Sunteți pe pagina 1din 24

Nume:Popa

Prenume: Costel
Sex: M
Varsta: 85 ani
Domiciliu: Iasi, Jud. Iasi
Cetatenie: romana
Ocupatie: pensionar
Motivele internarii
cefalee
oboseala generalizata care persista de o
perioada mai lunga de timp
lipsa expresiei faciale
tremur al mainilor in repaus
lentoare, dificultate de vorbire
Anamneza

Antecedente heredo-colaterale
Tatal -Hipertensiune arteriala
-Diabet zaharat
Mama -Parkinson
Antecedente patologice
Diabet zaharat insulino-dependent
Retinopatie diabetica
Hipertensiune arteriala
Operatie de hernie inginalo scrotala
Conditii de viata si munca
Profesie: chimist
Obiceiuri sociala: fumator

Medicatie administrata inaintea internarii


Insulina
Nifedipind
Enalapril
Indapamid
Istoricul bolii
Conform relatarilor pacientului afectiunea a
debutat in urma cu doua saptamani:-tremurul
mainilor in repaus
-cefalee
-lipsa expresiei faciale
-oboseala generalizata
Examen clinic general
Examen obiectiv
Stare de nutritie obezitate grad 1
Starea de constiinta -alterata
Facies inexpresiv
Tegumente -integre si normal colorate
Mucoase- normal
Fanere- normal
Tesut conjunctiv adipos -bine reprezentat
Sistem ganglionar -nepalpabil
Sistem muscular
Aparat respirator: nu prezinta zgomote patologice
Aparat cardiovascular: tensiunea arteriala de 200/100 mm/Hg
Aparat digestiv: abdomen liber , participa la miscarile respiratorii
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat uro- genital: loje renale libere
Sistem nervos
Sustinerea diagnosticului si a tratamentului
Clinic
Atitudinea
Din cauza hipertoniei de tip extrapiramidal care este generalizata, bolnavul are o
atitudine rigida, corpul usor anteflectat, capul, antebratele, genunchii usor flectati,
ceea ce da aspectl de semn de intrebare. Faciesul este inexpresiv, privirea fixa,
clipitul foarte rar. Apar tremuraturi de postura ale membrelor, ale barbiei si limbii.

Echilibru static si dinamic


Proba Romberg- verificam daca pacientul isi poate mentine echilibrul in ortostatism,
cu membrele superioare lipite de trunchi si membrele inferioare alaturate cu ochii
deschisi si apoi inchisi. Se vor urmari eventualele miscari involuntare sau de
pierdere a echilibrului. In urma acestor teste am constatat ca pacientul nu prezinta
modificari patologice.
Mersul
Mersul este dificil, cu pasi mici, corpul rigid si usor aplecat inainte
dand impresia ca bolnavul fuge dupa centrul sau de greutate, Bolnavul
nu se poate opri brusc, ci mai face citiva pasi. Miscarile de asociatie ale
membrelor superioare in mers lipsesc, In anumite situatii bolnavul
parkinsonian, care in mod obisnuit este bradikinetic, fuge, urca repede o
scara, face miscari rapide ale membrelor superioare. In timpul mersului
se pot observa antero-retro sau latero-pulsii, determinate de crize de
contractii musculare pe anumite grupe de muschi.

Motilitatea activa
Se apreciaza examinand cele 3 elemente: amplitudinea, viteza si forta. Ii
cerem pacientului sa execute diferite miscari in diferite sensuri iar forta
o apreciem opunandu-ne miscarii pe care o realizeaza bolnavul.
Pacientul realizeaza miscari active de flexie, extensie, adductie si
abductie, rotatie la nivelul articulatiilor.
Motilitatea pasiva
Este generalizata dar predomina usor pe flexori ceea ce da aspectul
de semn de intrebare, cu prezenta semnului rotii dintate si a lui Noica si
reflex de postura exagerat.

Probe de pareza
Membrele superioare- pacientul mentine bratele intinse in
suspinatie timp de cateva secunde. Membrele nu au tendinta de a se roti
in pozitia de pronatie sau sa cada.
Membrele inferioare
Mingazzini- pacientul sta in decubit dorsal si este rugat sa
ridice si sa mentina membrele in flexie
Vasilescu- pacientul sta in decubit dorsal si realizeaza
miscari de flexie simultane
Barre- pacientul sta in decubit ventral iar membrele si le
mentine flectate de la nivelul genunchiului.
Probele de pareza sunt negative.
Coordonare
1.Hipermetria
Proba indice-nas pacientul atinge cu usurinta cu indexul varful nasului
atat cu ochii deschisi cat si cu ochii inchisi
Proba genunchi-calcai pacientul atinge deasemeni cu usurinta
genunchiul cu calcaiul
2.Adiadococineza
Proba moristii- realizarea miscarilor simetrice de rotatie
Proba marionetei -realizarea cu usurinta a miscari de rotatie din
articulatia pumnului
3. Sinergia se evidentiaza la mers, la proba podului si la ridicarea de la
nivelul planului patului sprijinindu-se pe calcai.
Pacientul nu prezinta modificari de coordonare

Tonusul muscular
Hipertonia extrapiramidala are urmatoarele caractere:

-este generalizata, cuprinde atat muschii membrelor cat si ai


trunchiului si gatului, fetei si muschii cu actiune sinergica.Se observa o
usoara predominanta pe flexori; in general sunt mai atinsi muschii
statici si ai atitudinii cat si muschii mimicii
-este plastica- pastreaza atitudinile imprimate segmentelor de
membre prin miscari pasive
-se manifesta in timpul starii de veghe, dispare in somn
-miscarile voluntare inhiba hipertonia de tip extrapiramidal
-se insoteste de pierderea miscarilor asociate si de abolirea
reflexelor clinice de atitudine generala; reflexul clinic de postura se
exagereaza
-refelexele cutanate si osteotendinoase nu sunt inreresate
-apare semnul rotii dintate si semnul Noica.
Semnul rotii dintate- extensia antebratului pe brat,se face sacadat, ca o roata
dintata, in loc sa se faca continuu
Semnul Noica-se fac miscari de flexie si extensie a mainii in articulatia pumnului
pana cand se obtine o usurinta in executarea acestei miscari, in acest moment
cerem bolnavului sa ridice membrul inferior de aceeasi parte, se observa o
greutate in miscarile pe care le facem la nivelul articulatiei pumnului.

Miscari involuntare
Tremuraturile apar in repaus , este diminuata sau dispare cu ocazia
miscarilor voluntare si in timpul somnului.
Reflexele osteotendinoase
Reflexul rotulian( L2-L4)- se percuta tendonul rotulian cu pacientul in pozitie
de decubit ventral cu gambele usor flectate pe coapse, fara sa-si sprijine piciorul pe
podea; s-a obtinut extensia gambei pe coapsa.
Reflexul achilian( L5-S1)- se percuta tendonul achilian; s-a obtinut flexia
plantara a piciorului.
Reflexul bicipital(C5-C6)- se percuta tendonul bicipital; s-a obtinut flexia
antebratului pe brat
Reflexul tricipital(C7-C8)-se percuta tendonul tricepsului; s-a obtinut extensia
antebratului pe brat
Reflexul stilo-radial( C5-C6)- se percuta apofiza stiloida a radiusului; s-a
obtinut flexia antebratului pe brat
Reflexele cutanate abdominale
Reflex cutanat abdominal superior(D9-D10)-se excita tegumentele sub
rebordul costal.
Reflex cutanat abdominal mijlociu(D10-D11)-se excita tegementele de la
nivelul ombilicului.
Reflex cutanat abdominal inferior( D11-L1)-se excita tegumentele
deasupra pliului inghinal.

Reflexul cutanat plantar


Se obtine prin excitarea marginii externe a plantei, dinspre calcai, pa
marginea laterala pana la baza degetelor. A rezultat flexia tuturor degetelor.
Examenul nervilor cranieni
Nervul olfactiv-normal clinic
Nervul optic-acuitate vizuala scazuta
Nervii oculomotorii( III, IV, VI)- oculomotricitate normala, pupile egale
reactive, reflex fotomotor prezent bilateral.
Nervul trigemen- componenta motorie(aparent normala), componenta
senzitiva( aparent normala)
Nervul facial-normal clinic
Nervul acustico-vestibular scaderea acuitatii auditive
Nervul glosofaringian si vag- fara tulburari de deglutitie pentru lichide si
solide
Nervul hipoglos- normal clinic
Examene paraclinice
Nu exista teste de laborator care sa diagnostice boala Parkinson,
dar se pot face teste de sange pentru a vedea daca nu este cumva
vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica
RMN encefal, analize hematochimice- pot fi utile pentru a exclude alte
patologii care pot avea aceeasi simptome, chiar daca au origini diferite.
Analize speciale precum SPECT(tomografie computerizata cu emisie de
fotoni) si PET(tomografie cu emisie de pozitroni) pot confirma
diagnosticul.
O noua imagine functionala DATSCAN(tehnica de imaging cu
medicamente pe baza de radiu DAT)-care poate confirma sau exclude
afectiunea sistemului dopaminergic si intr-un stadiu precoceal bolii.
Diagnosticul diferential
Paralizia supranucleara progresiva
Parkinson asociat cu SLA si dementa
Virotic cu virus lent, boala lui Creutzfeldt-Jacob
Boala lu Shy-Drager
Boala Willson
Evolutie si prognostic
Evolutia bolii este lent progresiva,
prognosticul vital in general bun dar pot apare
unele complicatii ; terapia moderna dopaminica
lungeste speranta de viata
Tratament
Se vor administra anticolinergice, romparkin cate 3 tabl/zi
Medicatia dopaminergica are ca scop compensarea deficitului de
dopamina. Madopar sau Sinemet intre 200 si 750 mg, Viregyt 2
cp/zi
Tratament chirurgical se fac grefe de medulo -suprarenala si grefe
de neuroni mezencefalici foetali implantati in nucleul caudat si
putamen.