1.

ILUZIILE Iluziile sunt tulburari calitative si pot aparea si la peroane normale in functie de conditiile fizice ale conjucturii perceptiei sau de starea acestuia care sunt corectate, insa bolnavul nu le poate corecta, de multe ori le interpreteaza si le confera un sens ascuns. Localizarea defectului de procesare informationala poate fi la duiverse nivele: mnezic, aperceptiv sau perceptiv : a. iluziile mnezice; b. iluziile sosiilor; c. iluziile vizuale: obiectele pot aparea marite, micite, deformate, sau spatial poate fi modificat. Farsele recunoasteri apar: in starile confunzionale prin perceperea neclara, partiala si superficiala, in demente si tulburari de memorie. d. Iluziile auditive in care vorbele sunt percepute in mod deformat fie ca un zgomot, sunet drept altceva: pasii dusmanului... e. Iluziile gustative si olfactive; f. Iluziile viscerale si interoceptive; g. Iluziile de schema corporala; 2. HALUCINATIILE Halucinatiile definite concis si magistral drept perceptii fara obiect , tipul vede ceea ce nu e!ista si aude ceea ce nu se vorbeste . Haluncinatiile pot fi: a. Halucinatiile eidetice. Fac trecerea intre iluzii si halucinatii ca intensitatea psihopatologica. "unt fenomene inruite visului, dar ca realitatea virtuala halucinatorie se proiecteaza pe constiinta clara, in mediul real. b. Halucnozele. "unt perceptii fara obiect, neinsotite de convingerea veridicitatii lor si e!prima leziuni lae analizatorilor in: alcoolism, #"$, to!icomanii barbiturice, encefalita epidemica. c. Halucinatiile functionale. "unt cele in care pacientul percepe corect u stimul natural care declanseaza perceperea concomitenta a unui stimul ine!istent. #pare in schizofrene si in nto!icatii cu psihodisleptice. d. Halucinoidele. "unt proiectari imaginare senzoriale in afara fiintei, intre reprezentarii foarte vii si hslucinatii vagi. e. Halucinatiile pshosenzoriale. "unt cele care corespund intru totul definitiei halucinatiei, se proiecteaza in spatiul perceptiv si bolnavul crede in relaitatea lor. f. Halucinatiile vizuale. "unt definite ca perceptii vizuale false de obiecte, fiinte ine!istente. $u cat varsta de debut a schizofreniei este mai mica cu atat sansa prezentei lor este mai mare. %.p.d.v.al comple!itatii lor pot fi elementare, comple!e si scenice. & alta varianta speciala este halucinatia autscopica, in care bolnavul isi percepe corpul intreg sau partial, avand in minte' lui o dublura proiectat in spatiu. g. Halucinatiile auditive. (ot fi situate in campul auditiv perceptibilsau mai rara in afara acestuia cand suntele sunt percepute mai la distanta. $aracterul acestora poate fi elementar, comun, si conmple! si pot fi auzite de o ureche sau de amandoua si pot aparea in afectiuni &)L, boli neurologice, deliruri infectioase, stari to!ice etc. h. Halucnatiile olfactive si gustative. "unt gusturi si mirosuri fara obiect , bizare si pot aparea in crizele epileptice, in leziuni de lob temporar si in schzofrenii. i. Halucinatiile tactile. "e pot percepe cutnata ca nste arsuri, furnicaturi, curenti, cald, rece. j. Halucinatiile viscerale. #par ca senzatii penibile de deplasare, ardere, gaurire, atrofiere sau de populare a abdomenului cu broaste, serpi insecte etc. *. Halucinatiile motorii. "unt percepute ca miscari ori deplasari de segmente din corp. l. Pseudohalucinatiile. )eprezinta o sinteza senzorioideatica, bolnavii avand convingerea ca sunt provocate de dusmani, prin diverse metode. 3. MEMORIA +emoria sticheaza si ordoneaza stimuli si e!periente pe structuri de relatie prin semnificatii. a. dismn !iil cantitati" ,. hipomneziile se intalnesc in tulburari de dezvoltare, in deteriorari si in surmenaje. A.AMNEZIILE. se impart in: anterograde- de fi!are si se intind de la accident spre prezent si retrograde- se intind dinspre data accidentului spre inceputuri.

b. AMNEZIA LA !NA"A. $uprinde o perioada limitata de timp, intalnita in stari comatoase si dupa crize epileptice. . AMNEZIA #!N $I%NALA. (rezinta suspendarea temporara a reamintirilor, fie partiala, totala sau selectiva .. hipermneziile contau intr-o e!acerbare a cantitatii, uneori si a calitatii evocarilor. /le pot fi determinate emotional, cand sunt lacuna# $ pot aparea in stari de usoara into!icatie cu e!citante cand sunt %lo&al . Hip #mn !ia maniacalaa carei intensitatea poate creste pana la mentism, fara a putea urmari un fir tematic voluntar, cand pacientul poate deveni un simplu spectator al derularii amintirilor. b. dismn !iil calitati" sunt evocari deformate sau false in raport cu realitatea pe care o invoca. ,. patologia sintezei mnezice imediate; a. criptomnezia. /ste recunoasterea sincera ca fiind un strain u material literar, artistic sau stiimtific care apartine cuiva. & parere sau o fapta a unei alte persoane bolnavul o consdera sincer ca apartiandu-i. b. Iluza de recuoastere. Inseamna a recuoaste un lucru sau un fapt, o persoana cand de fapt bolnavul nu o cunoaste. c. Iluzia de nerecunoastere. &pusul iluziei de recunoastere; .. patologia trecutului 0allomneziile1 a. pseudoreminescentele. /venimentele din trecut sunt evocate si traite ca fiind recente. %e e!emplu pacientul relateaza ca a fost in $hina, si s-a intors ieri de aclo si relateaza cu lu! de amanunte tot ce s-a intamplat acolo dar de fapt el a fost in $hina in urma cu 23 de ani. b. Ecmnezia. /ste plasarea intregii personalitati intr-un trecut real si trairea fiind reala. %e e!emplu un batran de 43 de ani spune ce de fapt este de 23 de ani si ca sotia lui este gravida. c. onfabulatiile. 5olurile de memorie bolnavul le umple cu fabulari, dar cu sinceritate si cu dezinteres, el crezand ceea ce zice. d. Anecforia. )eprezinta momente neasteptate de reamintire a unor lucruri demult uitate ca niste revelatii. '. LIM(A)UL ,. %islogiile a. Hiperactivitatea verbala. 6umita si bavardaj, cand este sub control, tahifemie in patologie, iar in forma usoara in stari de e!citatie minora se numeste logoree. %isparitia a activitatii verbale se numeste mutism si putem avea mutism totoal, in schizofrenii, mutism partial, cu pastrarea comportamentului comunicativ prin mimica, gesturi, scris, mutism electiv cand bolnavul comunica doar cu anumite persoane. +ustata consta in vorbirea in soapta sau mimarea vorbirii, iar mutacismul este refuzul vorbirii. b. &tereotipia verbala. $onsta in repetarea insistenta si ilogics a unor cuvinte saun propozitii. )epetarea involuntara a ultimelor cuvinte a ultimului cuvant din fraza se numeste palilali . .. 78L98)#)IL/ %/ $&67I687 # :&)9I)II a. Neologismele. "unt cuvinte inventate de bolnav spre a comunica ceva. b. Agramatsm. $and limbajul se limineatza la o insiruire de cuvinte. c. 'islaliile. "unt tulburari ale pronuntarii cuvintelor in cursul vorbirii, nu intotdeauna separat si nici in timpul cantatului. d. 'isfaziile. "unt alterari ale comunicarii verbale, datorita unor leziuni neurologice. *. CON+TIINTA $onstiinta defineste infinitul latent al perspectivei umane. /ste nevoie de un termen care sa desemneze o realitate, care ne apare pe rand in diverse ipostaze, sau pe care o sesizam de de fiecare data. #ristotel afirmase: senzatia se afla la inceputul constintei, fara sa fi prin ea insasi cunoasterea, fiinta, constiinta . Hipocrate afirma: ceea ce trebuie sa stie medicul, fara sa ii spuna bolnavului, este in buna parte omis . Hegel afirma ca omul se deosebeste de animal prin natura constiintei sale. ;. <aspers definea constiinta ca viata pishica la un moment dat subliniind caracterul temporal. (utem spune despre constiinta faptul ca este un intreg, este o unitate, si are caracter concomitent pasiv si activ. /ste totul despre respectiva fiinta si o sinteza dinamica, fara intrerupere si este suspendata in somn.

(oate fi ingustata, in cazul istericilor, to!icomanilor etc. "i apare ca fiind sensul procesarii intregi informatii pe care o detine un individ. Constiinta st asada# t#ai # a dim nsiunii sp ci,icului si s nsului clip i -ist ntial $ t#ai# conc# ti!ata in ima%ina# p#int#.un const#uct m natl al # alitatii t mpo#al ,i!ic a cont -tului -ist ntial. a. /a#tialitat a mn !ica a costiint i (. &ubconstientul. )eprezinta virtualitatea mnezica de a proiecta pe campul constiintei, constructii mentale vechi, trasee lae unor clipe din trecut, care pareau risipite. ). Inconstientul. /ste un fenomen care tine de fundamentul mnezic al constiintei. 7raseele clipelor trecute sunt mult mai indepartate de campul constiintei, si un sunt in relatie directa cu acesta si se refera la un nivel mnezic a carui accesibilitate un este la indemne voluntariatului. *. +isul. /ste o componenta repetativa a somnului, si are la baza o restructurare si o reorganizare mnezica a materialului informativ. ,. "everia. /ste componenta constatativa a constiientei. )everia poate fi antrenata, poate fi si rezultatul unor minusuri de vointa si de atentie voluntara, ci intram in patoloie si anume o functionare fara obiect a imaginarului. "i anume reveria patologica 5. TUL(URARI 0E +OMN "punem ca e!ista o tulburare de somn atunci cand incapacitatea de a dormi bine duce la o functionare inadecvata in timpul zilei sau la o stare de somnolenta e!cesiva. #sociatia #mericana de (sihiatrie in +anualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale 0%"+ I:1, clasifica tulburarile de somn in: =tulburari primare ale somnului 0disomnii, parasomnii1, = tulburari de somn asociate altor tulburari mintale 0care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata1, = tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale. 0isomniil %isomniile sunt caracterizate printr-o perturbare a cantitatii , calitatii ori a ritmului somnului. #ceasta categorie de tulburari ale somnului include dereglari intrinseci, e!trinseci si deleglari ale ritmului circadian. Insomnia primara Hipersomnia primara: cuprinde hipersomnia recurenta- cuprinde sindromul ;leine-Levin : conditie rara, intalnita la baieti la sfarsitul pubertatii, in care cel afectat doarme pana la .3 de ore>zi. "imtomele includ : hiperfagie, iritabilitate, dezorientare , lipsa de energie, hipersensibilitate la zgomote mai puternice, chiar si halucinatii si dezinhibitie se!uala Hipersomnia postraumatica Hipersomnia sanatoasa 6arcolepsia: atacuri irezistibile de somn, cu posibilitatea adormirii in orice clipa asociate cu atacuri cataleptice 0abolire brusca a tonusului postural1. 8neori se manifesta paralizii in perioada hipnagogica ori chiar halucinatii polisenzoriale. #pneea: oprirea respiratiei in timpul somnului. %ereglari ale ciclului somn-veghe "indromul (icioarelor nelinistite 0)L"? restless leg s@ndrome sau sindromul Aitmaa*-/*bom +ioclonus 6octurn 0(.L.+.%? (eriodic Limbic +ovement %isorder1 ? miscari involuntare ale membrelor inferioare si superioare in timpul somnului 0 in etapele non)/+1. #pare in boli ale rinichilor, metabolismului, circulatorii ori la pacientele insarcinate. /a#asomniil (arasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie in timpul somnului, fie la pragul dintre vigilitate si somn; se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. (arasomniile cuprind: #n!ietatea de vis 0cosmarul1 /nurezisul nocturn este tulburarea caracterizata prin pierderea involuntara a mictiunii pe parcursul noptii si>sau a zilei, fiind anormala datorita varstei mentale inaintate copilului /ncoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale

7eroarea de somn 0pavorul nocturn1 este o manifestare paro!istica de tip an!ios manifestata prin trezire brusca in timpul noptii, urmata de o stare de agitatie puternica, spaima si plans . %ebuteaza in copilarie. (avorul nocturn de regula dispare spontan la adolescenta dar poate debuta si la maturitate in acest caz devenind cronic. <acto capitis nocturna 0lovirea cu capul si rotirea lui1 presupune e!istenta unor automatisme habituale hipnice, caracterizate prin balansarea ritmica a capului, cu aparitie inainte de adormire, sau in faza de somn superficial, fiind absent in somnul profund. #pare la copiii normali, la hiper*inetici, in unele forme de retard mental. 9ru!ismul, considerat ca facand parte din automatismele masticatorii, apare atat in somnul lent, cat si in somnul )/+. # fost definit ca o miscare de frecare a dintilor intr-un alt moment decat masticatia alimentelor. "omnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta, cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn, reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu, cu aparitie in perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial, sau spre starea de veghe "omnambulismul 0automatismul ambulator nocturn1. %ebuteaza in jurul varstei de B-,. ani, se intinde pe perioada adolescentei, spre sfarsitul careia dispare. %aca debuteaza la adult, tinde sa se cronicizeze. $rietriile de diagnostic %"+ I: sunt: /pisoade repetate de ridicare din pat in timpul somnului si de mers imprejur, survenind in cursul primei treimi a perioadei de somn major. In timpul mersului in somn, persoana respectiva are fata palida,imobila, este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul in somn sau de a comunica cu ea La trezire perioada respectiva are amnezie pt episodul respectiv %upa trezire nu e!ista nicio deteriorare in activitatea sa mentala, sau in comportament 0eventual confuzie,daca e trezit in timpul episodului de somnambulism1 6u poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea 0ca de e!. /pilepsia1

Insomnia "e caracterizeaza prin dificultati de adormire si trezire matinala, somn scurt si superficial. /reditatea nu constitue un factor dovedit cauzator de insomnie. #proape C3D din populatia planetei cu varsta peste ,Bani au avut dereglari episodice de somn, insomnia afectand mai ales persoanele de varsta inaintata. Incidenta la femei este mai mare decat la barbati. $auze: stress psiho-emotional, programarea somnului, nerespectarea igienei somnului, dereglari somatice, medicamente sau alimente ingerate, conditiile de viata si de lucru 7ipuri de Insomnie Insomnia tranzitorie dureaza de la o noapte pana la cateva saptamani. +ajoritatea oamenilor sufera ocazional de astfel de insomnie. "e clasifica ca si insomnie intermitenta in cazul in care forma de insomnie tranzitorie apare in mod regulat Insomnia acuta este inabilitatea de a dormi bine intr-o perioada de 2 saptamani- B luni. Insomnia cronica e considerata cea mai grava persistand aproape in fiecare noapte , timp de o luna cel putin. Insomnia 1amiliala 1atala .9oala foarte rara a creierului, cu transmitere autozomal dominanta. 5ena dominanta responsabila a fost gasita doar la E3 familii din intreaga lume; daca doar un parinte are gena descendentii au C3D sanse sa o mosteneasca si sa dezvolte boala. 5eneza si progresul bolii spre o insomnie completa este netratabila si fatala. 2. TUL(URARI 0E 1ORMA IN 3AN0IRE 5andirea se poate accelera de la usor, pana la fuga de idei a carei manifestari este mentismul, care este accelerarea incoercibila a gandirii.

%igresionarea este o modalitate de progresie a discursului, deviind des de la discurs si pierzandu-se in amanunte. %scursul se mai numeste si salata de cuvinte. Incetinirea ritmului gandirii se e!prima printr-un ritm ideativ lent. 9olnavul are o mare latenta in raspunsuri si in discurs, pe o voce joasa si obosita."unt deosebit de frecvente. Intre tulburarea de forma si cea de continut se situeaza crearea de notiuni noi,. Fadingul mental apare in schizofreniile nesistematizate si consta in scaderea progresiva pana la oprire cu posibilitatea reluarii dupa un timp variabil. 9arajul in gandire inseamna blocarea brusca si nemotivata a discursului. 4. O(+E+IILE 1O(ICE &bsesiile fobice consta intr-o frica constientizata si nefondata fata de cele mai comune situatii, lucruri, fiinte. /le sunt coplesitoare ca tensiune psihica, insotita de constiinta patologicului trairii, si aparand la fecare aparitie a unor stimuli al subiectului respectiv. /le se pot e!inde de la o tema la alta si trebuiesc deosebite de atacurile de panica care consta ib accese rationale de frica, sau trebuie deosebite de o stare an!ioasa dufuza, fara obiect si de mica ampltudine. $ele mai frecvente sunt: - agorafobia- frica de a trece singur prin locuri publice; - sociofobia- frica de a aparea in locuri aglomerate; - claustrofobia- frica de a sta singuri in incaperi inchise; - sau se pot fi!ape lucruri, fiinte, pe situatii.. 5. (ULIMIA $onsta in preocuparea continua de a manca, corectate imediat de vomismente, diuretice sau la!ative. In bulimie avem obsesia de a manca, cu o crestere patologica a apetitului. 9ulimicile sunt mai e!troverte si impulsive, dar si mai instabile. %e asemenea, in familie sunt mai frecvente depresiile si obezitatea. %e aceea antidepresivele sunt mijlocul terapeutic central, insa majoritatea cazurilor sunt mi!turi simtomatologice, care pot incepe in bulimier. 16. ANORE7IA NER8OA+A "e caracterizeaza prin: - o imagine de sine deformata, se vede tot mai mare. 7ot mai grasa si neatragatore; - dorinta de a fi competitiva conform normelor modei. (reocuparea vizeaza fundul, coapselor, pieptul si talia; - frica constanta de a evolua in directia nedorinta de a se ingrasa; - se manifesta cas o preocupare fata de mancare, bucatarie, preparare pt.ca in final preocuparea sa ajunga convingere - dure restrictii dietetice, autoimpuse cu o fermitate deliranta; - instinctul produce energie specifica in circuitele neuronale dedicate; - ca orice instict compulsiv, ingurgitarea este urmata de culpabilizare, accentuarea fricii de a se ingrasa si comportament de evacuare; - consecinta este o scadere si mai drastic a greutatii corporale; +imptom o#%anic . I+$ scade sub FCDdin masa corporala ideala varstei si reprezinta o stare de perculozitate si poate sa apara amenoreea si regresia caracteristicilor se!uale anterioare. $ardiovascular apare hipotensiune si bradicardie.. piele devune uscata si subtire, cu o mare sensibilitate la frig. /a#aclinic. #pare o alcaloza prin hipocloremie si hipopotasemie. "cade nivelul bazal de cortizol dar si ritmul diurn al secretiei cortizlice si 72 sunt scazute. T#atam nt. (rima grija este de a recupera greutatea ideala si normalizarea balantei hidroelectrolitice. Initial perfuzii cu ser si glucoza cu vitamine si insulina. 7elul este alimentarea normala iar catigul saptamanal in greutate trebuie sa fie ,-,,C *g>saptamana. %e asemenea tratamentul trebuie sa continue timp de ,3-,. luni. 11. A1ECTI8ITATEA /ste sistemul de rezonanta si este cel mai superior sistem de retrocontrol a tot ceea ce priveste viata noasta si are o tensiune, numita dispo!iti . #vem , ctul care este recatia primitiva, brusca si ampla cu o masiva antrenare si cu limitarea variabila a campului constiintei. Emotia este o recatie lenta, mai determinata cultural decat ontogenetic si este legata de nevoile imediate. + ntim nt l sunt variatii lente, comple!e si

stabile care nu antreneaza sistemul neurovegetativ, dar cele pozitive cresc secretia de hormoni tiroidieni. /asiunil au amplitudinea cea mai mare si antreneaza intreaga personalitate si nu dau nici o reactie vegetativa. Hipotimia repr.o scadere a reactivitatii afective, cu lipsa necesitastii de comunicare verbala, mimica si gestica si se pot descrie urmatoarele categorii: - Atimia este scaderea accentuata a tonusului afectiv si a capacitatii de rezonantaafectiva la situatiile ambiantei; - Apatia-lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta; - Indiferenta se caracterizeaza printr-on slaba modulare a paletei emotionale. Toci# a a, cti"a este un nivel mai accentuat al hipotimiei. Hip #timia n %ati"a.d p# sia este o profunda traire de durere morala, pierdere a sperantei, prezentul care apare cetos si strain. $orporal bolnavul apare fara fsra tonus, cu umerii foarte accentuati, comusiruile bucale foarte coborate. Intensitatea trecutului dar si a prezentului pot fi variabile, de la o simpla tristeter la o impetrirer psihotica. Apatia este o lipsa de recactivitate, o lipsa de initiativa, fiind o lipsa de rezonare la mediu si rezonare afectiva. Eu,o#ia este o traire pozitiva, de victorie, de optimism, de incredere, o stare de bine chiar supraapreciere a propriei persoane. An st !ia psihica du# #oasa este o stare in care bolnavul sufera constientzand pierderea puterii de rezonanta afectiva. 12. AN7IETATEA #ni!ietatea poate insoti frecvent productivitaea halucinatorie de*linranta a schizofrenilor, dar poate aparea si singura si este patologica atunci cand apare ca halucinatia, fara obiect in lumea inconjurtoare sau in viitorul persoanei. $and intesitatea an!ietatii si a simptomatologiei vegetative este resimtita coplesitor blocand funtionarea persoanei avem angoasa., aparand in valuri de scurta durata reprezinta atacurile de panica. 13. /ARATIMIILE (aratimis este inadecvarea rezonarii afective, adica a-ti provoca rasul o inmormantare sau de a-ti provoca plansul o gluma. Am&ianta a, cti"a consta in trairea simultana a doua sentimente antagoniste dragoste-ura si apare i schizofrenie, tulburaro de personalitate. In" #sia a, cti"a conta in a uri persoanele care in mod normal ar trebui sa le iubesti si o putem intalni in schizofrenie. 32. CLA+I1ICAREA (OLILOR /+IHICE In principui, in toate stiintele medicale definirea bolilor se face la diferite nivele: - etiologic; - epidemiologic; - lezional; - simptomatologic; "tiinta clasificarii are cateva principii: - e!haustivitatea clasificarii; - conceptualizarea; - denominatia; - orodnarea clasificarii; #fectiunile psihica au fost diferit evaluate de-a lungul istoriei astfel subliniem: a. perioada prehipocrata; b. perioada hipocrata care descrie: - melancolia; - delirul acut febril; - isterie; - boala scitica; c. perioada evului mediu si renasterea; d. perioada moderna. /mil ;)#/(/LI6 reuseste o sinteza a semiologiei pishiatrice, care initial avea 2 clase principale:

- psihoze organice; - psihoze endogene; - deviatii ale personalitatii si starii reactive; %efinitia &+G" din ,HEB a unei tulburari psihice tine cont de: - incarcatura genetica; - un tip specific de vulnerabilitate biopsihica; - un tip de personalitate premorbida; - o anumita etiopatogenie specifica; - un model evolutiv; - un defect specific psihopatologic; - terapia specifica. In prezent clasificare in C a!e faciliteaza evaluarea sistematizata a tulburarilor mentale, a conditiilor medicale generale. #stfel evidentiem: #I# I - tulburari clinice; - alte conditii care se pot afla in centrul atentiei clinice; #I# II - tulburari de personalitate; - retardarea mintala; #I# III - conditii medicale generale; #I# I: - probleme psihosociale si de mediu; #I# : - evaluarea globala a functionarii; "ubliniem principiile generale ale I$% ,3: - adaptarea codurilor alfanumerice; - notiunea de tulburare sugereaza e!istenta unui set de simptomeJ - defect - luipsa sau alterarea structurii sau a functiei; - dosabilitate - reducerea sau absenta capacitatii de a desfasura o activitate; - handicap : efectul unui defect sau a unor dezabilitati; - 7ermenul psihotic indica prezenta halucinatiilor; - durata poate fi un criteriu de diagnostic. 33. NEUROLE/TICELE 6eurolepticele sunt substante cu structura chimica diferita, avand ca efect principal actiunea antipsihotica. #ctivitatea teraputica consta in ameliorarea ori amendarea simptomelor psihotice pozitive, amendarea agitatiilor pshomotorii. #tat efectul antipsihotic cat si idiosincraziile deriva din caracteristicile faracologice ale acestei clase de neuroleptice clasice si efectul lor se datoreaza blocarii receptorilor %. din caile mezolimbice. In sange, legarea se face la nivelul gruparilor polare ale aminoacizilor prin forte electrostatice, punti de H, legaturi hidrofobe si forte van der Aaals. (rocesul de legare se nueste #finittate iar raportul dintre cele . stari legare-dezlegare se numeste Indice de afinitate. %atorita lipsei blocarii receptorilor serotoninici CH7.# si doar a blocarii receptorilo %. din toate caile dopaminice pot aparea reactii idiosincrazice. 9locarea recpetorilor %. din caile nigrostriatale produce "dr.neuroleptic e!trapiraidal si %is*inezia tardiva. 9locarea r.%. din caile tuberoinfundibulare genereaza hiperprolactinemia care are ca rezultat amenoreea, ginecomastia, infertilitatea, sau disfunctii se!uale. 9locarea r.%. in caile mezocorticale cauzeaza pseudosiptome negative ori e!acerbeaza simptomele negative. 9locarea receptorilor alfa , adrenergici produce "dr. #drenergic: hipotensiune, ortostatica, sommnolenta si sedare. 9locarea receptorilor muscarinici produce un sdr.colinergic: constipatie, retentie urinara, gura uscata, tulburari de memorare. 9locarea receptorilor histaminici produce sedare si crestere in greutate. +d#.n u#ol ptic mali%n apare cu o incidenta de circa3,E-,,ED. "imptomele consta in hipertemie, puls accelerat, valuri de transpiratii, imobilitate, tremor, rigiditate si cresterea globulelor albe. /l apare mai ales

la administrarea de neuroleptice si la pacientii care au o vulnerabilizare a "6$ in antecedente: comotii, infectii, e!cese to!ice si apare la neurolepticele atipice. In caz de "6+ se intrerupe imediat neurolepticul, se administreaza tratam.simptomatic si se monitorizeaza functiile vitale. %upa cedarea "6 tratamentul antipsihotic va fi reluat in doze mici. /l este diferentiat ca diagnostic de "dr.serotoninic, care este rezultatul interactiunii dintre agentii serotoninici si inhibitori de monoaminoo!idaza. "imptomatic ".". consta din: euforie, tremuraturi si discoorodonari mototri. 7abloul este dominat de simptome mtorii, confuzie, neliniste, euforie, hipomanie pana la agitatie. +d#.n u#ol ptic -t#api#amidal consta in inhibitie psihommotorie, tulburari de tonus, stari e!citomotorii, disfonii faciale, tasi*inezia, tremor nepar*insonian, mioclonii. 7rebuie mentionat separat scaderea pragului convulsivant, cu aparitia crizelor erpileptiforme. (t.profila!ia si tratamentul acestui sindro s-au utilizat anticolinergice. +d#.pa#9insonoid n u#ol ptic. (oate fi confundat cu un tablou catatanoid, si se ai numeste sdr.de impregnare neuroleptica si consta in a*inezie sau lentoares miscarilor, rigiditatea musculara, tremuraturi, maca faciala areactiva. +d#.pa#9insonoid psihic sau sdr.de deficit cognitiv si consta in imarea simptomelor negative ale schizofreniei, cu tocires afectivitatii si scaderea performantelor cognitive. (oate fi confundat cu progresia spre cronicizare a schizofreniei, cu evolutia bolii. 0is9in !ia ta#di"a. "imptomatologic const in masticatie conitua involuntara, miscari necontrolate a limbii dar si a buz!elor, miscari rotatori ori smuciri ale e!tremitatilor. 6u e!ista terapie a dis*ineziei tardive. /a dispare uneori spontan, alteori la schimbarea neurolepticului, uneori parado!al la cresterea dozelor. NEUROLEPTICELE CLASICE 6.$. sau 6.anatgonist %ompainice. %escrierea oricarui medicament are 2 nivele: - $himic: ,. fenotiazine, .. tio!antenele, 2. dibenzodiazepine, E. butirofenone - farmacologic; - clinic ,. 1 notia!in l . #. cand ).?$L avem $LI)()&#KI6# tb. .C mg sau fiole i.m..C mg. %ozele uzuale sunt: C3-EC3 mg>zi si se adinistreaza in 2 prize. 9. ).?-&-$H2 iar catena laterala este ramificata L/:&+/()&+#KI68L tb si fiole de .C mg sau tb.. mg si dozele uzuale sunt ,C3-.33 mg>zi in 2 prize. $. ).?-"-$H2iar catena laterala are inclus un nucleu piperidinic 7I&)I%#KI6# tb de .C,C3,,33,.33 g fiind util in doze mici ,C3-.33 mg in starile nevrotice,iar in doze ari B33-F33 mg in stari psihotic acute. %. cand nucleul piperidinic include doar un atom de 6 terminat al catenei laterale ()&(/)I$I#KI6# capsule de ,3 si solutie , pic?, mg de subst. %oza medie este 23-B3g>zi. /. Fenotiazinele clorurate si piperazinate? ()&$L&)(/)#KI6# tb cat si i.m Cmg. %ozele uzuale sunt .C-4C g putand sa creasca pana loa .C3 mg>zi, F. Fenotiazinele fluorurate ). si piperazinate 7)IFL8&+/7IL(/)#KI6# tb., si ,3 mg, solutie ED si fiole ,3 l cu .3 mg. %oze uzuale sunt de 23-B3 mg>zi. 5. Fenotiazinele fluorurate cub catena laterala o!ietilpiperazinil propilica 7)IFL8&)+/7IL(/)F/6#KI6# i.m..C mg ca forma depot cu administrare la .-E sapt. .. 7io-ant l #. $lorproti!enul ).?$L tb de C,,3, .C mg si fiole i.m . ml?.C mg. %ozele medii sunt de H3-,43 mg. 9. $lopenti!olul are catena laterala o!ietil-piperazinil-propilica tb.C,,3,.C mg cat si fiole i.m .C mg. In agitatii se dau 4C-,C3mg, iar ca antipsihotic de cursa lunga ,3-4C mg>zi $. $lopi!ol este preparat retard are .33 mg pe fiola si se adinistreaza in functie de caz la fiecare .-E sapt. %. Flupenti!olul ).?$F2 este forma depot a preparatului in fiole i.m. de , l?.3 g si . ml?E3 mg care se pot adinistra la .-E sapt. /. 7ioti!enul ).?-"&.-6-$H2 sub fora de tb. .,,3 mg si fiole i.m E g. %ozele medii sunt de B3-F3 g. 2. 0i& n!odia! pin l sunt reprezentate de $L&7HI#(I6, ca tratament al fazelor acute se folosesc B3-H3 mg>zi, iar ca intretinere ,3-E3 mg. E. (uti#o, non l au cap de serie Halop #idolul care este cel ai eficient halucinolitic er!istent. "e prezinta sub forma de solutie ,3 picaturi?, mg, tablete de C mg, si fiole i.m sau i.v de C mg. %ozele uzuale medii sunt 4,C-,C mg iar cele ma!ime E3-C3 mg>zi, iar in atacul stari*lor halucinatorii delirante cu agitatie .3?23 mg>zi.diversele variante ale seriei butirofene sunt: trifluoperidolul, metilperidolul, haloanizona.

Importanta este dezvoltare depot a haloperidolului in forma decanoat care se administreaza , fiola de Cmg la . saptamani. C. N u#ol ptic l int #m dia# #. %ulpiride se gaseste sub forma de tb.C3 si .33 mg, solutie o lingurita?.C mg si fiole i.m . ml?,33 mg. %ozele uzuale de atac sunt 233-F33 g iar cele de intretinere ,33-E33mg>zi. 9. 7iapida doze de .33-E33 mg>zi. +edicatia neuroleptica clasica depot: a. 6.$.%epot orale sunt: ,. penfluridol-comprimate de .3 mg cu administrare odata pe sapt. "i doze uzuale .3-E3 mg; .. piozid in comprimate de , si E mg cu administrare o data pe sapt.cu doze uzuale de .-,. mg; b. 6>%epot i.m: ,. flupenti!ol fiole . D, de .3 si E3 mg si ,3D de ,33 mg cu adminstrare .3-E3 mg la .-2 sapt. .. flufenazina enantat au decanoat in fiole de ,3 si .C g cu admin.la E sapt. $ate .C-C3 mg 2. pipotiazina palmitat in fiole de .C mg si ,33 mg cu admin.la . sapt. $ate C3 mg E. Haloperidolul decanoat fiole de C3 mg se admin.la E sapt. $ate C3 mg. C. Kuclopenthi!olum in fiole de .33 si C33 g se admin. "aptamal cate .33 mg., B. Fluspirilen in fiole de . mg si se admin.saptamanal cate E-,3 mg. 4. $lopenti!ol in fiole de .33 mg si se admin.la E sapt.cate .33-E33 mg N u#ol ptic l aticip sunt numite si 6. #ntagoniste "erotonin-dopaminice. 6u cauzeaza decat foarte rarsimptome e!trapiramidale secundare sau dis*inezie tardiva. In al doilea rand unele6.#. nu cresc nivelul prolactinemiei asa cum o fac majoritatea 6.$. /fectele secundare ale 6# sunt: - sedarea sau agitarea; - insomniui; - cresterea in greutate; - developarea %K - prelungirea pe /;5 a intervalului L7; - constipatia etc. $eea ce ne ofera 6# sunt: o mai crescut# eficacitate in combaterea simptomelor negatve si o buna complianta datorita scaderii frecventei idiosincraziilor. #. $lozapina a fost primul 6#. "tructura chimca: CH7.$, CH72,CH7B,CH74,CH7,#,%,,%2,%E,+,,H, #FL# , "I #FL#.. /ste considerat cel mai eficient dar si cel mai periculos 6#. %ozele uzuale sunt 233-C33 mg>zi. La aceste doze se asjunge crescand doza cu C3 mg>zi. 9. )isperidona. #re urmatoarea schema chimica:CH7.#, %., CH74, afla , si alfa .. In tratamentul schizofreniilor este utila ca un beneficiu terapeutic. %ozele uzuale sunt de 2-B mg>zi pentru tratarea schizofreniei acute. /le pot scadea la 2 mg>zi.in tratamentul de intretinere si se afla sub forme de tb ,,.,2,E mg. $. &lanzapina? H7.#, H7B, H7.$, H72, %2, %E,%,, +,, H, afla ,. /ste eficiebnt in starile bipolare, atat in tratarea episoadelor depresive cat si a episoadelor maniacale scazand mult recaderile. %ozele uzuale sunt ,3-,C mg>zi, putand fi crescute pana la .3 mg>ziin tratarea simptoelor acute. (t.tratamentul de intretinere se foloseste C mg>zi %. Luetiapina este cel mai preferat in psizolele din boala par*inson dar si foarte eficace in schizofrenii. %ozele medii sunt intre 4C-24C mg pt.tratamentul schizofrenilor adulti si .C-4C mg>zi pt.varstnici si se admin.in . doze la ,. ore. /. "ertindole are ca proprietati terapuetice in tratamentul simptoelor negative in schizofrenie si este contraindicat la pacientii cu intervalul L7 prelungit. %ozele uzuale sunt de ,.-.3 mg>zi. "e incepe cu E mg si se creste cu *te E mg la .-2 zile. (iata ofera tb.de E,,., ,B si .3 mg. F. Kiprasidona este eficienta in tratarea simptomelor negative ale schizofreniei. %oza uzuala este de F3,B3mg, de . ori pe zi. 5. Kotepina cel mai apreciat efect este cel antidepresiv. %oza uzuala terapeutica este de ,C3-233 mg. H. #misulpridul se administreaza oral in doze de ,33-.33mg>zi este eficient in tratamentul simptomelor negative al schizofreniilor.

3'.ANTI0E/RE+I8ELE CICLICE /fectul terapeutic al antidepresivelor apare dupa o perioada de latenta de cateva zile pana la .-2 sapt. chiar mai mult. /fectul lor este antidepresiv, la bolnavii depresivi, la cei cu forme endogene si la care aceste substante nu pot substituite de catre psihoterapie si este stadial. (riele simptome care dispar sunt cele somatice. 8rmeaza dezinhibitia sau dupa caz an!ioliza dupa care urmeaza ameliorarea initiativei si deciziei, iar concomitent se produce ameliorarea afectiva a rezonarii depresive. "indroamele e!trapiramiale sunt mult ai slab reprezentate, dar sunt prezente prin tremuraturi ale e!tremitarilor si uneori ciudate si greu de descris senzatii de tremor interior . "omnolenta, insomniile sau greturile sunt si ele intalnite. (rimele antidepresive erau compusi triciclici derivati de iminodibenzil, inrudite structural cu fenotiazinele, avand loc de atomul de " ce uneste cele dous nuclee benzenice, un radical etilen. #l doilea preparat ca eficienta este #nafranilul. #l treilea preparat 7rimeprimina este identic la cele 2 nuclee cu imipramina, doar ca la catena laterala are adaugat un radical metil. $a mecanisme de actiune, antidepresivele sunt cel putin de F tipuri diferite avand ca rezultat clinic efectul antidepresiv: #. Inhibitorii de aminoo!idaza care redfuc activitatea +#& care converteste serotonina intrun metabolit inactiv. 9. Inhibarea recaptarii serotoninei este cea masi eficient in depresiiler an!ioase cu neliniste sau agitatie. $. Inhibarea recaptarii noradrenalinei este eficient in depresiile inhibate %. $ele doua 9 si $ pot fi cuplate. /. & alta posibilitate de obtinere a unui efect antidepresiv o averm prin cresterea recaptarii serotoninei in sistemul limfatic. F. 6eurolepticele intermediare sunt eficiente in schizofrenii si in depresiile acestora. 5. "tabilizatori de membrana si agentii au efect intermediar 5#9#, gen carbamazepina si sarurle acidului valproic uit@ler in unele depresii. H. )olul nivelului fosofrilarii; I. )olul pompelor ionice; Antid p# si" l t#iciclic amin t #tia# ATT sunt cele mai hipotensoare, to!ice cardiace si sedativer, iar dozele uzuale sunt cuprinse intre4C-.33mg. "e gasesc sub forma de tablete si fiole. I+I()#+I6# tb..Cmg si fiole i.m .C mg. $L&+I()#+I6# tb de ,3,.C si 4C mg. %&I/(I6# tb.de .C mg. Antid p# si" l t#iciclic amin s cunda# AT+ %/"I()#I6#, 6&)7)(7ILI6# cu doza medie uzuala de .3-E3mg, #+&I#(I6# ,33-233mg sunt cele mai eficiente ca antidepresivesedativ an!iolitice Antid p# si" l t t#aciclic +#()&7ILI6# 4C-.33 mg>zi. "i +I#6"/)I6# Antid p# si" l atipic numite si antidepresive neclasificate. "i anume: - bupropionul in doze de ,33-233 mg.zi si este eficient in depresiile psihotice; - nefazodona in doze de 233-B33mg>zi - alte antidepresive: tradozona doze uzuale E3-B3 mg>zi in . administrari>zi , vilo!azina, modifo!amina I.M.A.O. a inceput cu ipronazida, niamid, trancilpromina. I+#&- inhibitori de monoaminoo!idaza # tala!otona si I+#&-9 depren@lul. I.+.R.+ sunt: - fluo!etina utila in doze de .3-E3 mg>zi - fluvo!amina utila in doze de ,33-.33 g - sertralina cu doze cuprinse intre ,33-,C3 mg>zi - ciprale! in doze de ,3-.3 mg>zi. I.+.R.N sunt: - )ebo!etina util mai ales in depresiile majore inhibate in doze de E-F mg>zi. 3*. TRANCHILIZANTE. AN7IOLITICE. HI/NOTICE In sens psihofaracologic, efect sedativ inseamna rela!are si linistire psihomotorie, iar efect tranchilizant inseamna an!ioliza, rela!are si linistire psihica fara a provca somnul in doze uzuale clinice. (ENZO0IAZE/INELE domina ca numar si utilizare clasa tranchilizantelor si au un fecet sedativ dar su tranchilizant. 9enzodiazepinele tranchilizante e!istente la ora actuala:

,. #lprazolam are o doza uzuala de ,-2 mg>zi administrat in 2 prize; .. %iazepam in rpize uzuale de ,3-23 mg administrat in doua prize; 2. Lorazepam in doze uzuale de .-C mg.zi in doua prize. E. $lorazepat in doze de ,C-23 mg>zi in .-2 prize. C. 9romazepam in doze de 2-,F mg>zi in .-2 prize B. 7ofisopan pana la ,C3 g>zi; 4. +edazepam cu doza uzuala de .3-23 mg>zi in . prize. In aceasta serie mai avem urmatoarele medicamente: $lobazam, clotiazepam, halazepam, *etozolam, prozepam. 9enzodiazepinele hipnotice e!istente actual: ,. Flunitrazepam in dza vesperala de ,-. mg. .. 6itrazepam in doza vesperala de C mg. 2. +idazolam E. 7riazolam in doze vesperala de 3,,.C-3,C3n mg. %in aceasta clasa mai ave urmatoarele medicamente: cinolazepam, flurazepam, temazepam... /vitarea acestora se face respectand B reguli elementare: a. nu e prescrie niciodata zona limita; b. timpul de utilizare se reduce la B-F saptamani; c. retragerea este progresiva la doze mici cu ,>2 din doza la 2 zile sau ,>B la 4 zile. d. In cazul unor tratamente de lunga dur#ta se vor rola prin inlocuire la fel de lenta; e. In cazul scaderii dozei si reaparitia simptomelor se creste din nou doza la nivel anterior f. 6u se administreaza la persoanele cu antecedente adictionale ; Hidro!izina este un derivat de difenilmetan, fiind un spasmolitic, antihistaminic si tranchilizant. "e gaseste sub forma de tb..C mg, sirop, si fiole de . ml. %oza uzuala este C3-,33 mg>zi in .-2 prize. #lte tranchilizante: a. orfenadrina in doze de .33-233 mg>z si este un tranchilizant,psihostimulant si antipar*insonian. b. $lormezazona doze uzuale C33-,.33 mg>zi; c. 9uspirona are o mare latenta clinica si dozele uzuale sunt de .3-23 mg>zi in 2 prize cu un start de C mgt si crescand cu C mg la 2 zile; d. (ropanololul e. $lonidina. HI/NOTICELE (a#&itu#ic l sunt derivati ai acidului barbituric, un heterociclic rezultat prin condensarea ureei. 7iobarbituricele au actiune de scurta durata si sunt utile ca anestezice i.v. %ozele mici produc sedare, iar dozele mari induc somnul pt.cateva ore. 8nele induc somnul de F orM si peste ca si fenobarbitalul cu doza uzuala de C3-,33 mg la culcare. #ltele induc sonul scurt de .-2 ore ca $iclobarbitalul cu o doza uzuala de ,33-.33 mg vesperal. "au edicasmente care induc somnul de E-C ore ca #mobarbitalul cu o doza uzuala ,33-.33 mg. #lte hipnotice: a. Kolpidem se administreaza oral C-,3 mg vesperal; b. Koplicona doza uzuala 2,4C-4,C mg c. 5lutetimida doza de .C3-C33 g; d. $loralhidratul cu doza de ,-. g. 3:. /+IHOTERA/IA T hnici d psihot #api . $aile de abrdare psihoterapeutica a psihicului sunt: a. intelectul; b. sugestia; c. autosugestia; d. antrenamentul psihofiziologic; e. antrenamentul psihologic; f. metodele analitice; g. metode psihofarmacolgice.

Co%niti"ismul pune accent pe e!erietntele e!istentiale timpurii, precum succesele sau insuccesele din anii copilariei, traumele, pierderea parintilor. %omeniul de electie a aplicarii terapiei cognitive sunt depresiile. 9ec* a afirmat ca defectul depresiv consta in triada: a. un punct de vedere negativ despre sine; b. interpretarea invariabila negativa al e!perientelor; c. o perspectiva incremenit negativa asupra viitorului, care nu poate fi decat nergu; /le sunt e!emplificate de 9ec* cu B varietati: ,. concluzionarea arbitrara; .. generalizari selective; 2. suprageneralizarea; E. gonflarea sau minimalizarea; C. personalizarea ; B. dichotomia gandirii; 7erapia cognitiva procedeaza la analiza si identificarea diverselor scheme distorsionate de gandire, analizandu-le cu bolnavul. Hipno!a ilustreaza posibilitatea terapiei prin sugestie, metoda prin care ratiunea este ocolita, situandu-se e!act la polul opus terapiei cognitive. In starea de transa hipnotica se poate face sugestii de minimalizare sau de negare a unor simptomre nevrotice. Ant# nam ntul auto% n +CHULTZ #ctivitatea este constienta si consta in rela!area intentionata a unor grupe musculare si apoi a tuturor muschilor striati, traind aceata rela!are. "e initiaza in conditii de raltiva izolare si liniste si este preferabil sa se inceapa e!ercitiile seara. (ozitia este culcat, sezand, care are o pozitie in care poate dormi fara a cadea. "edintele incep sub indrumarea terapeutului, dar dupa primele . fraze ele pot fi continuatede catre pacient. (rimul ciclu in aceasta ordine: a. rela!area progresiva a musculaturii; b. obtinerea rela!arii vasculare; c. rela!area respiratiei; d. rela!area functiei cardiace; e. rela!area circulatie intracraniene. #l doilea ciclu vizeaza: a. e!ercitiul culorii personale; b. e!ercitiul obiectului abstract; c. e!ercitiu de e!primare a celei ai simple dorinte; /sihot #apia compo#tam ntala se caract.prin: a. conceptul fundamenntal este conditionarea unui raspuns eronat la un stimul; b. pt.fiecare pacient trebuie elaborata o strategie specifica; c. scopul este intarirea pozitivas sau intarirea negativa; /!ista 2 categorii de metode terapeutice comportamentale: a. metoda inhibitiei; b. inhibitia conditionata; c. aversiunea conditionata; T #apia d %#up +ecanismele de actiune sunt: - e!ersarea catarzisului pt.descarcarea tensiunilor acumulate; - antrenarea comportamentului; - dezvoltarea refle!elor sociale; schimbul si compararea informatiilor. 5rupul se formeaza din F-,3 pacienti si este centrat de terapeut si fiecare au un rol: a. de a antrena in dialog toti pacienti; b. de a evita monopolizarea dialogului; c. de a bloca dialogul; d. de a lasa ca temele sa se succeada spontan. T #apia ,amiliala +ijloacele prin care se pot atinge aceste obiective, sunt in ordine si anume:

a. dezvoltarea unei comnunicari fluente si neparalizate; b. stabilirea relatiilor de incredere neconditionata int@re acestia; c. identificarea si anihilarea problemelor conflictuale; d. identificarea, constientizarea si intarirea obiectivelor comune. T #apia a&iliatilo# social (rima abordare a acestor probleme a fost ergoterapia care cnsta in antrenarea capacitatilor de munca si a cooperarii in cadrul muncii. $onsideram refle!ele sociale ca un algoritm atitudinal si comportamental care ne regleaza viata sociala. #sftel pot fi: - cunoasterea si apararea drepturilor personale; - mijloacele de castigare a e!istentei; In raport cu gradul posibil de libertate in castigarea e!istentei de bolnavul psihic e!ista o gradualitate: a. in faza acuta bolnavul este total dependent de echipa terapeutica; b. dupa reiterea simptomatologiei acute bolnavul devine apt de ergoterapie; c. in faza a treia dupa antrenarea intr-o activitate bolnavul devine independent material. )amane o schema orientativa, cu mare valoare intuitiva de evaluare psihosociala a recuperarii: a. recuperarea de tip # in care bolnavul isi poate relua vechea profesie; b. recuperarea de tip 9 in care bolnavul nu isi ai poate relua activitatea anterioara c. recuperarea de tip $ in care bolnavul este dependent social; d. recuperarea de tip % in care bolnavul poate trai fara simptome acute 32. +CHIZO1RENIA "chizofrenia este boala care a centrat dinttotdeauna ideea de imbolnavire a psihicului si provine de la cuvintele grecesti schizein?a despsrti si phren?spirit, minte, sugerand nu doar o sciziune ci spargerea in bucati a psihicului. Asp ctul clinic 7abloul clinic al schizofreniilor este cople!, variabil, si prezentand o aceeasi variabilitate in evolutia aceluiasi caz. 9oala afecteaza nu doar fiecare fct.psihica dar si somaticul in partea care depinde direct de sistemul nervos vegetativ si functia motorie. ,. 7ulb.de perceptie sunt reprezentate de halucinatii. La adul donia halucinatiile auditive, iar la copil domina cele vizuale. &rdinea frecventei la adult este urmatoarea: auditive, tactile, olfactive, gustative si cele vizuale. "unt patognomonice halucinatiile unilaterale, intrapsihice si cele imperative. .. Hipoprose!ia este lipsa puterii de concentrare si face parte din simptomele negative. Lipsa interesului, a concentrarii, asupra unor trairii halucinator delirante este un simpto secundar. 2. 7ulb.de gandire. #ve tulb.de continut si de forma. %intre tulb.de forma cele de tip disociativ, de rupere a lanturilor ideilor si discursului se intind pana la disocierea intre propozitii, iar apoi intre cuivnte. In ceea ce priveste tulb.de continut avem mai multe nivele : a. %ispozitia deliranta este traita ca o tensiune disconfortanta. 9. Interpretarea deliranta. (ercepriile sunt reale dar declanseaza o interpretare deliranta. $. Intuita deliranta. 9olnavului i se releva idei, solutii, situatii periculoase si avand legatura cu propria persoana. %. %elirul de influenta consta in senzatia furtului gandirii de catrea altii. E. 7ulb.de limbaj. Intelegem imitarea de limbi straine, folosirea de cuvinte noi inventate de bolnav. C. 7ulb.de afectivitate. $ea mai importanta este pierderea capacitatii de rezonare afectiva. B. 7ulb.de psihootricitate. (resupun lipsa initiativei motorii, catalepsia si sugestibilitatea. 4. 7ul.de constiinta. (ot e!ista la debut stari oneiroide, cand relaitatea se amesteca cu fragmente de trairi halucinator delirante cu participarea afectiva a bolnavului. F. 7ulb.realitatii se refera la pierderea trairii identitatii si a continuitatii propriei persoane. H. 7ulb.somatice. putem gasi vasoconstrictie periferica, vasodilatatie cu transpiratii, constipatie alternand cu perioade de diaree. 34. 1ORMELE CLINICE IN +CHIZO1RENIE Formele clinice clasice sunt: ,. "chizofrenia paranoida se caracterizeaza prin intreaga simptomatologie si se grupeaza in jurul nucleului halucinator delirant, lipsa ori prezenta neglijabila a fonemenelor catatonice,

.. 2. E. C. B. 4. F. H.

debut mai tardiv decat in celelalte forme si functionarea sociala cat de cat rezonabila sau permisibila. "chizofrenia catatonica se caracterizeaza prin tabloul clinic dominat de fenomene catatnonice si este mai complet. "chizofrenia hebefrenizca. %ebuteaza in adolescenta printr-o simptomatologie negativa in prezenta unei stari de e!citatie afectiva stupida si psihomotorie de aspect pseudomaniacal. "chizofrenia simpla."unt afectate absolut toate functiile psihice in sens de pierdere a tuturor performantelor. "chizofrenia hipocondrica este o forma particulara a schizofreniei paranoide iar tematica este convingerea deliranta de a fi bolnav de una sau de alta boala. (sihoza schizoafectiva se mai numeste si schizofrenia recurenta si are toate criteriile de diagnosticare dar ai are in plus o marcata componenta fie depresiva fie maniacala. "chizfrenia grefata. $onsta in aparitia unor simptome pozitive uin primul rand halucinatii si idei delirante pe fond oligofren. 7abloul clinice este sarac. "chizofrenia tardiva cu debut situat peste E3 de ani. $atatonia periodica se caracterizeaza prin tablou halucinator delirant insotit de mari tulburari vegetative si psihomotorie

35. TRATAMENTUL IN +CHIZO1RENIE &biectivele tratamentului in schizofrenie sunt: a. anularea sau minimalizarea simptomatologie clinice; b. evitarea suicidului; c. prevenirea recaderilor d. compensarea defectleor de personalitate; e. intarirea functiei realului; f. intarirea autostimei; g. recastrigarea sigurantei de sine; h. reintegrarea familiala; i. reintegrarea sociala; j. reincadrarea profesionala; *. atenuarea impactului bolii asupra apartinatorilor. 7ratam,are specifitate in functie de stadiul bolii: a. agitatie psihomotorie; b. faza acuta; c. tratament de intretinere d. tratamentul cazurilor ajunse cronic /ste cert la ora actuala ca: a. fara medicatie antipsihotica cazurile nu se compenseaza; b. psihoterapia fara medicatie nu influenteaza sau inrautateste simptomatologia; c. majoritatea bolnavilor se compenseaza dupa administrarea de antipsihotice; d. dupa remiterea simptomelor completarea terapiei cu psihoterapia imbunatateste pe masura rezultatele e. dozele terapeutice variaza individual pt.acelasi medicament; "tarea de agitatie psihomotorie se sedeaza cu $lorpromazin i.m..C mg sau cu Levometromazin i.m..Cmg. %aca bolnavul este si halucinator administram in plus Haloperidol C mg. )iscul suicidar si catatoniile profunde pot fi abordate cu electrosoc @urmarind un efect rapid. 7ratamentul neuroleptic este un tartament simptomatic. In faza acuta halucinatiile se trateaza cu neuroleptice clasice cum ar fi Haloperidol Cmg. "tarile de e!ictatie paranoide se abordeaza cu neuroleptice de tip sedativ-$lorpromazin, 7ioridazin etc. #utismul va fi abordat cu neuroleptice incisive si anume Flufenazin, (imozid etc. In tratamentul de intretinerese adinistreaza medicatia de tip depot: Haldol decanoat, Fluanzol, $lopi!ol etc.si se administreaza i.m.la ,-E sapt. %intre neurolepticele atipice amintim: - &lanzapina ,3-.3 mg>zi in cazuri cu simptomatologie negativa; - Iar in cazurile cu simptomatologie pozitiva admin.)isperizona 2-B mg>zi. - #dmin."olianul .33 mg>zi asupra simptomelor reziduale;

Formula terapeutica de intretinere este de competenta specialistului psihiatric. '6. TUL(URARI A1ECTI8E ;+IM/TOME +I TRATAMENT< Ta&loul clinic In procesul elaborarii unui diagnostic intai culegem informatiile bazale clinice numite simptome pe care le sistetiza in unitati nuite sindroame sau episoade. ,. /pisodul depresiv major. Indurerat cu mimica imobila, si privire stinsa, privind in gol, cu capul plecat intre umerii prabusiti, neglijent imbracat, depresivul raspunde cu latenta la intrebari folosind cuvinte putine. "imptomul cel mai central al acestui episod este traierea depresiva.. "imptomele care definesc sdr.depresiv major sunt: pierderea sau cresterea apetitului si a greutatii, tulb.somnului, lipsa de energie, si pierderea libidoului. (sihologic depresivii se simt astenici, cu hipoprose!ie, fara tulb.propriu zise de memorie dar cu hipermnezia evenimentelor negative. %epresivul psihotic se simte vinovat, comple!at si incapabil, fara solutii in viitor. .. /pisodul maniacal. La polul opus depresivului se situeaza aniacalul. /l este plin de veselie contagioasa, entuziast, promovand buna dispozitie in jur. Kambitor, afabil izbucneste in ras si poate e!ploda in iritabilitate si violenta greu de controlat. (ot aluneca rapid intr-o stare de furi si agitatie psihomotorie. "imptomul cel ai reprezentativ este eforia. #petitul poate fi crescut si poate aparea o apetenta pt.bauturile alcoolice. Insomnia poateb fi totala zile in sir, fara a fi obosit si este hipergestic. /l este plin de idei , complet rupt de relaitate si isi poate propune o afacere de miliarde in timp ce iti cerseste o tigara. 2. /pisodul melancolic. In melancolie, tulb.de gandire domina tabloul clinic., drepresi si simptomele somatice . bolnavul are un aspect catatonoid, imobil, rigid, absent din mediu si o areactivitate asemanatioare negativismului E. /pisodul drepresiv liitrof. $auzele pot fi:p %K, diverse to!icomanii, strai posttraumatice. #ceste depresii se mai numestc si drepresii secundare C. /pisodul depresiv cronic. "unt cazuri cu o evolutie hormonala evidenta. #ceste cazuri daca evolueaza spre acutizare dezvolta un sdr.$otard: a. Idei absurde de negatie. 9. Idei de imortalitate. $. Idei de enormitate. B. /pisodul depresiv atipic. "unt cazuri la care congruenta este firava, iar tulburarile de gandire capata note paranoide. /i pot halucina, ceea ce ingroasa tabloul psihotic in care halucinatiile sunt congruente afective. 4. /pisodul afectiv mi!t. (rincipalul simptom este drepresia, dar si simptomele maniacale. F. /pisodul depresiv mascat. "imptomatologic pacientii acuza: lipsa de energie, oboseala instalata rapid, greutatea de a se trezi, cefalee, dureri in piept si greturi. H. /pisodul distimic. "impotmatologic domina aspecte psihologice fata de cele somatice tipice episodului deprersiv. 9olnavul este constiient de impasul patologic, si cere asjutor medical. 7ulb.de somn este cea de adormire. ,3. /pisodul hipomaniacal. /ste zona de trecere dintre normalitate si manie. #stfel familia bolnavului au surpriza de a-l vedea alunecand spre o vulvaritate si pornografie. /uforia este continua si aconte!uala. T#atam nt (rima evaluare de ma!ima importanta este cea a riscului suicidar. $azurile nu pot fi tratate in ambulator fara un risc crescut ,. da* bolnavul este intr-un episod maniacal se va administra neuroleptice injectabile de tipul Levomepromazinului .C g, in doze tatonabile din 23 in 23 min.ajungand pana la ,C3 mg>zi, .. In cazul depresivilor stuporoase cu refuz alimentar si refuz de a bea cel mai indicat este electrosocul, apoi rehidratare, realimentare si antidepresive si anume: #mitriptilina, %o!epina, $loriminamina. 2. #ntidepresivele moderne au mare avantaj pt.reactii adverse. #stfel avem ca I.".)." : Feno!etina cu doze medii B3 mg>zi, paro!etina E3 mg>zi, sertraslina B3 mg>zi etc. $a I")6 avem : )ebo!etina. 7oate aceste depresive au o perioada de latenta terapeutica. /fectul apare la circa ,E-., zile de la initierea tratamentului. (erioada de tratament a episoadelor depresive este cuprinsa intre H-,. luni. '1. TUL(URARI 0E /ER+ONALITATE T#atam nt

6u se poate vorbi de un tratament specific. 7otusi subliniem : a. (sihoprofila!ia primara, care presupune masuri de igiena mintala, sfat genetic b. 7rataentul curativ implica: ,.psihot#op l a. psiholeptic - neuroleptice cum ar fi: o 6euleptil in doze de 23-C3 g>zi; o $olrdelazin ,33-C33 g>zi o Haloperidol ,3-.3 mg>zi. - tranchilizante, an!iolitice: o #lprazolamm .-E g>zi; o Hidro!izin ,33-,C3 mg>zi; o Lorivan 2 mg>zi - hiptonice precum stilno! ,3 g>zi sau imovane 4,C mg>zi b.psihoanalepticele - antidepresivele: o (aro!etina .3-E3 g>zi sau zoloft C3-,33 mg>zi. %e real folos sunt si: - nootropele: piraceta, piritinol care reechilibeaza functia celulei neuronale. 8neori, in forele paranoide putem utiliza si neuroleptice-depot: fluan!ol-depot, clopi!ol-depot, haloperidol decanoat, care se poate admin.la 2-E sapt.o doza. .. psihot #apia - cea de grup este benefica si este indicatie de electie si se insoteste de terapie cognitiva si psihagogie. '2. TUL(URARI AN7IOA+E #n!ietatea prezenta in acest tip de tulburari este o teama, o frica irationala, fara motivatie cunoscuta de subiect sau nee!plicata de alta boala psihica sau afectiune somatica. $lasificarea tulburarilor an!ioase: a. tul&u#a# an-ioasa % n #ali!ata evolueaza pe un fond intercritic particular. #steptarea anzioasa este cel mai frecvent simptom si este o stare de alerta si tensiune, o neliniste permanenta fara obiect precis. #n!ietatea se poate insoti de o serie de tulburari neuro-vegetative: senzatie de cap gol, transpiratii, senzatia de gura uscata, greturi, diaree, jena epigastrica, valuri de caldura, frisoane, insipratie dificila, tahicardie. b. An-i tat a pa#o-istica pisodica - tulburare de panica este caracterizata prin aparitia de atacuri recurente de an!ietate severa, care sunt stari paro!istice de an!ietate de durata limitata de pana la 23 minute si care survin repetat. c. Tul&u#a# mi-ta an-ioasa si d p# si"a este utilizat acest termen cand sunt prezente atat simptomele an!ietatii cat si cele depredive, dar nici un simptom nu este suficient de sever spre a justifica un diagnostic separat. %iagnosticul diferential se face cu: ,. boli psihice in care e!ista an!ietate: depresii an!ioase, sevraj la droguri si alcool; .. boli somatice: hipertiroidismul, hipocalcemie, aritmii cardiace; 2. into!icatii cu substante psihostimulante: amfetamine, cofeina '3. AN7IETATEA /ARO7I+TICA E/I+O0ICA /ste caracterizata prin aparitia de atacuri recurente de an!ietate severa, care sunt stari paro!istice de an!ietate de durata limitata de pana la 23 minute si care survin repetat. "unt traite dramatic de subiecti, produc dezorganizarea acestuia, care are senzatia ca va deceda prin #:$, infarct miocardic. "imptomele dominante variaza de la subiect la altul, dar debutul este brusc al palpitatiilor, durerilor toracice, senzatia de lesin, tremuraturi sau frisoane, valurile de caldura sau senzatie de frig, sunt comune. #tacul de panica este adesea urmat de o teama persistentas de as repeta atacul. (t.un diagnostic cert trebuie sa e!iste mai ulte atacuri severe in interval de o luna. %atorita manifestarilor dramatice, aceste atacuri de panica reprezinta urgenta psihiatrica. %iagnosticul diferential se face cu o serie de afectiuni medicale in care simptomatologia acuta poate crea confuzie cu

atacul de panica,: socul anafilactic, infarct iocardic act, crize hipertensive, tromboembolia pulmonara, edemul pulmonar. 7ratamentul se face in special cu antidepresive triciclice: %o!epina, $lomipramina, inhibitorii recaptarii serotoninice timp de E-B luni. ''. TUL(URAREA MI7TA AN7IOA+A.0E/RE+I8A /ste utilizat acest termen cand sunt prezente atat simptomele an!ietatii cat si cele depredive, dar nici un simptom nu este suficient de sever spre a justifica un diagnostic separat. Intalnim unele simptome vegetative manifestate prin tremor, palpitatii, senzatia de gura uscata, senzatia de nervi in stomac . 7ratamentul se efectueaza cu an!iolitice si antidepresive triciclice, tetraciclice si inhibitori ai recaptarii serotoninei, combinate cu metode psihoterapeutice. '2. REACTIA ACUTA LA +TRE++ )eactia acuta la stres este declansata de o psihotrauma puternica. %urata de actiune este scurta, de la cateva ore la cateva zile, in functie de intervalul de timp in care este inlaturat stresul. "imptomele sunt polimorfe si se manifesta prin stare de perple!itate cu unele ingustari ale capului constiintei, agitatie psihomotrica, stupoare, an!ietate, fuga si agresivitate. 7ratamentul consta in administrarea unei medicatii alcatuite din tranchilizante si an!iolitice benzodiazepinice, combinata cu psihoterapie cu sustinere rationala, cu ajutatrea acestuia sa isi e!prie emotiile si sa inteleaga in mod corect situatia creata. '4. TUL(URARI 0I+OCIATI8E ;d con" #si = )eprezinta o entitate nosologica cu simptomatologie polimorfa, e!priata prin tulburari psihice sau tulburari motorii, senzoriale, viscero-vegetative, rezultat al unor tariri subiective neplacute si neconstientizate. 7rasatura comuna a tulburarilor este o perturbare sau alterare a functiilor integrative normale ale identitatii memoriei sau constiintei. 7oate tipurile de stari disociative tind sa se reita in cateva saptamani sau luni, mai ales ca daca debutul a fost asociat cu un eveniment de viata traumatizant. "I+(7&+#7&L&5I/: a. amnezie disociativa- subectul nu isi poate aminti partial sau total unele evenimente psihotraumatizante; b. fuga disociativa se manifesta prin parasirea domiciliului in mod subit, cu amnezia partiala sau totala a trecutului personal; c. stuporul disociativ cu durata variabila si cu remisiune spontana sau dupa administrare de amital sodic; d. transa si tulburarile de posesie; e. tulburarea de identitate disociativa este o afectiune rara si se manifesta prin disocierea personalitatii in multiple alte personalitati. f. 7ulburarile disociative ale miscarii si ale senzatiilor 7abloul clinic se manifesta prin: paralizii - de fapt sunt pseudoparalizii complete sau partiale care nu corespund inervatiei segmentului respectiv, disforie, afonie, vedere prin tunel, anestezii, parastezii, hiper*inezii, varsaturi si convulsii. %iagnosticul diferential se face cu crizele epileptice, spasmofilia, crizele sincopale, crizele hipoglicemie si cu unele boli neurologice pe care le imita. 7ratamentul consta in edicamente an!iolitice, antidepresive, tranchilizante combinate cu urmatoarele forme de psihoterapie: psihoterapie suportiva, psihoterapie comportamentala, sugestie simpla sau sugestie in stare de hipnoza si psihoterapie de inspiratie psihanalitica. *6. INTARZIEREA MENTALA U+OARA )eprezinta forma cea mai frecvent apro!imativ F3D din totalul intarzierilor mintale. #ceasta deficienta trece neobservata pana la varsta prescolara sau scolara cand dificultatile de invatare atrag atentia asupra dezvoltarii deficitare a gandirii ceea ce impune in cea mai mare majoritate a cazurilor orientarea spre institutii specializate de profil in scopul instruirii scolare si a pregatirii profesionale. 7rasaturile caracteristice acestor subiecti sunt slabiciunea judecatii, dificultati de abtractzare si diminuarea a discernamantului e!istand posibilitatea unei invatari socio-profesionale pana la o limita ce ii poate oferi

o independenta relativa. "ocial si afectiv se distinge debilul mintal armonic, fara tulburari de caracter cu deficit intelectual moderat, utilizabil profesional si social, si debilul mintal dizarmonic, cu tulburari de afectivitate si de comportament. Intarzierea mintala usoara prin imaturitatea afectiva si discernamantul scazut o fac deosebit de vulnerabila si usor de influentat de factorii negativi, de aceea necesita urmarire si protectie din partea adultilor chiar dupa independenta materiala. *1. TRATAMENTUL INTARZIERILOR IN 0EZ8OLTAREA MINTALA In tratamentul intarzierilor in dezvoltarea entala putem vorbi despre un: - tratament profilactic ce include prevenirea infectiilor, into!icatiilor, traumelor din timpul sarcinii; - tratament curativ, atat prin mijloace psihoterapeutice, psihopedagogice, cat si medicamentos. "e utilizeaza medicaente enceflotrope: acidul gluteic si sarurile sale pana la ,3mg>zi tip indelungat, piracetam E33 mg-, g>zi, piritinol .33-233 mg>zi, 2-E seri de cate ,C fiole pe an. (t.tulburarile comportamentalMe, agitatie, stari delirante se recomanda doze mici de neuroleptice cu corectoare e!trapiramidale, apoi benzodiazepine. Hidro!izin, barbiturice, daca este asociata si o epilepsie