Centrul de excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”

Rolul comunicării între

medic și pacient

A elaborat: Babin Corina

Grupa: 26
Calificare: Asistent Medical
Specialitate: Îngrijirea bolnavilor
Plan:
Definiție
Comunicarea Medic-Pacient
De ce este importantă comunicarea?
Tehnici de comunicare
O convorbire corectă cu bolnavul
Rolul comunicării cu pacientul
Obligații pe durata comunicării
Nevoia de a comunica
Relația medic-pacient
Analiza SWOT
Definiție:
Comunicarea este un proces activ de transmitere şi recepţionare de infor-
maţii, în care cel puţin unul dintre partenerii de comunicare (terapeutul) trebuie să
aibă abilităţi:
1) de ascultare activă;
2) de înţelegere a mesajului şi de a răspunde unor întrebări;
3) de interpretare a limbajului nonverbal;
4) de motivare a interlocutorului pentru ca acesta să susţină conversaţia.

Pentru a comunica eficient respectăm următoarele două reguli de bază:

 De a transmite mesajul clar şi concis;

 De a asculta şi înţelege mesajul pe care celălalt îl transmite.
 Comunicarea Medic - Pacient
Comunicarea medic-pacient constituie elemental cheie al relației medic-pacient, chiar centrul
medicinei.
Comunicarea medic-pacient constituie o parte a practicii clinice. Când este făcută bine,
prod-uce efecte terapeutice pentru pacient, așa cum s-a demonstrat în nenumărate studii.

Comunicării medic-pacient este importantă pentru că

duce la:
* Obținerea unor rezultate mai bune și creșterea aderenței la trata-
ment;
* Creșterea satisfacției pacienților;
* Creșterea satisfacției profesioniștilor;
* Reducerea numărul neînțelegerilor și chiar al plângerilor.
De ce este importantă comunicarea?
  Comunicarea este deosebit de importantă în asistenţa medicală, în condiţiile în
care pacienţii sau clienţii sunt vulnerabili din punct de vedere emoţional, se simt
sin-guri și, de cele mai multe ori, speriaţi de ceea ce îi poate aștepta.
În tot acest proces de acomodare este esenţială o bună comunicare, pentru că ea
contribuie la asigurarea, în condiţii de siguranţă și eficienţă, a îngrijirii medicale de
care pacienţii au nevoie, atât prin prestarea
unor servicii de calitate, dar și prin efectuarea procedurilor corespunzătoare.
 Tehnici de comunicare
„ Avem 2 urechi și o singură gură ca să ascultăm de două ori mai
mult decât vorbim! ”
Așa „DA” Așa „NU”

- fii direct și calm; - nu fi crud şi jignitor, indiferent cu

cine vorbeşti;
- dacă eşti tentat să dai sfaturi, mai bine
aşteaptă până ţi se cer; fii conştient că - nu fi sarcastic şi superior în discuţii;
ceea ce funcţionează pentru tine poate
nu funcţionează şi pentru alţii;
- nu ataca persoana cu care discuţi şi
- spune întâi punctele principale ale unei nu face insinuări;
discuţii si apoi detaliază-le.
- nu aştepta ca ceilalţi să îţi urmeze
întotdeauna sfaturile sau să fie
mereu de acord cu tine.
 O convorbire corectă cu bolnavul!
Convorbirea cu bolnavul trebuie efectuată calm, vorbindu-se frumos, cât mai mult timp
posibil prin întrebări dirijate, pentru a obţine o anamneză strânsa, dar completă.

a) Semne şi simptome ale leziunii sau bolii, care l-au determinat pe pacient sau aparţinătorii
acestuia să solicite ajutor medical. Pacienţii pot descrie aceste semne şi simptome.
b) Alergii - Dacă se ştie alergic la ceva? Pacienţii pot fi alergici la medicamente, mâncare sau
alte substanţe.
c) Medicaţie - Ce tratament urmează pacientul? Se întreabă dacă medicul i-a prescris un tra-
tament sau dacă ia un alt tratament.

d) Istoricul medical - Ce evenimente sau simptome pot avea legătură cu situaţia prezentă?

De exemplu, dacă pacientul a avut o durere precordială severă la un infarct anterior.

e) Ultima masă - Când a mâncat sau băut pacientul ultima dată şi cantitatea consumată.

f) Evenimente asociate sau care au dus la leziune sau boală.

Rolul comunicării cu pacientul:

 schimbul de informații;
 decizii reciproc acceptate;
 dezvoltarea înțelegerii;
 construirea încrederii.
Obligațiile pe durata comunicării

Obligațile doctorului:
 concentrarea întregii atenții asupra pacientului;
 crearea unui mediu care să protejeze demnitatea bolnavului;
 confidențialitatea (nedezvaluirea către alte persoane a informațiilor
intime legate de pacient);
 preocuparea permanentă pentru starea de bine a pacientului;
 respectarea rolului pe care il are pacientul sau familia acestuia.
 Obligațiile pacientului:
 stabilirea unei liste de întrebări pe care vrea sa le adreseze medi-
cului;
 la nevoie, desemnarea unui membru al familiei sau altă persoană
de încredere care să-l reprezinte în discuțiile cu medicul;
 dialogul deschis cu medicul;
 prezentarea cât mai obiectivă a simptomelor pe care le are.
 Nevoia de a comunica

Nevoia de comunicare este evidentă, la fel ca şi cerinţele paci-

enţilor contemporani de a primi mai multe informaţii şi într-o
manieră mult mai bine structurată. Prin urmare, practicienii nu
se mai pot baza doar pe abilităţile naturale de comunicare, ci au
nevoie de o abordare „ştiinţifică” a procesului de comunicare
şi relaţionare cu pacienţii.
 Nevoia de a comunica
 Nevoia de a comunica implică cunoştinţe, abilitatea de a obţine informaţii de la
pacienţi, capacitatea de relaţionare interpersonală pentru a înţelege şi răspunde la
grijile şi emoţiile pacienţilor. Comunicarea nu include doar cuvinte, elementele
care contează fiind mai multe: numărul cuvintelor, gesturile şi poziţia corpului,
distanţa și poziționarea în cabinet, privirea și fizionomia, empatia etc.
 Relația medic-pacient
Relația medic-pacient reprezintă esența psihologiei medicale.  
Ea este punctul central al relației de îngrijire și este, în cele mai multe
cazuri, una dintre condițiile și un factor esențial pentru procesul de
vindecare.
 Analiza SWOT:
Puncte tari:
Existența unei bune relații între medic și pacient poate ajuta pacientul
pentru a duce o viață cât mai sănătoasă,ferită de boli și complicații apărute în
urma administrării medicamentației.
Puncte slabe:
Neglijența medicului duce uneori la administrarea greșită a medica-
metelor cauzând astfel complicații grave stârnind neîncrederea paciențiilor.
 Analiza SWOT:
Amenințări:
Lipsa de comunicare între medic si pacient poate duce agravarea
situației medicale, de asemenea tratarea cu superficialitate a unor anumite
probleme de sănătate aparent minore,de către medic, poate duce la afecțiunii
grave și chiar la deces.

Soluții:
1. Ascultarea cu răbdare a pacientului.
2. Găsirea explicațiilor, totdeauna, foarte clare.
3. Acordarea sfaturilor de medicină preventivă;
4. Comportarea onestă.
5. Păstrarea informațiilor pacientului în strictă confidențialitate.
Bibliografie
http://jurmed-jurnaldesanatate.ro/medici/comunicarea-
practica-medicala-eficientizarea-comunicarii-cu-pacien
tul-o-necesitate/
https://www.medlife.ro/articole-medicale/de-ce-este-i
mportanta-comunicarea-dintre-doctor-si-pacient.html
https://diviziapentrumedici.ro/utile/comunicarea-medic
-pacient/
Sfârșit!
Mulțumesc pentru atenție!