COMUNICAREA CU

PACIENŢII

Sef Lucrari Dr. Liviu Stafie

 Obiective educaţionale

Parcurgerea acestui capitol permite studenţilor

să:
 să descrie şi să explice caracteristicile comunicării
orale, în scris şi nonverbale, cu avantajele şi limitele
utilizării acestora
 recunoască limbajele de comunicare
 transmită mesaje clare, inteligibile
 utilizeze corect semnalele nonverbale
 identifice şi să evite barierele în calea unei
comunicări eficiente şi să sugerereze unele soluţii
de depăşire a lor
 solicite şi să ofere un feedback ce are semnificaţie
 cunoască regulile de comunicare cu pacienţii
 COMUNICAREA

Calitatea actului medical depinde în mare măsură de comportamentul personalului medical

şi de eficienţa comunicării cu pacientul.
Dintre toţi membrii echipei interdisciplinare, asistentul medical este cel care se află, prin
natura profesiei sale, cel mai mult timp aproape de pacient.
Adeseori, se descriu situaţii când, deşi cunoscute, tehnicile de comunicare nu sunt aplicate în
practica zilnică, deoarece timpul disponibil în cadrul consultaţiilor în ambulatoriu este
limitat (15-20 de minute impuse de casele de asigurări sau de centrele medicale private).
Există şi situaţii speciale - pacienţi dificili, comunicarea unor diagnostice sau a unor
tratamente invazive dificile sau costisitoare - care pun cadrele medicale în dificultate.

Anul II AMG
 Definiții
 Comunicarea este definita ca un proces de
transmitere a informatiilor sub forma de
mesaje simbolice intre doua sau mai multe
persoane, unele cu statut de emitator,
altele cu statut de receptor, transmiterea
facandu-se prin intermediul unor canale
specifice
 Comunicarea este un proces care implica
obligatoriu 2 parti: un emitator (sursa
mesajului) si un receptor, dar si intelegerea
de catre receptor a mesajului de la
emitator.
Tipuri de comunicare

 Comunicarea simpla

MESAJ
EMITATOR TINTA
Tipuri de comunicare

 Comunicarea partiala

MESAJ
EMITATOR TINTA

FEEDBACK
Tipuri de comunicare

 Comunicarea deplina

MESAJ
EMITATOR TINTA

MESAJ
Tipuri de comunicare in functie de
scopuri

 Informare
 Instruirea
 Motivarea
 Obtinerea de informatii
Modul de transmitere a informatiei
 Comunicarea poate fi:
 verbala
 nonverbala.
 Impactul comunicarii:
 verbale (cuvinte si continut) este de 10% din
totalul comunicarii,
 componenta paraverbala (vocala) realizeaza
35% (viteza vorbirii, inflexiunea, claritatea),
 nonverbala (vizuala) 55% (mimica, gestica,
mediul, mijloacele vizuale).
 Pentru ca mesajul sa fie clar, este necesara
convergenta limbajului verbal si nonverbal
Bariere in calea comunicarii
eficiente:

1. Bariere de mediu
.

2. Bariere personale
Bariere de mediu
 - competitia cu alte mesaje pentru
atentia emitatorului, dar si a
receptorului
- timp insuficient pentru conceperea
adecvata sau pentru intelegerea
mesajului
- folosirea unor terminologii
specifice/nefamiliare
 Bariere personale
 Ale receptorului
 cadrul de referinta al fiecarei persoane (de ex., o
persoana care a fost invatata sa nu vorbeasca
neintrebata poate fi mai reticenta in a-si exprima
opiniile)
 credinte, valori, prejudecati (politice, etice,
religioase, sexuale, rasiste, de stil de viata)
 perceptia selectiva (tendinta de a elimina
aprecierile negative si a le accentua pe cele pozitive
referitor la propria persoana)
 perceptie alterata, din cauza unei opinii
preexistente
 ignorarea informatiilor in dezacord cu punctul
propriu de vedere, subiectivism.
 Ale emitatorului
 folosirea necorespunzatoare a tonului/expresiei
fetei,
 nestapanirea emotiilor,
 folosirea unui canal nepotrivit de comunicare,
 nesiguranta asupra continutului mesajului
Schema comunicarii totale
(sursa: Managing Health Services Organizations).
 COMUNICAREA

“Cercetările extinse au demonstrat că indiferent cât de multe cunoștințe are un medic, dacă acesta nu
este capabil să inițieze o comunicare deschisă cu pacientul nu-i poate fi de ajutor acestuia.”
(Asnani MR, Patient-physician communication. West Indian Med J. 2009 Sep ;58(4):357-61)

COMUNICAREA = procesul prin care se transmit informații, gânduri, opinii de la un emițător la un

receptor, prin vorbire, scriere sau semne

Prin comunicare

transmitem mesajele inițiem, întreținem,

noastre receptăm mesajele menținem relații rezolvăm
celorlalți conflicte

Anul II AMG
14
Comunicarea eficientă – atât emițătorul cât și receptorul
înțeleg în mod identic mesajul transmis

Ciclul comunicării eficiente

RECEPTOR
Emitator

Anul II AMG
15
Obiectivele comunicării cu pacientul
 Identificarea anamnestică a problemelor de sănătate
și a factorilor determinanți a modificării stării de
sănătate
 Necesită o înlănțuire logică a întrebărilor, un limbaj pe
înțelesul pacientului, formulări care să nu inducă
răspunsuri false dar și care să developeze aspecte pe care
pacientul nu le consideră edificatoare, nu și le amintește
sau dorește să le ascundă
 Informarea cu privire la traseul diagnostic și
terapeutic precum și a riscurilor respectării sau
nerespectării acestui traseu pentru a obține
consimțământul acestuia pentru realizarea
intevențiilor medicale

Anul II AMG 16
Obiectivele comunicării cu pacientul
 Informarea pacientului cu privire la problemele sale
de sănătate
 Trebuie să aibă în vedere atenționarea pacientului asupra
importanței întelegerii corecte privind starea sa de sănătate
și a raportuirlor sale cu sistemul de îngrijiri de sănătate
 Informarea pacientului cu privire la evoluția bolii și
la modul de recunoaștere a manifestărilor clinice care
reflectă o evoluție favorabilă sau nefavorabilă, în
relație cu respectarea recomandărilor medicale -
Educația Terapeutică a Pacientului (ETP)

Anul IIAMG 17
 Factori care ţin de pacient
Factori care ţin de tratament
Factori care ţin de boală
Factori care ţin de relaţia
personal medical-pacient
Deficit la nivel cognitiv (ex. la nivelul înţelegerii sau memorizării)
Asocierea alcoolismului sau consumului de droguri
Stilul de viaţă supraîncărcat
Lipsa suportului social
Lipsa informaţiilor cu privire la tratament
Credinţa că beneficiile terapiei sunt depăşite de costuri
Depresia
Regimul terapeutic complex (nr. mare de medicamente, timing complicat al
acestora)
Reacţii adverse semnificative ale terapiei
Interferenţa cu rutinele zilnice ale pacientului
Stadiul timpuriu al bolii (practic asimptomatic)
Stadiul tardiv al bolii (simptome ample, evidente, recurente în ciuda
tratamentului)
Persistenţa anumitor simptome sau semne
Coexistenţa altei / altor boli
Lipsa unei comunicări deschise cu pacientul
Lipsa încrederii şi respectului reciproc
Lipsa de atenţie acordată efectelor secundare ale terapiei
Lipsa atitudinii suportive a medicului
Nerespectarea confidenţialităţii
Lipsa unei ambianţe calde, suportive a secţiei
Inexistenţa facilităţilor pentru pacient (de transport, pentru îngrijirea copiilor,
etc.)
 Condițiile unei bune comunicări profesionist
medical pacient
 AȘTEPTĂRILE
pacientul să aibă
posibilitatea de a-și relata propria poveste
 COMUNICAREA
membrii echipei medicale
să abordeze problema cu seriozitate, explicând în mod clar
toate informațiile și încercând să înțeleagă experiențele
pacientului, asigurând opțiuni viabile
 CONTROL
încurajarea pacienților să-și
exprime ideile, preocupările și așteptările
 LUAREA DE DECIZII
recunoașterea de către personalul
medical a importanței funcționării sociale, mentale și fizice
a pacientului și implicarea acestuia în luarea deciziilor
Anul II AMG 19
Condițiile unei bune comunicări
profesionist medical pacient
 TIMPUL PETRECUT
asigurarea unui interval
de timp corelat cu complexitatea problemelor de
comunicat, cu starea de spirit a pacientului, gradul
său de sensibilitate, capcitatea de înțelegere crește
gradul de satisfacție al pacientului și îmbunătățește
eficacitatea comuniării
 ECHIPA MEDICALĂ
pacientul apreciază
interacțiunea cu echipa medicală cu care lucrează și
colaborează cu aceasta – crește nivelul compliaței
 DEMNITATEA
respectarea demnității
pacientului este o condiție a realizării unui parteneriat
cu acesta care să ducă la creșterea șanselor de
reușită a actului medical
(Thiedke CC., Fam Pract Manag. 2007 Jan;14(1):33-6)

Anul II AMG 20
Modele de comunicare echipă
medicală - pacient
 Modelul L.E.A.R.N
 Listen - Explain - Acknowledge -
Recommend-Negotiat
 Model R.E.S.P.E.C.T
 Rapport – Empathy – Support –
Partnership – Explanations - Cultural
Competence – Trust
(Sursa: Welch, M. (1998). Enhancing awareness and improving cultural
competence in health care. A partnership guide for teaching diversity
and cross-cultural concepts in heath professional training. San
Francisco: University of California at San Francisco)

Anul II AMG 21
Modelul LEARN
pentru realizarea unei corecte relații de comunicare pacient-medic
(Berlin, Fowkes, 1983)

Anul II AMG 22
 Modelul R.E.S.P.E.C.T
 Raport
 Adaptare la nivelul social al pacientului
 Înțelege punctul de vedere al pacientului
 Să recunoască și să evite ipoteze false
 Empatia
 Să nu uite că pacientul a venit pentru ajutor
 Să caute să înțeleagă justificarea pacientului pentru
comportamentul sau boala lui
 Să înțeleagă starea de spirit a pacientului
 A sustine
 Să întrebe și să încerce să înțeleagă barierele posibile în a se
conforma recomandărilor de îngrijire
 Să ajute pacientul depășirea barierelor
 Să implice membrii de familie, după caz
 Să reafirme disponibiltatea de a ajuta pacientul

Anul II AMG 23

Modelul R.E.S.P.E.C.T
Parteneriat
 Să fie flexibil în ceea ce privește problemele de monitorizare
 Negocierea rolurilor atunci când este necesar
 Să ia în calcul stresul generat de problemele medicale
 Explicații
 Să verifice de mai multe ori dacă a fost corect înțeles
 Să folosească tehnici de clarificare
 Competenta Culturală
 Să respectati cultura ei și credințele pacientului
 Să înțeleagă că punctul de vedere al pacientului poate influențat de
stereotipuri etnice sau culturale
 Să nu se lase ifluențat de propriile prejudecăți și idei preconcepute
 Să aibă în vedere propriile limite în abordarea problemelor medicale
 Să înțeleagă situațiile în care este depășit și nu poate lucra cu un
anumit pacient
 Încredere
 Unii pacienți pot fi recenți în a dezvălui o serie de aspecte ale vieții
lor care ar pute fi utile diagnosticului sau tratamentului
 Trebuie acordat suficient timp pentru câștigarea încrederii
Anul II AMG 24
CONCLUZII
Abilitatea medicului/asistentei

explica asculta empatiza

cu pacientul

efect profund asupra

sănătății gradului de satisfacție experienței

privind
personală
îngrijirea medicală
biologice funcționale

impact profund asupra

SIGURANȚEI PACIENTULUI
Comunicarea dintre membrii echipei medicale
influențează calitatea relațiilor de muncă. 25
Anul II AMG
 COMUNICAREA PERSONALULUI MEDICAL CU
PACIENŢII

 Dintre toţi membrii echipei interdisciplinare, asistentul

medical este cel care se află, prin natura profesiei sale,
cel mai aproape de pacient.
 Intreaga activitate a unei asistente medicale se bazează
pe diferite forme de comunicare: asistarea medicului la
efectuarea investigaţiilor clinice, realizarea investigaţiilor
paraclinice uzuale, programarea pacienţilor pentru
investigaţii de specialitate, administrarea tratamentelor,
intervenţii în situaţii de urgenţă, monitorizarea stării
pacientului, completarea documentelor de evidenţă a
medicamentelor, de evidenţă a pacienţilor şi de
observaţie clinică medicală, sterilizarea instrumentelor şi
a materialelor, administrarea medicamentelor,
asigurarea condiţiilor igienico- sanitare generale la locul
de muncă, precum şi asigurarea condiţiilor necesare
desfăşurării tratamentelor şi recoltărilor.
 Comunicarea reprezintă şi un mijloc de
facilitare a unei relaţii de încredere
asistent medical-pacient, cu scopul
îmbunătăţirii calităţii vieţii şi a stării de
sănătate a pacientului.
 Incepând cu momentul internării,
comunicarea cu pacientul se dovedeşte a
fi cea mai importantă, asistenta medicală
explicând scopul şi natura intervenţiillor,
dar şi familiarizând pacientul cu noul
mediu.
 Cadrul medical şi pacientul sunt pe rând,
emiţător, receptor al mesajului, realizându-se
un feedback între aceştia.
 Feedback-ul reprezintă totalitatea informaţiilor
pe care emiţătorul le primeşte de la receptor,
ca urmare a mesajelor iniţiate pe diferite căi
de transmitere folosind un limbaj, un cod
comun. Feedback-ul poate fi pozitiv sau
negativ. Un feedback pozitiv se obţine atunci
când emiţătorul este interesat de mesajele
transmise de receptor, dovedit prin
răspunsurile adecvate emise.
 Pacientul, în general, este o persoană care
caută alinare, sprijin, ajutor, temându- se
pentru viaţa sa, în condiţiile existenţei unei
boli, chiar dacă aceasta este acută şi cu
evident potenţial de vindecare. Adeseori
problemele pacientului nu sunt numai de
natura medicală, ci şi probleme psiho-
emoţionale, spirituale sau sociale, de aceea
relaţia personal medical-pacient bazată pe o
bună comunicare poate rezolva o multitudine
de probleme importante pentru pacient.
Comunicarea diagnosticului

 Când este vorba de o maladie incurabilă, este unul

dintre cele mai grele aspecte ale comunicării dintre
medic şi bolnav. Un diagnostic de cancer, infecţie HIV
sau SIDA, bănuiala sau acceptarea ideii că o astfel de
boală este posibilă, aduce cu sine consecinţe profunde
pe plan emoţional, social, comportamental şi medical.
 Comunicarea veştilor rele este făcută totdeauna de
medic, dar, adeseori asistenta medicală este cea care
rămâne în continuare cu pacientul în salon, în sala de
tratamente sau cu ocazia diferitelor investigaţii şi de
aceea, este necesar să cunoască reacţiile acestuia şi să
iniţieze o comunicare corectă şi eficientă
 Se consideră că pacientul are dreptul
de a şti diagnosticul dacă doreşte, iar
în cele mai multe cazuri doreşte.
 Uneori familia este cea care afirmă că
bolnavul nu trebuie sau nu vrea să ştie. O
atitudine corectă din partea medicului
presupune întrebarea directă a pacientului
dacă ar dori sau nu să ştie mai multe despre
boala lui. Pentru majoritatea medicilor este cu
atât mai greu să vorbească deschis despre
diagnostic cu cât prognosticul este rezervat,
iar pacientul este foarte tânăr. In aceste
cazuri se poate apela la sprijinul unui psiholog
împreuna cu care să iniţieze o strategie de
comunicare.
Comunicarea în bolile incurabile

Obiectivele îngrijirii pacienţilor în fază terminală

sunt reprezentate de:
 asigurarea confortului posibil pentru
pacient;
 păstrarea demnităţii pacientului;
 pregătirea familiei pentru decesul
pacientului şi sprijin în doliu.
Etape în drama trăită de pacienţi cu diagnostic
incurabil:
 şocul la aflarea diagnosticului şi la realizarea
implicaţiilor;
 neacceptarea diagnosticului, o etapă de negare în
care se repetă analizele în diferite laboratoare sau
spitale;
 starea de anxietate care poate ajunge până la furie,
când se manifestă resentimente faţă de anumite
persoane;
 depresia care este corelat cu teama de izolare, de
respingere socială şi lipsa speranţei de vindecare;
 etapa de acceptare.
 REGULI PENTRU O COMUNICARE MAI
BUNĂ CU PACIENŢII
 pacientul să stea confortabil/relaxat, pentru a reduce din
stresul provocat de însăşi problema de sănătate pentru care
s-a adresat;
 abordarea unui ton obligatoriu politicos;
 stabilirea unui contact vizual;
 ascultarea pacientului fără a-l întrerupe;
 exprimarea atenţiei prin semne non-verbale;
 permiterea unor pauze atunci când pacientul îşi caută
cuvintele;
 sesizarea sentimentelor/emoţiilor exprimate de pacient;
 încurajarea feed-back-ului, prin comunicare cu dublu sens;
 explicarea manevrelor terapeutice înainte şi pe durata
executării lor;
 adresarea unor întrebări explicite dacă există alte motive de
îngrijorare.
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

Pacientul dependent si revendicativ

- asteapta o atentie nelimitata si grija din partea noastra. Daca
acestea nu sunt indeplinite, devin depresivi sau suparati sau ne
vor invinovati intr- un mod tanguitor.
Solutii propuse:
1. ne adresam nevoilor lor cu respect, empatie si multa atentie pentru
confortul lor psihic si emotional
2. stabilim limitele “ relatiei profesionale”
- Le dam instructiuni srise
- Stabilim limite ale apelurilor telefonice
- Evitam sa facem promisiuni pe care nu le putem tine( de exemplu,
vizite la domiciliu)
- Accentuam responsabilitatile lor:’ Cu siguranta aveti o multime de
probleme importante, dar deoarece timpul este atat de scurt as
vrea sa ne intoarcem la simptomele pe care le aveti”
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

 Pacientul ordonat si controlat

- Sunt cunoscatori, avand informatii din brosuri si de pe
internet.
- pot prezenta o lista de intrebari atent gandita, detaliind
frecventa si severitatea fiecarui simptom
Solutii propuse:
- Stabilim o abordare ordonata si sistematica a anamnezei si
a examenului clinic, furnizand frecvent “jaloane”(indicatii
unde sunteti si unde vreti sa ajungeti)
- Explicam fiecare simptom, boala, examen fizic, test de
laborator sau procedura, in detaliu
- Permitem sa ia controlul asupra propriei ingrijiri medicale si
dati- le feedback pozitiv asupra eforturilor si abilitatilor lor
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

 Pacientul dramatic sau manipulativ

- Acest tip de pacient simte nevoia sa fie in centrul atentiei
si va abate atentia de la alte indatoriri sau pacienti. Isi
priveste boala ca pe odrama: “ nimic nu ajuta”..” am
probleme cu somnul, nu am dormit de zile intregi”.. “
durerea cea mai puternica”.., “nu am mancat aprape
nimic”.
Solutii propuse:
- Ascultam istoricul bolii intr- o atmosfera sobra, in timp ce
ii demonstram ca dvs controlati situatia
- Ramanem calmi, moderati si fermi
- Ascultam si observam pacientul si incercam sa deducem
ce castiga prin acest comportament
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

 Pacientul cu suferinta indelungata( Masochistic)

- respinge ajutorul, este un suferind continuu
- Este dezamagit, nu pune pret pe incurajare si optimism.
Solutii propuse
- Nu pot fi facuti sa vorbeasca despre indelungata lor
suferinta
- Sa nu fim extrem de optimisti sau joviali
- Incercam o abordare generala si ne dam toata silinta
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

 Pacientul suspicios( Paranoid)

- Este suspicios in ce priveste cadrele medicale
- Ii invinovateste pe altii de propria boala sau de prosta
ingrijire sau lipsa de sensibilitate. Este anxios, permanent
in alerta, artagos.
Solutii propuse:
- Ramanem prietenosi si cordiali
- Acceptam suspiciunea si o aprobam in mod deschie
- Sa nu contrazicem, nu ne certam sau sa incercam sa il
convingem de contrariu
Comunicarea cu pacientii cu comportamente
particulare

 Pacientul superior
- este vanitos, elegant, se crede indreptatit sa se considere
cel mai bun in orice
- Incearca sa preia controlul vizitei, emitand cereri si
amenintand cu litigii
Solutii propuse
- Pacientul sa stea confortabil
- Sa stabileasca un contact vizual
- Sa asculte pacientul fara sa- l intrerupa
- Sa exprime atentie prin semne non- verbale
- Sa sesizeze si sa legimitimeze sentimente
- Sa intrebe in mod explicit daca exista alte motive de
ingrijorare
 Pasii catre o comunicare mai buna cu
pacientii

 1. Rafinati- va abilitatile de comunicare de baza deja

avute
a) Nu omiteti amabilitatile
b) Nu aratati pacientului ca sunteti grabit
c) Mentineti conversatia pe linia dorita
d) Comunicati cu dublu sens
e) Ascultati fara a intrerupe
f) Comunicati cu privirea
g) Organizati- va discutiile cu pacientul
 Comunicarea asertiva

 Abilitatea de a- ti comunica emotiile, nevoile, opiniile si

convingerile intr- o maniera care nu incalca drepturile
celorlalti
 Comunicarea asertiva

 Caracteristicele asertivitatii
- Isi exprima atat sentimentele pozitive, cat si pe cele
negative intr- o maniera care sa nu provoace neplaceri
celor din jur
- Reuseste sa spuna “nu” chiar si in situatiile in care I se
pare dificil sa faca acest lucru
- Atunci cand incepe o conversatie, o continua si o
finalizeaza incercand sa- si expuna argumentele in fata
celorlalti, fara a- I jigni sau a fi agresiv
- Isi sustine propriile drepturi fara a le incalca pe ale altora
- Ia cuvantul atunci cand nu este de acord cu ceea ce se
spune si isi prezinta argumentele fara a face uz de
violenta verbala
 Comunicarea asertiva

 Expresii verbale din comunicarea asertiva

….Eu cred ca….

….Te deranjeaza daca…
…..Apreciez mult ce- ai facut pentru mine…
…As dori sa fac acest lucru…
 Comunicarea asertiva

 Elemente non- verbale

- Contactul vizual
- Tonul vocii
- Postura corpului
- Mimica persoanei
 Comunicarea asertiva

Consecinte ale comportamentelor asertive,pasive si agresive

 Pasiv Asertiv Agresiv

- Problema este evitata …………….. ………………………

- Drepturile tale sunt ignorate …………….. ………………………
- Ii lasi pe ceilalti sa aleaga in locul tau ………. ……………………….
- Neincredere ………….. ………………………
- Vezi drepturile celorlalti ca fiind mai………… ………………………
importante
 Comunicarea asertiva

Etape in dezvoltarea comportamentului asertiv

- Examinarea modului in care interactionam cu cellalti din
perspectiva asertivitatii
- Selectarea situatiilor in care ar fi util sa ne comportam
asertiv
- Examinarea unui incident din trecutul personal( retrairea
imaginativa a acelei situatii), cu notarea diferitelor
elemente: contactul vizual, gestica, postura corpului
volumul si tonul vocii
- Identificarea elementelor asertive folositoare in diferite
situatii
- Utilizarea comportamentelor asertive valide in situatiile
reale de viata
DREPTURILE PACIENTULUI

CONFORM LEGII 46 /2003

Anul IIAMG 49
Pacientul are dreptul:
1. de a fi informat cu privire la actele medicale care-i
sunt aplicabile
2. să accepte sau să refuze un act medical pe baza
informației cu privire la avantajele și riscurile acceptării
sau refuzului acestuia = consimțământ informat
3. la confidențialitatea datelor și la respectarea vieții
private
4. de a fi respectat că persoană umană fără nici o
discriminare
5. de a decide cu privire la reproducere
6. la îngrjiri medicale de înaltă calitate de care societatea
dispune, în conformitate cu resursele umane,
financiare și materiale

Anul II AMG 50
Dreptul pacientului la informația
medicală
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la:
1.serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza.

2.identitatea și statutul profesional al furnizorilor de servicii

desănătate.

3.regulile pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.

4.stare să desănătate,
5.Intervențiile medicale propuse,
6. riscurile potentiale ale fiecarei proceduri,
7.alternativele existente la procedurile propuse, inclusiv asupra
neefectuarii tratamentului și nerespectării recomandărilor
medicale,
8.date despre diagnostic și prognostic.

Anul II AMG 51
Dreptul pacientului la informația
medicală
1. Pacientul are dreptul de a cere și de a obține
o altă opinie medicală.
2. Informațiile se aduc la cunostința pacientului
într-un limbaj respectuos, clar, cu
minimalizarea terminologiei de specialitate;
3. in cazul în care pacientul nu cunoaste limba
romana, informațiile i se aduc la cunostinta în
limba materna ori în limba pe care o cunoaste
sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de
comunicare.
4. Pacientul are dreptul să solicite și să
primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor, diagnosticului, tratamentului și
ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii

Anul II AMG 52
Drepturile pacientului în luarea deciziei
Pacientul are dreptul de a decide:
1. daca mai doreste să fie informat în cazul
în care informațiile prezentate de catre
medic i-ar cauza suferinta. și de a alege o
alta persoana care să fie informata în locul
sau.
2.Dacă este de acord să fie informați
prietenii și rudele pacientului despre
evolutia investigațiilor, diagnostic și
tratament.

Anul II AMG 53
Consimțământul pacientului privind
intervenția medicală
 Pacientul are dreptul să refuze sau să
opreasca o interventie medicală
asumandu-si, în scris, raspunderea pentru
decizia sa;
 consecintele refuzului sau ale opririi actelor
medicale trebuie explicate pacientului.
 Cand pacientul nu isi poate exprima
vointa, dar este necesara o interventie
medicală de urgenta, personalul medical
are dreptul să deduca acordul pacientului
dintr-o exprimare anterioara a vointei
acestuia.

Anul II AMG 54
Consimțământul pacientului privind
intervenția medicală
 In cazul în care pacientul necesita o interventie medicală
de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai
este necesar în cazul în care se cere consimtamantul
reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în
procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui
de intelegere.
(1) în cazul în care furnizorii de servicii medicale considera
că interventia este în interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuza să isi dea consimtamantul,
decizia este declinata unei comisii de arbitraj de
specialitate. (2) Comisia de arbitraj este constituita din 3
medici pentru pacientii internati în spitale și din 2 medici
pentru pacientii din ambulator.

Anul II AMG 55
Consimțământul pacientului privind
intervenția medicală
 Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor
biologice prelevate din corpul sau, în vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de
acord.
 Consimtamantul pacientului este obligatoriu în cazul
participarii sale în invatamantul medical clinic și la
cercetarea stiintifica.
 Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care
nu sunt capabile să isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii
consimtamantului de la reprezentantul legal și daca
cercetarea este facuta și în interesul pacientului.
 Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate
medicală fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor în
care imaginile sunt necesare diagnosticului sau
tratamentului și evitarii suspectarii unei culpe medicale.

Anul II AMG 56
Dreptul la confidențialitatea informațiilor
și viață privată a pacientului
 Pacientul are acces la datele medicale personale.
 Toate informațiile privind starea pacientului,
rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul,
tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar
și dupa decesul acestuia.
 informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate
numai în cazul în care pacientul isi da consimtamantul
explicit sau daca legea o cere în mod expres.
 In cazul în care informațiile sunt necesare altor
furnizori de servicii medicale acreditati, implicati în
tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului
nu mai este obligatorie.

Anul II AMG 57
Dreptul la confidențialitatea
informațiilor și viață privată a
pacientului
 (1) Orice amestec în viata privata,
familiala a pacientului este interzis, cu
exceptia cazurilor în care aceasta
imixtiune influenteaza pozitiv
diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile
acordate și numai cu consimtamantul
pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile
în care pacientul reprezinta pericol
pentru sine sau pentrusănătatea
publica.

Anul II AMG 58
Drepturile pacientului în domeniul
reproducerii
 Dreptul femeii la viata prevaleaza în cazul în care
sarcina reprezinta un factor de risc major și imediat
pentru viata mamei.
Pacientul are dreptul la informațiile, educatia și
serviciile necesare dezvoltarii unei vieti sexuale
normale sisănătății reproducerii, fara nici o
discriminare.
 Dreptul femeii de a hotari daca să aiba sau nu copii
este garantat, cu exceptia cazului în care-i este pusă
viața în pericol.
 Pacientul, prin serviciile desănătate, are dreptul să
aleaga cele mai sigure metode privindsănătatea
reproducerii.
 Orice pacient are dreptul la metode de planificare
familiala eficiente și lipsite de riscuri.

Anul II AMG 59
Drepturile pacientului la tratament și îngrijiri
medicale
 In cazul în care furnizorii sunt obligati să
recurga la selectarea pacientilor pentru
anumite tipuri de tratament care sunt
disponibile în numar limitat, selectarea se
face numai pe baza criteriilor medicale.
 Interventiile medicale asupra pacientului se
pot efectua numai daca exista conditiile de
dotare necesare și personal acreditat.
 Se excepteaza de la prevedea de mai sus
cazurile de urgenta aparute în situatii extreme.

Anul II AMG 60
Drepturile pacientului la tratament și
îngrijiri medicale
 Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale
terminale pentru a putea muri în demnitate.
 Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al
prietenilor, de suport spiritual, material și de
sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale.
 La solicitarea pacientului, în masura
posibilitatilor, mediul de ingrijire și tratament
va fi creat cat mai aproape de cel familial.

Anul II AMG 61
Drepturile pacientului la tratament și
îngrijiri medicale
 Pacientul internat are dreptul și la servicii
medicale acordate de catre un medic acreditat
din afara spitalului.
 Personalul medical sau nemedical din unitatile
sanitare nu are dreptul să supuna pacientul nici
unei forme de presiune pentru a-l determina pe
acesta sa-l recompenseze altfel decat prevad
reglementarile de plata legale din cadrul unitatii
respective.
 Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii
unde a fost ingrijit plati suplimentare sau
donatii, cu respectarea legii

Anul II AMG 62
Drepturile pacientului la tratament și
îngrijiri medicale
 (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale
continue pana la ameliorarea starii sale
desănătate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin
colaborarea și parteneriatul dintre diferitele
unitati medicale publice și nepublice, spitalicesti
și ambulatorii, de specialitate sau de medicina
generala, oferite de medici, cadre medii sau de
alt personal calificat. Dupa externare pacientii
au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenta
medicală de urgenta, de asistenta
stomatologica de urgenta și de servicii
farmaceutice, în program continuu.

Anul II AMG 63