Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contraindicatii:
vârstă > 20 ani
inocluzie verticală frontală - în timpul disjunctiei
scade supraacoperirea incisivă
DLMP – utilizarea cu precautieÎn DLMP – risc în
persistenta unei fistule buco-nazale – aceasta se
poate lărgi rezultând comunicare buco-nazală cu
necesitatea folosirii unui obturator.
Etapele terapiei prin disjunctie sunt:
desfacerea suturilor
contentia
tratamentele ortodontice consecutive
Maxilarul se fixează de celelalte oase
faciale prin sistemul sutural perimaxilar
reprezentat de suturile:
nazo-fronto-maxilară
zigomato-maxilară
perilacrimală
pterigomaxilară
palatomaxilară
Este străbătut pe linia mediană de sutura mediană,care
separă atât oasele maxilare,cât şi oasele palatine spre
posterior şi oasele incisive,spre anterior.
Sistemul sutural perimaxilar priveşte în jos şi
înainte,creând un ancoraj maxilarului predominent în
zona posterioară şi superioară.
Toate aceste suturi sunt solicitate în cadrul disjuncţiei
transversale maxilare.Sistemul sutural perimaxilar va
ceda,semnele clinice fiind de uşoară
jenă,dureroasă,acuzată de pacient la aplicarea de
presiuni digitale. Sutura medio-sagitală este cea care se
va fractura-deschide în timpul disjuncţiei. Această
sutură are formă de „Y ”,la copii unind vomerul cu
oasele palatine şi devine „T ” pe secţiune la
adult.Totodată,cu trecerea timpului,sutura devine din ce
in ce mai anfractuoasă,prezentând în interior zone de
osificare.
Cele 2 maxilare sunt unite prin sutura mediană
care separă atât oasele maxilare cât si oasele
palatine (posterior) si oasele incisive (anterior).
Toate suturile sunt solicitate în cadrul disjunctiei.
Sistemul sutural perimaxilar va ceda – semne
clinice- durere usoară la aplicare de presiuni
digitale. Sutura medio-sagitală se va fractura
(deschide). Osificarea suturii se realizează
dinspre posterior spre anterior iar desfacerea
acesteia va fi în sens invers datorită conexiunilor
maxilarului cu apofizele zigomatice, apofizele
pterigoide, osul frontal si a sensului de osificare.
Unii autori consideră sutura deschisă si după 25-
29 ani.
După viteza cu care se face, disjunctia
poate fi:
rapidă
ultrarapidă
lentă
Disjunctia rapidă – 8-20 zile, contentie 40-60
zile
după cimentarea disjunctorului se începe
Disjunctorul lui Schröder-Benseler
Autorii l-au conceput pentru disjuncţia lentă.Mijloacele de
ancorare sunt reprezentate de gutiere metalice cimentate pe
dinţii laterali,începând de la canini.Trei tije metalice turnate
leagă fiecare gutieră de piesa purtătoare de şurub,care este
amovo-inamovibil.Şurubul este introdus în lăcaşuri
speciale,putînd fi schimbat în cursul tratamentului,dacă a
devenit prea scurt.
Disjunctorul lui Derichsweiler
În cazul acestui aparat ancorarea se face tot prin inele
ortodontice,aplicate pe aceaşi dinţi ca şi în cazul
disjunctorului lui Huet.Inelele sunt ancorate într-o placă
palatinală sectionată medio-sagital,prevăzută cu un şurub
care este fixat în dreptul premolarilor secunzi.Acest şurub va
face o expansiune de 8 mm,în cazul în care nu este
suficient,se schimbă şurubul în gură,fixînd altul cu acrilat
autoplimerizabil.Şurubul nu va fi fixat paralel cu palatul,ci
înclinat,pentru ca pacientul să-l poată activa singur.Se
recomandă activarea dimineaţa şi seara cu câte o rotaţie
completă,ceea ce înseamnă o expansiune de ½ mm.Placa
palatinală se sprijină doare pe procesele alveolare şi este
lustruită şi pe faţa palatinal.
Disjunctorul lui Öhler şi Skotnicky
Aceste aparat nu este ancorat prin cimentare,ci
prin intermediul a două aripioare vestibulare de
la canini la utimul molar,solidarizate cu placa
prin bare din sârmă de viplă,ce trec prin nişele
interdentare.Avantajul aparatului este ca nu
înalţă ocluzia.În rest,placa şi şurubul sunt
identice cu cele ale disjunctorului lui
Derichsweiler.
Incidente – rar, datorate mai ales activării
prea energice – durere, nervozitate,
insomnie – se reduce ritmul de activare,
eventual repaus 1-2 zile.
Modificările nu se încheie odată cu
terminarea activării disjunctorului
deoarece la nivelul bazelor osoase se
acumulează forte determinate atât de
elasticitatea dispozitivului de disjunctie,
cât si de elasticitatea tesuturilor dento-
parodontale si osoase.
Reluarea aspectului normal al suturii
mediene se produce după 3-6 luni;
mineralizarea începută se continuă cu
crestere osoasă lentă până la 6 luni de la
încheierea actiunii active ortodontice.
Efect la distanta al disjunctiei – stimularea
dezvoltării mandibulare, sagital si
transversal
Contentia:
fixă 3 luni
3 luni – contentie mobilă cu placă
palatinală. Dacă se aplică aparat fix – arc
Gosgharian sau quad-helix.
Se poate ajunge la ocluzie lingualizată –
remediu – plăci cu suruburi deschise în
zonele respective pentru asigurarea unei
ocluzii corecte. Doar modificările de la
nivelul bazei osoase sunt ireversibile (se
măreste si calibrul foselor nazale, se
îmbunătăteste respiratia)
Disjunctia ultrarapidă – sub anestezie la spina
nazală anterioară, pe linia mediană de-a lungul
boltii, retrotuberozitar.
Se cimentează disjunctorul apoi se începe
activarea primele ¾ tură pun în tensiune
articulatia alveolo-dentară apoi ¼ tură /minut
primele 15 minute, apoi la 2 minute); pacientul
acuză aparitia durerii la locul de unire a oaselor
proprii nazale cu Mx dar si îmbunătătirea
respiratiei nazale; pot să apară echimoze la nivelul
santului nazogerian si palpebral – semn al
activitătii la nivelul suturilor perimaxilare.
Timp de realizare aproximativ o oră, apoi blocarea
surubului si contentie.
Varianta de disjunctie ultrarapidă
fractională în 3 sedinte:
prima – ritm de ¾ tură la 15 min, 4-5
activări
la 1-3 zile, după aparitia diastemei – ritm
de ¼ tură – 9-16 activări
după 2-8 zile – activare până la obtinerea
sp. necesar si a rapoartelor de ocluzie
corecte.
Disjunctia lentă ~ 6 luni, 2-3 activări
/saptamana
Tipuri de disjunctoare:
clasic – inele cimentate pe PM1 si M1, pelote
palatinale acrilice unite prin surub cu directie de
activare dinspre anterior spre posterior – avantaj
– sprijin pe dinti si paradontiu; dezavantaj –
retentionare sub pelotele acrilice, cu consecinte
asupra mucoasei boltii palatine.
disjunctor presectionat – inele pe PM1 si M1,
bază acrilică, surub, gutieră pe dintii frontali.
Înainte de cimentare baza se presectionează
pentru reducerea volumului în perioada
contentiei.
disjunctor cu piese detasabile.