Patologia varstei a III-a

FRACTURILE
Incidenta fracturilor este mult mai mare la varsta a III-a
Cauza: caderea in casa sau pe strada (la tineri
accidentele rutiere)
La varstnici accidentele rutiere pot determina fractura tot
prin cadere
Alte cauze ale caderilor :
tulburari de mers ;
tulburari circulatorii cerebrale, hipotensiune arteriala
tulburari de vaz si de auz ;
drum alunecos ;
iluminat public sau casnic necorespunzator ;
Cauze favorizante: structura fragila a tesutului conjunctivligamentar si osteoporoza.

FRACTURILE

La nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea

osului in zona cea mai spongioasa colul femural.
Fracturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul cu
osteoporoza.
Intre 50-60 de ani - frecventa crescuta a fracturilor la femei
datorita osteoporozei postmenopauza.
Peste 75 de ani - crestere a numarului fracturilor
la adult in urma fracturilor este in joc prognosticul functional, la
batrani in joc este prognosticul vital.
Fractura la batran are drept consecinta in mod frecvent
pseudartroza.
Mortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite in principal tromboflebita cu embolie.
Fractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural.

FRACTURILE
Diagnosticul de fractura se pune pe :
contextul de cadere ;
impotenta functionala ;
atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv;
scurtarea membrului afectat;
durere mare la nivelul articulatiei;
confirmare radiologica.
Suspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea
(mersul) deoarece o fractura simpla se poate transforma
intr-o fractura cu deplasare.
Triada: cadere+ schiopatare+ durere la mers conduce la
suspiciunea de fractura de col femural.

FRACTURILE
Profilaxia - se face prin 2 modalitati :
prevenirea osteoporozei prin :
educare alimentara adecvata ;
exercitii fizice ;
combaterea imobilizarii.
prevenirea caderii prin :
- limitarea si ajustarea efortului fizic ;
- amenajarea spatiului in care pacientul se misca

FRACTURILE
Tratament chirurgical - artroplastia partiala sau totala.
Avantajele protezei partiale :
pacientul se da jos din pat la 10 zile sau mai repede de
la oparatie ;
dupa o luna poate merge in carje sau cadru metalic ;
dupa alte 2-3 saptamani poate merge cu spijin in
baston.
Kinetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective :
tonifiere musculara;
cresterea mobilitatii articulare;
recuperarea mersului.

FRACTURILE
Se contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita
riscului de luxatie a protezei.
Recuperarea incepe foarte devreme (pentru proteza totala
mersul cu cadru sau carje: la 8-10 zile de la oparatie).
Ca o regula de baza in kinetoterapia acestor pacienti se va
evita mobilizarea articulatiei la unghiuri maxime mai ales
pentru adductie si abductie.
Decubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea
acestor pacienti.
In decubitul lateral se recomanda perna intre membrele
inferioare.

Sindromul de imobilizare

Este specific geriatriei si apare n raport cu polipatologia

vrstnicului i cu caracteristicele procesului de involuie.
Factorii etiologici:
- factori favorizani: vrsta, terenul neuropsihic (anxietate,
depresie etc), anturajului familial etc.
- factori determinani: afeciuni severe, invalidante, afeciuni
psihice, imobilizarea autoimpus prin team de accidente,
factori iatrogeni (medicatie psihotrop), etc.
Tablou clinic: anxietate, depresie, dezorientare, dezinteres,
negativism, plns, insomnie, stri revendicative, atrofie muscular,
redori articulare, dureri dar mai ales leziuni cutanate (ulcerele de
presiune - escare, care pot apare n unele cazuri n cteva ore), embolii
pulmonare, infecii pulmonare de decubit, demineralizare osoas,
osteoporoz, calcuri urinari.

Ulcerul de decubit
(Ulcerul ischemic de presiune - Escara)
Escara este o leziune ischemic a esuturilor cuprins ntre
planul osos i structura de susinere i planul de compresiune
(planul dur al patului sau fotoliului).
Zona cea mai afectat este proeminena sacral n poziia
decubit dorsal, trohanterul mare n poziia decubit lateral i
tuberozitatea ischionului n poziia eznd. Mai afecteaz i
clcile, maleolele, spinele iliace i rotula n poziia de decubit
ventral.
Factori favorizani: imobilizri prelungite prin boli neurologice;
imobilizri prin terapii cu neuroleptice; aparate ghipsate,
anestezice; factori care diminua presiunea arterial i
mpiedic aportul de oxigen (hipotensiune, hipovolumie,
colaps), ocul, anemia, febra, insuficiena cardiac grav etc.
factorul vrst - scade regenerarea tisular.

Ulcerul de decubit
(Ulcerul ischemic de presiune - Escara)
Simptomatologie - semnalul este "placa eritematoas" care
evolueaz rapid ctre leziune dermo-epidermic, leziuni
cutanate, pentru ca n final s cuprind toate esuturile
inclusiv periostul.
Profilaxia:
calitatea lenjeriei, meninerea acesteia uscat prin
schimbare frecvent, ndeprtarea cutelor i firimiturilor de
pine, igiena riguroas a pielii, alimentaie corect
se ngrijete meticulos pielea, tegumentele se spal de
mai multe ori pe zi cu spun i ap cald, i se usuc. Se
aplic creme sau loiuni, se pune pudr fin de talc n
zonele umede, dup uscare
Se practic zilnic masaje uoare. Se recomanda vitamine,
anitanemice, anabolizante.

Bolile psihice la varstnic

ocupa locul 2 ca morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare,
mergand pana la 16% din populatia peste 70 de ani.
La varstinici bolile psihice se pot clasifica in doua categorii :
afectiuni cu debut anterior imbatranirii nefiind
caracteristica varstei a III-a.
afectiuni cu debut la batranete cu unele aspecte specifice.
Din aceasta categorie fac parte psihozele de involutie si
dementa tardiva.
Cauzele afectiunilor psihice se datoreaza :
unor modificari in statutul familial ;
modificari in statutul profesional.

Bolile psihice la varstnic

Tulburarile de somn
la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la
batran durata normala este de aproximativ 6 ore/zi.
Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si
ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta.
Masuri de igiena a somnului:
culcarea la aceeasi ora, dupa o scurta plimbare in aer
liber sau efectuarea unor exercitii fizice;
masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare
si nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante
sau excitante, substante sau medicamente care pot da
insomnie;
nu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland
secretia de adrenalina

Bolile psihice la varstnic

Tulburarile de somn
Masuri de igiena a somnului:

aerisirea camerei in care se doarme;

dus sau baie calda cu efecte calmante;

ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista

contraindicatii;

crearea de conditii optime de odihna privind linistea, luminozitatea si

confortul patului ;

folosirea unor tehnici de relaxare; masaj relaxant.

S-a constatat ca aproximativ 60% din batrani adorm folosind

un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu
produse active asupra somnului.
70% din batrani folosesc tranchilizante ;
Prin mijloace kinetice: mobilizari usoare, mers terapeutic, se
poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante.

Bolile psihice la varstnic

Depresia
cea mai frecventa afectiune psihica - pana la 15% in cadrul
populatiei varstnice.
Factori patologici:
Constientizarea procesului de imbatranire:

caderea parului;

pierderea dentitiei;

aparitia ridurilor;

scaderea capacitatii fizice si psihice.

Schimbari intervenite in anturaj:

pierderea unor membrii ai familiei, a prietenilor, a locuintei;
Modificarea statutului social si economic.
Cresterea frecventei bolilor cronice.

Bolile psihice la varstnic

Depresia
Depresia la batran se manifesta prin :
idei de negatie;
idei ipohondrice; mimarea oricarei boli;
sentimente de culpabilitate;
lamentari exagerate;
forma grava de manifestare: suicidul.
Tratament:
tratamentul prin mijloace psiho-sociale
tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare);
tratament medicamentos cu antidepresive;
tratament prin mijloace fizicale: exercitii cu miscari active;
ergoterapie (gradinaritul, tamplarie); mers terapeutic;
practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa
stimuleze atat psihicul cat si statea fizica.

Incontineta urinara la varsta a III-a

Reprezinta pierderea involuntara de urina.
Cauze:
La barbati - afectiunile prostatei (adenomul de prostata);
afectiunile uretrei (stricturi sau infectii); complicatii dupa
hernia inghinala.
La femei: nasteri repetate; boli infectioase genitale; infectii
si malformatii uretrale.
Obiectivele recuperarii :
reeducarea respiratiei;
corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a
pelvisului;
tonifierea musculaturii pervi-perineale;
ameliorarea coordonarii musculare;
relaxarea generala si segmentara.

Metode de recuperare
Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace :
ape minerale;
namoluri;
climatul;

Incontineta urinara la varsta a III-a

Metode de recuperare:
Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace : ape
minerale; namoluri; electroterapia; kinetoterapia si
masajul.
Kinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala,
gimnastica abdominala si gimnastica respiratorie.
Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor
fesieri, adductori ai coapsei, m. piramidali si obturatori.
Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul
dintre musculatura abdominala si cea pelvi-perineala:
contractia muschilor abdominali creste presiunea
intraabdominala si impinge viscerele spre planseul pelvin
care se contracta reflex opunandu-se acestor impingeri.

Incontineta urinara la varsta a III-a

Metode de recuperare:
Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de
relaxare fizica si psihica generala, dar si prin intermediul
presiunii intraabdominale - diafragm
Masajul - se pun in actiune reflexele viscero-cutanate si
cutaneo-viscerale. Se poate folosi fie masajul regional, fie
masajul direct sau local avand ca efect activarea
circulatiei sistemice, cresterea tonusului musculaturii
abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin efectul
masajului reflex activitatea organelor pelvine.

Incontinena urinar

frecvent ntlnit i crete cu naintarea n vrst.

La domiciliu este i mai greu de stabilit deoarece btrnul sau
familia, ascund aceast suferin din pudoare.
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntar, dup un efort
de tuse, rs, strnut etc. Este mai frecvent la femei i
prognosticul este benign.
- tranzitorie, apare ca reacie fie la o afeciune acut (infecie
urmar, pneumonie, febr, stri confuzionale), fie la o
schimbare psihologic (spitalizare, pierderea independenei
etc). Repausul prelungit la pat o favorizeaz.
- incontinena definitiv, este de obicei neurogen i rareori
cauzat de un adenom de prostat; alteori poate apare n
diabet cu neuropatie, boal Parkinson etc.
Tratamentul: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exerciii
fizice, tratamentul infeciei, reeducare.

Infeciile urinare

des intalnite: 20% dintre femei i 10% dintre brbai, dup 65 ani.
Adeseori sunt latente, asimptomatice.
Golirea incomplet a vezicii se poate datora unei vezici
neurologice, unui prolaps vezical la femeie, unei hipertrofii de
prostat la brbat.
Imobilizarea la pat, deteriorarea psihic i incontinena
urinar contribuie la apariia acestei boli.
Ca simptome apar rareori arsuri vezicale, febr, dureri
lombare, alterarea strii generale.
Urocultura, cu prezena a peste 100 000 germeni pe mm, n
urina matinal, certific infecia urinar.
Purttorii de sonde vezicale, prezint aproape obligatoriu
infecie urinar, de obicei polimicrobian.

10