Semiologie medicală – curs 2 dr Ureche Delia-Carmen

Examenul obiectiv-metode fizice de examen clinic

1. Inspectia -observarea pacientului generala si locala , pe aparate (respirator ,

digestiv , cardiovascular , renal )

2. Palparea este de doua tipuri si se efectueaza cu fata palmara a degetelor

– superficiala ( 1 cm )

- profunda ( 4 – 5 cm )

3. Percutia poate fi ca si palparea superficiala sau profunda si poate evidentia

sonoritate normala , hipersonoritate sau matitate

4. Auscultatia se efectueaza cu ajutorul stetoscopului .

Inspectia generală a pacientului

• este metoda fundamentală a oricărui demers diagnostic ;

• la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea,

mersul, constitutia, faciesul, mimica, starea de nutritie, coloratia anormală a
tegumentului, integritatea anatomică, aspectul mâinilor, efortul evident de a respira,
etc.

Atitudinea :

Desemnează pozitia (postura) spontană adoptată de pacient ca urmare a bolii , în

scopul minimalizării unui anumit tip de suferintă (activă, pasivă si fortată);

1. atitudinea activă : pacientul se mobilizează fără dificultate, tonusul muscular

prezent ;

2. atitudinea pasivă: pacientul este indiferent fată de mediul ambiant , musculatură

flască,hipotonă ; atitudine caracteristică îmbolnăvirilor severe , bolnavul este
imobilizat;

3.atitudinea fortată : adoptată de bolnav pt. a diminua unele tulburări functionale

( pozitii antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) ;

- posturi antalgice :

 lombosciatică (corpul aplecat spre partea afectată ) ;

 pleurită si fracturi costale ( pacientul stă pe partea sănătoasă) ;

  colica biliară si renală ( pozitie instabilă, b. caută o pozitie care să amelioreze
durerea ) ;

 ulcer gastric si duodenal în criză ( pozitie ghemuită cu exercitarea unei presiuni

cu pumnul asupra regiunii dureroase ) ;

 apendicita acută ( membrul inferior drept flectat) ;

- posturi antidispneica : ( dispneea = dificultatea de respira ):

 pozitie ortopneica ( sezand , cu capul aplecat in fata ) , intalnita in boli ca

insuficienta cardiaca , astm .

- posturi in decubit lateral intalnite in afectiuni pleuro-pulmonare

 pe partea bolnava in pleurezia exudativa ( apa la plamani)

 pe partea sanatoasa in pleurita seaca

- posturi fortate prin contracturi musuclare intalnite in afectiuni neurologice

 redoarea cefei ( rezistenta opusă la încercarea examinatorului de a efectua

flexia capului pe trunchi ; în sindromul meningeal - capul în extensie ,
coapsele flectate pe abdomen , gambele flectate pe gambe ); ;

 torticolisul ( înclinarea laterală a capului însotită de limitarea efectuării unei

miscări – ex. în boli neurologice, otice, musculare ) ;

 tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus

asemănătoare cu pozitia fătului în uter ) ;

Tulburări de mers si de echilibru :

• desi mersul este analizat în cadrul ex. obiectiv, anamneza este f. importantă ;

• testarea mersului : pacientul este invitat să meargă pe o distantă de câtiva metri si

să se întoarcă brusc ; se apreciază pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea
bratelor ;

• testarea echilibrului : pacientul stă în ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii

deschisi, apoi cu ochii închisi ; se compară modul în care îsi mentine echilibrul în
ambele cazuri ;
• tipuri de mers : boli :

legănat de rată miopatii grave

ebrios-pasi nesiguri, ca de om beat
cosind ( spastic)-membrul inferior afectat
efectuează pasul printr-o miscare în
semicerc, fără îndoirea genunchiului
stepat ( equin)-pământul este atins cu
intoxicatie cu alcool/barbiturice
hemiplegia spastică
paralizia de sciatic popliteu extern
 vârful apoi cu călcâiul , iar membrul
inferior este azvârlit
ataxic-gambele depărtate, mers nesigur, leziuni cerebeloase
instabil, privirea spre pământ
rigid-ezitant, pasi mici, fără ridicarea boala Parkinson
picioarelor si capul aplecat înainte
schiopătând deformări ale membrelor inferioare

Miscările involuntare :

• sau spontane apar în boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai în

stare de veghe , cresc la emotii si dispar în timpul somnului ;
• tipuri de miscări involuntare : boli :

Tremurături :
• rapide si fine la nivelul extremitătilor membrelor • hipertiroidism ; hipoglicemie;
superioare anxietate ; consum exagerat de
cafea si tutun
• miscări rare, ritmice si egale la nivelul bărbiei, limbii • boala Parkinson
si degetelor ; apar în repaus si sunt accentuate de
emotii pozitive / negative; miscările policelui contra
indexului imită actiunea de numărare a banilor ;
• tremor intentional ( care îsi caută tinta ) , amplu si • afectări cerebeloase
neregulat
Asterixis ( flapping tremor) : miscări involuntare, encefalopatie hepatică sau
spasmodice , de flexie-extensie în articulatiile pumnilor respiratorie ; uremie
si metacarpofalangiere ( asemănătoare fâlfâitului aripilor
unei păsări )
Miscările coreiforme : involuntare, ample, bruste, Coree ; encefalită
dezordonate, rapide, de scurtă durată, afectând un
membru sau o jumătate a corpului
Miscările atetozice : spontane, lente, involuntare, afectări ale nucleilor bazali ai
onulatorii, localizate la extremităti ( fată, mâini) creierului

Tipuri semiologice de facies

• faciesul arată aspectul caracteristic al fetei, capabil să evoce o boală ;

• tipuri de facies :

 din unele boli endocrine:

 acromegalic: arcade sprâncenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramidă

nazală mărită si lărgită la bază ; buzele îngrosate , limba mărită de volum ; bose
frontale mărite ; dintii inferiori devin mobili ;

 din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari în afara orbitelor (

exoftalmie bilaterală ) ; fanta palpebrală lărgită prin spasm retractil al pleoapei
superioare face imposibilă închiderea pleoapelor ; privirea tiroidiană cu expresie
de spaimă ; decalaj între coborârea pleoapei fată de coborârea globului ocular :
  hipotiroidian: fante palpebrale înguste; nas trilobat; piele uscată, îngrosată si
palidă ; păr aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii externe a sprâncenelor ;
buze groase ;

 din sindromul Cushing: fata rotundă cu aspect de lună plină ; hirsutism

( pilozitate topografică de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee;
gât scurt si gros;

 din boala Addison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;

 din unele boli respiratorii :

 TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi strălucitori, înfundati în orbite );

 astm bronsic (faciesul exprimă teama de sufocare si senzatia de moarte

iminentă);

 bronsita cronică ( aspect buhăit, cianotic);

 din unele boli cardiace : stenoza mitrală (obraji rosii cu tentă albăstruie);

 în unele boli renale:

 sindrom nefrotic ( aspect buhăit, fante palpebrale mici datorită edemului alb,
moale si pufos) ;

 faciesul uremic ( initial palid, apoi pământiu,cu descuamare )

 în unele boli digestive :

 facies hipocratic ( în peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pământiu, obraji

subti, privire pierdută, ochi înfundati în orbite );

 ciroza hepatică (coloratie brun-gălbuie, nas efilat, proeminente osoase bine

exprimate, păr uscat si friabil);

 ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei
arată durerea , fata trasă si încercănată )

 din unele colagenoze:

 lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasă localizată pe nas si la nivelul

pometilor) ;

 sclerodermie( aspect de icoană bizantină ; piele groasă , întinsă, lipsită de

elasticitate ; deschiderea gurii se face cu dificultate );

 dermatomiozită : eritem violaceu periorbital cu/fără edem