A.

Examenul fizic general cuprinde:

1.Starea de conştienţă-presupune ca subiectul să să fie în permanentă relaţie cu mediul şi să

recpţioneze , să facă analiza corectă a informaţiilor primite. Pierderea stării de conştienţă
poate fi scurtă sau de lungă durată.

Sincopa – reprezintă un sindrom clinic manifestat prin pierderea bruscă a conştienţei de

scurtă durată şi reversibilă, determinată de suprimarea circulaţiei şi a respiraţiei , cu
prăbuşirea tensiunii arteriale şi absenţa pulsului. Se întălneşte în boli cardiovasculare,
afecţiuni neurologice, anoxie,tulburări metabolice

Lipotimia – este o pierdere de scurtă durată a conştienţei dar cu păstrarea funcţiilor vitale.
Este produsă de hipoxia cerebrală,datorată scăderii bruşte a tensiunii arteriale. Apare în
hemoragii, infarct miocardic, traumatism cranio-cerebral, dezechilibre hidroelectrolitice.

Coma – reprezintă o abolire de lungă durată a stării de conştienţă asociată cu tulburări

vegetative, oculare, neurologice. După gradul de profunzime se cunosc 5 grade de comă:

-coma vigilă- bolnavul este confuz răspunde la excitaţii, pronunţă frânturi de fraze, adesea
incoerente. Reflexele fotomotor cornean şi deglutiţia sunt păstrate.

-coma cu uşoare tulburări vegetative-reflexele de apărare sunt abolite, bolnavul are

incontinenţă, reflexul cornean, de deglutţie păstrate

-coma letargică- bolnavul nu mai reacţionează la excitanţi nociceptivi mici-ciupire înţepare,

dispare reflexul fotomotor, are hipotonie musculară, reflexe osteotendinoase accentuate

-coma carus (profundă)- bolnavul este complet areactiv la stimulii din mediu, reflexele sunt
abolite

-coma depăşită- hipotonie, areflexie osteotendinoasă, dispariţia tuturor reflexelor. Funcţiile

vitale sunt menţinute artificial

2. Poziţie şi atitudine

Poate fi una normală, activă, liberă sau patologică caracteristică unor boli în care bolnavul
adoptă o anumită poziţie pentru a calma un simptom.

1
Ex: -în pericardita exudativă bolnavul are toracele flectat anteror , sprijinit pe genunchi
(semnul pernei) sau adoptă o poziţie genupectorală (semnul rugăciunii mahomedane)

-în astmul bronşic pacientul este aşezat la marginea patului, rezemat cu mâinile pe
genunchi sau sprijinit în coate pe pervazul geamului, capul în extensie pe spate şi gura
întredeschisă

- în torticolis –înclinarea unilaterală a capului şi limitarea mişcărilor

3.Examenul ortostatismului

Modificări ale ortostatismului apar în următoarele situaţii:

-leziuni cerebeloase cu baza de susţinere lărgită

-cădere latarală sistematizată- leziuni vestibulare sau nesistematizată în meningoradiculite,

sifilis terţiar

-tulburări de irigare cerebrală- hipotensiune

4. Examenul mersului

Tulburări apar în următoarele situaţii:

-în hemiplegie- apare mersul "cosind"-mişcarea piciorului se face în arc la fiecare pas

-în leziunile cerebeloase bolnavul are mers ebrios

-în sifilisul terţiar- mersul este dezordonat lovind pământul cu călcâiul

-în paralizia nervului sciatic- mersul de "cal de circ"- bolnavul zgârie pământul cu vârful
piciorului , gambele sunt flectate pe coapse

-leziunile nucleilor pallidum şi niger , bolnavul este aplecat în faţă, părând că aleargă după
centrul de greutate

5.Faciesul

Fizionomia este expresia dată de ansamblul feţei, în unele afecţiuni şi faciesul poate prezenta
modificări.

-în boli endocrine- acromegalie – cap mare, bărbie înainte(prognatism mandibular), buze
îngroşate,nas mărit, pliuri frontale îngroşate

- boala Cushing- faţă în "lună plină", pomeţi roşii,pilozitate accentuată

2
 - nanism hipofizar- pielea feţei are aspect infantil şi îmbătrânit

- boala Basedow- exoftalmie,lărgirea fantei palpebrale, clipit rar,tremor al

pleoapelor

-boala Addison-faciesul este de culoare închisă "cafea cu lapte"

-în boli neurologice- boalaParkinson- facies inexpresiv, cu privire fixă şi clipit rar

- facies Hutchinson (leziune a nucleilor motori oculari externi)-apare

ptoza palpebrală bilaterală şi globi oculari imobili "facies adormit

- în tetanos- tracţiunea comisurii bucaleîn sus, dinţii parţial descoperiţi,

fruntea încreţită, ochii pe jumătate închişi

-în boli cardiovasculare- în stenoza mitrală- buze cianotice, pomeţi roşii, paloare
perioronazală

-în stenoza tricuspidiană- cianoză şi icter

-în cardiopatii congenitale- cianoza buzelor şi limbii, hipocratism digital

-în boli respiratorii – pneumonia pneumococică- facies vultos, roşu

-bronhopneumopatia obstructivă cronică- facies pink puffers roz gâfâitor

în care predomină emfizemul pulmonar, facies blue bloated buhăit-cianotic în care predomină
bronşita cronic

-alte tipuri de facies- facies adenoidian- gura întredeschisă, prognatism mandibular, şanţ
nazolabial şters

-rujeolă- facies de paiaţă plângăreţ

6.Ochii

Examinarea ochilor poate evidenţia căteva modificări:

-exoftalmie- poziţionarea anterioară a globului ocular în orbită

-enoftalmie- poziţionarea posterioară a globului ocular în orbită

-conjunctiva poate prezenta icter- afecţiuni hepatice

-pupila poate prezenta midriază-mărire sau mioză-micşorare

3
-irisul poate determina modificări de diametru pupilar

Modificări staturale şi tipul constituţional

Statura variază în funcţie de sex, vârstă, rasă, factori de mediu. Cele mai mari variaţii de
statură le întâlnim în clinică în boli endocrinologice- nanaism, gigantism.

Constituţia reprezintă totalitatea particularităţilor morfofuncţionale ale organismului

determinate de ereditate şi de condiţiile mediului înconjurător. Criteriile după care s-a efectuat
clasificarea tipurilor constituţionale de-a lungul timpului au fost variate, fiind în funcţie de
stadiul cunoştinţelor şi al concepţiilor biologice şi medicale.

Clasificarea lui Hipocrate

-tipul sanguin- vioi, bine nutrit

-tipul flegmatic- reacţii lente şi este indiferent

-tipul coleric- excitabil impulsiv

-tipul melancolic- retras, neîncrezător, lipsit de vigoare

Clasificarea lui Pende

-tipul longilin stenic- puternic,armonios,înalt, musculos, echilibrat, rezistent

-tipul longilin astenic- înalt, slab,musculatura flască, accentuarea curburilor vertebrale

-tipul brevilin stenic- statura mică, bine îndesat, tonic, activ, gât scurt

-tipul brevilin astenic- scund, cap rotund, gât scurt, membre scurte, musculatura hipotonă

Clasificarea lui Sigaud

-tipul cerebral- capul în formă de piramidă, cu baza în sus , fruntea lată, tendinţa la alopecie şi
figura expresivă

-tipul respirator- capul în formă hexagonală, gât lung, nasul acvilin, torace bine dezvoltat,
membre lungi, musculatura bine dezvoltată

-tipul digestiv- membre şi gât scurt, capul în formă de piramidă cu baza în jos, abdomen
proeminent, ţesut adipos bine dezvoltat , duc o viaţă sedentară

-tipul muscular- musculatură bine dezvoltată, proporţii somatice armonioase, facies

dreptunghiular

4
7. Starea de nutriţie

Greutatea ideală este apreciată în clinică după unele formule:

-formula Broca- înălţime(în centimetrii) – 100

-formula Lorenz [(înălţime-100)- (înălţime-150:4)]

Creşterea greutăţii cu mai mult de 10% se numeşte suprapondere, iar creştere cu 20% sau
peste se numeşte obezitate.

Obezitatea poate fi de mai multe tipuri:

-obezitate androidă- depozitele grase apar cervical inferior, abdominal, faţă în "lună plină"

-obezitate ginoidă- depozite grase pe şolduri şi sâni

-obezitate de tip Falstaff- contrast între membrele inferioare care sunt subţiri şi restul corpului

Denutriţia reprezintă o scădere a greutăţii determinată de o reducere calorică şi poate fi de mai

multe grade:

-slăbire simplă(gradul I) cu deficit faţă de greutatea ideală de 20%

-emacierea (gradul II) cu defict de greutate de 30%

-caşexie(gradul III)- deficit mai mare de 30% şi reducerea masei musculare

Cauze

-reducerea aportului alimentar voluntar-boli psihice, stress

-stenoza esofagiană sau pilorică

-sindroame de malabsorbţie

-afecţiuni endocrine-hipertiroidism

B. Examenul fizic pe aparate

1.Examenul pielii

Aspectul pielii este determinat de o serie de factori: vascularizaţie, conţinutul sângelui în

hemoglobină,grosimea epidermului. Culoarea pielii este alb-roz şi variază până la negru, după

5
rasă. Interesul medical constă în în expresia indirectă a suferinţei viscerale la nivelul
tegumentelor şi fanerelor.

Principalul simptom este pruritul care poate fi generalizat în boli hepatobiliare, leucemii,
limfoame sau localizat în diabet zaharat, anemie, hipovitaminoze, menopauză.

Modificări de culoare:

Paloare- reprezintă o diminuare a intensităţii culorii tegumentelor. Este generalizată în

anemii, leucemii, limfoame, neoplazii, afecţiuni renale, temporară în insificienţă hipofizară,
TBC, hipovitaminoze.

Icterul – coloraţie galbenă a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor, modificări cromatice ale

urinei şi al scaunului datorat crşterii concentraţiei de bilirubină. Poate fi episodic sau
permanent de intensitate variabilă de la discretă –subicter pănă la aspect galben evident

Cianoza-coloraţie albastru vineţie a tegumentelor şi mucoaselor care apare la scăderea

concentraţiei oxigenului.Cianoza generalizată are două forme principale centrală şi periferică

Cianoza centrală poate fi de origine cardiacă(malformaţii cardiace- tetralogia Fallot) sau de

origine pulmonară şi apare la nivelul limbii şi mucoasei bucale nu dispare la frecarea lobului
urechii.

Cianoza periferică apare în insuficienţa cardiacă şi este prezentă pe limbă, mucoasa bucală,
dispare prin frecarea lobului urechii.

Melanodermia addisoniană- pielea este pigmentată la nivelul pliurilor palmare, pe linia albă
abdominală, mamelon, axile, plici şi organe genitale.

Nevii melanocitari sunt leziuni pigmentare de natură melanocitară cu potenţial de

malignizare. Pot sa apară la orice vărstă şi din acest punct de vedere se împart în 2 categorii:

-nevi congenitali

-nevi dobândiţi

După aspectul clinic deosebim 3 tipuri: nevi plani, nevi uşor proeminenţi, nevi foarte
proeminenţi.

Eritemul- este determinat de de dilataţia capilarelor care se însoţeşte de hiperemie şi poate fi

circumscrisă sau generalizată. Eritemul circumscris este reprezentat de maculă şi se întâlneşte

6
în boli eruptive, sifilis, la nivel palmar în hepatite şi ciroze.Eritemul generalizat se întâlneşte
în alergii, leucemie.

Peteşia- este o transvazare de sânge, în ţesuturi, în formă de pată de 1-3 mm. care nu dispare
la presiunea digitală.

Echimoza- este o extravazare de sânge în hipoderm care are aspect de pată vânătă. În timp
leziunea devine verzuie, gălbuie

Hematomul- este o acumulare subcutanată de sânge care determină proeminenţa

tegumentelor

Leziuni ale pielii

Macula-reprezintă o modificare de culoare a pielii circumscrisă sau difuză
Papula-este o proeminenţă rotunda cu înălţimea de 0,1-0,3mm, nu lasă cicatrice
Tuberculul-asemănător papulei dar lasă cicatrice după resorbţie
Nodulul-este o leziune cu diameter de 0,3-0,5-1 cm, uşor prorminentă dar cu dezvoltare
dermo-hipodermică
Vezicula- proeminenţă circumscrisă cu diametrul de 1-3 mm. şi conţinut lichidian tulbure
Bula- este o proeminenţă cu diametrul de 3-5 mm. cu conţinut lichid initial clar apoi devine
tulbure-purulent
Pustula- este o proeminenţă circumscrisă cu dimensiuni asemănătoare veziculei, dar cu
conţinut tulbure-purulentde culoare gălbuie