Sunteți pe pagina 1din 67

ANUL AMG I

SEMIOLOGIE – CURS 4

Atitudinea si pozitia
Mersul si
postura
Modificări observabile la inspecția
generală:
Atitudinea
Prin atitudine, în medicină se
înțelege miscarea, absența
miscarii sau modificarea
posibilităților de mișcare,
deplasare sau de efectuare a
gesturilor de igienă personală,
de alimentație etc.
Atitudinea cuprinde:
- poziția sau postura;
- poziția adoptată de pacient în
pat
- mersul (propulsiv –
Parkinson,
stepat, schiopatat)
Atitudinea bolnavului poate fi:
-Activă - reprezintă
posibilitatea pacientului de a
se deplasa, de a se alimenta,
de a efectua igiena
personală și este tipică
bolilor ușoare;
-Pasivă: când bolnavul este
imobilizat la pat, fără tonus
muscular.
-Forțată - atitudini antalgice
(sciatica), atitudini
antidispneice.
Poziția pacientului

a)Ortostatismul - menținerea corpului în


poziția verticală.
b)Clinostatismul - poziția culcată a
corpului.
c)Decubitul - este poziția orizontală a
corpului:
- dorsal;
- ventral;
- lateral.
d) Poziții anormale
Pozițiile impuse de boală sunt:
-În pleurită - decubit contralateral pentru calmarea
junghiului toracic.

-În ulcerul penetrant, unde durerile sunt atroce,


pacientul se ghemuiește, apăsând cu pumnul în
epigastru;

-Atitudine antidispneică este poziția de ortopnee,


când bolnavul stă așezat pe un scaun, pe
marginea patului - sau doarme pe 3-4 perne.

-Genupectorală sau de rugăciune mahomedană,


adoptată în pericardita acută, favorizând scăderea
presiunii în sacul pericardic, datorită gravitației.

-În pleureziile exsudative se adoptă poziția de


decubit homolateral (mereu pe aceeași parte),
pentru că favorizează mișcările ample respiratorii
cu hemitoracele neafectat;
-Tetanos- când poziția este ,,de
arcʺ (sprijinit în ceafă și călcăie),
opistotonus, datorită contracturii
generale a mușchilor extensori;

-Trismusul - încleștarea gurii prin


contractura mușchilor;

-În meningita bacilară (TBC),


bolnavul adoptă poziția ,,în cocoș
de pușcăʺ prin hiperextensia
capului, tripla flexie a membrelor
și decubit lateral;

-Torticolis – deviație a capului


secundară contracției mușchiului
sternocleidomastoidian
Pozițiile impuse de tratament sau de manevre exploratoare sunt:
Poziția genupectorală - pacientul se așează pe genunchi, pieptul atinge planul orizontal,
bazinul ridicat - în explorările anorectale (tușeu)

Decubit lateral stâng, cu membrul stâng întins și cel drept flectat - în timpul clismei

Decubit lateral drept sau stâng - bolnavul stă culcat pe o parte, cu piciorul dinspre pat
întins, cu cel de deasupra flectat - în pleurezii și meningite

Decubit ventral - bolnavul este culcat pe abdomen, cu capul întors într-o parte, cu
mâinile
pe lângă corp sau flectate - la bolnavii inconștienți, la cei cu escare în regiunea sacrală.

P oziția ginecologică - bolnavul este așezat pe spate, coapsele flectate pe abdomen,


gambele
flectate pe coapse, genunchii depărtați.

Poziția șezândă - trunchiul face cu membrele inferioare un unghi de 90 de grade - în


criza
de astm bronșic sau în insuficiența cardiacă, favorizând respirația

Poziția semișezândă - este contraindicată la bolnavii comatoși și cu tulburări de


deglutiție
ECHILIBRUL DINAMIC
Echilibrul dinamic este starea organismului uman asupra caruia se
exercita forte care nu îi schimba starea de miscare sau de repaus.

Pozitia si mersul sunt acte complexe la care participa:


• sistemul osteoarticular
• sistemul muscular
• sistemul vestibular
• sistemul nervos.

Afectarea acestora determina mersul patologic si viciile de postura.


MOTILITATEA VOLUNTARA

Motilitatea voluntara reprezinta


activitatea motorie cu obiect si scop
bine determinate, rezultata de obicei
in urma unui proces de invatare.

Ea are ca manifestari :
- Elementare: ortostatismul, mersul
- praxiile
Majore: (deprinderile),
exprimarea
corticala a actului
limbajului,
motor.
conceperea
Miscarea voluntara se executa in
urmatoarele etape:

-Prospectarea senzoriala, in special


vizuala, in scopul orientarii temporo-
spatiale a miscarii

-Prospectarea proprioceptiva a pozitiei


corpului in raport cu miscarea care va
urma

-Transmiterea de comenzi prin caile


nervoase motorii piramidale si
extrapiramidale

- Controlul performantei motorii


optimizarea miscarii in si
desfasurare. curs
PENTRU APRECIEREA MOTILITATII voluntare se urmaresc :
• Miscarile spontane prin simpla inspectie a bolnavului
• Amplitudinea miscarilor - cerem bolnavului sa
execute diferite miscari in diverse articulatii
• Viteza care reprezinta rapiditatea cu care se face miscarea
• Forta musculara cu care se face o miscare.
TULBURARILE DE MOTILITATE ACTIVA SUNT :
 Prin deficit partial (pareza)
 Prin deficit total (paralizie - plegie)
IN FUNCTIE DE SEGMENTUL TULBURARILE DE
AFECTAT, MOTILITATE ACTIVA POT FI :
 Monoplegie: paralizia unui membru
 Hemiplegie: paralizia unei jumatati de corp cu
membrele respective
 Paraplegie: paralizia ambelor membre inferioare
 Tetraplegie: paralizia membrelor superioare si inferioare
MERSUL este activitate
complexa o la participa
sistemul care sistemul
nervos muscular vestibular.
si
Particularitatile , pot releva
lui natura bolii.
aparatul

TIPURI DE MERS
• Mersul sarind: este un mers
topait, neregulat, care se
intalneste in coree

• Mersul incet: oboist, cu opriri


dese, astenie boala Addison,
convalescent
• Mersul datorita durerii se
scurteaza
antalgic: faza de sprijin pe membrul
inferior afectat; se poate asocial cu
schiopatatul, se intalneste in
infectii osteoarticulare, tumori,
reumatism, etc. sciatica,

• Mersul spastic: este un mers cu


membrele inferioare rigide, segmentele
fiind in extensie care se intalneste in
scleroza in placi, paraplegie spastica

• Mersul cosit - este mersul in care


membrul inferior descrie un arc de cerc,
piciorul fiind adus inainte printr-o miscare
de circumductie; se datoreaza
imposibilitatii flectarii membrului inferior;
apare in hemipareze sau hemiplegii
spastice.
• Claudicatia intermitenta:
dureroasa indusa de efort
crampa
ameliorate de si
repaus,
arteriopatiile obliterante. apare in

• Mersul ebrios – este un mers ca de


om beat, care apare in intoxicatia
alcoolica

• Mersul cerebelos - nesigur, cu baza


larga de sustinere

• Mersul precipitat - este un mers cu


pasi marunti, corp aplecat inainte,
apare in boala Parkinson.
• Mersul stepat - equin sau mersul pe varfuri -
pacientul atinge pamantul cu varful piciorului
si apoi cu calcaiul, ca un cal de circ, se
intalneste in paralizia muschiului sciatic
popliteu extern, in sciatica paralizanta; poate fi
considerat normal la copilul mic (dupa
excluderea obligatorie a unor cauze severe cum
ar fi: sechele de picior, mersul equin spastic,
etc.)

• Mersul de tip TRENDELENBURG: este un mers


patologic - datorat insuficientei muschiului
fesier mijlociu, in care in timpul fazei de sprijin
bazinul basculeaza de partea opusa si in
incercarea de reechilibrare, pacientul apleaca
toracele de partea afectata – se intalneste in
luxatia congenitala de sold; in coxa vara
congenitala, in distrofia musculara Duchenne.
• Mersul rigid - este un mers cu
pasi mici si capul aplecat inainte,
bolnavul avand dificultati de
oprire si retropulsie; se intalneste
in boala Parkinson

• Mersul dezordonat apare in


coree, complicatie neurologica
din reumatismul articular acut
RAA.

• Mersul talonat sau mersul


calcaie - este un pe mers
picioarele aruncate neregulat,
cu
calcand pe calcaie
• Mersul de rata – este un mers
leganat care se intalneste
in luxatiacongenitala de sold,
muscular si
osteomalacie
(Trendelenburg bilateral).

• Mersul ataxic - cand pacientul


merge incet cu picioarele
departate si cu privirea in jos,
apare in afectiunile cerebeloase.

• Mersul adinamic - apare in


miastenia gravis - boala Addison,
neoplazii in faze terminale.
COORDONAREA
MISCARILOR.

Se realizeaza prin
conlucrarea armonioasa a
grupelor musculare care
iau parte la efectuarea
miscarii.

Tulburarile de coordonare
a miscarilor poarta
numele de ataxie.
Tipuri de ataxii:
-tabetica = determinata de leziuni, ale
nervilor sau cailor nervoase, care transmit la
creier sensibilitatea porfunda alcatuita din
fibre nervoase ce informeaza scoarta
cerebrala de diferitelor parti ale
corpului
pozitia sau membrelor. Se caracterizeaza
printr-un mers nesigur, cu lipsa miscarilor
armonioase, mai ales ale picioarelor.
Este intalnita la tabes, dar si in alte boli
neurologice.
-cerebeloasa = determinata de leziuni
cerebelului. Bolnavul merge nesigur cu
ale
oscilatii in toate sensurile, asa cum le
vedem la omul beat. Sau la cel de pe
gheata…
-vestibulara = determinata de leziuni ale
aparatului vestibular. In timpul mersului,
bolnavul deviaza sau cade pe o anumita
parte.
COORDONAREA MISCARILOR SE
EXAMINEAZA PRIN :

PROBA INDICE NAS:


Bolnavul este pus sa duca al doilea deget
la varful nasului de mai multe ori succesiv,
cu ochii deschisi, apoi inchisi.
• In ataxia cerebeloasa, bolnavul poate
prezenta fie dismetrie (nu nimereste
tinta), fie hipermetrie (depaseste
tinta).
• In ataxia tabetica – prezinta dismetrie
sau hipermetrie dar numai la proba cu
ochii inchisi.

PROBA MARIONETELOR
• Bolnavul este pus sa efectueze miscari
repezi, alternative, de pronatie si
supinatie a mainii.
• Imposibilitatea efectuarii acestei probe
se numeste adiadocochinezie.
EXAMINAREA REFLEXELOR :

Reflexele sunt semne obiective


ale functiei neuronale.

Reflexele pot fi diminuate


sau absente.

Pentru demonstrarea reflexelor


este necesara o manevra de intarire.

Examinarea corecta a reflexelor se


face in pozitie relaxata a pacientului,
cu ajutorul ciocanului de reflexe care
percuteaza tendonul corespunzator
masei musculare.
1. REFLEXUL BICIPITAL – se executa pe bratul
pacientului care este usor flectat, cu palma in
jos, iar medicul isi plaseaza policele sau
indexul la nivelul bicepsului. Executand cu
percutia ciocanelul. Se urmareste flexia si
cotului contractia bicepsului. Modificarea
reflexului poate fi determinata de o afectare
la nivel medular bla C5-C6.

2. REFLEXUL ROTULIAN – pacientul fiind


in
decubit dorsal cu genunchii usor flexati,
medicul sustine ambele membre la nivelul
spatiului popliteu si percuteaza
rotulian imediat
tendonul
dedesubt. Daca pacientul sta
pe scaun se face aceeasi manevra. Normal, se
produce contractia cvadricepsului si extensia
gambei pe coapse. Apar tulburari in caz de
afectare la nivel de coloana lombara L2, L3, L4.
3.REFLEXELE ABDOMINALE – se
efectueaza cu un betisor invelit in
vata atingand abdomenul deasupra
si dedesubt de ombilic, simetric,
urmarind contractia musculaturii.
Pot aparea modificari in sensul
abolirii lor in caz de afectare a
neuronilor motori centrali sau
periferici (T8,T9,T10,T11,T12)

4.REFLEXUL CREMASTERIAN – la
barbati, prin atingerea fin a scrotului
se obtine retractia, prin contractia
muschiului cremasterian.
MISCARILE ANORMALE
Miscarile anormale sau involuntare sunt
datorate contractiilor muscular nedorite.
• Fibrilatii si fasciculatii - contractii
rapide, limitate la suprafata muschilor,
fara mobilizarea segmentului, apar in
intoxicati exogene, endogene,
i uremie, insuficienta
insuficienta respiratorie hepatica,

• Tremuraturile: sunt miscari


involuntare, fine, ritmice,
regulate,
rapide, de amplitudine mica si egala
ale corpului sau ale segmentelor sale,
ele pot fi localizate (in emotii,
surmenaj, exces de cafea,
fumat,
alcoholism, nevroze) sau generalizate
(in frison, hipoglicemie, frig ).
• Miscarile atetozice – sunt
permanente,
miscari lente, aritmice,
sinuoase, de mica amplitudine,
continue, la membrele
superioare
limitate si fata; la degete, miscarile
sunt vermiculare; impiedica
mentinerea unei pozitii stabile, ele
survin in boli degenerative ale
sistemului nervos central.

• Convulsii sunt miscari


repetate
– dezorganizate,
ample, generalizate,
in crize, alternand contractii si
decontractii tonico-clonice, se
intalnesc in epilepsie, hipertensiune
intracraniana datorata meningitelor,
encefalitelor, accidentelor vasculare
cerebrale.
• Spasme sunt contractii
– ale unui grup de
involuntare exemplu
muscular facial, ,
hemispasmul torticolisul.crampel
profesionale,
e
• Miocloniile reprezinta
– musculare rapide,
contractii repetitive, ce apar la
partiale,
percutia muscular usoara, ele
sunt ca niste zvacniri musculare
involuntare dar constiente,
asemanatoar cu
A. Semnul Chvostek
e
produse prin excitare
contractile
electrica, B. Semnul Trousseau
scurte, discontinue, in boli A = mioclonie; B= spasm!!
neurologice, hipocalcemie.
• Ticurile – sunt miscari convulsive
bruste, intempestive, instantanee,
independente de vointa si imposibil
de oprit prin vointa;
• sunt produse prin contractia
involuntara a unui grup muscular;
• ele reproduc brusc , involuntar si
repetat un gest curent ce devine
stereotip,
• se intalneste in tulburari de
comportament,
nervozitate, anxietate, insomnia,
stress, emotii, spasmofilie; frecvent
sunt de cauza psihogena.*

*My worst Tourette..


• Crampele musculare: sunt spasme
musculare dureroase de scurta durata care
se pot repeta paroxistic;
• se intalnesc in obliteranta,
arterita deshidratare,
hipocalcemie,
sportiv intens, picior plat, diabet.
antrenamen
t
• Miscarile coreice miscari
sunt
rapide,
bruste, neregulateviolente,
cu
dezordonate,
caracter de secuse tonice
clonice, ample, se sau
continuu, careluand aspectul
producunei
gesticulatii neintrerupte,a unei
agitatii permanente,
curioase, constiente,
ilogice, dar imposibil
de oprit, deoarece se manifesta si
in cursul miscarilor voluntare, ele
fac imposibila executia acestora
• se intalnesc in reumatismul
articular acut, isterie, intoxicatii cu
alcool.
Starea de nutritie
Starea de constienta
Tulburari de sensibilitate
Aprecierea starii de nutritie

Este subiectiva, neexistand


criterii precise de evaluare. Se
realizeaza prin aprecierea:
-tesutului adipos subcutanat
-tesutului muscular
-cantarire

IMC = G/T².
Modificari patologice ale starii de nutritie

Obezitatea este cea mai frecventa boala


metabolica si se asociaza adesea cu boli cronice
severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul
zaharat, apneea de somn etc.

Este caracterizata printr-un exces de tesut adipos.


In mod normal organismul barbatilor contine un
procent de 15 - 20 % de tesut adipos, iar
organismul femeilor un procent de 25 - 30 % de
tesut adipos.

Starea de obezitate este rezultatul unui


dezechilibru intre: energia de aport (valoarea
calorica a alimentelor ingerate) si cheltuielile
energetice (energia consumata in activitatea fizica
si metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea
alimentelor ingerate).
OMS a definit si clasificat grade
de obezitate, pe baza IMC
(indicele de masa corporala):

gradul 1 de obezitate cu indicele


de masa corporala cuprins intre Pacientii cu indicele de
30 - 34,9 kg/m2 masa corporala (IMC)
cuprins intre 25 -
gradul 2 de obezitate cu indicele kg/m2 au fost definiti29,9
ca
de masa corporala cuprins intre supraponderali.
35 - 39,9 kg/m2

gradul 3 de obezitate cu indicele


de masa corporala egal sau
peste 40 kg/m2
Se cunosc doua modele de baza ale
distributiei tesutului adipos la indivizii
obezi:

obezitate abdominala (androida,


centrala) cu cele doua
componente, viscerala si
subcutanata

obezitate gluteofemurala
(ginoida)

Obezitatea centrala este un


factor determinant puternic al
insulinorezistentei
se asociaza cu un si risc crescut de
zaharat, ateroscleroza,
diabet
dislipidemie,
hipertensiune si cancer.
Subnutritia

Reprezinta scaderea in
greutate cu mai mult de
10% din greutatea ideala,
datorita unui aport
alimentar cantitativ si
calitativ insuficient fata de
nevoile organismului.

Soldat unionist la eliberarea din inchisoarea Andersonville, 1865.


Din totalul de 45.000 de prizonieri, 13. 000 au murit. [razboiul civil
american, 1861 – 1865].
Malnutritia

Nutriţioniştii includ în termenul de


malnutriţie şi stările
aport deficitar alimentar de şi/sau
calitativ obezitate nu
numai subnutriţia.
cantitativ.

Pediatrii prin
Acest fapt face termenul
necesară de şi
specificarea
malnutriţie
departajarea următoare:
definesc
(anglo-saxon) stărilesaude distrofie
Malnutriţie protein-calorică subnutriţie
(MPC); prin MP
Malnutriţie proteică (MP);
(francez)
OMS - 2 termeni (se referă
la stările severe de
malnutriţie):

- marasm - MPC severă;


- Kwashiorkor - MP severă.
Clasificarea clinica romaneasca:

Slabirea = cu 10%-20% sub


greutatea ideala.

Emacierea = cu 20-30% sub


greutatea ideala.

Casexia = cu peste 30 % sub


greutatea ideala.

Marasmul = stadiul final, asociat


cu tulburari hidro-electrolitice si
acido-bazice, frecvent ireversibile.
Statura si tipul constitutional:

La barbati: 175-180 cm
Peste 200 cm la La femei: 165-175 cm
barbati si peste (valori medii)
190 cm la femei –
GIGANTISM.

Sub 160 cm la
barbati si sub 150
cm la femei –
NANISM.

Cauze: genetice, endocrine,


metabolice (DZ- nanismul),
carente alimentare, TBC,
afectiuni cardiace.
Tipul constitutional:
- tipul cerebral (fat
forma de trapez, a
mic, are talie, bazin
are
nu
tendinta de ingrasare),

- tipul respirator (fata


forma de romb, torace in
forma de trapez, tendinta
de ingrasare),

- tipul digestiv - tipul muscular (bazin lat, linia


(dobandeste boli bitrohanteriana > linia biacromiala,
ale aparatului digestiv, exces de ingrasare la nivelul coapsei
de trapez, baza
fata mare si abdomenului, predispus catre boli
in jos) digestive si vasculare).
Starea de constienta:
= suma abilitatilor si
capacitatilor omului de a fi
permanent in contact cu
evenimentele si stimulii la
care este supus, si de a
prelucra adecvat si adaptativ
informatiile preluate.
Tulburarile starii de constienta:
Alterările de conștiență se clasifică
în cele de scurtă și lungă durată.

Alterările de conștiență de scurtă


durată:

Lipotimia (leșinul) =
tulburare
parțialăde
șir a conștienței
factori,indusăprecum
de un
ortostațiunea, mediul Pietro Longhi (1702–1785),
inadecvat, tensionare psihicăambiant
etc. Lesinul, ulei pe panza, 1744,
Persoana amețește, devine palidă, 49 × 61 cm.
prezintă epigastralgii, sialoree,
tulburări vizuale etc.
Sincopa = scurtă pierdere de
conștiență ce rezultă dintr-
scădere acută a fluxului
o sanguin
cerebral, cu diminuarea funcțiilor
vitale, consecință a insuficienței
activității cardiace, respiratorii și
suprimării irigației cerebrale.

Durează câteva secunde până la


minute. Bolnavul cade brusc, este
inert, hipoton, pulsul slab, Cauzele sincopelor sunt variate,
aritmic, zgomotele cardiace slabe, mecanismul patogenic
presiunea arterială foarte scăzută. comun – reducerea
este
aportului de oxigen la nivelul
La ieșirea din sincopă Sincopa taie filmul brusc!
SNC.
prezintă Lipotimia treptat!
Din alterările de conștiență de lungă durată:
Confuzia- lipsa de claritate a gandirii cu
alterarea memoriei, atentiei, orientarii T-S.

Obnubilarea cunoștinței reprezintă reducerea


stării de veghe și vigilenței, somnolență
(implicând dereglări de atenție).

Stuporul = somn profund sau o stare de


areactivitate comportamentală similară, în care
subiectul poate fi trezit numai prin stimuli
puternici și repetați.

Coma = gravă perturbare cantitativă


a
conștiinței cu alterarea profundă a funcțiilor
de
relație și păstrarea până la un anumit grad
COMA
Este o stare de inhibitie corticala
caracterizata prin pierderea
persistenta, mai mult sau mai putin
profunda starii de constienta,
absenta reactiei la stimuli externi,
dar cu conservarea partiala a
functiilor vegetative (circulatie,
respiratie, metabolism).
MECANISME DE PRODUCERE

In functie de etiologie exista mai


multe mecanisme de producere :
• Afectarea functiilor encefalice
prin leziuni primitive ale
encefalului
• Aport energetic insuficient
(oxigen si glucoza )
• Tulburarea
activitatii enzimatice corticale
prin toxine
Clinic, functie de gradul profunzimii
comele se clasifica astfel:
• Gradul de gradul 1 = coma
superficiala (vigila): starea de
constienta este partial pierduta,
obnubilare, reflexele pupilar,
cornean si velopalatin pastrate si
absenta tulburarilor vegetative

• Coma de gradul al II lea sau


coma de profunzime medie =
pierderea marcata a constientei ,
reactivitat redusa, reflex
e diminuate, e
encefalice sfincterian. absenta
controlului
• Coma de gradul al III lea sau
coma profunda = constienta,
reactivitate si reflexe encefalice
abolite, pupile midriatice,
tulburari cardio-respiratorii si
circulatorii pronuntate.

• Coma de gradul al IV lea sau


coma depasita – se
caracterizeaza prin suprimarea
oricarei activitati encefalice si
afectarea profunda a functiilor
vegetative, respiratia si
circulatia putand fi mentinute
doar prin mijloace articifiale.
In functie de etiologie , comele se
clasifica in :
-Come de origine cerebrala
-Come de origine extracerebrala

Come de origine cerebrala sau


comele neurologice: se datoreaza
suferintei primitive a encefalului; se
caracterizeaza prin
semne neurologice de focar
Etiologic sunt: infectioase, vasculare,
traumatice, come prin
procese expansive
intracraniene [MRS =
spectroscopie
. cu rezonant
magnetica] a
Cerebrale:
COMELE INFECTIOASE: sunt come linistite
care apar in infectii severe, sunt secundare
actiunii toxinelor microbiene sau edemului
cerebral infectios, apar in: meningite,
encefalite, abces cerebral.

COMELE VASCULARE: sunt come produse


de afectarea sistemului circulator din
encefal. Apar in: hemoragia meningo-
cerebrala, tromboze arteriale si venoase,
ruptura malformatiilor vasculare cerebrale,
HTA sistemica, boli hemoragice. Neurotuberculoza
cu infectie HIV
COMELE TRAUMATICE: apar in caz de
traumatisme cranio-cerebrale: caderi ,
agresiuni, accidente rutiere.
COMELE PRIN
EXPANSIV INTRACRANIENE:
PROCESE se
E fenomenului
hipertensiune de intracraniana
datoreaza
presiunii saua unor
directe
nervoase importante
regiuni
pentru mentinerea starii de
constienta.
Apar in caz de : tumori cerebrale
primitive, metastaze.
COMELE DE ORIGINE EXTRACEREBRALA:
In functie de etiologie , ele sunt
clasificate in:

Comele metabolice: in aceasta categorie


intra: coma diabetica, coma
hipoglicemica, coma uremica, hepatica
Cea mai lunga coma
Comele endocrine: in aceasta categorie din lume: 42 de ani
intra: coma hipofizara, coma – coma diabetica,
mixedematoasa, coma din insuficienta decedata in 2012.
corticosuprarenala.
COMELE TOXICE: apar
intoxicati in accidentale sau
voluntare , sunt come care survin
in plina stare de sanatate fara
istoric de boala anterioara si fara
semne neurologice de focar, dar
cu tulburari respiratorii si
circulatorii, icter, midriaza sau
mioza.
Ele pot fi:
• come agitate: in intoxicatiile
cu alcool, romergan, atropine,
DDT;
• come linistite: in intoxicatiile
cu barbiturice tranchilizante ,
neuroleptice.
STAREA NEUROLOGICA

Echilibrul static :
La statiunea verticala participa
urmatoarele sisteme :
-Sistemul vestibular
-Sistemul cerebelos
-Sensibilitatea profunda
constienta si inconstienta
AVC? Act fast!!!
-asimetrie faciala
-”caderea” bratelor
-vorbire ingreunata

112 – minutele conteaza!


Proba Romberg: pacientul
sta in pozitie verticala, cu
picioarele
apropiate, varfurile si
calcailepacientul
Daca lipite.
mentine aceasta cu pozitie
ochii
deschisi, trece
se examenul echilibrului
la
static in aceeasi
pozitie,
dar cu ochii inchisi.
TULBURARI ALE
ECHILIBRULUI STATIC

Sindromul vestibular caracterizat


prin :
• Statiunea verticala imposibila
• Schimbarea pozitiei capului
determina
varsaturi ameteli, greata
• In cazuri usoare, statiunea,
verticala este mentinuta, dar
cu baza de sustinere largita si
cu tendinta de a cadea de
aceeasi parte cu leziunea.
Inchiderea ochilor poate duce
la pierderea echilibrului.
Leziuni cerebeloase, care
determina :
• Echilibru instabil, baza de
sustinere largita, oscilatii ale
corpului
• In leziunile cerebeloase
unilaterale, bolnavul tinde sa
cada de partea leziunii
• In leziunile de vermis, bolnavul
cade in sens antero-posterior.
STAREA PSIHICA
Se apreciaza in timpul efectuarii anamnezei, prin conversatia cu
pacientul.
Se evalueaza:
- verbalizarea – lentoare/logoree
- orientarea temporo-spatiala, auto si allo psihica.
Cum va numiti?
Ce zi e astazi?
Ce luna?
Stiti unde si
de ce

va gasiti aici?
Stiti cine sunt
eu?
TULBURARI DE SENSIBILITATE
SI PERCEPTIE
Sensibilitatea = proprietatea
diferitelor componente ale
sistemului nervos de a
receptiona, prelucra,
transmite sau percepe
excitatiile produse de
anumiti stimuli.
Tulburari de sensibilitate:
- Subiective - parestezii (para-estezie =
a simti pe langa)
• “amortirea” unui membru,
• durerea din nevrite sau hernii de
disc – desi e comprimata doar
radacina nervului, durerea “iradiaza”
pe membru in jos.
- Obiective – tulburari ale sensibilitatii
superficiale sau profunde
• nevrite,
• leziuni medulare,
• boli organice (hiperestezia
cutanata abdominala din
apendicita)
Tulburarile de perceptie

• halucinatii = false vizuale, auditive,


perceptii olfactive.
Pot aparea in boli psihice, infectii severe,
intoxicatii grave.
Nevroze/fobii:
- tema exagerata de anumite lucruri
- idei repetitiv obsesive.
- ticuri – miscari irationale, repetitive, imposibil de controlat.