Sunteți pe pagina 1din 64

ANESTEZICELE GENERALE

(NARCOTICELE)

Caracteristici

Definitie substante care provoaca deprimarea functiilor SNC manifestata, la dozele terapeutice, prin:
Somn Analgezie Suprimarea reflexelor viscerale Relaxarea musculaturii striate

ANALGEZIA consta in lipsa receptionarii durerii ca si in blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi. De asemenea, se produce diminuarea activitatii reflexe si relaxarea musculaturii striate necesare pentru majoritatea interventiilor chirurgicale

Caracteristicile anestezicului general ideal:


sa

produca toate aceste efecte la concentratii care sa permita o oxigenare buna a tesuturilor sa fie stabil clinic, neinflamabil, netoxic si usor administrabil perioada de inductie scurta, fara fenomene motorii si cardiovasculare revenire rapida, fara efecte adverse.

ISTORIC

1844 prima anestezie generala cu protoxid de azot Horace Wells pentru extractie dentara 1846 Eterul dietilic primul anestezic utilizat cu succes de William Morton, Boston dentist, pentru extractie dentara 1930 Tiopentalul sodic 1875 Cocaina prima substanta de anestezie locala cunoscuta preparata de Mac Lagan din frunzele arborelui Eritroxilon Coca. 1884 chirurgul Halsted este primul care foloseste anestezia locala cu cocaina in cavitatea orala, pentru extractia unui molar de minte 1905 Einhorn raporteaza sinteza procainei, primul anestezic local din grupa esterilor 1943 Lofgren sintetizeaza lidocaina primul anestezic modern 1957 mepivacaina 1960 prilocaina 1963 bupivacaina 1969 articaina de catre chimistul Muschaweck si aprobata ca anestezic local in 1975. Astazi este unul din cele mai folosite anestezice locale in medicina dentara si chirurgia OMF

Stadiile anesteziei generale: Instalarea si dezvoltarea anesteziei generale se face printr-o succesiune de perioade si faze, consecinta a deprimarii combinate a unor formatiuni centrale si a cailor ascendente si descendente, cu respectarea bulbului cand dozele nu sunt prea mari. 1. stadiul de inductie 2. stadiul de excitatie 3. faza toxica (bulbara)

I. PERIOADA DE INDUCTIE

Se caracterizeaza prin fenomene de excitatie, datorita inlaturarii unor mecanisme frenatoare. Ca urmare: Deprimarea centrala este slaba Circulatia si respiratia nu sunt afectate negativ Reflexul de clipire este prezent Bolnavul poate inghiti Pot fi separate 2 faze: 1. Faza de betie sau analgezie initiala deprimarea progresiva a constientei, bolnavul ramanand prezent in mediu raspunde la intrebari. Pot apare euforie, stari onirice, halucinatii de care bolnavul ulterior nu-si aminteste. Perceptia senzoriala este pastrata dar sensibilitatea dureroasa este mult redusa. 2. Faza de excitatie sau delir incepe odata cu pierderea constientei. Apar fenomene delirante si agitatie motorie automata. Se datoreaza accentuarii dezinhibarii subcorticale. Respiratia este neregulata TA usor crescuta Puls frecvent Pupilele pot fi dilatate
Pregtirea preoperatorie prin hipnotice i sedative scurteaza perioada de excitatie.

II. PERIOADA DE ANESTEZIE GENERALA PROPRIU-ZISA


Este caracterizata de SOMNUL ANESTEZIC din care bolnavul nu poate fi trezit prin stimuli externi. Analgezia este de buna calitate Perceptiile senzoriale sunt abolite In fazele avansate:

Respiratia este deprimata TA scade

Simptomele perioadei de anestezie generala evolueaza in 3 faze: 1. faza de somn superficial se manifesta prin somn linistit, analgezie, reflexe spinale prezente, tonus normal al musculaturii. La inceputul acestei faze maseterii sunt contractati, impiedicand manevra de intubare 2. faza de somn profund disparitia treptata a reflexelor spinale si relaxare musculara 3. faza de alarma deprimarea progresiva si marcata a respiratiei si circulatiei

III. PERIOADA TOXICA (DE APNEE)

Deprimarea puternica pana la oprirea respiratiei, colaps, oprirea inimii

Metode si tehnici de anestezie generala:

Anestezia echilibrata Neuroleptanalgezia Neuroleptanestezia

Anestezia i.v. totala


Anestezia disociativa

Anestezia echilibrata

Iniial, anestezia a fost realizata cu un singur agent anestezic (eterul dietilic). Pentru a suprima reflexele de aprare, o astfel de "mono-anestezie" necesit o doz n exces pentru a putea produce pierderea contienei, crescnd astfel riscul de paralizie a funciilor vitale, cum ar fi homeostazia cardiovasculara. Metodele moderne de anestezie folosesc o combinaie de diferite medicamente pentru a atinge obiectivele chirurgicale ale anesteziei.

Neuroleptanalgezia

poate fi considerata o form special de anestezie combinata, n care opioidul analgezic de scurt durata (fentanil, alfentanil, remifentanil) este combinat cu un puternic sedativ (droperidol). Aceast procedur este utilizat n cazul pacienilor cu risc crescut (de exemplu, vrsta naintat, afectare hepatica).

Neuroleptanestezia

se refer la utilizarea unui analgezic de scurta durata de aciune, un

anestezic injectabil, un relaxant muscular cu actiune de scurta durata i o doz redusa de neuroleptic.

Anestezia regionala

in anestezia spinala cu un anestezic local , nociceptia este eliminat, n

timp ce constiinta este conservata. Aceast procedur, prin urmare, nu intr sub incidena definirii unei anestezii generale.

Clasificare dupa calea de administrare:


A. B.

Anestezice generale intravenoase Anestezice generale inhalatorii

Anestezice generale intravenoase Caracteristici generale: actiune rapida, dar scurta; relaxare musculara incompleta; hipotensiune arteriala, apnee.

Anestezice intravenoase

Barbiturice

Nebarbiturice

TIOPENTAL SODIC METOHEXITAL SODIC

KETAMINA ETOMIDATE MIDAZOLAM PROPOFOL

Anestezice generale i.v. barbiturice:

Barbituricele utilizate pentru anestezia iv au efecte de scurta durata, usor controlabile. Chimic sunt derivati ai acidului barbituric, avand caracteristic un atom de sulf la C2, in locul atomului de oxigen, de unde denumirea de TIOBARBITURICE Induc repede, in 10-30 sec o stare de somn anestezic superficial Nu produc analgezie initiala Relaxarea musculara este slaba si trecatoare In faza de somn anestezic superficial:

Reflexul palpebral si ROT sunt diminuate Tonusul muschilor este pastrat Pupilele sunt normale sau usor miotice Respiratia si circulatia sunt moderat deprimate

Trezirea este foarte rapida

Farmacocinetica

Se fixeaza repede si in proportie mare de proteine plasmatice Moleculele ramase libere difuzeaza repede in tesuturi bine vascularizate-creier, ficat, rinichi, cord. Creierul fiind foarte bine vascularizat si bogat in lipide capteaza in primele 3040secunde peste 10% din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea rapida centrala Redistribuirea ulterioara, rapida, de la creier la muschi si tesut adipos explica disparitia efectelor anestezice Repetarea administrarii de barbiturice iv duce la acumularea progresiva a anestezicului cu saturarea tesuturilor de depozit, in special a tesutului adipos, in consecinta la prelungirea si intensificarea efectului deprimant central.

TIOPENTAL SODIC
Actiune farmacodinamica: anestezic de scurta durata; inductie foarte scurta; efect maxim in 40 s; somn anestezic superficial; trezire dupa circa 20 minute NU produce analgezie; relaxarea musculara este slaba.

Administrare: i.v. lent Efecte adverse: o risc de deprimare respiratorie si circulatorie

METOHEXITALUL SODIC Actiune farmacodinamica: anestezic cu potenta mai mare decat Tiopental; durata de actiune foarte scurta.

Anestezice generale i.v. nebarbiturice

1. KETAMINA
Inrudita chimic cu Petidina(Mialgin) Actiune farmacodinamica: Anestezie disociativa: - desprindere de mediu - somn superficial - analgezie puternica Avantaj: - nu deprima respiratia - actiune bronhodilatatoare

Ketamina Utilizari terapeutice: anestezii de scurta durata; inductia anesteziei; suplimentarea altor AG; obtinerea narcozei la bolnavi cu risc crescut; Efecte adverse: halucinatii; tulburari de comportament
Administrare: i.v.

2. PROPOFOLUL
Farmacocinetica: AG foarte liposolubil; metabolizare hepatica in proportie mare efect scurt; Actiune farmacodinamica: efecte farmacologice similare cu Tiopental; efecte sedative reziduale mai reduse. Administrare: i.v.

3. BENZODIAZEPINELE
AGONIST ANTAGONIST

DIAZEPAM MIDAZOLAM LORAZEPAM

FLUMAZENIL

Diazepamul i Midazolamul determin o deprimare central lent i de intensitate mai mic dect barbituricele administrate i.v. Au i efecte miorelaxante. Benzodiazepinele intravenoase sunt folosite in special pentru sedarea intraoperatorie si reprezinta o componenta a anesteziei echilibrate Postoperator, pentru grabirea revenirii din deprimarea produsa de benzodiazepinele intravenoase, atunci cand acest lucru este necesar, se foloseste Flumazenil

ANESTEZICELE GENERALE INHALATORII


A.
B.

Anestezice generale gazoase Anestezice generale lichide

A. Anestezice generale gazoase

PROTOXIDUL DE AZOT (oxidul nitros)


gaz incolor, neiritant, neinflamabil Anestezic general slab: - inductie si revenire din narcoza rapide; - relaxare musculara incompleta; - analgezic si anxiolitic.
-

B. Anestezice generale lichide Reprezentanti: 1. HALOTAN 2. ENFLURAN 3. IZOFLURAN 4. DESFLURAN SI SEVOFLURAN 5. METOXIFLURAN

1.
-

HALOTAN

lichid, volatil, incolor, neinflamabil Anestezic general puternic: inductia si revenirea din narcoza rapide; analgezie slaba; relaxarea musculara incompleta. NU are actiune iritanta locala Avantaje NU provoaca bronhospasm scade secretiile salivare si bronsice
Efecte adverse: deprima centrii respiratori si vasomotori; aritmii ectopice; icter cu necroza hepatica (rar); hepatita tardiva. NU se asociaza cu medicamente aritmogene (Adrenalina) !

ENFLURAN
Anestezic general ca si Halotan Avantaje: inductia si revenirea din narcoza foarte rapide; relaxarea musculara mai buna; risc de aritmii ventriculare mai redus; bronhodilatator. Dezavantaj: deprima puternic respiratia.

IZOFLURAN
izomer al Enfluran Actiune farmacodinamica: inductie rapida, revenire lenta din narcoza; relaxare musculara mai buna decat Halotan; analgezie slaba. Efecte adverse: deprimarea respiratiei, tuse, laringospasm; hTA, tahicardie (nesemnificativa); hepatotoxicitate redusa.

ANESTEZICELE LOCALE

Definitie sunt substante care, care prin actiunea locala asupra formatiunilor nervoase, determina pierderea reversibila a senzatiei dureroase, delimitat, corespunzator locului aplicarii Utilizarea AL: Realizarea de interventii mici, de scurta durata Calmarea temporara a unor dureri localizate Blocarea nervoasa in unele afectiuni medicale NU influenteaza starea de constienta - functiile vitale

Clasificarea anesteziei locale dupa locul de administrare


1.

Anestezie de suprafata sau de contact


Anestezie prin infiltratie Anestezie de conducere sau regionala

2.

3.

1. Anestezia de suprafata sau de contact Presupune aplicarea anestezicului local pe piele sau pe mucoase Pe pielea intacta substantele anestezice sunt ineficiente, neputand difuza pana la terminatiile nervoase in caz de leziuni cutanate (dermatoze acute sau cronice) devin eficiente Pe mucoase insa difuzeaza rapid pana la nivelul terminatiilor nervoase senzitive astfel, poate fi anesteziata orice mucoasa: bucala , faringiana, esofagiana etc

2. Anestezia prin infiltratie

Presupune injectarea solutiei anestezice in tesut, strat cu strat

3. Anestezia de conducere (regionala)

Consta in injectarea anestezicului in imediata apropiere a unei formatiuni nervoase: Nerv periferic ANESTEZIE TRONCULARA Plex nervos ANESTEZIE PLEXALA In acest caz anestezicele realizeaza BLOC NERVOS cu insensibilizarea regiunii distale la locul administrarii. La doze mari poate apare si paralizia motorie Tot anestezie de conducere este si: Anestezia spinala (rahidiana) introducerea anestezicului in LCR prin spatiul subarahnoidian Anestezia epidurala injectarea anestezicului in spatiul epidural

Proprietatile anestezicelor locale


1.

2. 3. 4.

Puterea (potenta) depinde de liposolubilitatea lor: Putere mare: bupivacaina si etidocaina(extrem de liposolubile) Putere medie: lidocaina, mepivacaina, prilocaina, clorprocaina Putere mica: procaina Intensitatea efectului depinde de concentratia anestezicului Timpul de instalare a anesteziei depinde de liposolubilitatea anestezicului. Durata actiunii AL - depinde de capacitatea substantei de a se lega de proteine. - fractiunea libera determina intensitatea si durata actiunii anestezice. - acesta fractiune libera creste cu cat concentratia anestezicului este mai mare, dar creste astfel si riscul accidentelor generale.

Structural, substanele anestezice locale sunt fie aminoesteri ( derivai aminici teriari ai acizilor aromatici) fie amide. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracterul lipofil, care face posibil traversarea membranei perinervoase axonale, pentru aciunea direct asupra celulelor i fibrelor nervoase.

Clasificare (dupa potenta si durata de actiune):


1. 2. 3.

Bupivacaina, Cincocaina, Etidocaina Lidocaina, Mepivacaina, Prilocaina, Articaina Procaina, Cloroprocaina

Calitatile unui anestezic local eficient si sigur

Efect anestezic puternic, care sa asigure o anestezie completa pentru toate tipurile de tratamente stomatologice Inductie suficient de scurta Durata adecvata a anesteziei, ce trebuie sa varieze intre 30-60 minute pentru tratamentele stomatologice standard Toxicitate sistemica redusa Sa nu produca iritatii locale Raport bun eficienta-toxicitate Incidenta scazuta a efectelor adverse

Principalele anestezice locale


Amide Lidocaina Prilocaina Esteri Procaina

Mepivacaina Etidocaina Tetracaina Bupivacaina Articaina Benzocaina

Farmacocinetica AL: Absorbtia: se absorb mai bine prin mucoasele inflamate; nu se absorb prin pielea intacta; injectate in tesuturi patrund in circulatia sistemica. Distributia: se fixeaza pe proteinele plasmatice; ajung in primul rand in tesuturile vascularizate, se redistribuie apoi spre muschi si tesutul adipos traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta Metabolizarea: in ficat (tip amida) in plasma (tip ester) Eliminarea: renala

Actiunea farmacodinamica a AL:


1. Anestezica locala
2. Relaxeaza musculatura neteda

- vasodilatatie (majoritatea AL) - vasoconstrictie (Cocaina) 3. Antiaritmica: Xilina (i.v.)

Factorii care influenteaza actiunea AL:


o
o o o

tipul de AL concentratia si volumul solutiei de anestezic; calea de administrare (tipul anesteziei locale); starea tesutului anesteziat (vascularizatia, integritatea).

Efecte adverse AL:

a. Reactii alergice

Procaina

b. Reactii toxice: injectare i.v. (accidental); administrarea AL in zone intens vascularizate; supradozaj.

ADJUVANTI VASOCONSTRICTORI

Majoritatea anestezicelor locale au un oarecare efect VASODILATATOR, ce are ca rezultat o absorbtie rapida a anestezicului in circulatie, diminuand durata efectului anestezic local si crescand concentratia plasmatica a substantei anestezice Ca urmare, majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent vasoconstrictor, care permite: O resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie Efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute Risc mai scazut de toxicitate sistemica Diminuarea sangerarii locale Agentii vasoconstrictori din anestezicele locale sunt in marea majoritate a cazurilor CATECOLAMINE adrenalina si noradrenalina Mai rar sunt folosite: - FELIPRESINA analog sintetic al vasopresinei; contraindicat la gravide (efect ocitocic). De obicei in combinatie cu PRILOCAINA 3% - LEVONORDEFRINUL (NEO-CORBEFRIN SAU NORDEFRIN) - se regaseste ca adjuvant vasoconstrictor pentru produsele anestezice pe baza de MEPIVACAINA

Adrenalina

este cel mai eficient vasoconstrictor folosit n soluiile anestezice locale se prezint sub form de sare hidrosolubil, n concentraii de 1:50.000 pn la 1:200.000 induce o hemostaz rapid i eficient induce o putere anestezic mai mare i un efect mai ndelungat efectul sistemic al adrenalinei este n primul rnd asupra aparatului cardiovascular: hipertensiune i tahicardie Contraindicaii: astm bronic ( datorit conservanilor de tip sulfit) diabet zaharat( efect hiperglicemiant) pacieni alergici gravide risc teratogen i risc de declanare a travaliului

LIDOCAINA (XILINA)
Efect anestezic - Puterea anestezica este de doua ori mai mare decat cea a procainei PROCAINA a fost considerata etalon pentru toate celelalte anestezice locale, in ceea ce priveste potenta anestezica si toxicitatea procaina =1; - In prezent, lidocaina se considera etalon pentru celelalte anestezice lidocaina=1
Actiune farmacodinamica: anestezica locala, mai rapida decat procaina (2-5 min) iar durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila, dar relativ redusa (20-45 minute); AL de suprafata si profunzime; antiaritmic; antispastic.

LIDOCAINA (XILINA)
FARMACOLOGIE Mecanism de actiune efect anestezic local prin stabilizarea membranei neurale datorita inhibarii fluxurilor ionice responsabile de initierea si conducerea impulsurilor nervoase Farmacocinetica si metabolism clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa administrarea parenterala - rata de absorbtie in fluxul sanguin este dependenta de prezenta sau absenta agentului vasoconstrictor - trece bariera hematoencefalica prin difuziune pasiva - este metabolizata rapid la nivelul ficatului (90%) iar metabolitii si restul de 10% din substanta nemetabolizata se elimina renal

LIDOCAINA (XILINA)
FORME FARMACEUTICE: Xilina fiole 1%, 2%, 4% Xilina si Adrenalina, fiole 2% Xilina, gel 2% si 4% Xilina de uz cardiologic, fiole 1% Lidocain spray 10% pentru anestezie topic POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE - se recomanda administrarea unei doze minime de anestezic care sa permita obtinerea unei anestezii eficiente - Doza uzuala pentru anestezia locala 20 -100 mg lidocaina (deci, 1-5 ml solutie 2%)
-

!!! Sa nu se depaseasca DOZA MAXIMA pentru o sedinta la adultii sanatosi:


Doza maxima fara adrenalina 4,5 mg/kgc, fara a depasi 300 mg - Doza maxima cu adrenalina 7 mg/kgc, fara a depasi 500 mg - la copii peste 3 ani doza maxima de lidocaina fara adrenalina 3-4 mg/kgc
-

LIDOCAINA (XILINA)
CONTRAINDICATII SI PRECAUTII hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic se evit injectarea intravascular( se aspir nainte de injectare) se monitorizeaz permanent dup anestezie ritmul cardiac, respirator i starea de contien semnele de neurotoxicitate centrala: agitaia, anxietatea,tinitusul, ameeala, tremurturile, tulburrile de vedere, somnolena administrarea cu precauie la pacienii cu afeciuni hepatice severe risc teratogen(risc n primul trimestru de sarcin) hipotensiune de sarcin monitorizare cardiac fetal( lidocaina penetreaza bariera feto-placentara)

Reacii adverse

Manifestri SNC : senzaie de cldur sau frig, parestezii, fotofobie, ameeal, confuzie, tinitus, somnolen, tremurturi, convulsii, com, stop cardiorespirator Manifestri cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, colaps, stop cardiorespirator Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide

LIDOCAINA (XILINA)

ATITUDINEA TERAPEUTICA IN SUPRADOZAJ In primul rand o atitudine preventiva limitarea cantitatii de substanta injectata Monitorizare cardiorespiratorie si a starii de constienta La aparitia oricaror semne de supradozaj oxigenoterapie, monotorizare semne clinice si apelarea serviciului de urgenta de specialitate

Anestezic local amidic EFECT ANESTEZIC MEPIVACAINA Potenta 2 in comparatie cu procaina Toxicitate 1,5 2 vs procaina Durata instalare anestezie scurta: 2-3 minute Durata anesteziei eficiente este crescuta: 2-3 ore FARMACOLOGIE

Mecanism de aciune:

blocarea potenialului de aciune membranar la nivel neuronal

Hemodinamic:

efecte minore asupra aparatului cardiovascular i SNC poate fi administrat eficient i fr vasoconstrictor

Farmacocinetic:

se leag n proporie de 75% de proteinele plasmatice rapid metabolizat n ficat 5-10% eliminat renal cea mai mare parte a anestezicului i metaboliilor si sunt eliminai n 30 de ore traverseaz uor bariera hemato-encefalic i feto-placentar

MEPIVACAINA

POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE Mepivastesin 3% carpule 1,7 ml (30 mg/ml clorhidrat de mepivacain) Scandonest 3% carpule 1,8 ml (30 mg/ml clorhidrat de mepivacain) Scandonest 2% Noradrenaline carpule 1,8 ml (20 mg/ml clorhidrat de mepivacain + 36g noradrenalin) Polocaine 3% carpule 1,8 ml( 20mg/ml clorhidrat de mepivacain) se administreaz n doze reduse la pacienii n vrst sau/i cu afeciuni cardiace, hepatice sau renale se evit injectarea rapid a unui volum mare de anestezic, preferndu-se fracionarea dozei doza maxim pentru o administrare este de 400 mg o administrare suplimentar este permis dup cel puin 90 minute la copii doza se calculeaz astfel: Greutatea copilului(Kg) x doza maxim recomandat 75 pentru adult(400mg)

MEPIVACAINA

CONTRAINDICATII SI PRECAUTII

Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau alte componente ale solutiei anestezice Aceleasi precautii ca in cazul lidocainei: Risc alergen Risc de a induce aritmii cardiace Risc de neurotoxicitate centrala Administrare prudenta la pacientii cu afectare hepatica si renala avand in vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala La sportivi poate pozitiva testul antidoping In sarcina si lactatie; Efect teratogen nu se utilizeaza in primul trimestru de sarcina (70% se leaga de proteinele plasmatice si 30% traverseaza bariera feto-placentara) Eliminarea mepivacainei in laptele matern este incerta se recomanda inlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore in caz de anestezie locala cu mepivacaina cu sau fara adrenalina

MEPIVACAINA

REACTII ADVERSE Manifestri SNC : nervozitate, agitaie, tremor, nistagmus, cefalee, logoree, tahipnee urmat de apnee, convulsii Manifestri cardiovasculare: bradicardie, aritmii ventriculare, hipotensiune, colaps Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide n caz de convulsii se administreaz i.v. Diazepam 5-10 mg !!!

ARTICAINA

Este anestezic local amidic, dar care contine atat o grupare amidica cat si una esterica
Indicata numai pentru anestezia locoregionala in medicina dentara si OMF Efect anestezic Potenta de 4-5 vs procaina (2 vs lidocaina) Toxicitate 1-1,5 vs procaina Durata de instalare a anesteziei este scurta 2-3 minute Durata anesteziei eficiente este aproximativ 60-75 min.pentru cele cu vasoconstrictor

ARTICAINA
FARMACOLOGIE

Mecanism de actiune blocarea potentialului de actiune membranar la nivel neuronal Farmacocinetica si metabolism: Dupa anestezia la nivelul partilor moi orale, peak plasmatic 30 minute Hidrolizata rapid de colinesterazele plasmatice in proportie de 90% Metabolizare hepatica Eliminare renala

ARTICAINA

POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE


Ubistesin 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain + adrenalin 1:200.000 sau 1:100.000) Septocaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain + adrenalin 1:100.000) Astracaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articain + adrenalin 1:200.000 sau 1:100.000) doza este de o carpul de 1,7-1,8 de soluie anestezic pentru anestezia plexal i 1-2 carpule pentru anestezia troncular se recomand injectarea lent se evit injectarea intravascular( se aspir nainte de injectare) se administreaz n doze reduse la pacienii n vrst sau/i cu afeciuni cardiace, hepatice sau renale este contraindicat administrarea articainei la copii sub 4 ani

ARTICAINA CONTRAINDICATII SI PRECAUTII


Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau alte componente ale solutiei anestezice Se evita administrarea la pacientii cu bronhospasm in antecedente, deoarece anestezicele locale cu articaina contin in general conservanti de tip sulfit (pentru adrenalina) Contraindicata la: Pacienti cu tulburari de conducere atrioventriculara severe Pacientii epileptici fara tratament Porfirie acuta recurenta Administrare cu precautie la pacienti cu suferinte hepatice sau renale avand in vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala Rezultate fals pozitive la testele antidoping In sarcina si lactatie: Efect teratogen nu se utilizeaza in primul trimestru de sarcina (90% se leaga de proteinele plasmatice si 10% traverseaza bariera feto-placentara) Eliminarea articainei in laptele matern este incerta se recomanda inlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore in caz de anestezie locala cu articaina cu sau fara adrenalina

Reacii adverse

Manifestri SNC : nervozitate, agitaie, tremor, nistagmus, cefalee, logoree Manifestri cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, colaps Manifestrii respiratorii: tahipneebradipneeapnee Manifestri alergice: urticarie, edem, reacii anafilactoide Efecte adverse tardive: necroz local la injectarea rapid i n cantitate mare a anestezicului, tulburri de sensibilitate pe traiectul nervului anesteziat care se remit n 8 sptmni

PROCAINA
Actiune farmacodinamica: 1. Anestezic local de profunzime; 2. Analgezic eficace; 3. Trofic tisular; 4. Vasodilatator.
Utilizari terapeutice: anestezic local in chirurgie; boala Raynaud, degeraturi; pentru calmarea durerilor postoperatorii; in tratamente geriatrice

Procaina Efecte adverse: reactii alergice Contraindicatii: o copii sub 3 ani; o alergie la Procaina; o nu se asociaza cu sulfamidele Forme farmaceutice: Clorhidrat de Procaina, fiole 1%, 4%, 8% Aslavital H3, dj., fiole Gerovital H3, dj., fiole

ALTE SUBSTANTE ANESTEZICE UTILIZATE IN ANESTEZIA LOCALA

PRILOCAINA Anestezic local amino-amidic Folosit rar in medicina dentara si chirurgia OMF Instalarea anesteziei este rapida Efect de durata medie Efecte asupra sistemului cardiovascular minime In caz de supradozaj risc minim de methemoglobinemie Doza maxima 6 mg/kgc, maximum 400 mg Produs comercial CITANEST prilocaina 3% cu felipresina BUPIVACAINA Anestezic local amino-amidic, folosit mai ales in anestezia epidurala dar uneori si in teritoriul OMF Anestezia se instaleaza in 2-10 minute Eficienta timp de 90 minute, dar o relativa anestezie si chiar akinezie se poate mentine mai multe ore Cardiotoxicitate, neurotoxicitate, efect teratogen Doza maxima admisa 9-18 mg/sedinta Pentru chirurgia OMF bupivacaina 0.5% cu sau fara adrenalina produsul comercial este Marcain, Vivacaine, Sensorcaine