PSIHIATRIE

Asistent Universitar
Dr. Adina Luca
TULBURARI IN SFERA COGNITIVA
 Din punct de vedere psihologic, cogniţia este luată în sens larg, ca
proces de extragere şi prelucrare a informaţiei despre „stările"
lumii exterioare şi ale propriului nostru eu.

http://www.globoforce.com/gfblog/wp-content/uploads/2012/09/4933424.jpg
SENZATIA PERCEPTIA
 SENZATIA stă la baza proceselor de cunoaştere,
reflectarea unei însuşiri a realităţii obiective (formă, greutate, gust, miros) în
psihicul uman
se realizează prin analizori.

 PERCEPTIA reprezintă funcţie complexă a cunoaşterii realităţii obiective, la

care contribuie şi experienta anterioară, păstrată în memorie.
- reflectarea sub formă de imagini (copie), a însuşirilor obiectelor şi
fenomenelor luate în totalitatea lor.
tulburări de percepţie
Hiperestezia - exagerarea perceperii excitaţiilor - zgomote obişnuite, ca
scârţâitul unei uşi, chiar muzica, devin neplăcute.
Hipoestezia - scăderea excitabilităţii ducand la o neclaritate în perceperea lumii
exterioare
Iluziile - percepţii deformate ale obiectelor -vizuale (false recunoaşteri),
auditive, olfactive
Halucinaţiile - percepţii fără obiect.
ATENTIA
Orientarea şi concentrarea activităţii psihice asupra unor obiecte sau
fenomene

- diminuată - în oligofrenie, în stări delirante

- exagerată - în manie, când bolnavul percepe o serie de
elemente în exces.

 Atenţia voluntară intră în joc, atunci când avem o preocupare, o

idee:
- exagerată - în nevroze, în sindroamele de excitaţie psihică
- scăzută –la bolnavii deliranţi, melancolici
MEMORIA
Proces de întipărire, păstrare, recunoaştere şi reproducere a ceea ce omul a
perceput, a trăit, a făcut sau a gândit în trecut:
Hipermnezia - exagerare patologică a proceselor de fixare şi conservare.
 globală - în episoadele maniacale
 parţială, cu o tematică selectivă, legată uneori de unele amănunte
 Hipomnezia - scădere a memoriei: surmenaj, neurstenie, depresie
 Amnezia - abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoaştere şi
reproducere ale memoriei, fie separat, fie în totalitatea lor.
- anterogradă, - nu se păstreaza amintiri ale faptelor recente ( îşi
aminteste evenimente din tinereţe, dar nu şi pe cele petrecute cu o zi
înainte) -
- retrogradă - ştergerea amintirilor fixate înaintea debutului bolii - lacunară
se referă la o perioadă limitată şi relativ scurtă din trecut - dismneziile
de evocare - incapacitatea de a evoca atunci când are nevoie (nume proprii).
 Confabulaţie - relatarea unor fapte imaginare,cu care sunt acoperite
golurile de memorie.
TULBURARI DE GANDIRE si
FORMALE
DE GANDIRE
Reflectarea generalizată şi mijlocită a fenomenelor şi a obiectelor lumii
obiective şi a legăturilor interioare dintre ele.

Intre gândire şi limbaj există o legătură indisolubilă. Cu cât limbajul şi

noţiunile unui individ sunt mai evoluate, acesta va desfăşura un act de
gândire cu mai mult succes.

FORMALE
Modificarea ritmului
 accelerarea procesului de gândire - fuga de idei
 Încetinirea - bradipsihia
 suprimarea
 bararea lui.

http://tvalphamedia.ro/wp-content/uploads/2014/03/Tulburari-de-personalitate.jpg
TULBURĂRILE DE FOND (CONŢINUT)
 Idei prevalente apar ca o reacţie aparent logică la o
situaţie reală şi care, ulterior ocupă o poziţie
dominantă, intensă şi de durată, în gândirea bolnavului,
deşi deseori nu mai sunt conforme cu trăirile
corespunzătoare momentului.
 nevrotici
 psihopaţi
 encefalopaţi
 posttraumatici
 epileptici.

http://www.allsup.com/media/images/ptsd-lady.jpg
Tulburari de fond
 Idei obsesive apar împotriva voinţei individului, care le
recunoaşte caracterul parazitar, luptă împotriva lor, pentru a le
înlătura. Având un caracter de constrângere împotriva bolnavului,
ele creează o stare de tensiune, de anxietate.
 Idei delirante – o reflectare greşită a realităţii care domină conştiinţa
bolnavului, impenetrabile la contraargumentare.
Conţinut- plauzibil până la unele cu un conţinut neverosimil, absurd,
Depresiv : - fondul depresiv, tematica are un colorit afectiv, trist,
dureros, vinovăţie, autoacuzare, ruină materială şi fizică.
Anxios- în delirul de persecuţie, de urmărire, de otrăvire, de gelozie.
Expansiv apar pe un fond de euforie, de bună dispoziţie, de filiaţie, de
invenţie.
TULBURĂRILE DE VORBIRE
 Logoreea - flux de cuvinte rapid şi incoerent - în stările maniacale.
 Strigăte (vociferări) - manie, confuzie, schizofrenie, demenţă.
 Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicării verbale.

Tulburări de semnatică caracterizate prin alterarea sensului

cuvintelor:
 neologisme, metafore ermetice - schizofrenie
 incoerenţă verbală, până la un limbaj indescifrabil schizofrenie
 glosolalie - veritabilă limbă personală
 TULBURĂRILE DE SCRIS
 în schizofrenie
 la deliranţii cronici, exprimate prin alterări ale grafismului,
manierism sau sterotipii.

http://elearning.canchild.ca/dcd_workshop/img/printing2.png

http://www.nha-handwriting.org.uk/NHA/media/Public/Content/asperger-diag-2.jpg
TULBURĂRILE DE CONŞTIENTĂ
 variază de la îngustarea câmpului conştientei până la pierderea
acesteia (comă).
 Torpoarea
 Obnubilarea
 Stupoarea – reactive doar la stimuli putenici
 Coma - suspendarea totala a stării de conştientă.
TULBURARI DE AFECTIVITATE

http://www.piccutalaw.com/wp-content/uploads/2014/02/emotional-distress.jpg
AFECTIVITATEA
Totalitatea trăirilor noastre, plăcute sau neplăcute, mai intense sau mai puţin
intense, fugitive sau durabile.
 Dispoziţia:
 Fiziologic: buna ( calm), scazuta (tristetea), crescuta ( veselia)
 Patologic: - negative - depresiunea psihică întâlnită în melancolie - -
exagerat crescută - euforia.
 Emoţiile stări afective scurte, ocazionate de excitanţi diverşi
- însoţite de reacţii vegetative: frică, panică, bucurie.
- panică
- extaz.
 Labilitate emoţională,
- cu treceri rapide de la râs la plâns - în demenţa aterosclerotică:
- râsul sau plânsul nemotivate - în schizofrenie.
 Anxietatea este o stare de framantare , grija, ingrijorare, neliniste.
 Sentimentele - stări afective de lungă durată, mai complexe. Reprezinta
capacitatea de a simti, de a cunoaste, de a aprecia ceva
TULBURARI DE ACTIVITATE

 Hiperbulia - activitate multiplă, neconcordantă, nedusă la bun

sfârşit, fără randament - în excitaţia maniacală.
 Abulia - lipsa oricărei activităţi, melancolia stuporoasă
 Catatonia ( Catalepsia) constă în:
- păstrarea îndelungată a unei poziţii incomode (într-un picior, cu o mână
ridicată ) , repetarea unor gesturi, cuvinte, reprezentând stereotipiile.
 Negativismul - refuzul de a îndeplini solicitări impuse.
 motor, alimentar, verbal .
 Impulsiunile :
 piromania (necesitatea imperioasă de a da foc)
 cleptomania (necesitatea de a-şi însuşi lucruri străine)
 mitomania (necesitatea imperioasă de a spune minciuni) din psihopatie
 Sugestibilitatea - slăbire a proceselor voliţionale, sub influenţa
http://www.autismspeaks.org/sites/default/files/docs/pd1.jpg

altor per­soane
PSIHOPATIE
Dezvoltări disarmonice ale personalităţii umane
 Astenica: - obosesc uşor la eforturi obişnuite
- sunt impresionabili, emotivi
- cu o capacitate de muncă şi randament scăzute.
 Excitabila - nu-şi pot stăpâni emoţiile, reacţionează brutal, prin
insulte, ţipete la mici contrarieri. Uneori explodează şi devin agresivi,
ajungând până la maltratări.
 Isterica - sugestibili, gândire influenţată de afecte şi de dorinţa de a
fi în centrul preocupărilor celor din jur, fac frecvente crize isterice.
 Psihastenică - personalităţi nehotărâte, oscilante, anxioase,
 Psihopaţii impulsivi - prin reacţii impulsive.
 Psihopaţii sexuali - cu perversiuni sexuale variate.
 Psihopaţii paranoizi - personalităţi disarmonice, bănuitoare,
suspicioase, interpretative, reclamă, sunt revendicativi, procesomani.
PSIHOZELE TOXICE
Secundare
- ingerării unei cantităţi mari de substanţe toxice (intoxicaţii
alimentare accidentale sau voluntare în scop de suicid)
- exces de administrare a unor substanţe cu efect euforizant,
analgezic, hipnotic sau stimulant (sursă iatrogenă)
- acumulări progresive, care duc la dependenţă faţă de băuturi
alcoolice, medicamente sau de substanţe psihodisleptice (mescalina
etc).
- inhalarea involuntară a unor substanţe chimice utilizate în
industrie. (saturnismul, hidrargismul, manganismul, intoxicaţiile cu
oxid de carbon, sulfura de carbon),

 
ALCOOLISMUL
1. Alcoolismul acut (beţia simplă) - de la o alcoolemie de 0,8%
- schimbarea dispoziţiei afective: vesel, logoreic, exaltat (beţie
veselă) sau debuteaza depresiune (beţie tristă).
Treptat apare iritabil, agresiv, mişcările sunt mai nesigure, mersul
şi echilibrul se tulbură, vorbirea devine disartrică,
apar tulburări de conştientă cu obnubilare progresivă, care poate
atinge starea de somn profund şi chiar coma.
2. Beţia patologică formă acută de intoxicaţie alcoolică.
- Poate comite crime, agresiv, determinat de halucinaţiile şi de lipsa
criticii pentru acţiunile sale sau devine brusc melancolic (suicid).
La ingerarea unor cantităţi mici de alcool, însă la indivizi cu tare
organice, la epuizaţi, la traumatizaţi cranio-cerebral, epileptici.
Episodul este urmat de amnezie lacunară.
Forme clinice
3. Alcoolismul periodic (dipsomanie alcoolică) - ingerarea
periodică de alcool, ce survine brusc, ca o necesitate imperioasă şi
irezistibilă de a bea.
- durează câteva zile
-se încheie prin somn, urmat de o puternică senzaţie de disconfort.

http://babylovenetwork.com/blnconnect/images/Alcoholism.jpg
Forme clinice
4.Alcoolismul cronic - tulburările psihice la indivizii cu consum
timp îndelungat de cantităţi mari de alcool, la care se adaugă o serie
de tulburări ale funcţiilor organelor interne.
5. Delirium tremens
- întreruperea bruscă a alcoolului, traumatism cranio-cerebral
boală intercurentă.
- iluzii tactile, vizuale, olfactive, halucinaţiilor vizuale având
caracter terifiant (animale fioroase, şerpi, câini care se reped la el,
ape mari care vin şi-l îneacă)
- conştienta se tulbură şi apar reacţii de apărare ale bolnavului,
care devine agitat,anxios, agresiv.
- febril (39 - 40°), cu un facies vultuos, tremurături generalizate,
puls accelerat, transpiraţii profuse, oligurie
Forme clinice
6. Delirul paranoid alcoolic
 Halucinoza alcoolică Wernicke. Pe fondul unei conştiente
păstrate, apar halucinaţii auditive neplăcute, ameninţătoare, care
generează idei de persecuţie, anxietate. Durează mai mult decât
delirium tremens.
 Psihoza alcoolică Korsakov, numită şi psihoza polinevritică
 Epilepsia alcoolică.
 Demenţa alcoolică este stadiul final al alcoolismului cronic.
NEVROZELE
Debutează şi evoluează în condiţii de suprasolicitare psihică.
Reversibile
Nu se însoţesc de alterarea personalităţii.

Pacientul este conştient de boala sa, vine singur cerând ajutorul

medicului psihiatru, contrar bolnavilor psihotici, care nu au conştiinţa
bolii, nici atitudine critică faţă de tulburările care necesită asistenţa
psihiatică.

Forme clinice:
- astenică
- obsesivo-fobică
- isterică
- mixte.
OLIGOFRENIILE
 Idiotia
 Imbecilitate
 Debilitate

https://desdaughter.files.wordpress.com/2015/07/dentity-disorder.jpg?w=600&h=300