Elemente de semiologie

neurologica
Asistent Universitar Dr. Adina Luca
 MOTIVELE INTERNARII

• astenie, apatie
• tulburări de memorie şi intellect
• cefalee
• crize de pirdere a cunoştinţei
• tulburări de vedere
• tulburări de auz
• pierderea echilibrului, vertij
• modificări ale vorbirii şi dificultate la înghiţit
• deficit motor, mişcări involuntare
• durere de spate
 ANTECEDENTE

AHC
• boli transmise genetic : coreea cronică (coreea Huntington= afectiune neuro-
degenerativa progresiva ereditara ce se manifesta prin afectarea miscarilor- coree, af cognitica si
probleme comportamentale)
• circumstanţe favorizante : epilepsie
• boli cu impact asupra sistemului nervos : HTA, DZ, ateroscleroză
• transmitere transplacentară a sifilisului, toxoplasmozei
APF. APP
• gestaţia şi naşterea, bolile copilăriei, traumatisme,etc (la copii, tineri)
• menarha, menopauza
• boli coexistente: DZ, boli cardiace şi respiratorii, HTA, boli gastro-
enterologice, boli renale, boli endocrine, tumori maligne, proceduri
chirurgicale, traumatisme şi spitalizari anterioare
 CONDITII de VIATA si MUNCA
Ocupaţie Consum de alcool, tutun

http://blog.uni2biz.org/en/images/jobsincanada.jpg

http://www.churchleaders.com/wp-content/uploads/files/article_images/
3_ways_to_prevent_teen_drug_and_alcohol_use_759237126.jpg

Medicatie: anterioară şi curentă Consum de droguri

http://pgxmed.com/wp-content/uploads/2014/03/drugsinhand.jpg http://astrotarot.net/wp-content/uploads/2015/08/drug.jpg
 ISTORICUL BOLII

• Simptome
• Modul de debut:
– brusc (secunde),
– acut (minute, ore),
– subacut (zile),
– săptămâni, luni
• Succesiunea în timp a
simptomatologiei http://new.transgaz.ro/sites/default/files/Istoric-si-personalitati_0.jpg

• Tratamente urmate şi eficienta

acestora
 ATITUDINI PARTICULARE

• Starea de constienta: vigil sau comatos,

• Deviații ale capului sau globilor oculari,
• Asimetrie facială,
• Poziții particular ale unor segmente corporale sau ale întregului
corp - imobilitate, rigiditate
- mâna în “gât de lebădă, grifa cubitală sau mediana ,limbă de clopot” (apare
secundar afectarii totale a plexului brahial)
- în torticolis apare rotaţia şi latero-flexia capului
- semn de intrebare , în cocoş de puşcă”
CAUZE:
- modificari ale motilității active deficit motor (paralizii)
- modificari de sensibilitate
- modificari de tonus muscular
- durere (posturi antalgice)
Mana in “gat de lebada”- paralizia de nerv radial
Efect= abolirea partiala sau totala a conducerii
influxului nervos prin nervul radial cu afectarea
segmentelor inervate de acesta.
Grifa cubitala- mana in forma de “gheara ”. Apare
secundar lezarii nv. Cubital (ulnar) , efect = flexia ultimelor 2
degete (4,5) este diminuata
Torticolis = rotaxia si latero-flexia capului,
secundar retractiei unilaterale a SCM.
Pacientul se afla in decubit lateral, membrele
inferioare flectate pe abdomen, capul in
hiperextensie, contractia muschilor dorsali. Apare in
meningite.
 Distrofii musculare
Retracții tendinoase și deformări osoase secundare
. facies miopatic, cu „buză de tapir” (prin atrofia mușchilor feței și
hipertrofia buzei superioare),

AVC - la bolnavii comatoși cu leziuni vasculare cerebrale,

• semnul pipei  la față (aerul expirat iese prin colțul gurii, de partea
paralizată),
• pânzei de corabie( în expir, se umflă obrazul de partea paralizată),
• membrul inferior paralizat este hipoton și, de aceea, rotat extern.

 
 
Buza de tapir
 ORTOSTATISMUL

Proba ROMBERG:

- se cere bolnavului în ortostatism să alipească picioarele şi sa întinda înainte braţele;

după câteva secunde i se cere să închidă ochii.

Normal această poziţie poate fi menţinută cu uşurinţă - Romberg NEGATIV.

Dacă bolnavul se dezechilibrează se consideră proba - Romberg POZITIV.

 MERSUL

Elemente

- lungimea pasului, viteza mersului, desprinderea piciorului de pe sol, gradul

şi direcţia de ridicare a piciorului, reluarea contactului cu solul.

- stabilitatea trunchiului în timpul mersului, poziţia capului şi direcţia privirii,

menţinerea rectilinie a direcţiei de mers,

- prezenţa şi amplitudinea balansului fiziologic al braţelor.

Etiologie
- paralizii
- ataxii
- tulburări de tonus muscular
- diskinezii
1. stepat -in leziuni ale motoneuronului periferic, fiind paralizată musculatura antero-
externă a gambei care flectează dorsal piciorul pe gambă, bolnavul trebuie să ridice
genunchiul mai sus pentru a nu se împiedica de propriul său picior,şi să ia contact cu
solul iniţial cu vârful piciorului apoi cu călcâiul
2. cosit –in pareza spastică - fiecare pas o mişcare de circumducţie externă a
membrului inferior. De partea afectată lipseşte balansul membrului superior.
3. Galinaceu in parapareza spastica – mers pe varfuri cu pasi mici
4. dansant, ţopăit - in coreea cronică datorită mişcărilor coreice
6., în zig-zag, cu bază de susţinere largă – mers cerebelos
7. mers parkinsonian -in boala Parkinson mersul este lent, cu paşi mici şi tarâţi. Corpul
este rigid şi lipseşte balansul fiziologic al membrelor superioare.

.
 MOTILITATEA ACTIVĂ şi FORŢA
SEGMENTARĂ

Deficit motor - un deficit de viteză, amplitudine şi forţă a mişcărilor.

Motilitatea activă - viteza şi amplitudinea tuturor mişcărilor posibile din

toate segmentele articulare: flexie/extensie,pronaţie/supinaţie,
abducţie/adducţie,

Forţa segmentară se apreciază cerând bolnavului să execute diferite

mişcări la care examinatorul se opune

http://www.homemeeting.us/franktmc/network_brain.JPG
 Determinarea deficitului motor (1/2)

• a) probe statice:
– proba braţelor - menţinerea membrelor superioare în poziţie orizontală înainte,
cu braţele în supinaţie; membrul paralizat va incepe să cadă iar antebraţul ia
atitudine de pronaţie;

– proba Mingazzini - în decubit dorsal cu coapsele flectate în unghi obtuz pe

abdomen şi gambele flectate pe coapse astfel încât gambele să fie paralele cu
planul patului; membrul paretic va cădea primul.

– proba Barré : bolnavul în decubit ventral cu gambele în unghi obtuz pe coapse,

coapsele rămânând pe planul patului; membrul inferior paralizat va cădea primul.

• b) probe dinamice:
– proba Vasilescu: bolnavului în decubit dorsal i se cere să execute mişcări
repetitive concomitente de flexie şi extensie a gambelor pe coapse târând
călcâiele pe cearşaf în cursul mişcărilor; membrul inferior paretic va rămâne în
urma celui sănătos.
 Paraliziile - Clasificare
1. după intensitate :
– paralizie totală =plegie: nici o mişcare nu este posibilă
– paralizie parţială=pareză: sunt posibile mişcări de amplitudine,viteză şi forţa
diminuate

2. după teritoriul afectat:

– monopareză/plegie când este afectat un singur membru(superior sau inferior)
– hemipareză/plegie când este afectată o jumătate de corp (dreaptă sau stângă)
– parapareză/plegie când deficitul motor este la membrele inferioare
– tripareză/plegie când sunt afectate 3 membre
– tetrapareză/plegie când sunt afectate toate cele 4 membre

3. după tonusul muscular:

– paralizie flască (hipotonie musculară)
– paralizie spastică (hipertonie musculară)
 COORDONAREA

1. Dismetria constă în abaterea mişcării de la traiectoria propusă. Mişcarea rectilinie sau

curbilinie este înlocuită cu o mişcare în zig-zag

2. Hipermetria constă în depăşirea ţintei

- index-nas : se cere bolnavului sa ducă vârful indexului la vârful nasului alternativ, cu fiecare
mână
- călcâi- genunchi:bolnavul în decubit dorsal , este invitat să atingă cu călcâiul unui membru
genunchiul celuilalt membru, alternativ cu fiecare membru inferior
–Ambele probe se pracică cu ochii închişi şi deschişi.

Dismetrie - bolnavul face o mişcare în zig-zag.

Hipermetriei - bolnavul depăşeşte nasul, respectiv genunchiul.

Ansamblul tulburărilor de coordonare se numeşte ATAXIE

 MIŞCĂRILE INVOLUNTARE
(diskineziile)

Mişcări care apar independent de voinţa bolnavului.

Se studiază în repaus, în timpul menţinerii unei posturi şi în mişcare.

1. Tremorul
2. Mişcările coreice
3. Mişcările atetozice.
4. Mişcările pseudoatetozice
5. Miocloniile
6. Fasciculaţiile.
7. Convulsiile.
8. Ticurile
 Tremorul
Mişcări involuntare oscilatorii - ritmice de amplitudine şi frecvenţă variabilă
- amplitudine mică, care duc la deplasări mici ale segmentelor de o parte și de alta
a poziției de repaus.
Fiziologic după emoții, frig, efort
Patologic tremor cerebelos, parkinsonian, hipertiroidian, din alcoolism, esențial,
aterosclerotic, ereditar

Alcoolism - tremurături ale degetelor de la mâini, de mică amplitudine și de

frecvență mare , 8-10 oscilații pe secundă, care apar atât la menținerea unei posturi, cât
și la diverse mișcări.
Se ameliorează la ingestia de alcool.
Ateroscerotic – miscari fine ale extremitatilor si capului
 Fasciculatii, Mioclonii, Ticuri
Fasciculatii
• „ i se zbat mușchii”, spontan.
• nu dispar în somn.
Mioclonii
• contracţii bruşte de scurtă durată ale unui muşchi sau ale unui grup muscular.
• pot duce sau nu la deplasarea segmentului de membru respectiv.
• nu dispar în somn .
• ritmice sau aritmice, permanente sau intermitente.
Ticuri
• miscari cu caracter stereotip si pseudogestual

• pot fi suprimate voluntar

 Miscarile coreice, atetozice

Coreice
- bruşte, aritmice, asimetrice, neregulate, involuntare,dezordonate, antrenează ample
deplasări ale segmentelor de membre, în poziţii bizarre, ilogice.
- la faţă apar grimase, generează tulburări de fonaţie şi deglutiţie.
- mersul devine ţopăit.
- diminuă în repaus și dispar în somn,
Atetozice:
- mai lente, de amplitudine mai redusă, neregulate, distale,
- dispar în somn

http://www.soundidea.org/images/index_rovan_snapshot.jpg
 Convulsiile

Contracții musculare bruște, violente, durabile, care deplasează segmentele,

neregulate.

Tip:
•  Clonice,
• Tonice,
• Tonico-clonice

Realizează - Imobilizarea ( tonice)

- Deplasarea (clonice) segmentelor de membru.

Localizare - Generalizate (în grand mal)

- Localizate (crize jacksoniene)
 MOBILITATEA PASIVĂ şi TONUSUL
MUSCULAR
Tonusul muscular - starea de contracţie bazală a muşchiului aflat în repaus.
Examinare a tonusului muscular constă în motilitatea pasivă ,
– bolnavul în perfect repaus, în decubit dorsal iar examinatorul imprimă
diverse mişcări, în diferite segmente articulare,
– Se evalueaza amplitidinea mişcărilor şi rezistenţa întâmpinată la
efectuarea lor.

Inspecţie:
• hipotonie : relieful muscular este mai şters
• hipertonie : relieful muscular este mai evidenţiat
Palpare
• hipotonie : masa musculară este moale
• hipertonie : muşchiul este ferm
 Reflexele
O excitaţie - exteroceptivă, proprioceptivă, interoceptivă - este urmată de
un răspuns - motor, secretor, vasomotor.

Clasificarea reflexelor: - hiporeflexie

- areflexie
- hiperreflexie

http://www.neurology.utoronto.ca/sites/default/files/styles/front_carousel/public/residents_header.png?itok=zFTVICkg
 Osteo - tendinoase

Percuţia unui tendon sau apofize osoase.

Răspunsul – consta in contracţia unui muşchi sau a unui grup

muscular aferent tendonului sau apofizei asupra caruia se exercita un
stimul .

Reflexele se examinează bilateral simetric

a) la membrele superioare se examinează:

• reflexul bicipital, tricipital, stilo-radial, sticlo-cubital

b) la membrele inferioare se examineaza:

• reflexul rotulian
• reflexul ahilean
 Reflexul bicipital C5-C6

Se percuta tendonul inferior al bicepsului

Răspuns: contractia bicepsului brahial cu flexia antebraţului pe braţ

http://www.esanatos.com/files/ghid-medical/neurologie/13617_poze/image014.jpg
 Reflexul rotulian

Consta in contractia involuntara

a muschiului cvadriceps femural ca urmare a
percutiei tendonului sau sub rotula.
Răspuns: extensia gambei

http://www.esanatos.com/files/ghid-medical/neurologie/13617_poze/image014.jpg
 Cutanate

Zgârierea tegumentelor într-o zonă determina o contracţie

musculară.

a) palmo-mentonier: este un reflex patologic.

Excitarea eminenţei tenate cu un ac bont determină contracţia
musculaturii mentoniere
b) cutanat plantar (L5-S1):
Excitarea tegumentelor plantei cu un ac bont pe partea externă a
acesteia de la călcâi spre degetul mic , lent.

Răspunsul - normal constă într-o flexie lentă a tuturor degetelor.

- patologic = semnul Babinski, consta în extensia halucelui şi eventual
răsfirarea celorlalte degete în evantai , semnificand leziunea căii piramidale.

Indiferenţa plantară constă în lipsa oricărui răspuns

Semnul Babinski
 TULBURĂRI TROFICE ŞI VEGETATIVE

Apar secundar lezarii sistemului nervos vegetativ central şi periferic

Tulburări funcţionale

- respirator: tahipnee,bradipnee
- cardio-vascular: tahi/bradicardie, TA (hipoTA ortostatică în DZ), vasomotorii
- digestiv:greaţă, vărsături, tulburări de tranzit, gastropareza
- urinar: sfincteriene - retenţia de urină, incontinenţa urinară
- genital: tulburări de erecţie, ejaculare, frigiditate
- tulburări de sudoraţie
Tulburări trofice-vegetative :
– atrofii tegumentare, hiperkeratoză, ulceraţii, escare
– osteoporoză cu fracturi spontane nedureroase, artropatii deformante (la nivelul
membrelor superioare în siringomielie (chist localizat la nivelul maduvei spinarii ce
duce la expansionarea acesteia producand o mielopatie progresiva) şi la membrele
inferioare în tabes (boală cronică a sistemului nervos, de origine sifilitică, care se
manifestă prin lipsa de coordonare a mișcărilor (în timpul mersului), dureri viscerale
vii, tulburări de sensibilitate)
Tulburări trofice musculare amiotrofii (atrofii musculare)
 TULBURARILE DE SENSIBILITATE
SUBIECTIVE
Simptome declarate de bolnav, care apar şi se menţin fără a exista excitanţi
care să le provoace.
a. paresteziile- acuze polimorfe arsuri, furnicături, amorţeli, înţepături, senzaţie
de rece sau cald
b. durerea: semnifică o excitaţie pe traiectul căii sensibilităţii algice.
c. după localizare : nevralgie, radiculalgie, crize algice viscerale.
Tactilă - atingeri succesive cu un tampon de vată pe care bolnavul le confirmă
şi le descrie.
Termică - 2 eprubete care conţin apă caldă şi respectiv rece care se pun în
contact cu tegumentele succesiv, pe zone simetrice
Algică - ac ascuţit la un capăt şi bont la celălalt.
Mioartrokinetică - mişcări de flexie-extensie de mică amplitudine la nivelul
articulaţiilor interfalangiene al degetelor bolnavului.
 TULBURARI DE
SENSIBILITATE OBIECTIVE
Hipoestezie - scăderea percepţiilor

Anestezie – dispariţia percepţiilor

Hiperestezie - perceperea exagerată, mai ales a excitaţiilor

dureroase.

http://baef480c1b9a59094802-bb7fd020772cbf1cd099f3b22c712b0b.r79.cf2.rackcdn.com/f4bad255cb49b95b3ee31500b7d40023.jpg
 NERVII CRANIENI

- motori

– senzitivi

– senzoriali

– vegetativi

– micşti

https://www.google.ch/search?q=nervii+cranieni&es_sm=93&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMIsKr-
7suSyQIVzFUUCh1vrwLq&biw=1366&bih=667#tbm=isch&q=brain+nerves+wallpaper&imgrc=TZjS5RjF0WNX2M%3A
 I. Nervul OLFACTIV
II. Nervul OPTIC
I. Afectari ale nv Olfactiv: Anosmie: pierderea mirosului .
Hiposmia:pierderea partiala a mirosului
Hiperosmia :percepţie olfactivă crescută .Apare în hipertiroidism, graviditate,
atacuri migrenoase, alergii.
Halucinaţii olfactive:perceperea de mirosuri fără obiect.

II. Afectari ale nv. Optic:

Ambliopia - strabism congenital
Pierderea vederii se numeşte cecitate sau amauroză.
Nictalopia - diminuarea AV la lumina scăzută ( pe înserate, noaptea)
Hemeralopia - diminuarea AV în timpul zilei
Câmpul vizual - porţiunea de spatiu percepută cu un ochi aflat în poziţie fixă
mediană.
Scotoamele - pete oarbe care apar în CV la periferie sau central.
Îngustarea concentrică a câmpului vizual
Hemianopsia - pierderea unei jumătăţi de CV de la fiecare ochi.
Acromatopsia - abolirea completă a simţului cromatic. Abolirea parţială a
simţului cromatic (ex. daltonism)
 III. Nervii OCULOMOTORI

• Examinarea nervilor oculomotori cuprinde:

1. Aspectul fantei palpebrale
2. Poziţia globilor oculari
3. Motilitatea activă extrinsecă a globilor oculari
4. Convergenţa oculară
5. Pupila şi reflexele pupilare

http://avrispilka.co.za/wp-content/uploads/2013/01/neurons.jpg
Fanta palpebrala;Poziţia globilor
oculari, Motilitatea globilor oculari
1.Micşorarea fantei palpebrale în ptoza pleoapei superioare (leziune de
nerv III) sau sindrom Claude Bernard Horner (mioza, enoftalmie, tulburări
vasomotorii,ptoză palpebrală în leziunile simpaticului cervical)
Lărgirea fantei palpebrale în leziuni iritative ale simpaticului cervical:
sindrom Pourfour du Petit (simptome inverse sindromului Claude Bernard
Horner)
2.Strabism prin paralizia unui muşchi extrinsec ,globul ocular deviază de
partea opusă a muşchiului paralizat - intern/extern, convergent/divergent,
dobândit sau congenital.
3.Limitarea miscarilor - oftalmoplegie

http://mag.uchicago.edu/sites/default/files/1508_Kelly_Neural-network.jpg
 Pupila şi reflexele pupilare:
Pupilele normale - rotunde, egale, cu contur regulat, cu diametrul de 2-5 mm.

Anizocorie: pupilele sunt inegale (lues)

Mioza - unilaterală : în sindrom Claude Bernard Horner
- bilaterală : tabes, intoxicaţii exogene
Midriaza - unilaterală: în criză de glaucom,
- bilaterală: în intoxicaţii, etilism
Reflexele pupilare

Fotomotor constă în apariţia miozei la lumină şi a midriazei la întuneric.

Acomodare la distanţă: constă în producerea miozei cu convergenţă la
privirea de aproape şi midriază la privirea la distanţă.

RFM poate fi normal, încet sau absent

 V. Nervul TRIGEMEN (mixt)

– V1: oftalmică
– V2: maxilară
– V3: mandibulară
 VII. Nervul FACIAL (mixt)

Componentei senzitive:
Patologic poate apare: aguezie (abolirea gustului), hipoguezie (diminuarea gustului),
disguezie (percepţii gustative distorsionate).
Componentei motorii :pentru evaluarea nv facial pacientul este rugat să execute
mişcări ale feţei (să încreţească fruntea, să închidă ochii, să arate dinţii) .
Paralizie facială PERIPERICĂ:
- asimetrie facială cu ştergera pliurilor şi şanţurilor fiziologice ale hemifeţei (ştergerea
pliurilor frontale, a şanţului naso-genian şi naso-labial)
- comisura bucală este coborâtă
- clipitul este abolit, ochiul larg deschis (lagoftalmie), pleoapa inferioară răsfrântă
înapoi (ectropism), lacrimile curg pe obraz (epiforă), apare semnul lui Charles Bell: la
solicitarea închiderii ochiului, globul ocular deviază în sus şi în afară descoperind
mult sclerotica.
- nu poate încreţi fruntea, nu poate închide ochiul, la arătarea dinţilor orificiul bucal ia
forma unei rachete, ovalul fiind tras de partea sănătoasă.
- tulburări în pronunţarea labialelor (b, m, p), de masticatie
- reflex corneean abolit
- asimetrie facială cu ştergera pliurilor şi
şanţurilor fiziologice ale hemifeţei
(ştergerea pliurilor frontale, a şanţului
naso-genian şi naso-labial)
- comisura bucală este coborâtă
- nu poate încreţi fruntea, nu poate
închide ochiul, la arătarea dinţilor
orificiul bucal ia forma unei rachete,
ovalul fiind tras de partea sănătoasă.
Paralizia facială CENTRALĂ:
- interesează ½ inferioară a hemifeţei (neuronii care inervează ½ superioară
a feţei primesc şi fibre încrucişate de la fascicolul geniculat controlateral)
- paralizia este situată de partea opusă leziunii; se însoţeşte de un deficit
motor de aceeaşi parte
- clinic, pacientul poate închide ochii, poate încreţi fruntea, dar nu poate face
abducţia comisurii bucale.Şanţul naso-genian este şters, comisura bucală
este căzută
Sechele ale paraliziei faciale:
– hemispasmul facial: contracţii musculare repetate, închiderea ochilor
determină şi contracţia orbicularului buzelor
– sindromul “lacrimilor de crocodil”: hiperlacrimaţie când bolnavul se
alimentează datorită regenerării aberante a fibrelor salivare după
paralizia facială.
VIII.Nervul ACUSTICO- VESTIBULAR
(senzorial)
Componente : acustică şi vestibulară
Vertijul = senzaţie subiectivă de rotaţie a obiectelor din jur apărută brusc la
schimbarea poziţiei corpului sau capului.
În forme grave ortosaismul este imposibil.Este acompaniat de simpome vegetative
ca: greţuri, vărsături, paloare, transpiraţii, lipotimie.
Deviaţii tonice ale membrelor şi trunchiului- proba Romberg, proba deviaţiei
braţelor întinse, proba mersului în stea.
Nistagmus = este o mişcare involuntară , ritmică şi sincronă a globilor oculari la
privirea laterală sau verticală. Orizontal, vertical, rotator
- se urmăreste indexul examinatorului care se va deplasa în plan orizontal de la stânga
la dreapta şi în plan vertical de sus în jos.
- fiziologic nistagmusul poate apare la privirea extremă laterală, la privirea unor obiecte
în mişcare,etc
Probe vestibulare provocate: proba rotatorie, proba calorică, proba galvanică

Sindromul vestibular periferic (armonic), central (disarmonic): :

 IX.N. GLOSOFARINGIAN (mixt)
X. N. VAG
IX.
- disfagie pentru solide
– hipoestezie sau anestezie a limbii cu tulburări de gust la acest nivel
– reflexul faringian este diminuat sau abolit
– semnul cortinei al lui Vernet: devierea peretelui faringian de partea
sănătoasă când bolnavul spune vocalele “e” sau “a”
X.
– hemiparalizia vălului palatin cu căderea, hipotonia şi devierea luetei
spre partea sănătoasă
– tulburări de deglutiţie pentru lichide
– voce nazonată , bitonală
– reflex velopalatin diminuat sau abolit
– hipo sau anestezie în zonele inervate de vag
•
XI.Nervul SPINAL (accesor) (motor) 
Examenul componentei interne se face prin laringoscopie indirectă sau se invită
pacientul să vorbească..
– în paralizia unilaterală:
• vocea este bitonală
• pacientul nu poate cânta
• reflexul de tuse este prezent
– în paralizia bilaterală:
• vocea este răguşită, afonie
• dispnee
• reflexul de tuse este absent
• lichidele refulează pe nas
• este necesară traheostomia
• Examenul componentei externe:
– muşchiul trapez: pacientul este invitat să îndepărteze braţele de torace şi să flecteze dorsal
capul, examinatorul opunându-se flexiei capului.Se apreciază contracţia trapezului prin
apariţia corzii trapezului. https://www.sheffield.ac.uk/polopoly_fs/1.215687!/image/iStock_000014137482XSmall.jpg

- muşchiului sternocleidomastoidian :unilaterală: relieful muşchiului este redus, nu mai apare

coarda SCM, muşchiul este hipoton, atrofiat; bilaterală: flexia capului nu este posibilă, apare o
poziţie de extensie a capului
 XII. Nervul HIPOGLOS (motor)

Examinarea constă în explorarea motilităţii şi troficităţii limbii .

• În leziunile unilaterale:
– atrofia hemilimbii
– fasciculaţii la nivelul hemilimbii în leziuni iritative ale
hipoglosului
– devierea limbii: în cavitatea bucală spre partea sănătoasă,
iar în protruzie de partea leziunii (limba în protruzie indică
sediul leziunii)
• În leziunile bilaterale :
– tulburări de masticaţie şi deglutiţie
– dizartrie la pronunţarea consoanelor linguale (c, d, j, l, r, t,
etc)
 EXAMENUL OBIECTIV
• Aparat respirator - compresiune cervicală ,
- sindroame bulbare,
- poliomielită acută,etc.
• Aparat cardio-vascular: - valvulopatii,
- tulburări de ritm cardiac,
- HTA,
- ateroscleroză
• Aparat digestiv: - crize dureroase în tabes,
- boala Wilson
• Aparat uro-genital: - tulburări sfincteriene şi sexuale în compresiuni
medulare,
- tabes,
- scleroza multiplă,
- osteomielită