Metode și tehnici de reeducare

neuromotorie în hemiplegie

Profesor coordonator:
Conf.univ.dr. Ochiană Gabriela Studenți:
Lector. univ. dr. Popa Cristina Hurgheș Alina Elena
Țîmpu Bianca Patricia

1
 I. Ce este hemiplegia și care sunt cauzele acesteia?

Hemiplegia, respectiv, hemipareza înseamnă paralizia totală sau parțială a unei

jumătăți a corpului (fie că este stângă, fie că este dreaptă) , adică pierderea motilității
voluntare și alterarea tonusului musculaturii membrelor pe o parte a corpului .
Cauzele care duc la apariția hemiplegiei în mod frecvent sunt accidentele
vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Uneori
aceasta apare brusc, alteori progresiv, prin pierderea motorie și senzorială prezentă pe
membrele de pe partea afectată, împreună cu devieri ale gurii, ochilor, salivare
excesivă și dificultate în vorbire.
În afară de pierderea sensibilității și a mișcării, hemiplegiile mai pot fi însoțite
de: afazie, tulburări psihice, tulburări de echilibru.

De câte tipuri poate fi !?

Aceasta poate fi de două feluri: flască (paralizie la nivel facial, picioarele și

mâinile sunt afectate, forța musculară și reflexele osteo-tendinoase dispar, iar semnul
Babinski este prezent) și spasmodică ( diminuarea forței musculare, contracțiile și
reflexele sunt exagerate, prezentă semnului Babinski și apar sinkineziile.)

Semne și simptome :

• Dificultăţi de mers
• Rigiditate musculară crescută;
• Spasme musculare;
• Tulburări de comportament precum anxietate, furie, iritabilitate, lipsa concentrării
sau înţelegerii;
• Emoţii - depresia;
• Dificultăţi de echilibru în ortostatism sau în mers;
• Dificultăţi la anumite activităţi motorii precum apucarea, prinderea şi ţinerea
obiectelor;
• Dureri de umăr – frecvent asociate cu pierderea mişcării de rotaţie externă a
articulaţiei, apărută adesea datorită creşterii tonusului muşchiului subscapular şi a
marelui pectoral;
• Subluxaţia umărului.

2
 1.Anamneză

Nume: A. Maria
Data nașterii: 6.07.1948
Adresă: Bacău
Profesia: Confectionară (în prezent pensionară)

Din relatările pacientei, în anul 2015, a suferit un AVC datorită stresului și

instalării depresiei cauzate de decesului sotului sau. În dimineață de 13 Aprilie,
aceasta s-a trezit paralizată pe partea stângă a corpului. Ajunsă la spital, diagnosticul
a fost de hemiplegie (flască, pacienta nu putea mișca segmentele afectate). Pacienta a
fost dusă, de către familie, la “Centrul pentru persoane vârstnice” din Bacau, unde i
se acordă program kinetoterapeutic de recuperare.
În urma programelor de recuperare kinetoterapeutice aceasta a ajuns în stadiul
de hemipareză spastică.

2.Diagnostic medical

 AVC- atac vascular ischemic (2015);

 Hemiplegie spastică pe partea stângă a corpului ;
 Diabet zaharat tip II;
3
  Hipertensiune arterială;
 BCI- boală coronariană ischemică;
 ICC- insuficiență cardiacă cronică ( clasa II- NYHA);
 Tulburare depresivă mixtă.

3. Evaluarea funcțională

Pentru a evalua starea funcțională a pacientei am aplicat următoarele

teste funcționale pentru membrul inferior: Testul Patrick, Semnul lui Clarke,
Testul Thompson și Testul de evaluare a mersului ”Ridică-te și mergi!”.

 Testul Patrick: Subiectul stă în decubit dorsal cu piciorul

membrului de testat așezat deasupra genunchiului celuilalt
membru. Examinatorul duce pasiv genunchiul membrului testat
înspre masă. Testul este negativ dacă aceasta atinge masa sau
ajunge la același nivel cu celălalt genunchi. Testul este pozitiv
dacă nu se întâmplă lucrul acesta, indicând o contractură a
iliopsoasului, patologie la nivelul soldului sau afectarea
articulației sacro-iliace.
 În urma aplicării acestui test rezultatul este pozitiv
deoarece pacienta nu a reușit executarea testului,
indicând o contracture a iliopsoasului la nivelul
soldului.

 Semnul lui Clark: Subiectul stă în decubit dorsal cu genunchiul

extins. Examinatorul aplică o presiune ușoară asupra polului
inferior al patelei. Apoi i se cere subiectului să își contracte
cvadricepsul, în timp ce presiunea este menținută. Testul este
considerat pozitiv dacă subiectul nu reușește să mențină contracția
cvadricepsului fără să apară o durere patelară.
 În urma aplicării testului rezultatul este pozitiv,
deoarece pacienta nu a reușit să execute contracția
cvadricepsului.

 Testul Thompson: Subiectul stă în decubit dorsal. Examinatorul

strânge gamba acestuia la nivelul mușchiului triceps sural. Testul
este pozitiv dacă nu apare flexia plantară.

4
  În urma aplicării testului rezultatul este pozitiv
deoarece pacienta nu a putut realiza flexia plantară.

 Testul “Ridică-te și mergi!”: Acest test se poate cuatifica

pe scala 0-1-2-3;
 0 – incapabil;
 1 – realizează cu dificultate și ajutor din partea
kinetoterapeutului;
 2 – realizează singur cu dificultate;
 3 – realizează fără dificultate.
 Pacienta primește punctajul 2.

4.Diagnostic funcțional

o Tulburări de echilibru;
o Tulburări de mers;
o Tulburări motorii precum ținutul de mână, agățatul;
o Creșterea rigidității musculare;
o Spasme musculare;
o Scolioză in S (merge cu bastonul, de aceea s-a deviat coloana).

5.Obiectivele programului de recuperare

1. Combaterea durerii;
2. Controlul spasticitatii;

3. Creșterea mobilității articulare și a forței și rezistenței musculare;

4. Corectarea posturilor vicioase ale trunchiului şi membrelor afectate;

5. Creșterea mobilității articulare și a forței și rezistenței musculare;

6. Creșterea controlului motor, recâștigarea/perfecţionarea imaginii corecte a

mişcării

7. Menținerea - creșterea perfomanței membrelor neafectate;

8. Reeducarea mersului.
5
 6.Conținutul programului

Pentru problema pacientei nostre ne-am gândit să lucram cu aceasta pe

săptămâni făcând în fiecare săptămână ceva diferit , ajungând într-un final să
îmbinam tot ce am învățat-o într-un program kinetoterapeutic scurt și eficient.

Prima săptămână

Pentru început , recuperarea va începe cu posturări în pat pentru evitarea

apariției pozițiilor vicioase, a durerilor și a escarelor.
Deoarece este un pacient în vârstă, trebuie ținut cont de creșterea treptată a
activităților și preîntampinarea oboselii.
Pulsul trebuie monitorizat în permanență atât la schimbarea poziției cat și în
timpul mobilizărilor, pulsul nu trebuie să depășească 20 b./min.

Din decubit dorsal:

Capul pe pernă, gâtul flectat, umerii se susțin cu pernă. Mâna paretică se
aranjează pe pernă la o distanță de la corp, extinsă în articulația cotului și mâinii,
degetele extinse. Coapsa paretică este în extensie și pusă pe pernă.

Din decubit lateral pe partea paretică:

Capul se stabilizează într-o poziție comodă, trunchiul puțin întors și se menține
din spate. Coapsa piciorului paretic se așează în extensie, articulația genunchiului în
flexie ușoară. Mâna paretică se întinde pe pernă. Mâna sănătoasă se așează pe pernă
sau pe corp. Piciorul sănătos – poziție pe pernă ușor flectat în articulația genunchiului
și coxofemurală.

Din decubit lateral pe partea sănătoasă:

Capul în prelungirea trunchiului, trunchiul ușor flectat anterior. Mâna paretica

se așează pe pernă, flectată în articulația umărului sub un unghi de 90grade și întinsă.
Piciorul paretic ușor flectat în articulația coxofemurală și articulația genunchiului,
gamba și planta sunt așezate pe pernă. Mâna sănătoasă ocupă o poziția comodă.
Piciorul sănătos se așează în extensia articulației genunchiului și articulația
coxofemurală. La trecerea prin poziție se va ține cont ca mâna și articulația umărului
membrului paretic să se afle la același nivel pentru a evită extensia capsulei articulare
– ce apare destul de frecvent și este însoțită de apariția durerilor.

6
 După aplicarea și conștientizarea acestor posturări ,văzând că pacientul este
cooperativ, i-am indicat să facă și singur aceste posturări corective. Măcar de 4 ori pe
zi. După aceste posturări voi aplica Metoda Bobath deoarece pacientul prezintă
spasticitate.

Pentru Membrul Inferior:

 Flexia membrelor inferioare inhibă spasticitatea adductorilor,rotatorilor interni
ai soldului și flexorilor plantari ai piciorului și facilitează abducția, rotația
externă a șoldurilor și flexia dorsală a piciorului.

 Rotația externă a șoldurilor cu genunchiul extins , inhibă spasticitatea

adductorilor, rotatorilor interni ai șoldului și flexorilor plantari ai piciorului și
facilitează abducția șoldurilor și flexia dorsală a piciorului.

 Flexia dorsală a degetelor inhibă spasticitatea extensorilor piciorului(triceps

sural) și facilitează flexia dorsală a piciorului, abducția și rotația externă a
șoldului

A doua săptămână . Metoda Bobath + Mobilizari ( pasive, pasivo-active,

active)

Pentru a reduce spasticitatea aplic Metoda Bobath după care trec la mobilizări.
Pentru Membrul Inferior:
 Flexia membrelor inferioare inhibă spasticitatea adductorilor, rotatorilor interni
ai șoldului și flexorilor plantari ai piciorului și facilitează abducția, rotația
externă a șoldurilor și flexia dorsală a piciorului..

 Rotația externă a șoldurilor cu genunchiul extins ,inhibă spasticitatea

adductorilor, rotatorilor interni ai șoldului și flexorilor plantari ai piciorului și
facilitează abducția șoldurilor și flexia dorsală a piciorului..

 Flexia dorsală a degetelor inhibă spasticitatea extensorilor piciorului(triceps

sural) și facilitează flexia dorsală a piciorului, abducția și rotația externă a
șoldului.

 După această metodă executam mobilizări la nivelul segmenului interesat

(M.I.) pe fiecare mișcare . Mișcările se fac cu un ritm lent (ritmul rapid mărește
tonusul muscular).

Începem prin aplicarea mobilizărilor pasive.

Scopul pentru care se fac acest tip de exerciții pasive este prevenirea redorii și
anchilozei articulare. Prin efectuarea exercițiilor în mod regulat se poate îmbunătăți
mobilitatea, Exercițiile se efectuează zilnic; dozarea fiind de 3-5 ori pe
stânga/dreapta.
7
 Deoarece mișcarea este pasivă, noi singure realizam mișcarea. Rugam pacienta
să fie atentă la mișcările pe care i le aplicam.
Vom lucra pe toate segmentele M.I. – Coapsă, genunchi, gleznă și picior.(pe
toate mișcările posibile)

M.I. stg coapsă realizez flexia și extensia ( Forta F3)

realizez abd și add (F3)

realizez rotația externă și internă (F3)

Genunchi Relizez flexia și extensia (F3)

Gleznă și picior flexia plantară și dorsală (F2)

Inversia și eversia gleznei piciorului(F2)

În paralel se lucrează și cu membrul sănătos.

Am ales să facem 8 repetări pe fiecare mișcare, cu mici pauze pentru a nu obosi

pacienta.
După relizarea mobilizărilor pasive făcând o pauză pentru a nu obosi subiectul,
trecem la mobilizări pasivo-active. Aici intervine și pacienta mea . Vom realiza
împreună mișcările pe care le-am menționat mai sus.
După realizarea acestora pacienta mea v-a realiza activ mișcările (cat poate,fără
a o forța) numărând împreună până la 8 .
Menționam că după fiecare exercițiu pacienta a făcut pauză de câteva secunde
pentru a nu obosi.
După terminarea acestor exerciții i-am recomandat pacientei să execute în
fiecare zi câteva mobilizări. Câte un exercițiu pentru fiecare segment al membului.
Măcar de 3 ori pe zi .

În această săptămână pe lângă mobilizări realizăm și contracții

concentrice/excentrice pe fiecare mișcare a segmentului interesat pentru creșterea
forței musculare.

A treia săptămână. Diagonalele Kabat.

Executam cu pacienta Diagonala D1F si D1E a M.I. stg.

8
 Executam cu pacienta Diagonala D1F (poziție inițială: extensie – abducție –
rotație internă, poziție finală : flexia – adducția – rotația externă) cu următoarele
FNP-uri: IR, ILsi ILO.

Diagonala D1E (poziție intiala: flexia – adducția – rotația externă, poziție

finală: extensie – abducție – rotație internă) cu următoarele FNP-urile: IR, IL și ILO.

Executam cu pacienta Diagonală D2F (poziție inițială: extensie-adducție-

rotație externă, poziție finală: flexie- abducție-rotație internă) cu următoarele FNP-uri
: ILO și CR(cu pivot genunchi).

Diagonala D2E (poziție inițială: extensie-adducție-rotație internă, poziție

finală: flexie- abduciție-rotație externă) cu IL și CR(cu pivot genunchi) .

Aceste FNP-uri le executam de câte 2-3 ori .

După terminarea Diagonalelor Kabat, aplicam și Metoda Rood pentru stimulări

proprioceptive (pensulări și fricțiuni cu gheață).

A patra săptămână. Metoda Frenkel.

Pentru a pregăti pacientul de mers, vom face pentru început mobilizări pasivo-
active și active.

M.I. stg coapsă realizez flexia și extensia ( Forta F3)

realizez abd și add (F3)

realizez rotația externă și internă (F3)

Genunchi Relizez flexia și extensia (F3)

Gleznă și picior flexia plantară și dorsală (F2)

Inversia și eversia gleznei piciorului(F2)

După executarea mobilizărilor facem pauză de 2 minute pentru a putea trece

mai departe.

Pasul doi este de a învăța pacientul ridicarea și așezarea la loc într-un mod
corect:

- La comanda 1 se flecteaza gambele ușor sub marginea patului;

9
 - La comanda 2 se apleacă ușor capul și trunchiul înainte;
- La comanda 3 se ridică, cu extensia genunchilor și a șoldurilor.
Așezarea se face în secvență inversă.

Un alt exercițiu este cel din ortostatism. În aceastǎ poziție se executǎ

reeducarea mersului care se realizeazǎ pe diagrame (lǎtime 22 cm, şi este împǎrțitǎ
longitudinal, în paşi de câte 68 cm). Fiecare pas este împǎrțit în mod vizibil în
jumǎtǎți şi sferturi, desenate pe podea sau o planşǎ de lemn. Reeducarea începe cu
mersul lateral care este considerat mai uşor (ontogenetic el apare mai repede),
pacientul fiind ajutat de balansul corpului. Se începe cu jumǎtate de pas, mişcând un
picior apoi aducându-l pe celǎlalt lângǎ primul. Se trece la sferturi de paşi numai
dupǎ aceea la pasul întreg. La fel se procedeazǎ şi la educarea mersului înainte şi
înapoi. Într-un stadiu mai avansat pacientul este învǎtat sǎ urce şi sǎ coboare scǎri şi
sǎ execute întoarceri. Întoarcerile se învațǎ tot dupǎ o diagramǎ în formǎ de cerc
desenat pe podea. Pacientul învațǎ sǎ se întoarcǎ mutând picior lângǎ picior câte un
sfert din rotația întreagǎ, astfel încât el sǎ poatǎ executa o întoarcere de 180º din doi
paşi.
A cincea săptămână

În ultima săptămână am combinat toate exercițiile lucrate în primele 4

săptămâni.
Pentru început o să facem împreună mobilizări pasivo-active și active .
După realizarea acestora vom trece la diagonalele Kabat cu FNP-urile, care
le-am mai făcut în săptămâna a 3 a. Repetăm Metoda Frenkel pentru mers.
Iar ultimul exercițiu este din ortostatism, pacientul sprijinindu-se în baston.
Vom realiza tehnică de FNP (progresia cu rezistență) punând prize pe crestele
iliace antero- superioare . În timp ce pacientul va merge, vom da stimuli pe membrul
ce realizează acțiunea de mers.
După fiecare exercițiu am făcut pauze de câteva secunde pentru a nu obosi
pacienta.

7.Indicații metodice

Am lucrat cu pacienta timp de 5 săptămâni. În fiecare săptămână am făcut

ceva diferit , pentru ca în final să combinam toate exercițiile . Într-o săptămână am
avut 5 ședințe a câte 45 de min fiecare, făcând pauză de 1 min între exerciții.

Ca recomandări pacienta a avut de realizat singură o serie de exerciții în fiecare

zi, măcar de 3 ori pe zi. (ex: mobilizări, să facă exerciții pentru mers chiar dacă se
susține cu bastonul și să facă posturări corective).

8.Rezultatele finale sub formă de grafic

10
 Evolutie
10
9
8
7
6
5
Evolutie
4
3
2
1
0
Saptamana 1 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 Saptamana 5

Pe o scară de la 1 la 10, din 2015 până în 2018, am încadrat-o la gradul 4 din

tabel. Din câte am observant pacienta se recuperează destul de greu. În urma celor 5
săptămâni am reușit să-i reducem puțin spasticitatea, să-i îmbunătățim mobilitatea și
forța. La finalul celei de-a 5-a săptămână nu am putut modifica cu prea mult stadiul
în care am găsit-o. Acest lucru se poate observa în graficul de mai sus.

* Deoarece “Căminul pentru persoane vârstnice” din Bacău este un centru privat nu
ni s-a acordat posibilitatea de a realiza fotografii în timpul programului.

9.Bibliografie

http://www.csid.ro/semne-si-simptome/hemipareza-11246719/

http://www.kinetomedika.ro/stiri/BLOG_MEDICAL/Hemipareza_spastica-460.html

https://www.scribd.com/document/262255309/152600928-metoda-Frenkel-doc-pdf?
fbclid=IwAR17fe3l1ivyBv6AuM80PqSbVFVNy5v-
UlXCriUGN8_vF9QRO08pvQ_0bAI

https://www.scribd.com/document/206374759/Hemiplegia-Etape-%C8%99i-
abordare-terapeutic%C4%83?
fbclid=IwAR3Lg8a2mKnBUnz2vxo810tpf53RtRn9ruxRnvVbcSwAvLi9TumYRkB
YGNk

Curs ”Evaluarea aparatului locomotor” Autori: Tatiana Balint, Irinel Diaconu si

Andreea Moise ; Tehnopress Iasi-2007

11