COMUNICAREA VESTILOR PROASTE

PACIENTULUI

r
ilo
ent
ud
st
ul
uz
pt
 PREMISE

r
ilo
 particularitate a comunicării medicale;

nt
 subiectul cunoaşte dezvoltare din 1984;

e
ud
 importante progrese în comunicarea cu pacientul;
literatura anglo-saxonă are la bază formulări de
st


genul “How To….”, literatura europeană

ul
foloseşte abordări mai umaniste;
uz
pt
 Comunicare

r
ilo
 Boala terminală - experiența de familie

nt
 Împărtășirea informațiilor - persoanele să

e
poată lua decizii informate

ud
Necesită colaborare interdisciplinară
st

ul
 Kimberlin et al 2004
uz
pt
 Comunicare - adevăr

r
Majoritatea pacienților doresc și așteaptă să li se

ilo

comunice adevărul despre:

nt
 boala,

e
 evoluția ei,

ud
 posibilitățile de tratament

Pacientul este conectat la realitate prin comunicarea

st


adevărului,
ul
 dar nu înseamnă spulberarea oricărei speranțe
uz
pt
 Avantajele cunoașterii adevărului

r
ilo
 Permite discuții deschise cu bolnavul

nt
 ex. despre introducerea morfinei în tratament

e
ud
 Permite participarea bolnavului la actul terapeutic

 Previne acuzațiile false la adresa personalului medical



st
ex. bolnavul cu cc. bronho-pulmonar acuză medicul: de 3 luni de zile nu
sunteți în stare să-mi tratați pneumonia?
ul
 Permite bolnavului să-și rezolve eventualele probleme
uz

financiare și sufletești înainte de moarte, să-și ia rămas bun de

la cei dragi și să moară împăcat
pt
 VESTEA PROASTA

r
ilo
 Orice veste care afectează drastic şi negativ

nt
perspectiva pacientului în viitor;

e
ud
 Noţiunea depăşeşte termenul de boală incurabilă,
stadiu terminal, moarte;
 st
Percepţia pacientului poate face orice veste proastă”;
ul
uz
pt
 Vestea proasta

r
ilo
 Orice veste care alterază dramatic viziunea omului

nt
asupra propriului viitor.
 Robert Buckmann 1984

e
ud
 “Lipsa de veşti nu inseamna veşti bune, ci o
st
invitaţie la teamă.”
ul
Bor et al
uz

 Vestea poate fi proastă atât pentru pacient cât şi

pt

pentru personalul medical;

 Vestea proasta

r
 Diagnosticuri legate de cancer

ilo
 Decesul fetal intrauterin
 Boală cronică: diabet, epilepsie

nt
 Prognostic slab legat de bolile cronice: pierderea independenței

e
 Informarea părinților despre handicapul mental / fizic grav al copilului
lor

ud
 Diagnosticarea bolilor grave cu transmitere sexuală ... rezultate
psihosociale catastrofale
 Situații non-clinice,
st
 cum ar fi oferirea de feedback unor stagiari sau colegi cu
ul
performanțe slabe
uz
pt
 Context psihosocial

r
 Răspunsul pacienților este influențat

ilo
 de experiențele anterioare și

 de circumstanțele sociale actuale --- calendarul inadecvat

e nt
ud
 Nevoile variate ale pacientului și ale familiei

st
 pacientul dorește să afle mai multe el însuși și mai puține
informații pentru a le transmite familiei,
ul
 familia dorește invers.
uz
pt
 Bariere în comunicare

r
ilo
 Teama de moarte

nt
 Lipsa de experienţă

e
Evitarea emoţiilor

ud


 Lipsă de sensibilitate
 st
Sentimentul de vină
ul
 Patologia proprie
uz
pt
 Perspectiva pacientului

r
ilo
 Cei mai importanți factori pentru

nt
pacienți includ:

e
 Competența, onestitatea și atenția

ud
personalului medical


 st
Timpul acordat pentru întrebări
Diagnostic simplu și ușor de înțeles
ul
Utilizarea unui limbaj clar
uz


pt
 Perspectiva familiei

r
ilo
 Membrii familiei preferă:

nt
 intimitate

e
 atitudine bună a persoanei care dă vestea

ud
proastă


competența st
claritatea mesajului
ul


timp pentru întrebări

uz


pt
 Comunicarea cu pacientul terminal
De ce e greu?

r
ilo
nt
 Cauze sociale:

e
 moartea subiect "tabu";

ud
 instituţionalizarea morţii (în societatea vestică);
 aşteptări prea mari legate de scopurile medicale;

st
societatea actuală promovează valorile materiale ca
valori centrale în viaţa omului;
ul
modificarea rolului religiei (credinţei) în viaţa
uz

oamenilor;
pt
 Impărtăşirea veştii proaste

r
ilo
 = proces ce îl solicită emoțional intens pe cel

nt
care transmite vestea proastă

e
ud
inconfortabil
st


 tulburător pentru personalul medical

ul
 mai ales când exista riscul de identificare cu
uz

pacientul (vârstă apropiată, experienţe

similare…)
pt
 prin cuvinte

r
ilo
e nt
printr-o
Putem dezvăluire

ud
prin informare
parţială sau bruscă, abruptă
ocolirea să şi lipsită de

st
rănim
adevărului compasiune, a
adevărului
ul
uz

prin
pt

minciună
 Comunicarea diagnosticului și prognosticului

r
ilo
 caracteristici

nt
 onestă,

e
 realizată cu profesionalism, empatie

ud
 membrii echipei interdisciplinare

st
plasează speranţele pacientului pe un
ul
fundament real.
uz
pt
 Factorii care influenţează percepţia

r
ilo
 Persoanele fac faţă informaţiei în moduri
diferite în funcție de:

nt
rasă

e


ud
 etnie
cultură
st


 religie
ul
 factori socio-economici
uz

 varstă
pt

 nivel de dezvoltare
 DĂM VESTEA PROASTĂ PACIENTULUI ?

r
ilo
 PRO:  DREPT VERSUS

nt
 dreptul la informare; OBLIGAȚIE

e
 puţine dovezi că ar dăuna  Este dreptul

ud
evoluţiei; pacientului de a fi
 posibilitatea de mobilizare
informat asupra stării

st
totală în lupta cu boala; sale de sănătate!!!
 Dar acesta nu este
ul
obligat.
uz

CONTRA:
 frica de efecte;
pt

 frica de afecte;
 Transmiterea veștilor proaste

r
ilo
 Nu este o abilitate izolată, ci o anumită formă de comunicare. ”
Frank A. Eur J de la Palliat care 1997

e nt
ud
 Rabow & Mcphee (West J. Med 1999) : „Clinicienii se concentrează
adesea pe ameliorarea durerilor corporale ale pacienților, mai rar pe

st
suferința lor emoțională și rareori pe suferința lor”.
ul
uz
pt
 Transmiterea veștilor proaste

r
ilo
Rabow & Mcphee (West J. Med 1999):
Pregătirea în avans

nt


Construiți un mediu terapeutic / relație

e


ud
 Comunică bine

Faceți față reacțiilor pacientului și familiei

st


 Încurajați și validați emoțiile

ul
uz
pt
 Pregătirea
Familiarizați-vă cu informațiile clinice relevante (investigații, raport de spital).

r


ilo
 Aranjați pentru un timp adecvat într-un mediu privat și confortabil
 Instruiți personalul să nu întrerupă.

nt
 Fiți pregătiți să furnizați cel puțin informații de bază despre prognostic și opțiuni de
tratament (deci citiți-le).

e
 Repetați mental cum veți livra știrile. Poate doriți să exersați cu voce tare.
Cuvinte și fraze specifice scriptului de utilizat sau de evitat.

ud


 Fii pregătit emoțional.

st
ul
Utilizare Evita
• „Îmi pare rău că trebuie să-ți „Știai ... Am vorbit despre ... aceasta era
uz

spun asta” o posibilitate”

• „Știu că nu este o veste bună
pentru tine” „Văd asta tot timpul”
• „Speram la un rezultat mai „Există întotdeauna data viitoare”
pt

bun”
 Construiți un mediu terapeutic / relație

r
ilo
 Prezentați-vă tuturor celor prezenți.
 Rezumați unde au ajuns lucrurile până în prezent,

nt
 consultați pacientul / ruda.

e
 Descoperiți ce s-a întâmplat de la ultima dată.

ud
 Judecați cum se simte / gândește pacientul.
 Stabiliți preferințele pacientului pentru ce și cât vrea să știe.

st
 Avertisment „Mă tem că pare mai grav decât am sperat”.
 Utilizați atingerea acolo unde este cazul.
ul
 Acordați atenție indicațiilor verbale și non verbale.
Evitați umorul nepotrivit.
uz

 Asigurați-vă pacientul că veți fi disponibil.

pt
 Comunică bine

r
ilo
 Vorbește sincer, dar compătimitor
 Evitați jargonul medical

nt
 Permiteți tăcerea și lacrimile; procedează în ritmul pacientului

e
 Rugați pacientul să descrie înțelegerea sa despre informațiile date

ud
 Încurajează întrebările
 Scrieți lucrurile și furnizați informații scrise


st
Încheiați fiecare vizită cu un rezumat și un plan de urmărire
ul
uz
pt
 Faceți față reacțiilor pacientului și familiei

r
ilo
 Evaluează și răspunde la reacțiile emoționale
 Fiți conștienți de abordarea cognitivă (negare, blamare, vinovăție,

nt
necredință, acceptare, intelectualizare)
Permiteți „închiderea”, când pacientul se oprește și nu mai ascultă

e


Fii empatic; este potrivit să spui „Îmi pare rău sau nu știu. Plânsul

ud


poate fi adecvat”
Nu vă certați sau criticați colegii

st
 ul
uz
pt
 Încurajați și validați emoțiile

r
ilo
 Oferiți speranță realistă.
 Oferiți informații adecvate pentru a facilita luarea deciziilor.

nt
 Explorează ce înseamnă știrile pentru pacient și informează-te despre
nevoile spirituale.

e
Cereți despre sistemele de asistență existente.

ud


 Atenție la propriile nevoi în timpul și după livrarea de vești proaste

(contra-transferul poate fi dăunător).


(hospice). st
Folosiți servicii multidisciplinare pentru a spori îngrijirea pacientului
ul
 Poate fi adecvată sesiunea de informare formală sau informală cu
uz

membrii echipei în cauză.

pt
 Ce sa fac?

r
ilo
 Prezinta-te
 Căutați confort și intimitate

nt
 Determinați ceea ce pacientul știe deja

e
 Avertizați-l pe pacient că vin vești proaste

ud
 Paște veștile proaste
 Identificați principala preocupare a pacientului

st
 Rezumați și verificați înțelegerea
 Oferiți speranță realistă
ul
 Aranjați urmărirea și asigurați-vă că cineva este cu pacientul când
pleacă
uz
pt
 Cum să fac?

r
ilo
 Fii sensibil
 Fii empatic și consideră o atingere adecvată

nt
 Mentine contactul vizual

e
 Oferiți informații în bucăți mici

ud
 Repetați și clarificați
 Verificați în mod regulat înțelegerea

st
 Nu vă fie frică de tăcere sau de lacrimi
 Explorează emoțiile pacientului și dă-i timp să răspundă
ul
 Fii sincer dacă nu ești sigur de ceva
uz
pt
 Ce sa nu faci ?

r
ilo
 Grabă
 Oferiți toate informațiile dintr-o singură dată

nt
 Oferiți prea multe informații

e
 Folosiți jargon medical sau limbaj / cuvinte neclare

ud
 Minti sau fii economic cu adevărul
 Fii contondent. Cuvintele pot fi ca niște pistoale / arme încărcate

st
 Ghiciți prognosticul (Are 6 luni, poate fi 7)
ul
uz
pt
 Etapa 1

r
Începeți conversația cu o întrebare pentru a evalua starea clientului

ilo


înainte de a începe o conversație sensibilă

„Cum te simți acum?”

nt


 „Cum sunt lucrurile astăzi?”

e
 „Vă simțiți suficient de bine pentru a vorbi puțin?”

ud
 Dacă necesitatea conversației este apăsătoare:
„Știu că nu te simți bine, dar poate am putea vorbi câteva minute acum, apoi m-aș

st


putea întoarce mâine”

ul
uz
pt
 Etapa 2 - Aflați cât știe pacientul
 Aflați ce știe pacientul despre impactul bolii asupra viitorului său - Înainte de a spune,

r
întrebați

ilo
 „Ce ai aflat până acum despre diagnostic?”
 „Ai fost foarte îngrijorată de sarcină?”

nt
 „Te-ai gândit că acest lucru ar putea fi ceva grav când s-a repetat testul?”
„Îmi puteți spune ce vă amintiți, de ce a fost recomandat testul amniocentezei?”

e


 Folosiți-vă abilitățile de concentrare și ascultare

ud
 Ascultați răspunsurile pacientului pentru:
 Ce înțelege pacientul situația?

st
 Cât de mult a înțeles și cât de aproape de realitate sunt impresiile ei?
 Evaluează stilul afirmațiilor pacientului ce cuvinte / vocabular folosește / evită?
ul
 Nu luați în seamă profesia pacientului:
 „Știu că ești asistent medical / medic, dar sper să nu te deranjeze dacă voi începe cu
uz

informații de bază.”
 Conținutul emoțional al declarațiilor pacientului, verbal și nonverbal
 În acest moment, ați minimizat disconfortul atât al dumneavoastră, cât și al
pt

pacientului
 Pacientul știe că încercați să ascultați și că sunteți interesat de ceea ce crede că se
întâmplă
 Etapa 3 - Aflați cât de mult dorește să știe pacientul
 Câtă informație se dorește; la ce nivel vrea familia să știe ce se întâmplă?

r
Mai multe studii indică faptul că mai multă suferință este cauzată de faptul că nu se

ilo

discută informațiile
 Întrebarea pacienților ce doresc le permite să-și exercite preferințele

nt
 Formularea întrebării:
„Am rezultatele testării tale genetice, dar vreau doar să mă asigur că acestea sunt în

e


continuare informații pe care vrei să le cunoști.”

ud
 „Ești genul de persoană căruia îi plac detaliile complete ale diagnosticului sau ai
prefera doar să auzi despre opțiunile disponibile?”
Doriți să primiți o invitație clară de la pacient pentru a partaja informații.

st


 Dacă pacientul își exprimă preferința de a nu discuta informațiile, lăsați opțiunea

deschisă pentru discuții ulterioare.
ul
 „E în regulă. Dacă vă răzgândiți sau doriți să primiți răspuns la orice întrebare,
sunați-mă. ”
uz

 „Voi fi sigur că voi reveni la dvs. în câteva zile.”

pt
 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Interviul informativ: aliniați informațiile pe care doriți să le transmiteți cu baza de

r
cunoștințe a pacientului

ilo
 Ați auzit deja cât de mult știe pacientul despre situație și vocabularul pe care îl folosește
pentru a discuta

nt
 Oferă pacientului încrederea că punctul ei de vedere asupra situației a fost auzit și este
luat în serios

e
 Educarea: procesul prin care profesionistul aduce cel al pacientului înțelegerea situației

ud
medicale mai aproape de fapte
 Oferiți informațiile treptat
Evitați utilizarea jargonului

st


 Verificați frecvent recepția

 Consolidați și clarificați
ul
 Monitorizează-ți propriul nivel de comunicare
Ascultați preocupările pacientului
uz

 Angajați-vă în „dialog terapeutic”

pt
 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Oferirea unui avertisment că vor apărea vești proaste poate diminua șocul care poate urma

r
dezvăluirii unor vești proaste

ilo
 „Din păcate, am câteva vești (neașteptate) (proaste) care să vă spun.”
 „Îmi pare rău, dar rezultatele testelor nu sunt ceea ce sperați ...”

nt
 „Îmi pare rău că îți spun ...”
 Dacă aparent există un decalaj mare între așteptările pacientului și realitatea situației, puteți facilita
înțelegerea pacientului dând un avertisment că lucrurile sunt mai grave decât par pacientului.

e
 „Ei bine, rezultatele testelor pe care le-am primit indică faptul că situația pare să fie mai gravă

ud
decât a sugerat dr. Smith”.
 Precedând lovitura de avertizare, o narațiune a evenimentelor poate fi o tehnică extrem de utilă,
deoarece este ușor de urmărit și ajută pacientul să își formuleze întrebările pe măsură ce povestea

st
continuă
 „Când l-ați vizitat pe Dr. M la începutul sarcinii, s-a prelevat sânge și Dr. M a comandat o
mulțime de teste. Unul dintre testele care s-au făcut a arătat ... Apoi asistenta v-a programat
ul
pentru o amniocenteză pe care ați avut-o în ianuarie. Am rezultatele cromozomului bebelușului
rezultate din testul de amniocenteză și îmi pare rău să vă spun că rezultatele nu sunt cele pe
uz

care le speram ... "

 Oferă clientului timp pentru a se concentra și a se pregăti pentru știri
 „Testul a arătat că există un cromozom 21 suplimentar în fiecare celulă ... ceea ce înseamnă că
bebelușul are sindrom Down.”
pt
 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Oferiți majoritatea informațiilor critice în 2-3 propoziții

r
Utilizați o terminologie genetică / medicală limitată

ilo


 Lăsați timp pentru liniște - adesea înseamnă că clientul gândește sau simte ceva important
 Lăsați timp pentru lacrimi; oferiți țesut pentru a transmite mesajul că plânsul este permis

nt
 Atingeți umărul / brațul clientului sau apropiați-vă de ea pentru a sugera că este OK să arătați
emoție

e
 Evitați dorința de a vorbi pentru a vă depăși propriul disconfort
Identificați și recunoașteți reacția clientului

ud


 Reacții frecvente la vești proaste: disperare, durere, depresie, negare, furie

 „Știu că nu asta ai vrut să auzi. Mi-aș dori ca știrile (rezultatele; informațiile) să fi fost mai
bune. ”



st
Decideți agenda dvs.: diagnostic, plan de tratament, prognostic sau sprijin
„Voi începe prin a vă spune despre starea și efectele asupra sănătății bebelușului, apoi putem
ul
discuta toate acestea și viitorul și orice altceva doriți. Totuși, nu trebuie să vorbim despre toate
astăzi. Să vedem cum merge; ne putem întâlni mereu mâine, sau săptămâna viitoare. "
uz

 Fiți conștienți de faptul că clientul nu va păstra cea mai mare parte a celor spuse după veștile proaste
inițiale
pt
 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Folosiți limbajul obișnuit nu cel medical

r
ilo
 letal, neurofibrom
 Dacă pacientul răspunde folosind un vocabular diferit, încercați să vă adaptați limbajul
la cel al pacientului

nt
 Verificați frecvent recepția
„Spune-mi, la ce te gândești acum?”

e


 „Urmăriți ceea ce spun?”

ud
 „Ce întrebări aveți?”
 Consolidați și clarificați frecvent informațiile

st
 Clarificare: asigurați-vă că ambii înseamnă același lucru
 Puneți pacientul să repete ceea ce ați spus
ul
 „De ce nu vorbim despre ce crezi despre îngrijirea unui copil cu sindrom Down și
despre ce crezi că înseamnă asta pentru tine și familie.„
uz

 Repetați singur punctele importante

 „Știu că am vorbit despre o mulțime de fapte, așa că de ce nu rezum argumentele pro și
contra ale amniocentezei. Voi face o schemă de tratament și puteți avea această hârtie și
să o examina acasă, dacă doriți. Nu vă fie teamă să mă sunați mâine dacă doriți să vă
pt

revizuiesc orice parte din el. "

 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Folosiți scheme și mesaje scrise

r
Folosiți orice material scris sau înregistrat disponibil

ilo


 broșuri, resurse: fiți conștienți de conținutul lor

„Ți-am spus despre toate efectele importante și comune care apar la adulții cu

nt


scleroză tuberoasă, dar vreau să știi că pot exista și alte efecte.

Sunt foarte rare și puteți citi despre acestea în această broșură, dacă doriți. Unora

e


le place să aibă lista completă a lucrurilor despre care s-a raportat că se întâmplă și

ud
de aceea au detalii complete în pamflet.
 Ți-am spus despre caracteristicile comune ale tuberculozei, așa că, dacă nu simți că
ai nevoie de mai multe informații despre lucrurile mai rare acum, poți să te uiți


oricând la broșură. ”
st
Ascultați preocupările pacientului
ul
 În consilierea unui cuplu cu privire la sindromul Down nou diagnosticat la bebeluș,
cea mai mare preocupare a femeii poate fi teama ca soțul ei să-i părăsească pe ea și
uz

pe copii.
pt
 Etapa 4 - Partajarea informațiilor
 Este contraproductiv să procedați conform propriei agende, ignorând-o pe cea a

r
pacientului

ilo
 Pe măsură ce transmiteți informațiile pacientului, ascultați și reacția pacientului
 Încercați să aflați preocupările și anxietățile pacientului

nt
 căderea părului de la chimioterapie
implicațiile sexuale ale colostomiei

e


 Ascultați întrebarea

ud
 probleme de sexualitate în sindromul Down
 Puteți încheia o discuție și apoi veți descoperi că pacientul dorește să înceapă o parte din

st
ea din nou
 profesionistul ascultă, aude și răspunde la reacțiile pacientului la informație
Pe măsură ce obțineți lista de preocupări de la pacient, recunoașteți preocupările de pe
ul


ea și încercați să le includeți în subiectele pe care le acoperiți

„Alzheimerul apare la adulții mai în vârstă cu sindrom Down și, deoarece tatăl tău
uz

are Alzheimer, știu că ești foarte îngrijorat de posibilitatea ca bebelușul să dezvolte

Alzheimer când va fi mai mare. Vă voi spune tot ce știu despre acest lucru, dar
putem vorbi mai întâi despre efectele sindromului Down asupra sănătății în primele
pt

săptămâni și luni de viață? ”

 Etapa 5 - Răspunsul la sentimentele pacientului
 Identificați și recunoașteți reacția pacientului, distingând reacțiile adaptative de reacțiile

r
dezadaptative

ilo
 umor / vinovăție
 plâns / prăbușire

nt
 speranță realistă / speranță nerealistă
neîncredere, șoc, negare, deplasare, frică și anxietate, furie și vina, vinovăție,

e


speranță, disperare, depresie, dependență, ușurare, negociere

ud
 Identificați și recunoașteți reacția clienților
 nevoile emoționale și spirituale ale pacientului

st
 Identificați strategiile de gestionare a pacientului și întăriți-le
 Oferiți o speranță realistă
Evitați să încercați să fiți prea liniștitor
ul


 „Succesul sau eșecul interviului de știri proaste depinde în cele din urmă de modul
în care reacționează pacientul și de modul în care răspundeți la acele reacții și
uz

sentimente.”
pt
 Etapa 6 - Planificare și activitate ulterioară
 Planificarea viitorului

r
Demonstrați o înțelegere a listei de probleme a pacientului

ilo


 Nu este util să fiți prea optimist cu privire la viitor

Întrebați ce va face clientul după părăsirea sesiunii

nt


 Faceți un plan sau o strategie și explicați-l

e
 Gestionarea stării medicale face parte din sprijinul pacientului
„Când Joey are 6 săptămâni, planul de intervenție timpurie poate începe. Va trebui să

ud

apelați programul săptămâna aceasta pentru a-l programa. Iată numărul de telefon.
Dacă aveți probleme, sunați-mă și vă pot ajuta în acest sens. ”

st
 „Ne vom ocupa de fiecare problemă pe măsură ce apare.”
 „Pregătirea pentru cel mai rău nu ne împiedică să sperăm la cel mai bun.”
„Ce întrebări ai vrea să-mi pui acum?”
ul


 Este util să le spuneți pacienților că aceasta nu este ultima șansă de a discuta probleme
majore și de a-i încuraja să noteze orice alte întrebări care apar pe o bucată de hârtie
uz

și să le aducă la următoarea vizită sau te sun.

 „Iată numărul de telefon pentru Cardiologie, astfel încât să puteți face ecoul
săptămâna aceasta. Te sun vineri pentru a vedea cum te descurci. Dacă vrei să vorbești
pt

oricând, dă-mi un telefon. ”

 Vești la telefon

r
ilo
 Echilibrează nevoia de a furniza informații de bază despre situație evitând în același
timp consilierea extinsă în momentele inițiale de șoc

nt
 Unii pacienți pot accepta o scurtă conversație telefonică cu declarația inițială de vești
proaste, o declarație de simpatie și un plan de f-up

e
Unii pacienți pot încerca să preia controlul situației (și al durerii / durerii lor) încercând

ud


să întrebe prea multe persoane

 Recunoașteți dificultatea de a aștepta o aplicație de urmărire pentru o discuție extinsă


st
Limitați cu blândețe, dar ferm, întinderea conversației
ul
uz
pt
 Adevărul este dăunător?

r
ilo
nt
 Dacă medicul/personalul medical consideră că

e
dezvăluirea adevărului va provoca o daună

ud
majoră reală şi predictibilă asupra pacientului,
este justificată ne-comunicarea adevărului.
st
ul
uz
pt
 De ce este greu să dăm veşti proaste?

r
ilo
 Nu înţelegem de ce acea veste este proastă

e nt
ud
 Ne este teamă de reacţia pacientului

 st
Ni se pare că am greşit sau ne simţim
ul
vinovaţi
uz
pt
 De ce trebuie să dăm veşti proaste?

r
ilo
 Suntem obligaţi legal şi moral

e nt
 Pacientul vrea să ştie

ud
Când va afla, pacientul nu va mai avea încredere în noi
st
 ul
 Pacientul va fi implicat activ în vindecare
uz
pt
 De ce trebuie să învăţăm să dăm veşti proaste?

r
ilo
Nu vestea afectează pacientul, ci modul în care este

nt

transmisă

e
ud
 Trebuie să obţinem acordul pacientului şi dorinţa lui de a
lupta
st
ul
 Trebuie să ne protejăm de propriile emoţii şi de cele ale
pacientului
uz
pt
Transmiterea veştilor proaste - Stresul resimţit

r
ilo
e nt
ud
st
ul
uz
pt
 Ce aşteptări au pacienţii si familii lor
de la cel care comunica diagnosticul?

r
ilo
 Să fie onest si direct in impărtăşirea informaţiei

nt
 Să vorbească clar, pe inţelesul pacientului

e
 Să arate ca ii pasă

ud
 Să ofere timp pacientului
 Să dozeze informaţia pe măsura capacităţii de asimilare a
pacientului
st
ul
 Să nu abandoneze pacientul
uz

 Studiu calitativ pe 72 de participanţi

pt

Kirk Peter, BMJ 2007 5 iunie 328

 De ce e important?

r
ilo
 Pacientul are şansa de a controla volumul de

nt
informaţii.

e
ud
 Negarea este o reacţie de apărare, dar şi o
modalitate prin care se poate face faţă situaţiei.
st
ul
uz
pt
 Autonomia –pacientul decide daca este
pregatit pentru aflarea adevarului

r
ilo
• Se respectă “liberul arbitru” al

nt
pacientului in aflarea adevarului
criteriul libertăţii • autonomia este înţeleasă drept o

e
„aptitudine” de bază din structura

ud
versiunea Kantiană persoanei
• se însuşeşte printr-o practică atentă

st
ul
• accesul pacientului nu doar la
uz

criteriul informaţii relevante pentru o alegere

liberă, ci şi capacitatea de înţelegere,
informaţiei evaluarea riscurilor, beneficiilor şi
concordanţa între diversele opţiuni şi
pt

Conceptul Millian planurile de viaţă.

Directii diferite in comunicarea adevarului

r
ilo
atitudinea blândă,

nt
sensibilă la adresa

e
abilităţii pacientului de a

ud
procesa veşti complicate
sau rele este esenţială

st
ul
comunicarea brutala a
adevarului-impact
uz

devastator asupra
anumitor pacienţi
pt
 Pacienţii- participanţi informaţi în procesul de
luare de decizii medicale importante

r
ilo
 pacienţilor ar trebui să li se comunice:

nt
 aspectele relevante ale bolii, natura bolii în sine

e
 rezultatele aşteptate în urma diferitelor opţiuni de

ud
tratament
ne-comunicarea adevărului

st
dezvăluirea adevărului va provoca o daună
ul

majoră reală şi predictibilă asupra pacientului
uz
pt
 Soluţia…

r
ilo
 Temerile nefondate-clarificarea acestor

nt
temeri/ îngrijorări

e
Discuţia deschisă, suportivă, cu membrii

ud

familiei
 st
Reasigurarea că dezvăluirea adevărului se va
ul
face într-o manieră blândă şi empatică
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Recomandări (1)

r
ilo
nt
Pregăteşte-te dinainte

e
Citeşte fişa

ud


 Pregăteşte un spaţiu intim


st
Exersează mental scenariul sau cu un coleg
ul
 Pregăteşte-te emoţional
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Recomandări (2)

r
ilo
nt
Construieşte o relaţie terapeutică bună

e
ud
 Află cât vrea să ştie

st
Cheamă şi familia (cu acordul lui)
Pregăteşte veştile proaste
ul


Stabileşte următoarele întâlniri

uz


pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Recomandări (3)

r
ilo
Comunică eficient

e nt
“Întreabă înainte să spui”

ud


 Vorbeşte direct, fără termeni vagi sau jargon

medical
st
Roagă-l să pună întrebări
ul

uz

 Pregăteşte materiale scrise; împarte informaţia

 Fă planuri de viitor
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Recomandări (4)

r
ilo
Descurcă-te bine în faţa emoţiilor

e nt
Evaluează permanent nevoile emoţionale

ud


 Fii empatic

st
Nu critica alţi medici
ul
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Recomandări (5)

r
ilo
Încurajează şi validează emoţiile

e nt
Oferă speranţe realiste

ud


 Află părerea pacientului despre veste



emoţii
st
Ocupă-te, după întâlnire, de propriile tale
ul
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (1)

r
ilo
nt
 Alege contextul:

e
ud
 Intim şi confortabil

st
Fără surse de distracţie
Persoane prezente (aparţinători + echipă)
ul


Documentează-te!
uz

 Comportamentul tău non-verbal

pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (2)

r
Explorează percepţia

ilo

Evaluează starea pacientului

nt


“Cum te simţi azi?”

e
 Află cât ştie

ud
“Când au început să se manifeste simptomele, la ce te-ai gândit
prima dată?”

st
Depistează informaţiile false
ul
“Ca să fim în acord, spune-mi, te rog, ce ţi-au zis alţi medici?”
Află cât vrea să ştie
uz

“Vrei să-ţi dau toate detaliile sau vrei să le spun altcuiva din
familie?”
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (3)

r
Dă VESTEA

ilo

“Mă tem că am veşti proaste” + pauză

nt


 Spune-i diagnosticul + pauză

e
Explică diagnosticul + pauză + prognosticul + pauză

ud


 Foloseşte cuvinte uşor de înţeles

st
 Nu grăbi pacientul!
 Pacientul este mereu îngrijorat!
ul
 Dă-i şi materiale scrise
uz

 Roagă-l să facă un rezumat

“Spune-mi dacă ai înţeles ce ţi-am zis şi dacă am fost suficient
pt

de clar.”
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (4)

r
ilo
 Fii empatic

nt
 Identifică emoţiile

e
 Exprimă-le

ud
“Pot vedea că ceea ce ţi-am spus te-a supărat”
“Văd că eşti uimit şi nedumerit”

st
“Eşti foarte tăcut. Pot să întreb la ce te gândeşti?”
“Ce te supără cel mai mult?”etc.
ul
 Oferă-i sprijin emoţional
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (5)

r
ilo
 Ascultă-l

e nt
Roagă-l să-şi exprime îngrijorările

ud


 Normalizează situaţia

st
“E normal să reacţionezi aşa şi să simţi ceea ce simţi”
 Confirmă că ai ascultat şi ai înţeles (ascultare activă)
ul
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (6)

r
ilo
 Sumarizează şi fă un plan

nt
 Oferă-te să îl ajuţi ACUM

e
 Respectă-ţi promisiunile

ud
 Elaboraţi un plan de acţiune
Stabileşte următoarele întâlniri
st


 Repetă informaţia la următoarele întâlniri

ul
uz
pt
 Cum transmitem veştile proaste?
Instrucţiuni (7)

r
ilo
 Evită:

nt
“Ştiu cum te simţi” (minimalizează efortul lui)

e
“Am trecut şi eu prin asta cu un amic/o rudă”

ud
(experienţa personală)

Foloseşte:
st
ul

uz

 Experienţele tale anterioare profesionale

 Experienţele anterioare ale pacienţilor tăi
pt
Strategii de comunicare la sfârşitul vieţii

r
ilo
Se vor iniţia discuţii despre sfârşitul vieţii

nt


Se utilizeaza cuvinte precum “moarte” şi

e


ud
“a muri” sau “foarte bolnav”

st
Se va menţine speranţa
ul
 Se va clarifica beneficiile şi poverile
uz
pt
 Atitudine adecvată

r
ilo
 Atitudine consumatoare de timp, care

nt
necesită instruire şi experienţă

e
- Onestitate

ud
- Răbdare

st
- Recomandari clare

- Facilitarea discuţiilor intre pacient si familie

ul
- Rspectarea deciziilor pacientului.
uz
pt
 r
“Cuvintele sunt atât mai bune cât şi mai rele

ilo

decât gândurile;

nt
 ele le exprimă şi adaugă la ele;

e
ud
 le dau putere spre bine sau rău;
pornesc pe un zbor nesfârşit, spre învăţătură,

st
alinare şi binecuvântare, sau pentru rănire,
ul
amărăciune/tristeţe şi dezamăgire.”
uz

Tryon Edwards (1809-1894)

pt
 Opinii, păreri (ponturi):
Dată fiind tematica, propunerea unei metodologii pare

r
ilo
pretenţioasă;

nt
Opiniile medicilor confirmă:

e
ud
- crearea unei atmosfere pozitive
- explicarea afecţiunii pe înţelesul bolnavului
-
st
implicarea pacientului într-un parteneriat
ul
- posibilitatea de a fi parte activă în alegerea terapiei
uz

- în funcţie de structura psihologică orientarea pacientului către

psiholog, medicina alternativă
pt

- comunicarea graduală a veştilor

- disponibilitate pentru pacient şi familie
 Concluzii

r
 Comunicarea diagnosticului

ilo
 proces solicitant,
necesită anumite abilităţi şi tehnici care pot şi trebuie să fie invăţate

nt


e
 Pacientii

ud
 au dreptul
dar nu obligaţia de a afla despre diagnosticul şi pronosticul lor

st

ul
 Pacienţii au nevoie de:
uz

 onestitate,
 claritate,
timp, interes, adaptarea informaţiilor şi fidelitate din partea noastră
pt

pentru a fi satisfacuţi de comunicarea care se desfăsoară intre noi

 Concluzii:

r
ilo
nt
 pacientul trebuie informat asupra diagnosticului
său, dar se va ţine seama de moment, starea

e
actuală;

ud
 comunicarea prognosticului ad vitam poate fi o
sursă de erori;
st
esenţială este participarea familiei, locaţia şi de ce
ul

nu un psiholog;
uz

 trebuie stimulată empatia, transmiterea graduală;

pt

 depresia a fost cea mai frecventă reacţie observată

 Bibliografie

r
ilo
 Cohen J., Patient Autonomy and Social Fairness, Cambridge Quarterly of Healthcare Ethics 9, 391–399,
2000

nt
 Engelhardt HT., De la bioetica creştină la bioetica seculară, În „Fundamentele bioeticii creştine”, 53-134,
Ed. Deisis, 2005

e
 Singer P., Famine, afluence and morality, Philosophy and public affairs 1, 229-243, 1972

ud
 Ethics, 177-179, Oxford University Press, 2001
 Van De Veer D., Paternalistic intervention: the moral bounds on benevolence, Princeton University Press,
16-40, 1986

st
 Beauchamp TL., Childress JF., Paternalism: conflicts between beneficence and autonomy, In Principles of
Biomedical Ethics, 5th ed., Oxford University Press, 176-194, 2001
 Mill JS., Despre libertate, Ed Societatea civilă, Humanitas, Bucureşti, 2005
ul
 Meyers C., Cruel choices: autonomy and critical care decision making, Bioethics, 104-119, 2004
 Berlin I. Two concepts of liberty. In: Four essays on liberty. Oxford: Oxford University Press, 118-172,
uz

1996
pt
pt
uz
ul
st
ud
e nt
ilo
r