ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE) Medicamentele ce acioneaz asupra SNC se mpart n dou clase principale: 1.

Medicamente inhibitoare sau deprimante ale SNC i 2.Medicamente excitatoare sau stimulatoare asupra SNC. Dintre cele deprimante fac parte anestezicele generale,hipnoticele, sedativele i tranchilizantele,neurolepticele,antidepresive,anticonvulsivantele i antiparkinsonienele,analgezicele opioide etc. Dintre cele excitatoare fac parte amfetaminele,cocaina,metilxantine etc. ANESTEZICE GENERALE (NARCOTICE) Anestezicele generale fac parte din clasa deprimantelor SNC.Sunt cele mai puternice deprimante ale SNC.Sunt substante care produc o stare de inhibitie sau de deprimare puternic sau marcat a SNC.Aceast stare se numeste anestezie general sau narcoz.Se mai numesc si narcotice.Termenul grecesc narcosis nseamn o stare de stupoare. Anestezia generala se caracterizeaza prin cteva trsturi astfel: pierderea cunotintei si somn profund (bolnavul nu poate fi trezit decat la stimuli foarte puternici) analgezie amnezie retrograda pierderea sau diminuarea unor reflexe relaxarea musculaturii striate Anestezia generala mai poate fi considerata si o com reversibila. Termenul de anestezie se refer la absena sau dispariia sensibilitii dureroase, termice i tactile, spontan sau voluntar. O alt definiie ne arat c anestezia nseamn abolirea reversibila a sensibilitii prin folosirea medicamentelor anestezice. Toate aceste fenomene care caracterizeaz anestezia general apar n grade variabile, n funcie de substana folosit.Astfel: Halotanul produce somn profund i analgezie relativ iar relaxarea musculaturii striate este redus; Eterul produce un somn profund,deprimarea puternica a musculaturii striate iar reflexele sunt mai putin deprimante; Protoxidul de azot determina o pierdere superficiala a cunostinei i somn superficial, analgesia este foarte bun si nu deprim ci, dimpotriv, contract musculatura striat; Anestezia general este un proces complex care evolueaz in mai multe faze.Acestea sunt n numr de patru. Faza I-a sau de analgezie iniial, de beie sau Rausch Faza a II-a sau de excitatie, de agitaie sau delir Faza a III-a sau chirurgicala,care evolueaza n patru planuri: Planul 1 sau de somn superficial Planul 2 sau de somn profund Planul 3 care se caracterizeaz prin paralizia muchilor intercostali inferiori,are loc o relaxare muscular marcat i ncepe paralizia diafragmului Planul 4 n care paralizia muchilor intercostali si a diafragmului este complet, dispare reflexul corneean, midriaz extrem i circulaia deprimat Planul 3 si 4 constituie planul de alarm Faza a IV-a sau toxic Mecanismele de aciune ale anestezicelor generale sunt explicate prin mai multe teorii.Unele explic aciunea anestezicelor generale la nivel celular sau molecular iar altele la nivelul ntregului organism.Astfel exist mecanisme la nivel celular sau moleculare i mecanisme la nivelul intregului organism sau fiziologice. Mecanismele moleculare sunt explicate, in principal,prin trei teorii. 1.Teoria lipidic a lui Meyer i Overton 1

2.Teoria clatrailor sau a microcristalelor, a lui Pauling si Miller 3.Teoria modern sau a volumului critic Mecanismele fiziologice sunt explicate prin dou teorii. 1.Teoria clasic 2.Teoria modern Conform teoriei moderne, anestezicele generale acioneaz prin deprimarea formaiunii reticulate (FR) din trunchiul cerebral, care este o aglomerare mare de neuroni i n care viteza de conducere este mult mai mic dect in alte formaiuni. FR cuprinde trei ci neuronale principale i anume: SRAA (sistemul reticulat ascendent activator) face legatura ntre trunchiul cerebral, hipotalamus si cortex.Este responsabil de meninerea strii de veghe a creierului. SRFD (sistemul reticulat facilitator descendent) face legtura ntre trunchiul cerebral si mduva spinarii.Menine tonusul musculaturii striate. SRID (sistemul reticulat inhibitor descendent) acionez contrar SRFD. Inial anestezicele generale inhib SRAA i astfel se explicpierderea cunostinei, amnesia i o parte din analgezie iar apoi acioneaz asupra formaiunilor descendente. Sunt afectate si alte ci neuronale.Astfel analgezia iniial este explicat si printr-un efect asupra substanei gelatinoase din coarnele posterioare ale maduvei iar fenomenele de excitaie sunt explicate prin deprimarea celulelor Golgi II si a altor neuroni cu funcii inhibitoare. Indicaii terapeutice AG sunt indicate sunt indicate n principal pentru efectuarea interveniilor chirurgicale,n tratamentul unor intoxicaii cu substane excitatoare ale SNC (stricnina i picrotoxina = substane convulsivante) i n unele situaii clinice cu tonus muscular crescut pathologic precum tetanosul. Efectele anestezicelor generale asupra aparatelor i sistemelor Aparatul cardio-vascular Anestezicele generale au un efect deprimant direct asupra inimii,produc aritmii cardiace,mai ales n faza de delir i ndeosebi anestezicele care conin halogeni n structur. Sensibilizeaza cordul la efectul aritmogen al catecolaminelor.Aa s-a explicat aanumita sincop adrenalino-cloroformica.De fapt este vorba de un episod de fibrilaie ventriculara. Hipercapnia favorizeaz aritmiile n timpul narcozei. De asemenea se produce i hipotensiune prin efect vasodilatator direct. Aparatul respirator Anestezicele generale produc o deprimare progresiv a respiraiei in functie de doz, care poate merge pn la apnee toxic i stop respirator (la doze foarte mari de anestezic).Mai produc i hipersecreie traheo-bronsic i spasm laringian. Aparatul digestiv. Anestezicele generale afecteza in grade variabile funcia ficatului (cloroformul, halotanul).Unele scad fluxul sangui hepatic i produc staz gastric i meteorism. Aparatul renal.Anestezicele generale produc oligurie i dificultate in miciune. Incidente. Accidente Unele efecte se datoreaz efectului iritant al AG i constau in: voma,bronhoreea,hipersalivaia,lcrimarea i sincopa respiratorie.Altele constau n aspiraia coninutului gastric in cile respiratorii i cderea limbii in faringele posterior. Complicatiile anesteziei Constau n apariia bronhopneumoniei,a oliguriei,scaderea peristaltismului intestinal i mai rar, hiperpirexie i convulsii Anestezia general este caracterizata de doua mrimi:1. Promptitudinea (rapiditatea anesteziei) i 2. Profunzimea (puterea/potena anestezic) 1.Promptitudinea (rapiditatea) Este dat de coeficientul de partiie snge/gaz anestezic sau de raportul dintre concentraia alveolar si concentraia sanguina a anestezicului in condiii de echilibru. 2

Cu ct acest coeficient de partiie este mai mic cu att anestezia se produce mai repede sau cu ct solubilitatea anestezicului in snge este mai redus, cu att anestezia este mai prompt; Invers, un anestezic general foarte solubil in snge, se distribuie n ntreg organismul iar in creier vor ajunge cantiti mai reduse. 2.Profunzimea (potena) Este dat de aa-numitul MAC (minimum alveolar concentration). Cu ct MAC este mai mic cu atat profunzimea narcozei este mai mare. MAC se definete ca fiind cantitatea de anestezic general (lichid volatil sau gazos),in % fa de presiunea atmosferic,necesar pentru a produce inhibiia micrilor involuntare la 50% din subieci, dup o incizie standard. Exemple: MAC = 105 pentru protoxid de azot (N2O) MAC = 0,75 pentru halotan MAC = 1,40 pentru izofluran AG se clasifica n dou mari clase: I.Anestezice generale inhalatorii Acestea la rndul lor se impart n anestezice generale lichide volatile i anestezice generale gazoase. II.Anestezice generale neinhalatorii (intravenoase) Ele se impart n patru calse astfel: barbiturice,benzodiazepine,opioide i alte anestezice generale intravenoase AG INHALATORII LICHIDE VOLATILE 1.HALOTANUL (Fluothane) Este o hidrocarbur puternic halogenat. Se prezint ca un lichid incolor care nu este inflamabil si nici explozibil.Se conserv in sticle nchise si colorate Efectul halotanului se instaleaza rapid iar de la faza de inducie pn la faza chirurgical trec circa 10 min.Analgezia este slab fiind necesare analgezice suplimentar.Relaxarea muscular este imcomplet fiind necesar asocierea de curarizante.Produce un somn suficient de profund pentru intervenii chirurgicale.Reflexele viscerale sunt pstrate n majoritate. Avantaje: nu este iritant pentru cile respiratorii,nu produce spasm laringian, hipersecreie traheo-bronsic i hipersecreie salivar,reflexele faringiene si laringiene dispar precoce, voma este rar iar trezirea este placut.Are efect bronhodilatator marcat. Dezavantaje: relaxeaz musculatura uterin (la peste 0,5% din cazuri relaxarea uterin duce la hemoragii pospartum),deprim contractilitatea miocardului,determin hipotensiune arterial. relativ frecvent produce aritmii cardiace, legate mai ales de hipoxia si hipercapnia care rezulta prin deprimarea respiratorie.Rareori produce hepatit i foarte rar produce un sindrom de hipertermie malign cu frisoane si hiperpirexie pentru care se administreaz dantrolen.Halotanul se administreaz n combinaie cu O2 20%. Concentratia halotanului pentru inductie este de 2-4%, iar pentru faza chirurgicala de 1-2%.Daca se asociaz i alte anestezice atunci este suficient o concentraie de 0,5-1%. Se asociaza frecvent cu protoxidul de azot (pentru analgezie foarte bun) i cu eterul dietilic (pentru o relaxare muscular foarte buna) Pn de curand a reprezentat standardul sau etalonul cu care se comparau celelalte anestezice inhalatorii.Astazi etalonul este izofluranul 2.ENFLURANUL (Ethrane) Este un lichid volatil, eter puternic halotanului.Are un miros uor de eter. halogenat, 3 cu proprieti asemntoare

n combinatie cu O2 100% MAC-ul este de 1,68%, pe jumatate ca poten fa de halotan (0,75%).n combinaie cu N2O 70 % ,valoarea MAC-ului devine 0,6 %. Anestezia poate fi indus folosind enfluran 3-5 % si meninut cu o concentratie de 0,40,3% Coeficientul de solubilitate sau de partiie sange-gaz este de 1,8.Enfluranul este relativ insolubil in snge iar inducia ca i revenirea din anestezie sunt relativ rapide. Produce uneori excitaie motorie cu aparitia convulsiilor, mai ales in condiii de anestezie profund (peste 2 MAC) sau cnd PaCO2 scade sub 30 mmHg, n urma hipervenilatiei Copiii au o sensibilitate cerebral mai mare.Concentraiile mari de anestezic la care se asociaza hipocarbia pot induce crize epileptice generalizate de tip grand mal. Relaxarea muscular este bun, inducia mai scurt.Deprim mai putin miocardul comparativ cu halotanul Hipotensiunea este mai exprimat dect dup halotan si izofluran, fiind insotita de tahicardie compensator.Se metabolizeaza foarte redus (cca. 2,5%) iar riscul de hepatit este sczut. Enfluranul si halotanul sunt anestezice volatile de preferat n administrare repetat datorit metabolizarii hepatice reduse. 3.IZOFLURANUL (Isoflurane) Este izomerul enfluranului.Se prezint ca un lichid clar, incolor, cu miros ineptor de eter. Este stabil la lumina UV, nu este inflamabil in combinatie cu O2 si cu protoxidul de azot (N2O).Este mai puternic dect enfluranul, dei are aceeai afinitate fa de lipide Are un coeficient de solubilitate snge-gaz redus (de 1,4),ceea ce i confer o inducie si o trezire rapid Poteneaz efectul relaxantelor musculare, att a celor depolarizante ct si a celor nedepolarizante.Blocajul neuro-muscular este mai profund la cei anesteziati cu izofluran, dect la cei cu halotan.Deprima cordul proporional cu doza.Deprima respiratia mai puternic dect halotanul si mai puin dect enfluranul Are miros neplcut, dar toxicitate redus si este si astzi cel mai folosit anestezic general volatil 4.DESFLURANUL (Suprane) Structural se difereniaz de izofluran doar prin inlocuirea unui atom de Cl cu unul de F. Are o solubilitate n snge foarte redus, coeficientul de partiie snge-gaz fiind de 0,42.Este anestezicul volatil cel mai puin solubil. MAC-ul scade cu vrsta, cu reducerea temperaturii si in cazul asocierii altor deprimante ale SNC.Accentueaza blocul neuro-muscular produs de curarizante. 5.SEVOFLURANUL (Sevofrane) Are un coeficient de partiie snge-gaz de 0,6 ceea ce i confera o inducie i o trezire rapid.Are efect bronhodilatator, nu irit cile aeriene. Poate fi folosit la fel ca si halotanul, ca agent unic, pentru inducia anesteziei la copii. 6.METOXIFLURANUL (Penthrane) Nu se mai foloseste in calitate de anestezic general, pentru ca este foarte toxic pentru rinichi elibereaz fluor din molecula sa i determina nefropatie.Are o laten foarte indelungat i astzi se utilizeaza exclusiv ca analgezic obstretical. AG volatile care au fost folosite sunt: eterul etilic i cloroformul AG INHALATORII GAZE 1.PROTOXIDUL DE AZOT Se mai numeste oxid azotos (N2O) Este un gaz anorganic incolor, inodor, mai greu decat aerul si care se conserva in butelii, la 50 atm.Astzi, este singurul anestezic gazos in uz. 4

Se asociaz cu O2 in diverse proportii, in functie de scopul urmarit: ca analgezic se administrez 70% N2O + 30-40%O2, iar ca anestezic general 80% N2O + 20% O2 sau 85% N2O + 20% O2.n ultima situaie administrarea se face sub presiune i vorbim de baronarcoz.Oxigenul din molecula sa nu se desprinde,nu este inflamabil si nici explozibil. Este un anestezic general cu poten slab( MAC de 104),cu un coeficient de solubilitate snge-gaz scazut, de 0,47, ceea ce-i permite egalizarea rapida a presiunii partiale din esuturi cu cea alveolar.Este un analgezic foarte puternic, apropiat de morfin.Efectul este foarte rapid, somnul este superficial si puin profund. Relaxarea musculaturii striate este absent, muchii mimicii sunt contractati dnd nastere la aa-numitul risus sardonicus.De aceea se mai numeste si gazul ilariant. Se utilizeaz in combinatie cu alte anestezice cum ar fi halotanul. N2O asigura o mai bun analgezie si reduce valoarea MAC-ului anestezicului halogenat cu care se asociaz.Se mai poate folosi pentru analgezie in chirurgia dentara, pe masca nazal. A mai fost utilizat si pentru analgezia obstretical, in proportie egala cu oxigenul. 2.CICLOPROPANUL Este o hidrocarbura ciclic,produce anestezie general rapid, profund si cu trezire rapid.Este puin toxic pentru ficat si alte organe ns are cateva dezavantaje pentru care astazi nu se mai folosete.Astfel,ciclopropanul creste tonusul adrenergic (cresc catecolaminele in snge) i produce aritmii cardiac,necesit o instalaie speciala,este foarte scump i explozibil. AG NEINHALATORII (IN SPECIAL, INTRAVENOASE) Sunt medicamente din diverse clase si care in administrare iv produc foarte rapid o anestezie general si de scurta durat.Majoritatea nu au efect analgezic iar relaxarea musculara este slaba. Indicatii: interventii chirurgicale de mic amplitudine ,cu durata mai mica de 30 min. practicarea unor manevre anesteziologice legate de anestezia prin inhalatie,efectuarea IOT i a narcozei de baza. inductia anesteziei in tratamentul unor intoxicatii ale SNC care determina convulsii,de exemplu cu stricnina i al contracturilor din tetanus. Avantaje: anestezia este simpl sunt puin toxice Dezavantaje: anestezia general este superficial si de scurt durat nu se pot retrage dupa voie,spre deosebire de anestezicele inhalatorii,la care,daca dorim,putem intrerupe anestezia,prin suprimarea mastii) I.BARBITURICE .TIOBARBITURICE (conin sulf n structur) Sunt derivai ai acidului barbituric cu durat scurt de aciune Acioneaz prin scderea vitezei de disociere a GABA de pe receptorul su i prelungesc durata deschiderii canalelor pentru Cl- de la nivelul receptorilor pentru GABA (acidul -aminobutiric),un aminoacid cu rol de neurotransmitor inhibitor. Din aceast clas fac parte: Tiopentalul, Tiobutabarbitalul, Metohexilatul, Hexobarbitalul 1.TIOPENTALUL (Pentothal, Nesdonal), flacon de 0,5 g i 1 g Este analogul sulfurat al pentobarbitalului Se prezint sub form de pulbere uscat de culoare glbuie, cu gust amar i miros de usturoi.Se gsete sub form de sare de sodiu n flacoane de 0,5 g i 1 g Administrarea unui bolus iv de 300 mg produce pierderea cunotinei n 10-20 de 5

sec,efect care dureaz 2-10 min. Produce o anestezie superficial, analgezia este complet absent iar relaxarea muscular este slab Indicaii: inducia anesteziei; tratamentul strii de ru epileptic atunci cnd alte anticonvulsivante nu sunt eficace; Efecte adverse: pruden n caz de hipovolemie i strile de oc deprim respiraia i produce apnee,de regul sub 30 sec;deprimarea respiratorie este proporional cu doza; deprim aparatul cardiovascular i scade TA; produce vasodilataie i deprim contractilitatea miocardului produce necroz local la administrarea paravenoas Doze: 3-5 mg/kg la aduli, n medie 4 mg/kg la copii 6mg/kg; la vrstnici 2,5-3 mg/kg. 2.TIOBUTABARBITALUL Este tot un tiobarbituric.Se prezinta sub forma unei sari sodice i are propriettile si utilizrile tiopentalului. 3.METOHEXITALUL(Brevital) Are durata de actiune foarte scurta iar potenta este mai mare decat a tiopentalului.Doza pentru inductie este de 50-120 mg.Sunt mai frecvente unele efecte adverse cum ar fi: miscrile involuntare,tusea,strnutul,sughiul i laringospasmul. 4.HEXOBARBITALUL Se foloseste rareori astazi din cauza fenomenelor de agitatie psiho-motorie care apar imediat dupa administrare. II.BENZODIAZEPINE (BZD) Sunt medicamente cu efecte anxiolitice, hipnotice, anticonvulsivante iar unele dintre ele au i proprieti anestezice generale .Produc o sedare marcat i oarecare relaxare muscular.Dintre BZD anestezice generale fac parte: Diazepamul i Midazolamul 1.DIAZEPAMUL(Valium),fiole 10 mg/2ml Se administrez iv lent.Dup o doz de 5 mg iv produce somnolen i pierderea cunotinei n 1-2 minute Nu are efect analgezic, relaxeaz musculatura voluntar spastic, influeneaz puin circulaia i deprim moderat respiraia.Injectarea iv rapid poate cauza apnee trectoare.Soluia de diazepam este iritant pentru ven i poate provoca durere i flebit local. Doze: 0,2-0,6 mg/kg pentru inducia anesteziei generale 0,1-0,2 mg/kg pentru sedare 10-20 mg iv n caz de status epilepticus 2.MIDAZOLAMUL (Dormicum),fiole 5 mg/1ml Este o BZD de 3-4 ori mai puternic dect diazepamul, raportat la greutate.Injecia iv este mai puin iritant.Este indicat ca medicaie preanestezic i pentru inducia anesteziei Este o substan hidrosolubil i nu necesit solvent special ca i diazepamul.Produce o anestezie foarte bun iar fenomenele de excitaie care apar dup trezire sunt mult mai reduse ca n cazul 6

diazepamului.Pentru inducie se administrez 0,1-0,3 mg/kg iv lent Un mare avantaj al BZD este c avem la ndemn un antidot n cazu supradozrii sau n cazul intoxicaiilor cu aceste medicamente. Acesta este Flumazenil (Anexate), o BZD cu structur modificat care acioneaz antagonist la nivelul receptorilor pentru GABA i accelereaz revenirea din deprimarea produs de diazepam i alte BZD. III.OPIOIDE Se mai numesc analgezice opioide, analgezice majore sau analgezice narcotice Se folosesc deseori pentru suplimentarea analgeziei n cadrul anesteziei generale.n doze mari pe cale iv produc o stare asemntoare anesteziei generale.Dintre acestea fac parte: Morfina, Fentanilul, Alfentanilul, Sufentanilul,Remifentanilul 1.MORFINA(Vendal, Skenan),fiole 20 mg/1ml n doze de 1-2 mg/kg iv lent n cca 20 min produce o analgezie puternic i pierderea cunotinei. Se folosete numai n unele situaii speciale, cum ar fi catastrofele naturale i n caz de rzboi,atunci cnd nu avem alte anestezice generale la ndemn. Deprim foarte puternic respiraia i necesit prezena aparatului de respiraie artificial Deprimarea poate fi redus cnd se folosesc doze mici de morfin, n asociere cu BZD i protoxidul de azot, n cadrul anesteziei echilibrate. 2.FENTANIL (Fentanyl, Leptanal),fiole de 0,5 mg/10 ml Este un analgezic opioid sintetic nrudit chimic cu petidina sau mialginul. Acioneaz asupra unor receptori opioizi care sunt rspndii la nivelul SNC,n substana cenuie periapeductal din trunchiul cerebral i nucleii rafeului median din poriunea ventromedial a trunchiului cerebral.Este puternic agonist al receptorilor opioizi i . Administrat n bolus de 0,1 mg iv are un efect analgezic puternic, similar cu 1-2 mg/kg iv de morfin, efect care dureaz 30 min.Este de 130 ori mai puternic dect morfina. Doze: 1-2 g/kg iv efect analgezic; 3-8 g/kg iv pentru induci a anesteziei n asociere cu alte anestezice Deprimarea respiratorie este marcat.Este proporional cu doza i dureaz mai mult dect analgezia Un efect advers nedorit const n rigiditatea muchilor abdominali i intercostali, cu dificulti de respiraie.Apare mai frecvent dup administrarea iv rapid, la btrni i n asociere cu protoxidul de azot. Fentanilul sufer fenomenul de circulaie entero-hepatic.Al doilea vrf plasmatic se observ la 45-120 min de la injectare.Aa se explic i durat mai lung a deprimrii respiratorii. Se utilizeaz n preanestezie n doze de 50-100 g iv, cu 45 min aintea induciei n doze mici,de 5 g/kg,Fentanilul,asociat cu un neuroleptic butirofenonic, Droperidolul,produce neuroleptanalgezia (NLA).Este o stare caracterizat prin sedare i analgezie foarte puternic fr pierderea cunotinei. Fentanil + Droperidol + Tiopental produc narco-neuroleptanalgezia, iar dac se asociaz cu N2O i un curarizant obinem neuroleptanestezia. n doze mari, de 20-100 g /kg,Fentanilul + curarizant, se folosete pentru anestezia analgezic, n intervenii chirurgicale majore i n chirurgia cardiac. 3.ALFENTANILUL (Alfentanyl, Rapifen) Produce o analgezie mai rapida si de durata mai scurta decat fentanilul,are potenta mica ns preoduce i el rigiditate muscular.Este util in interveniile de scurt durat. 7

Doze: 500 g iv in minut; se poate suplimenta cu cate 250 g la pacientii aflati pe aparatul de ventilatie mecanica dozele pot fi crescute pana la 3050 g/kg. 4.SUFENTANIL (Sufentanyl) Are o potenta superioara fentanilului ca analgezic. Produce o analgezie marcat in doze de pna la 8 g/kg; dozele mai mari produc anestezie general.Produce rigiditate muscular, deprimarea respiratorie este marcata la doze mari. Se poate folosi pentru suplimentarea analgeziei in cursul anesteziei cu N2O. Doze sunt de 0,75-1,5 g/kg naintea IOT apoi cte 10-50 g iv. IV.ALTE ANESTEZICE INTRAVENOASE Dintre acestea fac parte: Ketamina Etomidatul Propofolul

1.KETAMINA(Ketalar, Ketanest,Calypsol, Narkamon),fiole 500 mg/10ml Este un compus de sintez nrudit cu petidina Acionez prin blocarea unor receptori NMDA (N-metil-D-aspartat) pentru acidul glutamic, mai ales de la nivelul scoarei cerebrale i a sistemului limbic.Se presupune c antagonizez i receptorii opioizi i . Administrat iv produce somn superficial, analgezie foarte bun i foarte puternic.Ochii rmn deschii, bolnavul prezint hipertonie muscular cu micri tonico-clonice ale extremitilor. Ketamina produce anestezie disociativ, bolnavul este desprins de mediu,prezint somn superficial i analgezie foarte bun.Ketamina determin stimularea inimii i a circulaiei, cu tahicardie,creterea DC i a TA. Crete fluxul sanguin cerebral cu creterea presiunii intracraniene.Ketamina este contraindicat la pacienii cu sindrom de HIC.Nu deprim respiraia, voma i greaa sunt rare,crete tonusul uterin. Principalul efect advers nedorit const n tulburrile psihice care apar postoperator, la 30% din pacieni. Acestea constau n stri onirice, halucinaii, delir, confuzie, excitaie, tulburri de comportament,stri care pot s dureze de la cteva ore la cteva sptmni. Diazepamul administrat cu 5 min nainte ketaminei scade semnificativ apariia acestor tulburri psihice. Se administreaz n doze de 2 mg/kg iv n intervenii de scurt durat i care nu necesit relaxare muscular De asemenea, se foloseste pentru inductia anesteziei naintea altor anestezice generale i pentru suplimentarea unor anestezice mai slabe precum N2O Nu este recomandata in interventiile pe faringe si laringe deoarece reflexele sunt meninute active. 2.ETOMIDAT (Hypnomidate),fiole 20mg/10ml Doze: 0,2-0,4 mg/kg Este un derivat de imidazol care produce foarte rapid un somn anestezic superficial, cu durat de cca 5 minute.Pentru analgezie este necesar asocierea unui analgezic opioid.Are minim influen hemodinamic iar deprimarea respiratorie este mai puin exprimat dect la barbiturice. Frecvent,n cursul anesteziei,apar micri involuntare care pot fi antagonizate,parial, prin diazepam.Deprim funcia corticosuprarenalei i astfel sacde sinteza de cortizol.Scade i sinteza de cholesterol.Produce grea i vom n asociere cu 8

opioide.Prezint risc de tromboz venoas. Este indicat pentru inducie anestezic n condiiile NLA sau a anesteziei generale cu AG inhalatorii.Se asociaz cu analgezice, curarizante i/sau anestezice generale inhalatorii.

3.PROPOFOL (Diprivan),f. 200 mg/20ml Are proprietile similare n general ale anestezicelor iv. n doze de 2 mg/kg iv induce anestezia foarte repede, n cca 30 sec.Revenirea este mai rapid dect n cazul Tiopentalului.Scade presiunea arterial. Este o substan foarte liposolubil, se prezint sub form de emulsie sau suspensie foarte fin. Se folosete pentru inducia i pentru meninerea anesteziei, inclusiv n condiii ambulatorii, fiind avantajos datorit efectului foarte scurt.