UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ALE MISCARII, SPORTULUI SI

SANATATII
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT SPECIALIZAREA
KINETOTERPIA IN EDUCAREA SI REEDUCAREA FUNCTIONALA
DISCIPLINA: SEMIOLOGIE

CURS SEMIOLOGIE 1 - 3

SEMIOLOGIE GENERALA
OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALE

Semiologia medicala este disciplina clinica fundamentala ramura a

medicinei interne care se ocupa cu descoperirea, descrierea si interpretarea
semnificatiei simptomelor si semnelor bolilor, a insusirii metodologiei
examenului clinic si a interpretarii datelor oferita de explorarea paraclinica.

Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt:

1. Simptomul manifestare a bolii perceputa doar de bolnav, avand astfel
caracter subiectiv
2. Semnul manifestare morbida cu caracter obiectiv, accesibila cunoasterii
de catre medic, bolnav sau anturajul acestuia
3. Sindromul complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a
caror grupare e conditionata de anumiti factori specifici cadrului nosologic

Tipuri de sindroame:
Generale
Localizate
Mecanice obstructive
Mecanice de compresiune
De crestere a presiunii intr-un organ
Biochimice
Genetice
Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica)
Imagistice
4. Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente
definitorii specifice:
Cauza (etiologia)
Tablou clinic
Evolutie
Complicatii
Prognostic
Tratament

5. Diagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul

fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator)
6. Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in
functie de caracteristicile acesteia si de tratament

RELATIA MEDIC BOLNAV

Exista doua tipuri de relatie medic bolnav:
Relatia de tip tehnic
Relatia de tip psihanalitic

FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA

Foaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand
tripla semnificatie:
Document medical
Document stiintific
Document medico-legal
Alcatuirea foii de observatie:
Datele de ordin general sau informative
Anamneza
Starea prezenta
Evolutia bolii
Epicriza

DATELE GENERALE SAU INFORMATIVE

Varsta
Sexul unele boli prezinta ginotropism, altele androtropism
Barbati

Femei

Afectiuni respiratorii

Cancerul

bronho-pulmonar
Emfizemul pulmonar
Bronsita cronica
Pneumotoraxul spontan
Silicoza

Fibroza

Afectiuni cardio-vasculare

Arteriopatiile

Tromboflebita

obliterante
Anevrismul de aorta
Poliarterita nodoasa
Coarctatia de aorta
Tetralogia Fallot
Stenoza aortica
Cordul pulmonar cronic

pulmonara asociata
artritei reumatoide
Fibroza pulmonara familiala
idiopatica
Sarcoidoza pulmonara
Limfoangioleiomiomatoza
Tromboembolismul pulmonar

Boala

Raynaud
Defectul septal atrial
Stenoza mitrala
Hipertensiunea pulmonara
primitiva
Sindromul crosei de aorta
Prolapsul de valva mitrala

Barbati

Femei

Afectiuni digestive

Cancerul

mucoasei bucale si
esofagiene
Cancerul gastric
Ulcerul duodenal
Stenoza pilorica
Ulcerul perforat
Hemocromatoza

Litiaza

Afectiuni renale

Hipernefromul

Infectiile

Carcinomul

vezical
Nefroangioscleroza maligna
Glomerulonefrita
Litiaza renala

biliara
Cancerul veziculei biliare
Dischineziile biliare
Hepatita cronica activa
autoimuna
Constipatia habituala
Ciroza biliara primitiva

urinare
asimptomatice
Cistitele
Pielocistitele
Pielonefritele
Nefropatiile interstitiale

Afectiuni endocrine

Barbati

Femei

Gigantismul

Boala

insipid
Boala Addison

Basedow
Mixedem
Sindrom Cushing
Hipopituitarism

Hemofilie

Anemia

Acromegalia
Diabetul

Afectiuni hematologice

Hemoglobinuria

de mars
Leucemia limfatica cronica

feripriva
Trombocitopenia esentiala
Leucemia mieloida cronica

Afectiuni reumatismale

Spondilita

anchilopoetica
Coxartroza
Boala Dupuytren

Poliartrita

Afectiuni metabolice

Guta

Obezitatea

Ocronoza

cronica evolutiva
Osteoporoza
Osteomalacia

Profesia exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul
acestuia:
saturnismul
silicoza
antracoza
bisinoza
berilioza
hidrargirismul
alveolitele alergice extrinseci
boala de cheson
Domiciliul locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent
Rasa

ANAMNEZA
Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici:
- Motivele internarii
- Istoricul bolii actuale
- Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale
- Conditiile de viata si munca

STAREA PREZENTA
Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele
clasice:
Inspectia
- Percutia
Palparea
- Ascultatia

 ATITUDINEA SAU POZITIA

normala (activa sau indiferenta)
patologica (fortata sau pasiva)

Atitudini fortate caracteristice

Ortopneea
Decubitul lateral
Pozitia genupectorala
Pozitia in cocos de pusca
Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul
Pozitia de squatting (ghemuit)
Pozitia spectatorului de vitrina
Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului
Pozitia in decubit dorsal
Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior
Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior
Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara
flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn
Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa

Pozitia de squatting
(ghemuit)

Atitudinea in tetanos opistotonus

 FACIESUL

Faciesuri in bolile endocrine

Faciesul in boala Basedow

Faciesul hipotiroidian sau mixedematos
Faciesul in mixedemul congenital
Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)
Faciesul addisonian
Faciesul in acromegalie
Faciesul in insuficienta hipofizara totala
- sindromul Simmonds (forma casectica)
- sindromul Sheehan

Faciesul in boala Basedow

Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

Faciesul in sindromul Cushing

(suprarenometabolic)

Faciesul addisonian

Faciesul in acromegalie

Faciesuri in bolile neurologice

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta

Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus)
Faciesul Hutchinson
Faciesul in tetanos
Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner
Faciesul in sindromul Pourfour du Petit

Faciesul in boala Parkinson

paralizie agitanta

Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament

Pacient cu boala Parkinson dupa tratament

Triada Hutchinson
- apare in sifilisul congenital
dinti Hutchinson
keratita interstitiala
surditate (leziune de nerv cranial VIII)

Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner

Faciesuri in bolile cardiace

Faciesul mitral
Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene
Faciesul Shattuck
Faciesul aortic
Faciesul cafea cu lapte
Faciesul de elf
Faciesul pletoric
Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica

Faciesul mitral

Faciesul in cardiopatiile
congenitale cianogene
Tetralogia Fallot
- defect septal ventricular
- stenoza de artera pulmonara
- hipertrofie de ventricul drept
- aorta calare pe DSV

Faciesuri in bolile digestive

Faciesul cirotic
Faciesul hipocratic
Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers)
Faciesul in hemocromatoza

Faciesul in polipoza intestinala

(sindromul Peutz-Jeghers)

Ciroza biliara

Hemocromatoza

Faciesuri in bolile renale

Faciesul din sindromul nefrotic

Faciesul din insuficienta renala cronica
Faciesul Potter

Sindromul nefrotic

Faciesul din insuficienta

renala cronica

Faciesuri in bolile respiratorii

Faciesul adenoidian
Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive
Faciesul ftizic

Pink puffer

Blue bloater

Faciesul adenoidian
- latirea piramidei nazale
- stergerea santului nazogenian
- gura intredeschisa cu
respiratie bucala

Faciesuri in bolile de sange

Faciesul in icterul hemolitic

Faciesul in anemia Biermer
Faciesul in anemia feripriva
Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina
Faciesul in anemia posthemoragica acuta
Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia Biermer

Faciesul in anemia feripriva bolile cronice

Faciesul in poliglobulia
esentiala

Faciesul in icterul hemolitic

Faciesuri in colagenoze

Faciesul de icoana bizantina

Faciesul in vespertillio
Faciesul din dermatomiozita

Faciesul de icoana bizantina

Faciesul din dermatomiozita

Faciesul in vespertillio

Faciesuri in bolile infectioase

Faciesul de paiata
Faciesul din scarlatina
Faciesul in luesul congenital
Faciesul antonin
Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital

Faciesuri intalnite in sindroame genetice

si dismetabolice

Faciesul bovin
Faciesul de inger
Faciesul de dog
Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler
Faciesul in sindromul Turner
Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner

Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

 MODIFICARI OCULARE

Exoftalmia (bilaterala, unilaterala)

Ochiul rosu
Sclera albastra
Inelul pericornean Kayser-Fleischer
Gerontoxonul
Pete de culoare albastru-violacee

Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Exoftalmia

Modificari pupilare

Mioza bilaterala
Midriaza bilaterala
Anizocoria (inegalitatea pupilara)
Hippus-ul
Iridodonesis-ul
Semnul Argyll-Robertson
Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie

 MODIFICARI ALE URECHII

In malformatii ale tractului uro-genital

In anomalii genetice implantare joasa
Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece
Tofii gutosi
Pete cenusiu-albastrui ocronoza
Santul coronarian

Tofii gutosi

 MODIFICARI ALE NASULUI

Nasul in sea sau in picior de marmita

Rinofima

Nasul in sea sau in picior de marmita

Rinofima

 MODIFICARI ALE BUZELOR

Buze subtiri, rigide sclerodermie

Buze groase
Buza de iepure, gura de lup
Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala
Angioame reliefate boala Rendu-Ossler
Fuliginozitati
Placi de leucoplazie

 STATURA (INALTIMEA)
variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu
glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului

Nanismul hipofizar
(congenital si dobandit)
Nanismul tiroidian
(congenital si dobandit)
Nanismul
corticosuprarenalian
- din sindromul
suprarenometabolic
- din sindromul
suprarenogenital
Sindromul Turner (feminin)
Sindromul Noonan
(sindromul Turner masculin)
Nanismul esential (idiopatic
sau primordial)

Nanismul MULIBREY
Nanismul cu senilizare (progeria)
Nanisme endocrinometabolice
- nanismul asociat diabetului zaharat la
copil (sindromul Mauriac, sindromul
Nobecourt)
- nanismul Laron
Nanisme de cauza metabolica
- sindroame de malabsorbtie din copilarie
- nanism cardiac
- nanism renal
Nanismele osoase
- nanismul acondroplazic Parrot
- nanismul rahitic
- nanismul pottic

Nanismul hipofizar

Sindromul Turner (feminin)

Nanismul acondroplazic Parrot

Excesul statural sau hiperstaturalitatea

Hiperfunctia hipofizara
Gigantismul prin lipsa gonadei masculine
(gigantismul eunucoizilor)
Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara

Sindrom Marfan

 TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIA

Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si
psihice ale individului
Clasificarea

lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic

Clasificarea

Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral

Clasificarea

Kretschemer (1921):
tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic
tipul longilin, leptosom sau astenic
tipul proportionat, atletic sau normostenic
Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE

Formule pentru calculul greutatii ideale:
1. Indicele Broca
T=155-164 cmGI=T-100
T=165-174 cmGI=T-105
T=175-185 cmGI=T-110
2. Formula Lorenz
Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4
Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2
3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)
Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4
Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]

4. Indicele masei corporale (IMC)

IMC=G/I (18,5IMC24,9)
IMC (kg/m2)

Categoria de nutritie

Corespondenta cu
starile de nutritie clasic
acceptate

<18,5

Subnutrit

Denutritie

18,5-24,9

Greutate normala

Greutate acceptabila

25-29,9

Suprapondere

30-34,9

Obezitate

Obezitate gr. I

35-39,9

Obezitate severa

Obezitate gr. II

40

Obezitate morbida

Obezitate gr. III

Surplusul ponderal peste greutatea ideala se cuantifica in procente si clasifica

obezitatea in trei grade:
gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%)
gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% )
gradul III: severa (surplus ponderal >30%)
Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii):
circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei =
obezitatea androida)
indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori
normale)
indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)

Clasificarea dupa indicii antropometrici:

Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati
>88cm la femei
IAF >0,95 la barbati
>0,85 la femei
IA >0,5
Obezitatea de tip ginoid : IAF <0,95 la barbati
<0,85 la femei
IA <0,5
Sindrom metabolic (NCEP ATP III)

Sindrom metabolic WHO

IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2
criterii din:

Perim. Abd. >102 (b.) si >88 (f)

- IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau

BMI>30

TG>150mg/dl

- TG>=150 mg/dl sau HDL col <40

HDL. Col.<40 mg/dl (b.) si <50 mg/dl (f.)

- TA>=140/90 mmHg

TA>=130/85 mmHg

Microalbuminuria >=20
micrograme/minut sau
albumina/creatinina >=30 mg/g

Glicemie a jeun >=110 mg/dl

Clasificarea dupa criteriul patogenic:

primara
secundara
Forme particulare de obezitate:
obezitati segmentare
obezitati generalizate
Exist forme particulare de obezitate ce nsotesc sindroamele genetice ca: LaurenceBardet-Moon-Bidle, Alstrm, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Aceste
obeziti mbrc caracterul de obeziti generelizate, paniculul adipos excedentar fiind
repartizat uniform n raport cu segmentele corpului.
Exist ns i obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau
pariale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate
hiperandroid sau cu depunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu
depunere adipoas predominant n jumtatea inferioar a corpului.
Lipomatozele realizeaz excesul de esut adipos sub form de lipoame, cu dispoziie
simetric sau asimetric la nivelul trunchiului i membrelor.
O form particular, datorit durerii care nsoete lipomatoza, este boala Dercum.

Obezitate

 DENUTRITIA
Poate fi:
primara
secundara (cu acces normal la alimente)
Notiuni
slabire stenica constitutionala
slabire astenica constitutionala
emacierea
casexia
marasmul
sindromul Kwashiorkor
Cauze de denutritie:
1. anorexia nervoasa (mentala)
2. cauze organice
insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds,
boala Addison)
cu apetit normal (stenoze esofagiene si
pilorica, sindrom nefrotic)
cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie,
parazitoze intestinale)

Markerii umoral-biochimici si
hematologici ai denutritiei:
albumina<3,5 g%
transferina<200mg%
proteina legata de tiroxina<22mg%
proteina legata de retinol<4,5mg%
limfocite<1500/mm3

Casexia

sindromul Kwashiorkor
(stanga)

marasmul
(dreapta)

anorexia nervoasa (mentala)