Primul aparat functional mobil aparut in cadrul terapiei ortodontice a fost monoblocul sau activatorul

Celelalte tipuri de activatoare aparatul BIMLER, aparatul FRANKEL, au aparut mult mai tarziu.

ACTIVATORUL CLASIC DIN ACRILAT

yA

ACTIVATORUL TIP TRAINER

yB

AVANTAJELE ACTIVATORULUI
y Avantajele utilizarii activatorului sunt: y - are actiune functionala si cauzala, impiedicand respiratia orala, sugerea degetelor, interpunerea limbii intre arcade, etc y -poate fi aplicat in perioada dentitiei mixte, cand aparatele mobilizabile nu pot fi ancorate in mod normal y -provoaca marirea secretiei salivare, ceea ce duce la o autocuratire favorabila prevenirii cariei dentare y -stimuleaza dezvoltarea armonioasa a tuturor elementelor constitutive ale ADM prin actiunea de dirijare a fortelor musculare

DEZAVANTAJELE ACTIVATORULUI
y Dezavantajele activatorului sunt urmatoarele: y - este greu de purtat, suportat datorita volumului sau

mare y - nu este purtat practic decat noaptea, cel mult si cateva ore si ziua, ceea ce prelungeste foarte mult durata tratamentului y -lipseste ADM-ul de stimulul functional cel mai important - masticatia

y Activatorul rigid are la origine activatorul lui

ANDRESEN-HAUPL modificat de PETRIK. y Activatorul original al lui ANDRESEN HAUPL era despicat medio-sagital, cele 2 jumatati fiind unite printr-un arc COFFIN.

Elemente Componente
y Activatorul rigid se compune din urmatoarele elemente: y - o placa acrilica superioara ( palatinala) cu arc vestibular si eventual surub y - o placa acrilica inferioara cu plan inclinat y - gutiera frontala inferioara prelungita la cererea medicului cu un scut vestibular y -o masa acrilica interocluzala, ce uneste intr-un bloc cele 2 placi y - pinteni de pozitionare ( Petrik) y -arcuri secundare

Activatorul Woodside

Activator utilizat in cazul anomaliilor de clasa a II a

Componentele acrilice
y Placa palatinala este rascroita distal, cu concavitatea

spre inapoi.Ea va cuprinde in intregime fetele palatinale ale dintilor

Componentele acrilice
y Placa linguala este modelata pe fata linguala a

procesului alvelar, fara a se extinde prea mult in santul sublingual, pentru a nu fi retentiva. Acrilatul va acoperi si 1/3 incizala a fetelor V ale frontalilor inferiori, sub forma de gutiera. y Daca medicul solicita, gutiera va fi prelungita pana in apropierea santului V, sub forma de scut

Componente acrilice

Componente acrilice
y Cele 2 placi sunt unite prin masa acrilica interocluzala

care va cuprinde fetele ocluzale ale dintilor laterali inferiori pana la varfurile cuspizilor vestibulari, in timp ce la dintii superiori se va opri in santurile intercuspidiene sagitale.

Pintenii de pozitionare
y Pintenii de pozitionare se sprijina in zona M- V a M1.

si avand rolul de a asigura pozitia sagitala a aparatului. y Pintenii de pozitionare se confectioneaza din sarma de wipla tare si elastica, rotunda pe sectiune, de 0,8 mm grosime, sau din sarma de 0,9 mm grosime, extremitatea dublandu-se in forma de agrafa.

Pintenii de pozitionare

Arcul Vestibular
y La activator funtia predominanta a arcului V este cea

de stabilizare. y Arcul se confectioneaza din sarma de wipla tare si elastica, rotunda pe sectiune, de 0,8 mm grosime

Surubul
y Se folosesc tipuri cunoscute. y Rolul surubului nefiind acela de a genera forte

mecanice, ci doar de a readapta in permanenta aparatul, care actioneaza pe principiul arcului inclinat.

Executia tehnica
y Se face numai dupa stabilirea de catre ortodont a

ocluziei corecte. y Se cauta obtinerea unei inocluzii verticale molare cu 12 mm mai mare decat inocluzia fiziologica. y In acelasi timp trebuie corectata pozitia mandibulei fata de maxilar in sens sagital sau transversal, dupa caz.

Tehnica de executie
y Dupa turnarea celor 2 modele de lucru : maxilar si

mandibular se va trece la montarea in laborator a a celor 2 modele in ocluzoie corectata, cu ajutorul unei chei de ocluzie din silicon sau ceara de ocluzie, cheie denumita fixator . y Dupa priza gipsului se va marca cu X inaltimea stabilita prin ocluzia corectata, in partea frontala a soclului celor 2 modele.In felul acesta tehnicianul poate controla in permanenta cu un compas mentinerea inaltimii corecte pe parcursul confectionarii aparatului.

Pintenii de pozitionare
y Se confectioneaza dintr-o bucata de sarma de 0,9 mm grosime si circa 3 mm grosime. y Capatul retentiv se modeleaza de-a lungul versantului L al procesului alveolar in dreptul dintelui situat M De M1 permanent si la distanta de proces pentru a fi bine inglobat in masa acrilica. y Bratul transversal al pintenului iese din acrilat in spatiul dintre M1 si dintele situat M, la circa 2 mm de punctul de contact, mergand vertical pentru a se sprijini pe suprafat M-V a M1 in imediata vecinatate a marginii ocluzale, unde se termina dublat in agrafa. y Pintenul nu trebuie inaltat spre marginea gingivala. y Iesirea pintenului la distanta de punctul de contact ii permite medicului radierea aparatului pentru crearea icroplanurilor inclinate y Bratul transversal al pintenului va fi protejat de un manson din tubusor de plastic inainte de indoirea agrafei terminalr y Rolul mansonului este de a proteja pintenul atunci cand medicul radiaza aparatul in zona respectiva

Arcul Vestibular
y La activator arcul V este pasiv avand predominant functie y y

y y

stabilizatoare. In cazul in care trebuie sa aiba efect terapeutic, va fi confectionat in contact intim cu dintii de deplasat, dar nu va fi activat. Ramura M a buclei in U va veni in dreptul 1/3 M-V a coroanei caninului.In felul acesta se evita aparitia de impulsuri care sa devieze caninul spre M sau labial, sau care favorizeaza miscarea spre D. Polul superior al buclei va fi la nivelul rebordului gingival al caninului permanent, mai ales la mandibula, pentru a nu leza tesuturile moi. Bratul transversal al arcului V trece prin centrul mesei acrilice interocluzale , spre a se ancora in acrilat si va fi protejat printr-un manson din plastic.In felul acesta medicul poate radia acrilatul in ona respectiva pentru a crea microplanuri inclinate

Pintenii si arcurile secundare

Pintenii mentinatori de spatiu Pintenii se sprijina gingival de punctul de contact, ancorandu-se in masa acrilica interocluzala. Aceasta va fi extinsa in spatiul liber pana in dreptul fetelor V ale dintilor vecini. In felul acesta va fi stimulata eruptia dintelui subiacent.

Pintenii si arcurile secundare

Pintenii de ghidaj
Se confectioneaza din sarma de wipla tare si elastica, rtunda pe sectiune, de 0,8 mm grosime. Ei provoaca deplasarea M sau D a dintilor. Extremitatea recurbata a pintenului vine in contact proximal sub punctul de contact al dintelui care trebuie mobilizat; dupa ce face o mica bucla, ia o directie paralela cu planul ocluzal si intra in masa acrilica interocluzala, in care va fi retentionat. Pintenul vine in contact intim cu dintele de deplasat, transmitandu-I impulsurole generate de miscarile activatorului. Pentru ca deplasarea sa nu fie impiedicata se va radia de catre medic acrilatul in directia in care trebuie deplasat dintele.

Pintenii si arcurile secundare

Buclele de ghidaj
Au rolul de a deplasa mai rapid caninii, premolarii si molarii spre V. Se confectioneaza din sarma de o,8 mm grosime, avand forma arcului protruziv inchis, insa nu se activeaza ca acesta, ci doar se ajusteaza. Bucla va fi confectionata de preferinta in contact cu un singur dinte, la canini in zona tuberculului, iar la promolari si molari gingival de diametrul orizontal maxim. Aceasta modalitate de contact este ideala pentru obtinerea deplasarii V, opunandu-se in acelasi timp miscarii de versiune. Cand se folosesc bule de ghidaj activatorul trebuie sa aiba sprijin preciproc (transversal ) necesar

Pintenii si arcurile secundare

Buclele in rama
Cu acest tip de bucle pot fi deplasati palatinal sau lingual premolarii si molarii care sunt in V- versiune alveolara Bucla din sarma de 0, 8 mm grosime iese din masa acrilica interocluzala trecand la 1-2 mm deasupra zonelor proximale ale dintelui de deplasat, stabilind contact cu fata V gingival de diametrul orizontal maxim. Ca si la buclele precedente trebuie sa se asigure sprijin reciproc ( transversal). Fata oluzala a dintelui care trebuie deplasat nu va fi in contact cu masa acrilica interocluzala pe care medicul o va radia in zona respectiva.

Pintenii si arcurile secundare

Elemente auxiliare pentru vestibularizarea dintilor frontali
Posibilitatea deplasarii v a incisivilor cu ajutorul activatorului este limitata. Este de preferat ca aceasta deplasare sa fie obtinuta cu alte aparate inaintea aplicarii aparatului functional ( FISCHER BRANDIES- STAHL) Pentru a deplasa totusi frontalii cu ajutorul activatorului se incrustau in acesta bucatele de gutaperca, ce-si mareste volumul sub actiunea salivei Un efesct similar il are aplicarea succesiva de acrilat autopolimerizabil.