.

Forfele sunt dezvoltate de gume elastice aplicate intre dispozitiwl extraoral gi aparatul
intraoral (fig.6.10.).

Fig. 6.10. Principiul de funclionare al

dispozitiwlui

pelotd frontald; 2, pelotd mentonied; 3,


sistem de legdtutd; 4, sensul acliunilor oftodontice; 5,
dispozitiv intraoral: 6. sensul de actiune.

Delaire.

l-

1,

Ortodonti,e

Dispozitivul inEaorat tnebuie


fimqionirii complexului gi anrmre:

si respecte cdteva condigii

care devin esengiate

in vederea

se ancoreze intneaga arcada superioari in bloc,


asffel incat hacfiunite si se repartizeze in
mod egal;
se deblocheze rela$ile de ocluzie- c11e, de regul5,
in cazul utilizirii dispozitivului, sunt
inverse la nivelul zonei frontale gi de clasa
a rtia la nivelul zonelor laterale;
sn prezinte cel pqin doui zone (cedlge)
de aplicare a fo4elor extnaorale;
in practicr se utilizeazi de obicei *"-o*r* p" g,r4".",
care satisface condigile anunfate mai
sus (fig.6.11.).

Fig. 6. I I - Varian6 a mistii Delairc


de $coala lyoned- I,peloEi
mentoniefi 2, peloE fionali 3, barc

mdifiatii

parutaale.

-sus
9i o zoni de acliune mentonierl - bdrbila- Fo4a pe carc o dezvolti esd ;bhce de jos in
gi
dinainte inapoi 9i este dezvoltati de benzi elastice. Sensul acEiunii poate fi predominani vertical sau
distal' avind insi intotdeauna o mmponenti mixti- Indicagiile ei terapeutice gi efectele ortodontice
in plan sagital pot fi inlocuite cu eficienfE crescuti de sistemul extraoral Delaire, in marea

majoritate a cazurilor.

63

DrspozlTrvE DE TRACTTUNE TNTERMA)ilLARi

Tracliunile intermaxilare se executi cu ajutorul gumelor sau al benzilor elastice. Dupi


direcfia in care sunt aplicate, gumele sau benzile elastice au fost impirfite (in analogie cu
clasificarea Angle) in:
. Tracfiuni de clasa I cu direcfie verticald;
o Tracfiuni de clasa a II - a'cu direcse de jos in sus gi dinapoi inainte (fig.6.12.);
o Tractiuni de Clasa a III-a cu directie de in sus dinainte inaooi (fis-6

Caiet&

hrcrnri prac{ice

t69

frg- 6-12- fincliune de Clasa a II-a

Fig- 6-23- Tnqtiune de

Clas a III-a

Tncliunile de Clasa l sunt destinate egresiunii din$lor pe care sunt aplicate, ca $i rotaliilor

de tip anterior mandibular.

Fig- 6-14- Dispozitiv de daqiune intermarilad de


CIan I (HoE) datinat efeddrii plttilui anicular- I,
dinte;1 inel;3, cirlig ma hna; , gandsaa funde
elasti@ 7 acp'une ottdontid-

Un tip de tracgiune de clasa I, preconizat de Ho@ este de.stinat efectuirii saltului articular in
angrenajele inverse laterale (fig.6.1a.). Capetele de tracfiune sunt plasate oral qi vestibular, astfet
incit dispozitivul elastic traverseazi oblic planul de ocluzie. Dispozitivul necesiti indlfare de
ocluzie provizorie, in t ederea credrii condiliilor efectuirii saltului artiiular.
fncp'unite de Clasa a II-a au ca scop mezializarea mandibulei Ei a dinfilor arcadei
inferioare, precum gi distalizarea dingilor arcadei superioare. Ele se aplicl in malocluziile de clasa a
II - a pe aparate fixe montate pe arcadele superioari gi inferioarS- Pot fi aplicate gi intre aparate fixe
montate pe arcada superioari gi aparate mobile montate pe arcada inferioaraTncp'unile de Clasa a III-a sunt destinate retmdirii mandibulare gi distalizdrii dinfilor
inferiori, cit gi meziahzini'dinEilor superiori- Se aplici in malocluziile de clasa a III-a, in aceleagi
condifi de ancorare ca gi tracgirrnile de clasa a II-a-

7.
7.I

DTSJUNCTIA

ASPECTE CLINICE

Disjuncfia intermaxilard, rcprezintd desfacerea suturii mediopalatine, avdnd drept urrnare


mirirea transversalS a maxilarului superior.
Boboc, sintetiz6nd, aratd cd "disjuncfia intermaxilard oferd posibilitatea ca intr-un timp
scurt sd se oblind lbrgiri considerabile ale arcadei superioare, boltei palatine, foselor nazale gi
chiar ale fe1ei.

Prima disjunc{ie a fost fdcutd de Angle, in 1860, acfiondnd neintenlionat, prea repede, o
placi palatind. De atunci tehnica a fost dezvoitati permanent atdt in cea ce privegte indicafiile
terapeutice dar, in special, in realizarea dispozitivului de disjunctare, adicd disjunctorul.
Disjuncfia ar trebui sd indepirteze paralel cele doud hemimaxilare, dar, datoriti conexiunilor
maxilarului superior (cu apofizele zigomatice, cu apofizele pterigoide gi cu osul frontal),
indep[rtarea fragmentelor este inegald.(fi 9.7 .1.).

#m
(a)

- A*
aF F-

FF?,I\

luil
I Il

t-aN.\

lt

i.

-J-r.d-jr

(b)

Fig. 7.1. Modelul de deplasare afragmentelor maxilare tn disjunctor. (a): Aspectul maxilar
ar aparafit! fi.r de disjunc{ie; (b): A spectul mctrilar ctt aparatul tn vedere frontald;
(c): A spectul maxiLar cu aparatuL tn vedere axiald.
I, fo4a ortodonticd; 2, centru de rotalie al Surubwilor; 3, centru de rotalie pteigomaxilar;
4, efect onodontic oblinut; A, baza maxilari; B, procesgle alveolare.

Caiet de lucrdri practice

r7l

Astfel, indep6rtarea unui hemimaxilar de celilalt este predominant anterioard, maximum de


spafiu realiz0ndu-se in zona fronta16, centrul de rota{ie fiind plasat in dreptul molarului de gase
ani (vezi fig.1.1.). El se indepirteazd oblic, producdnd o ugoard inclinare spre in afard a dinfilor
laterali, centrul de rotalie situdndu-se undeva foarte aproape de gaura suborbitald.
Disjuncfia se obline cu un dispozitiv (disjunctorul), care trebuie sd asigure o ancorare fermi
gi fiabild a^arcadelor laterale, sd foloseasci un gurub puternic care si nu cedeze in timpul
disjuncliei. in acelagi timp, gurubul trebuie sd aibd o anumitd elasticitate pentru cd, aga cum a*
vdntt, in timpul disjunc{iei maxilarele sunt tensionate. Ori sub acest aspect, un gurub cu un grad
de elasticitate este preferabil unuia rigid (M. Chateau).
Indicafiile terapeutice sunt :
mare ingustare maxilarS, cu boltd addncd qi ingustd;
un decalaj intermaxilar accentuat, in defavoarea maxilarului superior;
ocluzie inversi uni- sau bilateral5 in forma funcfionali sau anatomic5;
prognatism mandibular anatomic Ai cel funcfional pe cale de anatomizare (Chateau).
Contraindicafiile sunt relative gi sunt legate de:
vdrsta pacientului, nu mai mare de 18-20 ani @oboc),
inocluzia vertical5 frontald (este legatd de ce tip de tratament urmeazd sd se aplice in
contiuuare), cunosc6nd c6 disjunclia micgoreazi supraocluzia frontal[.
Precaufii deosebite trebuie luate in cazul sechelelor maxilarului superior dupd intervenfii
chirurgicale, dupd despicdturi labiomaxilare laterale operate.
Disjuncfiei propriu-zise i se descriu doul tipuri gi anume:
expansiunea cu blocarea spafiului periodontal;
expansiunea propriu-zisi a suturii mediene.
LuAnd in considerare timpul in care se tace desfacerea suturii,mediane, disjuncfia a fost
impdrlitd in disjunclie rapidd, ultrarapidd qi lenti (fr9.7.2.).
Disjuncfra rapiddeste tehnica cea mai uzitatd, de disjunclie gi prezinti urmitoarele etape:
1. cimentarea (fixarea) dispozitivului de disjunc{ie;
2. dupi 24 de ore se incepe activarea gurubului. Se acfioneazd gurubul median cu 2-3
ture in prima zi, aceasta echivaldnd cu punerea suturii mediane in tensiune.
In zilele urmdtoare activarea se continud cu 1-3 rctaliilzi. De remarcat cd practicianul va
alege cantitatea de activare qi in funcfie de gradul de suportabilitate al pacientului. ln timpul
activdrii se poate observa ugor cd primele l-2 rotalii ale gurubului nu produc nici o senzalie
dureroasd pacientului, la cea de-a treia sau a patra rotalie apar6nd un grad mai mic sau mai mare
de durere, in funcfie de care se va alege cantitatea de activare.
In principiu, l-2 activdri pe zi (dimineafa gi seara) pot fi ldsate absolut ftrd nici un pericol pe
seama familiei. Primul semn cd sutura mediopalatinl s-a deschis este aparilia unei diasteme
interincisive, care de altfel se va mlri treptat pdnd la incheierea activdrilor.
Pe mdsurl ce timpul trece (diastema se inchide treptat datorit[ fibrelor transseptale), dinlii
frontali se aliniazd
Incidentele sunt foarte rare gi sunt legate in mod special de viteza de activare care produce
pacientului durere, stdri de nervozitate, insomnii. In aceste cazuri fie se opregte activarea 1
maxim 2 zile, fie, de reguld, se modificd activarea la jumdtate qi toate aceste simptome dispar, gi
aceasta cu atdt mai mult cu cdt, la respiratorul oral, imediat rlup[ deschiderea suturii mediane,
respirafia nazald se imbunltdteste substanfial, atdt in starea de-veghe cAt gi in starea de somn.

.
.
o
.

o
o

.
.

'

lT2

Ortodontie

De cealalti pafie se plaseazi disjuncpla ulnanpidd, in care, sub anestezie, in una sau doui
etape se activeazi compla gurubul de disjunclie. Aceasta din urmd se efectueazi intr-un serviciu
specializag in condi$i de stationar.

AI

t
NI
TUi

-.^'.
'

'
15

AYN
tLN

il
il

Fig. 7.2. Compan;iatntrc exputsiwrca IeaA{A) Si

rqidd (B).

Modificdrile la nivelul oaselor mariilare nu se incheie odati cu terminarea etapei de


activare a disjunctorului, deoarece la nivelul bazelor osoase se acumuleazA o cantitate mare de
fo4e date, pe de o parte, de elasticitatea dispozitivului de disjuncfie, iar, pe de altd parte, de
elasticitatea structurilor dentoparodontale gi osoase.
Cu alte cuvinte, in faz-a imediat urmdtoare disjuncliei, bazele nu numai cd au tendinla de
recidivd, dar la nivelul lor se manifesfd continuarea efectului de l6rgire.
Tofi autorii sunt de pdrere cd, cel pulin la nivelul bazelor modificdrile sunt ireversibiie-

Reluarea aspectului normal al suturii mediane palatine se produce dup[ 3-6 luni;
mineralizarea inceputi inilial sub aspectul unor punfi osoase (Melsen, 1972) se continud cu o
cregtere osoasi lenti pinl la 6 luni de la ?ncheierea acfiunii active ortodontice. Radiologic,
sutura capdti un aspect normal dupd 3 luni- S-a sugerat, de asemenea, cd este pufin probabil
ca desfacerea suturii mediopalatine sd producd gi desfacerea altor suturi perimaxilare.
I-a nivelul dinfilor laterali existi o fazl iniliall de recidivd pind la normalizarea axelor
acestora, ibzd dupd care recidiva se opregte, deoarece baza apicali rdmdne neschimbatd
(fie.7.3.).
Un alt efect determinal de disjuncfie, de data aceasta la disranfd, ar fi stimularea
dezvoltilrii mandibulei in plan sagitai gi transversal, semnalati de mai mulli autori, prinrre
care qi Gryson,

in L977.

Caiet d lucrari practrce

O alti consecin!5 semnalati de adep{ii lergirii prin disjunctie este maleabilizarea suturilor
perimaxilare, efect care poate fi utilizat atit in aqiuni verticale pe maxilarul superior gi in
special prin acfiuni sagitale (Angle Clasa, a III-a combinat cu masca Delaire sau tracfiuni
Clasa- a ltr-a).

frgo rctatrie

7-3-

Tro*mirerca fcr,telor de disjunclie

pdace

a& Ianivelul apaaului c&, gi lanivelul

7.7

lesutun-Ior.

RECIDIVA

Factorii de recidivi dupd disjunclie au fost grupafi de Donald J. Timms in

l98l dupi cum

urmeazS:
revenire elasticS;
reparafie qi reorientare;
rernodelare osoasd.
Reventrea elasticd are doar un efect de scurti durati qi apare doar in momentul in care
dispozitivul de expansiune este indepirtat in timpul sau imediat dupd expansiune, cand forlele

o
.
r

mari inmagazinate in sistem produc o revenire elasticd imediati de 2-3 mm in momentul


indep6rtirii dispozitivului de expansiune.
Repartifu Si reoientuea se referi la fesutul conjunctiv colagenosModelarea osoasd reprezinti, un factor a cirui relevan{i nu este strict determinati, date
despre acest fenomen oblin6.ndu-se prin studiul zonelor periodontale gi suturale- Pentru ca
diferitele zone ale maxllaruIui sd se coreLeze cu noua situagie creaGi consecutiv expansiunii,
este de presupus cd la nivelul lor au loc procese de adaptare. Timpul in care se produc aceste
modificdri adaptative este destul de lung, hind posibil si fie influen{at de o perioadi lungi de
contenfie, moment in care se presupune cd se realizeazl gi adaptarea pir,tilor osoase maxilare
neimplicate in mod direct in procesul de expansiune.

Ortodonfie

174

7.3

CONTENTIA

Contenfia imediati, dupi trei luni de la ultima activare a dispozitivului ortodontic, poate fi
realiz-atd cu o placd palatinald. Este foarte important sI sb aplice contenlia imediat dupi
indepirtarea disj unctorului.
Dacd disjunclia a fost o etapd a unui tratament (cum este de obicei), iar aparatul de
disjuncfie a fost ancorat pe inele prevlzute cu dispozitive necesare auxiliare, dupd o lund de
zile se poate continua deja cu tratamentul fix poliagregat, cdgtigdnd un timp prefios. in
momentul indepirtdrii disjunctorului, elementele de ancorare ale acestuia se recupereazd, iar
placa palatinali de conten{ie este inlocuiti cu un arc transversal palatinal, fie de tip quadhelix, fie Goshgarian.
La inceputul disjunc{iei, dacd in planul de tratament sunt previzute extracfii dentare, este
bine ca acestea sI fie temporizate pdnd la ?ncheiereafazei de disjunclie, din doud motive, 9i
anume:
1. dintele de extras poate constitui un element de ancorare foarte bun in vederea aplicdrii
aparatului de disjunc{ie;
2. mdrirea diametrului transversal al maxilarului poate modifica bilanful de spa{iu la nivelul arcadei superioare.

7.4

REALIZARBADISJT]NCTORULUI

in realizarea disjunctorului utilizat actual gi curent in tehnica ortodonticd tendinfele sunt


de scheletizare, urmdrindu-se realizarea unui ancoraj numai dentar, frrd sprijin mucozal 9i

' "' ;l;!' j! Li::#1,2::::f ;:;#ii'.'''


fErd

inillare provizorie de ocluzie (frg.1. .).

Realizarea aparatului de disjunclie incepe cu adaptarea elementelor de agregare pe molari


gi primii premolari. Se supraamprenteazd.u un alginat ireversibil. in amprentd, in interiorul
inelelor se aplicd ceard in strat sub1ire,. menajdnd marginea de colet a inelelor, care trebuie sd
rlmdnd neacoperitl pe o l[fime de 0,5-1 mm.
Modelul se toarn[ dintr-un ghips cu duritate crescutS. Dupd intirirea ghipsului
indepdrtarea supraamprentei de alginat, se degajeazd inelele de- surplusurile de ghips de
suprafelele laterale gi proximale.

Caiet de lucriri practice

175

A
B

Fig.7.2. A:

Modelareaconexiunilortnvedcrea

plasdrii surubuluiin

boltamodelului

Fig.7.5. B: Modetueaconexiunilortnvedcrea
ptasdrii gutubuluifn boltamodelului

tn

faza urmitoare, $urubul este plasat cdt mai addnc in boltd, pentru ca momentul de
basculare al arcadei superioare sI aibd un centru de rotafie cdt mai inalt (fig.7.5. A, B).

Dupi executarea operaliilor de sudurd constructia la finalul ei trebuie sE fie perfbct


lustruiti qi sd prezinte cdt mai pu{ine zone retentive (fig.7.6.).

Fig. 7.3. Sec{iune transvetsald pnn apantul de disjunclie.


A: disjunctor ancorqt pe inele. B: disiunctor otcorctt pe
gutiere.

Aparatul, cur4at d.e urmele de pasti gi igienizat, este aplicat in cavitatea buca16, inserfia
inelelor realizdndu-se treptat. Este de preferat ca disjunctorul sd rim6nd 2-3 zlle in cavitatea
bucali inainte de cimentare, fapt care va permite in momentul cimentdrii o aplicare mult mai
ugoari gi mai corecti (fig.7.7.).

176

oftdo4b

Fig- 7-4.

Plcaea gmbuluitn boha Wlatrn;.

Cimentarea inelelor se va face conform tehnicii utilizate arterior, iar suprafefele ocluzale
ale inelelor vor fi acoperite cu bandi adezivipe perioada de pnzia cirnenurluiAItI varianti este reprezentatl de ancorarea molarui de qase ani cu ajutorul inelelor
ortodontice qi la nivelul primului gi celui de-al doitea molar temporar prin tehnica colajutui pe
suprafefele orale- C-olajut se efectueazd drryI cimentarea ineielor pe molarii Ce gasq
ani
(fig.7.8-).

8.

CONIENTIA

Etapa de contenf;e = o etapi pasivi de incheiere a tratamentului ortodontic care


urmlre$te
reanltamlui ob$nut gi p'revenirea recidivei. in
ani, datori6 perfeqionirii
apamtetor de contenfe gi a prresiunii sociale de reducere "tti*ii
a tirrpului activ ortodontic, s-au
introdus 9i mici obiective active in etapa de contenfie. Astfel, uoitr aparate de contenfie
pot
realiza unele imbrmntnf;ri ale .poziliilor dentare sau ale intercuspidnrii.
Alegerea retodii de contenfie poate fi rrrllizati-.
in fim{ie de:

o
o

,r

'
'

'

siun$aclinicndaii,
rezultanrlob$nrfgi
virsta

piennrlui;

cT Enrate:

mobile,
fimc,tionale,
extnaonale,

fixe,
firE ?paftrte, in rnod natunal;

cu drnatii:

scurtl,
indetrmgatS,

-'pernnanente,
- firtconten!'efipul contenf;ei:
nafirrali - prin errplia unor alfi dinf (de exemplu drryi inchiderea diasterei interincisive,
erqpgia gi alinierea corecti a incisivilor laterati qi a caninilor asiguri contenfia);
purtarea psivi a aparafelor cu c:ue s-au realizat etapele active pentru o oilecare perioadn de
timp' urmatii de discontinuarea trepffin a purtirii lor (de exemplu, purtarea unui headgea cu
o ha$une foarte slabi pentru o perioadi de timp dryE terminarea terapiei active sau
discontinuarea purtnrii pHcii ori a unui apaxat ftmcfional dupd incheierea tratamentului activAfimci cind conten$a dureazl o perioadi oarsc:re de timp, ea nu se intrrenrpe brusc, ci
tre$at, scezindu-se mai intii numirul de ore W zi in care pacienurl trebgie sd poarte
apaxahl 9i apoi nrrmirul de zile din siptirrinn pani cind se renun{5 definitiv la aparatl
de duratd rqai mare, putind fi necesard chiar contenlia permanenA Contengia
definitivl este asigurati prin lipirea unor dispozitive de contenfie pe fep1" orale (in general)
ale din$lor-

178

8.1

Pr,lc,l Hnwr,py

Placa Hawley = o plac[ ortodontici cu:


orc vestibular qi
doui crogete Adams la nivelul molarilor (sau crogete cervicoal
AtAt croqetele, cAt gi arcul vestibular trebuie sI fie astfel cor
intercuspidarea corecti.

o
o

Fig.8.1. PlacaHnwley.

Fig. 8.2. Placa Ha


de

jur-tmprcjt

Modificiri:

a
a

arcul vestibular poate fi realizat cu incercuirea distali a ultim


8.2.);
aplicarea de cArlige pentru tracliuni elastice;
aplicarea unor pelote de acrilat pe arcul vestibular in scopt
torque-ului dinlilor frontali etc.

8.2

AcrrvaroRut, cA

ApARAT DE

coN

Caiet de lucrdri practice

t79

83
Retainerul

Rnranrpnur, Ffr (3-3 sAU 1-1)

fix este colat pe fala oral6.

Indicafii: contenlia de lungd durati

sau pennanentd in special la nivelul incisivilor inferiori


(dar gi la cei superiori; uneori la din{ii laterali; uneori pe felele vestibulare).

o
o

Scopuri:
pentru a preveni recidiva prin inghesuirea dintilor frontali inferiori - retainer 3-3 (de la canin
la canin, fig. 8.3) sau 4-4 (de la premolarul I la premolarul 1) colat doar pe fala linguatd a
caninilor sau la nivelul tuturor dinfilor frontali (se plaseazd la nivelul punctelor de contacr;
din sdrmi rigid[ - dacd se fixeazd doar la nivelul caninilor, sau din sdrmi flexibili -daci se
frxeazd,pe fiecare dinte in parte);
pistrarea rezultatului obfinut prin inchiderea diastemei interincisive - retainer 1-1. Trebuie
plasat astfel incAt si nu interfere in ocluzie;
pistrarea spafiului edentat (in general unidentar) in vederea confecfiondrii ulterioare a unei
punfi dentare, atdt in zona laterald cit gi in zona frontali - prin colarea unui segment de
sdrmi intre dinlii limitanli breqei. Aceasta se face in scopul stabilizdrii dinfilor la sfrrgitul
tratamentului ortodontic Ai eventual pentru stabilizarea parodontali in timpul unui tratament
parodontal. in zona frontalS, d.in considerente fizionomice, trebuie fixai provizoriu gi un
intermediar acrilic de segmentul de sdrm6. in aceeagi situalie poate
folosit gi un
menfindtor de spafiu'mobil (placd ortodonticd cu croqete gi intermediar acrilic);
menlinerea inchiderii ortodontice a unui spa{iu postextracfional la adul1i (la care existd de
multe ori o tendin{d de redeschidere a spafiului) se poate face prin colarea pe cei doi dinli
vecini a unor segmente de sirmd r[suciti (gen multiflex), atAt pe oral cdt gi pe vestibular.

fi

(::ir-ti,\

Fig.8.3. Retainerfix

8.4

o
o

3-3

infeior.

PosrrroNsnul

Positionerul (fig. 8.4.) = un aparat bimaxilar alcStuit din doui gutiere unite la nivel ocluzal.
Realizat din:
cauciuc special sau

plastici speciald.
Confecfionare pe un model set-up, dupi corecturile mici efectuate pentru perfecfionarea
poziliilor dinfilor (vezi modelul de set-up).
masa

on&*re

rg{,

la
Indicafii: mici corecturi ale poziliilor dinlilor gi obfinerea unei intercuspidiri optime

ce pot avea
sfrr$itul tratamentului- Astfel, positionerul face parte din acele aparate de contenfe
gi rol activ.

\r

Fig- 8-4- Positioner-

85

Sprmrrrcsrrronsn {RrrnnvnnwcurmnA}

dtn
Retainerele gutierfl (fig. S-5-) : pr:sitio*ere monomaxilare transparente, ralizate
ob{inut la sfirqitul
materiale termoplastice gi utilizate mai ales pentru menlinerea rezultatului
finalE'
tratarentului ortodontic; rnai rarpenrru a produce qi mici miscari dentare de corecturl

Fig- 8-5- Splintpositianen

Avantaje:
a

a
a

sunt u$or de purtat fiind foa-rte subliri 9i nevoluminoase,


nu deranjeazi pronunlia"
face ca pacientul
sunt invizibile, dind chiar un luciu foarte atractiv din-tilor frontali, ceea ce
sd coopereze desnrl de tiine in general;
pot fi folosite ca gutierd suport pentru un gel de fluorizare'

Variante:
a
a

rigide sau
elastice.

g. REPARAREA

$I tXrnnlrl\EREA APARATURII ORTOIIONTICE

gi cea fixd, este solicitati in mod intens alit


Aparatura ortodontica" atit cea mobild cat
care de altfel poate dura de la I la 34 ani"
mecanic, c6t gi in timpul unui tratament ortodontic
ancorare-agregare ale aparatelor, cit qi
in aceste condilii apar accidente atit la elementere de
la elementele activela m13a majoritale a pacien[ilor (intre 9
in aceasti perioadl relativ lungi de timp se produc,
permanen{i- in acestecgndilii bazaplilcllor nu
gi 12 ani), permutafii ale dinlilorremporari io ".i
a
(dimensiunea dingilor definitivi difern fali de c'.'
dentar
p
intim
sirul
adapteaz1
mai
se

dt"ttfi;:m?;,

masticaliei, iar arcurile, avind


-fracturi
la rindul ei, esre solicitati intens in timpul
qi dezlipiri ale sistemelor
se rup, fie suferi
deschidere mare, fie se defonneazd sau
auxiliare de fixare pe elementele de agregare'
sunt:
La aparatura mobilS cele mai frecvente accidente

-fiacfunreaelementelordeao"o*r";serepatiinlabontorpemodelulturnatfnamprenta

Iuati cu apantul in cauitatea bucald;


gnpare; remedierea se efwneazi de asemenea
blocara suntbului ortodontic utiii"inrprin
tn labotuon
poate fi reprezentati de necesitatea
o altd reparare a pldcii la nivelul Surubului de activare
tirnpul mtamentului la maximum de
gurubului", fapt datorat deichiC,erii acestuia in

,,remont6rii

in
sau tocirea octuzatd a gurietei; in aceste condilll ':pt*!::.y1te^fi,executatd
labotfuor cu acilA buopolimeizabil'
cabinet cu acilA antopolimrAzoEl ,*rtn
lor In
a gutierelor, cind este necesari cdptuSirea
pierderea ancoririi prin uzura felei interne
(cuii,
retentivitde ar zoneror de sprijin utilizde
acest mament trebuie evarud grodur cJe
fn gwa pacienturui o delfiintare a retentivitdriror
absenle, spa{ii interdentare etc i. se executd
in
a sectoareror dentare- Gutierele sunt curi;ate
exagerate si o izorare cu oreum de parafini
si
care
unui strat de grosime uniformd
interior si ldrgite uror pentru a pimite insenrea
asigure rezkten,n materialului de cdptuSire'

i"'F];*r"
-

Dacdzoneledentareaufostpregititecorect,esterecomandabilcagutierasdramdnd
Apoi se indeplrteazl Cin cavitatea bucal6' se
nerniqcatd pdna la prizadehnitivd u ul.itututui.
inldturd exiesele de acrilat 9i se lustruieqte'
la 6-8 siptimini de purtare a aparatului;
Cdptugirea gutierelor se repetl
in gura
sau pierderea adaptdrii acestTia este remediati
fracturarea bazei aparaturui ortoiontic
cu acrilat iaropotimeizabit' se cuild supnfaqa
pacientului ci acrilat autopolimerizabil sau
fie prin n.iverare cu freza, fie cu jet de vapori'
acriraturui care urm.eazd sd fie ,eiis;ta
maxilar
unde nu trebuie sd pdtrundd acrilatul' Cdmpul
Se proteje azd cuceard toate zofele
pastr pe
de parafind. Acrilatur se apricd sub form6 de
oreum
cu
zd
protejea
se
sau mandiburar
gi sd se lipeascd
se urmdreqte ca materialuf sd fie neted
suprafala bazeiaparatului ri.9u lonomer
cu
Se aplica in gwa pacientului gi se menlrne
intinr at6t pe suprafafa pldcii. crt gi la margini.
in
acrilatqtrui (dacd este baropolimerizabil
presiune constantd gi uniforma pana la ir.'-irea

*"i"

r82

ftodonlie

continuare se introduce in vasul de presiune timp de 20 de minute). Opera{iunea este dificili gi,
incazde egec, compromite total pieia ortodonticd
Inelele, elementele de agregare ale aparaturii fixe, plasate de reguli pe molari, suporti forfe
at6t ortodontice, cit gi de masticafie deosebite. in aceste condilii ele se pot rupe sau deforma.
Repara{ia se efectueazi in laboratorul de tehnicd dentard.
In cursul tratamentului, efortul ortodontic determinat de elementele active poate rupe sau
dezlipi elementele auxiliare (bracketuri sau tubugoare). De regulS dispozitivele auxiliare vor fi
inlocuite cu altele noi.
Desigur, incidente gi accidente ale aparattrii ortodontice sunt multiple gi imaginafia
ortodonfului in remedierea acestora imediatl sau de durati este foarte mare. De multe ori
tehnicile improvizate in repararea aparaturii ortodontice au generat procedee noi. Un lucru insd
trebuie si rdmdni neschimbat, gi anume viziunea rezolvdrii cazului prin prisma aspectelor
biologice gi biomecanice utilizate.

10. CUPRINS
PARTEA A
FOArA DE OBSERVATTE CLTMCA
1. DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI

z. MorIVuL pREZENTATT
3. TRIMIS DE..........
4. ANAMNEZA

...............

...............
(APF)
(APP)

4.1. Antecedente heredocolaterale (AHC)


4.2. Antecedente personale fiziologice
4.3. Antecedente personale patologice

5.

EXAMINAREA CLINICA
5.1. Nofiuni uzuale in investiga{ia ortodonticI........
5.1.1. Terminologia ortodonticl ........

5.t.2.

.........
(exobucal)
faciald
labiali

.............3
.......................4
.................4
...............4
......................4
...............4
........5
........5
..................6
.............:................. 6
........... 6
............. 8

Punctele antropometrice
10
S.2.Examenul clinic facial
................... 10
5.2.I. Simetria
.......12
5.2.2. Fanta
gi
..... 13
mucoasei
al
tegumentelor
Aspectul
5.2.3.
................... 13
5.2.4. Aspectul general de
planul
orbitofrontal ......................... 15
5.2.5. Pozi[iapunctului Gnathion fafd de
..................'. 16
5.2.6. Treapta
.......'........ 16
5.2.7. $angul labiomentonier

profil

buzelor

labial5

..........
5.2.8. Unghiul mandibular...............
5.3. Examenul clinic endobucal
5.3.1. Examenul dentar complet
5.3.2. Examenul parodonfiului marginal .............
5.3.3. Examenul mucoasei bucale
5.3.4. Igiena bucal6
5.4. Examenul funcfional exo- gi endobucal .............
5.4.I. Tonusul muscular gi deglutilia ..............
5.4.2. Respiralia
.............:...
5.4.3. Fonalia
.......:.........
5.4.4. Masticalia .................
5.4.5. Fizionomi&.....;........
.................
5.4.6. ATM
5.4.7. Examenul dinamic al ocluziei
5.4.8. Teste funclionale de propulsie sau retropulsie
6. EXAMINAREA PARACLINICA.........
6.1. Examenul modelelor de studiu
6.1.1. Analiza arcadelor gi a bollii palatine
6.1.2. Relafiile de ocluzie
6.2.Examenul radiologic ...........
.......,.:r.;:,4.
6.3. Examenul fotostatic ..........

..............n

-......-...-17
.............-...... 18
.......-.-..25
........-.-......-25
...-..25
..............26
........-..---..26

...........27
---'-'.-.. 27

........... 28
.................. 28
28

....
..........,...
.....
...................
............
.......--.
............

28
29
29
29
37
44
50

OrtoaoCt

184

omplementare
--.-.. 50
--..-.-..
--....---.--51
--....-.-...-51
$coalaAmericanl
T2.Diagnosticuldupl$coalaGermanl(Kantorowicz,Korkhaus) .-..... 52
EXEMPLE DE EXAMN{ARI CLIMCE
."............... 53
PARTEA 8...--.--.-..---..--74
I. PRINCIPI GENERALE DE TRATAMENT
.......74
7.

6.4. Atte exarlene


DTAGNOSTIC
7.f - Diagnosticul dupd

1.1.Metodeterapeutice.Clasificareaaparatelorortodontice
1.2. Tratamentul

curativ

l -2.1 - Principiile tratamentului curativ...--.


1.2.2. For{ele ortodontice utilizate in deplasarea
1-3. Deplasarea

dentar[-..-.

1.3,1. Efectele negative ale deplasirilor


2- MODELUL rN ORTODONTTE..
2.1. Realizarea amprentei tn
2-2.Mdelul de
2.3. Modelul de reconstnrire
2-4.Modelul de

lucnr

..-.---.74

dinSlor....

dentare

ortodon$e.-......,....

plastic6,...
set-up.......
3. APARATE ORTODONTICE MOBILE.
3.1. Principii de realizare.-3-2-Baza aparatului.
3.3. Elemente de ancorare a aparatelor ortodontice mobilizabile

crogeteleortodontice...-..-..

-..-..--...--.....74

..-.---.....76
-.--78
.....-....... 82
..-.......83
-....83
............84
-..-...,.-.....-..85
............-..-.-..86
...............88
.-----..---..-..-...88
.-..-......". 89

3.3.1. Regulile de manipulare ale elementelor de sdrrni..


3.3.2- Descrierea elementelor de ancorare
3.4. Elemente active ale pllcilor ortodontice....-....-..,..
3.4.1. $unrburi ortodontice.,.......-.....
3.4.2- Arcul CofEn......
3-4-3- Arculvestibular
3.4.3.1.Arcurile vestibulare active.......
3.4.3.2.Arcurile vestibulare pasive
3.4.3.3.Arcurile vestibulare funcfionale

3.4.3.4.,\scurilevestibularepentrupacienficuDLMP

3.4.4. Resorturi

4.

auxiliare..-

..........-...93

......95
108
-....-........ 108

..113

..

115

.......116
.........-.. ll9
....12O
...............121

............122
3.5. Elemente pasive gi funcfionale ale plicilor ortodontice..............- .....126
3.5.1. Platoul retroincizal
...............126
3.5.2. Masa interocluzall..--..---.--..
...............,..126
3.5.3. Menfinitoarele de spa!iu.......
............-...127
3.5.4. Scutul lingual......
3.5.5. Planurild inclinate componente ale aparatelor ortodontice..........-.-.........129
3.5.6. Pldcile duble
.......131
APARATE FUNCTIONALE.:....
..........133
4.1. Monobloc activator.............
............................. 133
4.2.Pl6cu[a vestibulard
........ l4l
4.3. Aparatul Friinkel .....-.........
.i....y.......... .-..-.---....142

l[ft

ietde lucr&i pracrice

5. APARATE ORTODONTICE FDG..-.....

i.i:Xffi'*."ffff;;n.;:-.:-:-::-.-.....:.'.:'
qtdontice
5.2-lCimentarea inelelor gi a gutierei

Sudura,lipirea-----Brackenlile-...-...--....
Arcurile

5-3.
5-4.
5.5.
5.6- Arcuri spaiale de stabilizarc sau
5-6-1. Baza,transptatinaH Goshgarian

exlnnsiune

5.6-2. Arcul tingual.....


5.6.3. Dispozitivul Nance-.....
5-6.4. Arcut quad-helix
5.6.5. Lipbumper-ul

6.

DTSJUNCTIA

distalizare
mezializare ....-..-.--......
intermaxilarl---.-..-...-

-.--.-153
-.....-.- 157
------------------ 159

f63

..I&
------ 164

.----

tOl

------------------ 168

....-.....-..173

A.Re.ahzateadisjunctoruIui....---..-....
CONTENTIA
8.1. Placa Hawley.-..

-- 174

8.2. Activatorul ca aparat ortodontic


8.3. Positionerul
8.4. Retaineml frx (3-3 sau
8.5. Splintpositioneml (retainerul

l-1)....

gutiern)....

t0.
I t-

l5l

.....-...........

Recidiva........-..

9.

50

...... r70

?.1. Aspecle clinice..


7.2.
7-3. Contenfia.,......--.-...
8.

----------

-----

6.1. Trac$uni sagitale de


6.2.fdiuni sagitate de
6.3. Dispozitive de tracfune
7-

--------- f

-- 160
---------161
.-.-.------------- f62

DrsPozrrwE ORTODONTICE EXTRAORALE $I TRACTII'M

DffRAORALE.

li:

-------t77
------------- 178

---------179

-.-----.--180

REPARATIA $I TNTRETINEREA APARATURII ORTODONTICE........-........,..181

C{,JPRINS....-........BIBLIOGRAFIE.....

..-............ 183
..-........-..186

I.1..

1.

Adams C Ph.

BIBLIOGRAFIE

- Apareils orthodontiques

amovibles, etude et constructions, Masson et

Cie, Paris, 1973.

2-

Boboc Gheorghe' Anomaliile dcnto-mu,itare -EdituraMedicali, Bucuregti,

3.

Boboc Gheorghe - Apamul dcnto-macilu. Formare si dezvoltarc - Editura Medicala,

lg7l.

Bucuregti, 1979.

4-

Boboc Gheorghe

Ttaunentut oumaliilor dcnto-macilare. Pincipii Si metode -

Rlitura Medicali, Bucuregti, 1982.

5.

Boboc Gheorghg Boboc Lidia

Faza finald de trdonent: retenlia san echilibrarea

finald- Al Itr-lea Congres de ortodontie - Izmir, Turcia @t.lggz

6.

Boboc Lidia

'

Traonentul onmaliilor dento-macilare

pin

telmica Edgewise

- H.

Medicald. Bucuregti, 1997

7.

chateau M. - ot'thopddie dcnto-faciale

8.

Chateau M

9.

Dausch-Neumann D6rothea

- vol.I, Masson et cie, paris, 1975

- ortopedie dento-faciale- vol. II, Masson et cie, paris 1975.

Kieferonhopddie

- tn: Bod 5 Kiefercnhopddie,

Parcdontologie - Georg Thieme Verlag, Stuttgart, 19g7

10. Diedrich Peter - Brrcket-Adfuisiylsglutik in derZafutheilkry -Hanser Verlag, l9g3

187

Caiet de lucriri Practice

11. Fischer/Brandies II, Staht A.N.F.

- Ki.efercfthopitulische

Technik - Thieme Verlag,

1990

Merkur GmBH'
12. Frass Kuno - Die Kiefercfthoptidie in derZahntechnik - Verlag Neuer
Miinchen, 1992

13. Friinkel

R - Technik

und Hodhabung der Funktionsrcgler - YF,B Verlag Volk und

Gesundheit Berlin, 1976

14. Graber T.M.

Othodontics principles md'Practice

- Ed. w-8. Saunders comp'

Philadelphiat96T

15. Graber T.M., Swain B.F. -

Current onhodontic concepts

utd

techniqaes

- W'B'

Saunders ComP. PhiladelPhi a, 197 5

16. Graber Thomas M., Rakosi Thomas, Petrovic Alexandre G'

'

Dentafrcial

1985
orthopaedics with Functional Apptiances - Mosby, st. [,ouis,

17.

aparatul dentoGrivu ovidiu, voinea corina, BniH Anca -Funcfia musculari 9i


maxilar-Timigoara, 199 6.

1g.

Grivu ovidiu

ortodonfie pentru studenlii anului VI - Editura Mirron, Timiqoara,

1998.

19.HoustonW.J.B.-Walther,sorthodonticNotes-JohnWright&sonsLTD,Bristol
r976
2A. IzardG. - Onh'odontie- Masson et Cie Paris 1950

21. Jacobson,

A. -

Radiographic Cephalometry

From Basics to Videoimagrng

1995, Chicagg'
Quintessence Book Publishing Co',Inc'

188

Ortodongie

2Z-landaile M.
2345

- Croissance

- ENC- MED CHIR

A lO, 1983.

Milicescu Yiorica

23-

Crphalometrique Tridimensionelle.

Examenul clinic

in

ortodonfia qi orto@ia dent+.facial5

Rlitura Cerma Bucuregti, 1996.

24.

Proffit, W. - Comtemporany Orthodontics - Mosby Year Book,1993, St. I-ouis-

25. Renfroe W. Earl

Rlgewise - I,ea & Febiger, Philadelphiu 1975.

26. Salmann JJ'. - Othodontics in daily prrctice - J.B- Lippincott Comp. Philadelphia
r974

TI.

Schmuth G-PJ.

Kiefercnhoptdie

Grundziige und Prcblcme

Georg Thierne

Verlag, Stutfgaft" f983

I,II -IJtban & Schwarzenberg,

28. Schmuth G-P.R - Kieferunhopalie

29. Schwarz A.M. - Gebifreglung mit Planen- urban & scwarzenberg


30. Stanciu'Dragog,

Valentina Dorobit

Ortodonfie

1990.

Lg49

Editura Medicali, Bucureqti,

t97l
31.

Stanciu Dragop, Stroescu lon


protezelor chirurgicale -

32. Stanciu Dragoq

Tehnica executirii aparatelor ortodontice qi

klitura didacticd

gi pedagogici, Bucuregti,l983

- Sindromul de inocluzie verticald - Editura Medical d,,1987

33. Stanciu Dragog

inventie nr.85199.

Procedeu

gi dispozitiv de tracfiune intermaxilard.

.---

Brevet de

(lrt

d,c

lucriri practice

34- Stanciu Drago$

-Dispozitiv vesribular pentnr trabmentul anomaliilor alveolare

Ei

dentare. Brevet de invenf;e nr. 852fi)-

35-

Stanciu Dragog, Constantinescu Marian Vladimir

Procedeu gi dispozitiv pentru

soclarea modelelor. Brevet de inventie 95092-

36-

Stanciu Dragog, Bodnar vasile

Echilibrarea ocluzalr" garangia

rezultatelor ortodontice- - Baia-Mare, iulie I 98O-

37. Stanciu Dragog

- Aparatura fixi in sindromul de ocluzie deschisl - Blile Felix 1982.

38- Tenti F.V- - Atlts of Orthodowic Appliores - C-aravel sas., Genova 1986

39. Thurow -C. - AtIas of Onha<tonric hbriples - Th: C-V. Mmby


197t

C-omp- Saint I-ouis,

40. Thevenin J-

- Manuel d"o*odontie practique, Maloine- Librairie, Paris, 1980.


4l- Van der Linden - Gebissentrn'icklung{uintessenz{mbH Berlin, Chicago, f-ondon,
Rio de Janeiro, Tokio,- 1983-

42-

Yian P-- Technologie de la rcethode du twin arch de Johnson- College


D'enseignernent post-unir.ersitaire en ortho@ie dento-faciale- Cahiers cliniques,
Nantes" 1977.