Sunteți pe pagina 1din 59

MODUL COMUNICAREA CU PACIENTUL

CONTRACEPTIA DE URGENTA
Farm. rezident,
Apostolovici Ilinca Coordonator,
Prof. dr. Monica Hancianu
Indrumator modul,
Prof. dr. Ileana Cojocaru
1
Motto:
Educatia este cea mai mare si cea mai grea problema care s-a putut da spre
reol!area omului"#
In timp ce noi continuam sa avem teama irationala ca prin educatie sexuala si
servicii de contraceptie incurajam promiscuitatea tinerilor, lipsa acestora va
contribui la faptul ca exista milioane de sarcini nedorite in intreaga lume"
(H.Shapiro)
2
CUPRINS
Introducere 4
aze fiziolo!ice "
#ipuri de metode contraceptive $
Contraceptia de ur!enta %2
&Pastila de a doua zi' %(
)aspunsuri la cele mai frecvente intre*ari +FA,- "4
Concluzii $1
i*lio!rafie $$
%
Introducere
Statistici alarmante privind contraceptia

.esi avem la dispozitie o multime de mijloace contraceptive, tara noastra este pe primul
loc in /uropa cand vine vor*a de avorturi, mame minore si copii a*andonati, dovada ca ne
lipseste educatia se0uala. .intre cele cinci milioane de romance aflate la varsta reproducerii, mai
putin de 12 folosesc pilula anticonceptionala, una din cele mai apreciate metode contraceptive in
alte tari.
3u ar tre*ui sa ne mire ca suntem pe locul trei in /uropa la numarul de avorturi, cu
1"4.444 de cazuri raportate anul trecut. #arile aflate pe primele doua locuri in acest clasament
trist sunt Marea ritanie si Franta, tari cu o populatie mai mare decat a noastra. .eci, daca
socotim numarul de avorturi la mia de locuitori, am conduce detasat in toata /uropa. 5Aceasta in
conditiile in care avorturile din ca*inetele private nu sunt strict monitorizate, ca sa nu mai
vor*im de cele efectuate la domiciliu si care se pare ca, in continuare, nu sunt putine', a spus dr.
farmacist )adu 67eo!7e, director Fildas, la conferinta de lansare a campaniei 58n copil dorit e
un copil iu*it'.
Mai trist este ca detinem locul intai in /uropa si la copiii nascuti de adolescente. In 244",
un raport al Ministerului 9anatatii arata ca 21.444 de copii au fost nascuti de mame in varsta de
1":11 ani. In acelasi an, au devenit mame "24 de fete su* 1" ani. ;a aceste cifre se adau!a si cele
privind numarul copiilor a*andonati, spune dr. )adu 67eor!7e. in 2444, s:au raportat "1%4 de
copii a*andonati in maternitati, dar este clar ca numarul real al copiilor nedoriti este mult mai
mare.
#oate acestea in conditiile in care *eneficiem de toate mijloacele contraceptive pe care le
au la dispozitie si femeile din vestul /uropei.
4
Baze fiziologice
6onadele feminine reprezentate de ovare sunt sediul proceselor de formare si e0pulzare
periodica a celulelor se0uale feminine si al secretiei de 7ormoni estro!eni si pro!estativi. Functia
endocrina a ovarelor este reprezentata de procesele de ovo!eneza si ovulatie, influentate de
7ormonii !onadotropi 7ipofizari.
<vo!eneza, procesul de formare si maturare a !ametilor feminini, incepe din perioada
fetala si se termina la menopauza. ;a pu*ertate, numarul foliculilor primordiali este de %44.444 =
444.444, iar dintre acestia doar %"4 = 444 se matureaza, participand la procesul de ovulatie
+restul de!enereaza, devenind atrezici-. Maturarea se realizeaza prin trecerea de la stadiul de
folicul primordial la stadiul de foliculi primari sau secundari. 8nul dintre foliculii secundari de la
suprafata ovarului se matureaza periodic su* actiunea 7ormonului 7ipofizar F9H si se transforma
in folicul 6raff, ce contine ovulul matur, cu un diametru de 244 >m.
<vulatia reprezinta procesul de rupere si eliminare a ovulului su* influenta 7ormonului
7ipofizar ;H in ziua a 14a la femeia cu un ciclu se0ual normal de 2( de zile.
Functia endocrina a ovarelor consta in secretia a doua cate!orii de 7ormoni se0uali
feminini? 7ormoni estro!eni, produsi de celulele foliculare si 7ormoni pro!estativi, secretati de
corpul !al*en. @ariatiile periodice ale activitatii secretorii ovariene a celor doua cate!orii de
7ormoni produc modificari specifice la nivelul mucoasei uterine si constituie ciclul endometrial
cu durata medie de 2( de zile.
.in punct de vedere fiziolo!ic, ciclul endometrial poate fi impartit in trei faze
secventiale?
a!a foliculara sau proliferativa este faza initiala a ciclului menstrual, cu durata medie
de 14 zile, in care su* actiunea F9H se dezvolta un folicul care devine o cavitate ce
contine lic7id folicular si ovululA
a!a ovulatorie dureaza 1 = 2 zile si culmineaza cu spar!erea foliculului maturat su*
actiunea ;H 7ipofizarA
a!a luteini!anta sau foliculino"progestronica, in care foliculul spart se transforma in
corp !al*en care secreta pro!esteron, are o durata medie de 1% = 14 zile.
In san!e se !asesc atat estro!eni cat si pro!esteron, secretia lor crescand pana la sfarsitul
ciclului menstrual, cand se produce o scadere *rusca o data cu menstruatia. ;a nivelul mucoasei
uterine, stratul *azal +re!enerator- nu se modifica, in timp ce functional se dezvolta continuu su*
actiunea foliculinei pana in ziua a 2(a a ciclului mestrual, moment in care se rupe, este eliminat
si are loc menstruatia. Ciclul menstrual normal are o durata de 2( zile, perioada menstruala
dureaza % B 1 zile si se pierd apro0imativ $4 = 144 ml san!e necoa!ula*il.
"
Tipuri de metode contraceptive
Scurt istoric al contraceptiei
Prin contraceptie se intele!e o metoda de planificare familiala inte!rata in medicina cu
caracter profilactic constand in prevenirea aparitiei sarcinii prin utilizarea de mijloace
contraceptive.
Impiedicarea aparitiei unei sarcini nedorite a e0istat inca din antic7itate. .ocumente
c7inezesti ce dateaza din 2C44 i.e.n. contineau retete contraceptive si prescriptii cu efect a*ortivA
in /!ipt, in urma cu 4444 i.e.n., aparusera retete contraceptive de tipul? 5adau!ati putina miere
unei masuri de drojdie, amestecati *ine si o introducetiD.
Papirusuri e!iptene datate din 1("4 i.e.n., consemnau diferite creme va!inaleA acacia,
planta ce continea !uma ara*ica, a fost recunoscuta pentru efectul sau spermicid.
In 6recia antica, metoda de a controla nasterile a reprezentat un su*iect intens discutat
mai ales in lucrarile lui Hipocrate. /l vor*este in juramantul sau de 5atoEiaD +contraceptive- si
5p7toriaD +a*ortive-.
In )oma antica s:au folosit prima data prezervativele. )omanii il realizau din vezica de
capra sau intestin !ros. A fost uitat secole si pus in practica intens de catre doctorul Condome,
doctorul re!elui C7arles, de unde i s:a atri*uit si numele lui, prezervativului masculin.
Hindusii isi e0puneau testiculele la soare pentru a:si diminua fecunditatea.
Medicul !rec 9oranus din /p7es, sec II e.n., descoperise ca femeia poate ramane
insarcinata in anumite perioade ale ciclului menstrual. .e aici deriva doua din metodele naturale
de contraceptie?
a lui <!ino:Fnauss
cur*a termica
Alaturi de prezervativul masculin, istoria contraceptiei mentioneaza si modalitati de
contraceptie feminine? de la dusurile va!inale ale Cleopatrei, prezervativul feminin descoperit de
evrei pana la *uretii lui MarG 9topes.
6re!orG Pincus, in 11"$, a descoperit si dezvoltat pilula 7ormonala. 9teriletul deriva
dintr:un procedeu pus in aplicare de nomazii ara*i la camilele lor.
Cercetarile medicale ale sfarsitului de mileniu au avut in vedere perfectionarea mijloacelor
7ormonale, fa*ricarea vaccinurilor ca si a preparatelor contra!estive de tip )84($.
$
Metodele contraceptive se pot clasifica dupa mai multe criterii?
in functie de utilizator?
H feminine
H masculine
in functie de durata?
H temporare
H permanente
in functie de metoda contraceptiva?
H 7ormonale
H mecanice
H clinice
H c7irur!icale
H naturale
H mi0te
.iferitele metode contraceptive aplicate in practica au o eficacitate diferita.
Aprecierea si eficacitatea unei metode contraceptive se realizeaza folosind indicele
P/A); +)-, avand urmatoarea formula?
Pentru un cuplu sanatos care nu foloseste nici o metoda contraceptiva, ) variaza intre
$4:144. Metodele contraceptive ideale are tre*ui sa ai*a )I4. Cu cat valoarea lui ) este mai
mica cu atat acea metoda este mai eficienta.
)ezultatul se e0prima prin rata de esecuri la 144 femei J an.
Calitatile ideale ale unui contraceptiv sunt?
si!uranta completa
eficacitate 1442
a*senta efectelor secundare
reversi*ilitatea rapida si usoara
pretul scazut +c7iar !ratuitate-
disparitia necesitatii controlului medical
independenta fata de momentul contactului se0ual
*una accepta*ilitate
Pentru ca nici una din metodele contraceptive cunoscute si utilizate nu intruneste toate
calitatile prezentate mai sus, avand atat avantaje cat si dezavantaje, aplicarea unei metode
contraceptive se face cu ajutorul counselin!:ului prezentat in ca*inetele de planificare familiala.
C
Clasificarea recomandata de catre Federatia Internationala a 6inecolo!ilor si
<*stetricienilor +FI6<- si Centrul pentru Populatie si 9anatate a Familiei al 8niversitatii
Colum*ia +98A-?
#.$ontraceptia orala hormonala
H pilula com*inata
% minipilula +pilula cu pro!esto!eni-
&. $ontraceptia hormonala cu actiune intar!iata
% contraceptive injecta*ile
H implanturi
H inele va!inale
'. $ontraceptia intrauterina
H .I8 mecanice +tip ;ipps loop-
% .I8 cu medicatie +tip Cooper # si Cooper C, .I8 cu prosta!en-
(. $ontraceptia de bariera
H prezervativ
H capul cervical
H spermicidele
H *ureti cu spermicid
). *bstinenta periodica
% metoda calendarului
H metoda mucusului cervical +illin!s-
H metoda simptotermala
H metoda coitului intrerupt
+. $ontraceptia chirurgicala
te7nici pentru femeie?
H c7irur!icala
H electrica
H mecanica
H c7imica
H 7isterectomia
te7nici pentru *ar*at?
H vasectomia c7irur!icala
H vasectomia c7imica
C. *vortul?
H vacuum aspiratia
H dilatare si c7iuretaj
% prosta!landine
H antipro!estative
(
Clasificarea a doua utilizeaza terminolo!ia de contraceptie:contra!estie, descrie metode
moderne aflate in cercetare in unele tari din /uropa +dupa /. K*ranca-?
$" Metode co%tracepti!e
a-. ,aturale
Metoda calendarului
Metoda temperaturii *azale
Metoda calendarului L temperatura *azala
Metoda testelor colorimetrice
Metoda illin!s
Metoda simptotermala
Alaptatul la san
Coit intrerupt
Coit rezervat
A*stinenta totala
*-. *rtificiale
A. $ontraceptia masculina
Prezervativul masculin
@asectomia
<*structia nec7irur!icala a deferentelor
Contraceptia 7ormonala masculina
Contraceptia prin mijloace fi0e
Contraceptia imunolo!ica
. $ontraceptia feminina
$ontraceptia mecanica
o diafra!mul
o capul cervical
o vimula
o pesarul
o o*structia tu*ara nec7irur!icala
o li!atura de trompe
o dispozitivele intrauterine
o inele va!inale
o *uretele de cola!en
Spermicidele
$ontraceptia hormonala-
H estropro!estative
H pro!estative
1
H analo!i de ;H:)H
Contraceptia imunolo!ica +vaccinare contraceptiva-
Contraceptia prin prosta!landine
&" Metode co%tragesti!e
Avortul c7irur!ical
Avortul prosta!landinic
)84($
1. Contraceptia hormonala orala
De'i%itie( )eprezinta utilizarea in scop contraceptiv a 7ormonilor steroidieni se0uali si
a fost introdusa de 6re!orG Pincus.
Primele contraceptive orale contineau doze mari de estro!eni si pro!esto!eni,
care au fost !radat si semnificativ diminuate, ducand la reducerea efectelor secundare.
)orme(
1. pilula com*inata estropro!estativa +C<C-
2. pilula cu pro!esto!en +minipilula P<P-
1.1. Contraceptive orale cominate !C"C#
De'i%itie(
C<C sunt preparate de estro!eni si pro!esteron sintetic cu o eficacitate crescuta in
evitarea sarcinii. In prezent, su*stanta estro!enica e reprezentata de etinilestradiol, iar
pro!esta!enul de pro!estativele de sinteza, care sunt derivati de 11:nortestosteron si derivati de
pro!esteron.
Clasi'icare(
Monofazice? cu o concentratie fi0a de 7ormoni estro!eni si pro!esta!eni
pe tot parcursul ciclului.
Multifazice?
: doua +*ifazice-
: trei +trifazice-
cu concentratii diferite de estro!eni siJsau pro!esta!eni pe parcursul unui ciclu.
In prezent, in )omania pilule contraceptive com*inate sunt disponi*ile su* forma de folie
cu 21 sau 2( de pilule.
Meca%ism de actiu%e(
14
a.- In7i*area ovulatiei prin actiunea asupra a0ului 7ipotalamo:7ipofizar, *locand
astfel eli*erarea 7ormonilor !onadotropi 7ipofizari.
*.- /ndometrul sufera o transformare specifica devenind inpropriu nidatiei, 7ipotrofie
!landulara pro!resiva, pseudodecidualizare stromala cu infiltrat mastocitar fara
deferentierea arterelor spiralate.
c.- /piteliul va!inal si mucoasa cervicala sufera modificari ce influenteaza
ne!ativ mo*ilitatea spermatozoizilor +diminueaza cantitatea de mucus crescand
vascozitatea acestuia-,
d.- /fect claudo!enic +efect post:ovulatie-? previne procesul de reproducere.
Admi%istrare(
" Folie de 21 : zilnic 21 de zile, C zile pauza
: Folie de 2( : zilnic 21 de zile, apoi zilnic C zile pilule place*o
I%dicatii(
/ste recomandata femeilor care?
1. necesita o metoda contraceptiva cu eficacitatea crescuta, insa reversi*ilaA
2. nu doresc ca metoda sa interfere cu actul se0ual si nu doresc sa depinda de partenerA
%. au in antecedente cazuri de sarcina ectopicaA
4. au dismenoreeA
". au c7isturi ovariene *eni!neA
$. au in antecedente sau au risc inalt de afectiuni inflamatorii pelvine.
Co%trai%dicatii(
a-. *bsolute
A. $irculatorii-
trom*oze arteriale si venoase
*oli cardiace isc7emice
factori de risc severi pentru *oli arteriale si anomalii de coa!ulare sau
fi*rinoliza
atacuri isc7emice tranzitorii
*oli valvulare
7ipertensiune pulmonara
. *fectiuni hepatice-
*oli active, icter recurent, sindromul .u*in:Mo7nson si )ot7or
adenom 7epatic
litiaza *iliara
porfirii
C. Istoric al unor boli influentate de hormoni steroi!i-
7erpes !estational
sindrom 7emolitic uremie
11
.. Sarcina
/. Sangerari genitale nediagnosticate
F. ,eoplasme estrogen"dependente
*-. .elative
1-. Prezenta unor factori de risc pentru *olile cardiovasculare +.K, H#A, fumat N 44
ti!ari J zi, varsta inaintata, e0ces ponderal-
2-. Mi!rena
%-. 9iclemia 7omozi!ota
4-. <li!o: sau amenoreea
"-. Hiperprolactinemia
$-. .epresia severa
E'ecte secu%dare(
a-. /oli cardiovasculare
trom*oze venoase +inclusiv A@C-
em*olia pulmonara
H#A
Infarct miocardic
#. *fectiuni hepatice
Adenomul 7epatic
Carcinom 7epatocelular
;itiaza *iliara
c-. 0atologie tumorala
3eoplasm cervical
.isplazii cervicale
3eoplasm de san, melanoame
d-. 1fecte metabolice
)educere a tolerantei la !lucoza
Crestere in !reutate
E'ecte ad!erse mi%ore si complicatii(
1. .epresia : se administreaza vitamina $A
2. Modificari de li*idouA
%. #ul*urari de cauza vasculara retiniana sau cere*ralaA
4. Infectii urinare mai frecventeA
". .ere!lari menstrualeA
$. ;eucoreeaA
C. CloasmaA
(. Modificari ale imunitatii.
12
E'icacitatea( : inalta cu conditia folosirii corecte
/secul? 4,2 : 1 la 144 femei J an +!reseli de administrare I pilula uitata-
1.$. Pilula cu progestagen !P"P% minipilula#
De'i%itie(
P<P sunt contraceptive 7ormonale orale ce contin doar pro!esta!en, intr:o doza mai mica
decat pilulele com*inate. P<P contin numai 4,% : 4," m! de pro!esta!en, din !rupul noretisteron
sau levonorgestrel.
Meca%ism de actiu%e(
9e *azeaza pe transformarile mucusului cervical. /l se in!roasa, este redus cantitativ si
devine impenetra*il pentru spermatozoizi.
Admi%istrare(
Prima pilula tre*uie luata in prima zi a menstruatiei, dupa care se continua zilnic la
aceeasi ora cu cate o pilula, fara pauza.
I%dicatii(
Persoane ce prezinta contraindicatii sau efecte adverse la administrarea C<CA
@arsta peste 4" de ani, in a*senta fumatului si peste %" de ani in prezenta factorilor de
risc, in special fumatulA
.ia*etul, o*ezitateaA
Hipertensiunea in tratamentA
Mi!reneA
Femeile in perioada alaptarii.
Co%trai%dicatii(
A. *bsolute-
3u se recomanda P<P femeilor care au?
o Afectiuni mali!ne ale sanuluiA
o Afectiuni mali!ne cervicale, uterine sau ovarieneA
o oli arteriale cere*rovasculare si coronariene.
. 2emporare-
9arcina sau suspiciunea de sarcina +pana cand se infirma-A
oli 7epatice acuteA
9an!erari anormale nedia!nosticateA
9uspiciuni de leziuni mali!ne ale sanului.
1%
E'ecte secu%dare(
1-. #ul*urari menstruale?
: san!erari nere!ulate cu cicluri de 2" : %" de zileA
: amenoreea, determinata de anovulatie.
2-. Mastodinia
%-. Cresterea relativa a incidentei sarcinilor ectopice.
E'icacitate(
" Mai scazuta ca cea a C<CA
: )ata de esecuri 4,% : " Jl 44 femeiJanA
: Intervalul permis pentru &pilula uitata' este de ( ore% eficacitatea fiind scazuta
dupa aceste interval.
$. Contraceptia hormonala cu actiune intarziata
$.1. Contraceptia in)ectaila
Primul preparat injecta*il cu pro!esteron a fost realizat in 11"4 si a fost utilizat in
tratamentul andometriozei si a cancerului endometrial.
In prezent cele mai utilizate preparate sunt?
a. Medro0ipro!esteron acetat depozit +.MPA, depo:provera- : fiecare doza are 1"4
m!, se administreaza intramuscular la fiecare % luniA
*. 3ortisteron enantat +3/#:/3, 3oristerat, 3ovi!est- : fiecare doza are 244 m!, se
administreaza intramuscular la 2 : % luni.
Mod de actiu%e(
9upresia ovulatieiA
In!rosarea vascozitatii mucusului cervical, nepermitand penetrarea spermatozoizilor
prin cervi0A
Crearea unui endometru su*tire, atroficA
Modificari asupra trompelor.
E'icacitate(
: /ste foarte inalta.
: )ata esecurilor? 4," : 1," la 144 femeiJan.
Admi%istrare(
Perioada optima de incepere a contraceptiei injecta*ile este cea a primelor C zile ale
ciclului menstrual, dar administrarile ulterioare pot fi mai putin ri!uroase ca moment, avandu:se
in vedere marea eficacitatea a preparatelor.
14
Pentru femeile in post:partum, daca alapteaza, injectia initiala se va face in a $:a
saptamana post:partum, nu mai devreme. .aca nu alapteaza, se va face injectia pe intervalul de 2
luni post:partum, nu mai devreme de $ saptamani datorita 7emora!iilor importante ce pot aparea.
I%dicatii(
Femeile care alapteazaA
Femeile care sunt in ultimii ani ai vietii reproductiveA
Femeile care preconizeza recur!erea la sterilizare c7irur!icala in urmatoarele %:12 luniA
Cele ce au in antecedente anemia falciparaA
Femei care folosesc in mod curent medicamente inductoare enzimatice 7epaticeA
Femei care au nevoie de contraceptive pentru cateva luniA
Femei care prefera medicatia injecta*ila, care doresc sa pastreze secretul folosirii unei
metode contraceptive fata de parteneriA
Femei care fumeaza.
Co%trai%dicatii(
9arcina dia!nosticata sau suspicioasaA
9an!erari anormale !enitale ine0plica*ile in ultimele % luniA
9arcina dorita in viitorul apropiatA
Preocupare cu privire la cresterea ponderala.
E'ecte be%e'ice(
9cad incidenta si !ravitatea inflamatiilor pelvine, endometriozei, candidozei va!inale,
neoplasmului ovarian si endometrial.
A!a%ta*e(
Accepta*ilitate *unaA
3u e0ista posi*ilitatea 5pilulei uitateDA
/ficacitate crescuta in comparatie cu C<CA
Perioada indelun!ata de actiuneA
Permite suprave!7erea periodica medicala.
Dea!a%ta*e(
in cazul aparitiei de efecte adverse, actiunea sa nu poate fi intrerupta *ruscA
3ecesita personal calificat.
E'ecte secu%dare(
#ul*urarile menstruale sunt foarte frecvente, variind de la amenoree si oli!omenoree
pana la san!erari nere!ulate frecvente, prelun!ite si rareori foarte a*undente.
1"
)eluarea ovulatiei si fertilitatii necesita, in medie ":C luni si se poate prelun!i la 2 ani.
Cresterea in !reutate, cefalee, edeme, ameteli, o*oseala, irita*ilitate,
mastodinie pot apare la unele utilizatoare.
E'ecte ad!erse(
Modificari lipidice : nivelul H.; crescutA
Meta*olism !lucidic? pot apare scaderi ale tolerantei la !lucoza si 7iperinsulinismA
Cancer mamar : folosirea indelun!ata de catre femei mai tinere de 2" de ani ar reprezenta
un rise mai crescut de cancer de san.
Meta*olismul osos : .MPA poate fi folosit la orice varsta mai mica de 1$ aniA
)eactiile aler!ice pot apare imediat dupa injectarea .MPA.
$.$. Contraceptia prin implante sudermale !Norplantul#
Implantul su*dermal 3orplant consta din $ mici capsule moi din silastic +cauciuc
siliconic-. Fiecare capsula are 2,4 mm diametru si contine %$ m! levonor!estrel. Capsulele sunt
inserate su*dermal in *ratul femeii sau in zona in!7inala printr:o procedura c7irur!icala minora
efectuata su* anestezie locala. 3orplantul are la *aza numai progesteronul. .upa insertie
capsulele ,orplant sunt palpa*ile, dar nu sunt vizi*ile. /fectul contraceptiv este do*andit printr:
o eli*erare lenta si constanta a levonor!estrelului prin difuziune din mem*rana silastica in
curentul san!uin.
Meca%ism de actiu%e(
9e crede ca are la *aza urmatoarele modalitati de actiune?
9upresia ovulatieiA
In!rosarea mucusului cervical, ceea ce impiedica penetrarea spermatozoizilor prin
cervi0A
Crearea unei mucoase endometriale su*tiri si atrofice.
I%dicatii(
)eprezinta o metoda potrivita pentru majoritatea femeilor aflate la varsta reproductiva,
insa este recomandata in mod special acelor femei care?
: doresc o contraceptie continuaA
: doresc o metoda de spatiere a sarcinilor pe termen lun!A
: doresc o metoda contraceptiva care sa nu interfere cu actul se0ual sau sa depinda si de
partenerA
: prefera o metoda care sa nu necesite aprovizionarea frecventa si,
mai important, sa nu fie aplicata zilnicA
: au numarul de copii pe care si:i doresc dar nu vor sa opteze pentru strerilizareA
1$
: nu pot folosi contraceptive care au in compozitie estro!en.
Co%trai%dicatii absolute(
: Mali!nitati ale sanuluiA
: Mali!nitati ale cervi0ului, uterului sau ovarelorA
: oala cere*ro:vasculara sau coronariana.
Co%trai%dicatii absolute temporare(
: 9arcina sau suspiciunea de sarcinaA
: oala 7epatica acuta +7epatita virala-A
: 9an!erari !enitale de cauza neelucidataA
: 9uspiciunea de cancer de san, pana cand se infirma dia!nosticul.
Co%trai%dicatii relati!e(
Anemii severeA
#ul*urari de coa!ulare sau terapie anticoa!ulante in curs.
E'ecte secu%dare(
Modificari menstruale? san!erari a*undente sau simplu spottin!, menstruatii
nere!ulate sau c7iar amenoree, tul*urari de tip 7ipermenoree sau 7ipomenoree.
CefaleeA
9tare de irasci*ilitateA
AmetealaA
6reata, eruptii te!umentare de tipul ras7:uluiA
Acneea, modificari ale apetituluiA
Caderea parului, cresterea pilozitatii faciale si corporale, con!estie mamaraA
Aparitia de c7isturi ovariene.
I%cide%te(
;a femeile care folosesc ca metoda contraceptiva 3orplantul, rata sarcinii ectopice
este de 1,%2 pe an. 9:a o*servat ca rata sarcinii ectopice la femeile su* 3orplant este mai mare
la persoanele cu o*ezitate si creste pe masura ce durata de utilizare a 3orplantului este
mai mare. 9e apreciaza ca o*li!atorie e0tra!erea implantelor la sfarsitul celor " ani de
utilizare.
E'icacitate(
)ata esecurilor este de apro0imativ % sarcini la 144 femei J an.
1C
$.(. Contraceptia prin utilizarea inelelor vaginale
)eprezinta sin!ura metoda de lun!a durata aflata su* controlul utilizatorului. Femeia
isi poate introduce sau scoate inelul dupa dorinta fara ajutor medical.
9unt 2 tipuri de inele va!inale?
8nele care contin 2 7ormoni +estro!en si pro!esteron-, asemanatoare
pilulei com*inate, actionand prin in7i*area ovulatiei. Metoda este
activa timp de % saptamani, dupa care inelul se scoate pentru o saptamana
atunci cand apare san!erarea de privare +menstruatia-.
Celalalt tip de inele eli*ereaza un sin!ur tip de 7ormon,
pro!esta!en, si este purtat timp de % luni de zile. )ata de
eli*erare a pro!esta!enului +levonor!estrel- este de 24
micro!rame J zi.
Ca efecte secundare ale metodei se mentioneaza?
: menstruatii nere!ulateA
: riscuri de e0pulzie la femeile in varsta sau multipare.
(. Contraceptia intrauterina * dispozitive intrauterine !+IU#
Istoric(
In 1141, )ic7ard )ic7ter mentiona rezultatele cu efect contraceptiv o*tinute in urma
introducerii in cavitatea intrauterina a unui fir de ata c7irur!icala de 2C mm diametru.
.upa 11$4, sperantele le!ate de folosirea dispozitivelor intrauterine au crescut, s:a
apelat la plasticul *iolo!ic inert care se putea mula dupa diferite forme, facilitand astfel
insertia.
#ot in anii O$4 in 98A s:a prezentat spirala 3ar4uiles din poilietilena, dispozitiv
,,desc7isD care evita riscul ocluziilor intestinale asociate insertiei unui inel si care se insera cu
ajutorul unui tu* de plastic.
In anii O$2 este prezentata bucla 5ippes, care avea un fir de reper la nivelul colului si
care permitea verificarea *unei pozitionari.
Apar de asemenea, tot in aceasta perioada, primele dispozitive din cupru, su* forma
unui dispozitiv in #.
De'i%itie(
.ispozitivele intrauterine sunt o*iecte produse dintr:un material solid, care se
introduc in cavitatea uterina in scop contraceptiv. 9unt cunoscute si su* numele de sterilete.
1(
Clasi'icare(
9unt doua varietati?
a-. Inerte
" 9unt fa*ricate din plastic +polietilena impre!nata cu *ariu- sau din otel.
Constituie prima !eneratie de .I8 si sunt denumite inerte pentru ca nu
contin nici un element +metal- activ si nici su*stante c7imice care sa se eli*ereze
in cavitatea uterina.
*-. /iologic active
: /li*eratoare de cupru, ar!int, aur sau su*stante 7ormonaleA
: cele mai cunoscute .I8 moderne sunt in forma de?
P Copper C
P Copper # +# cu %(4 A, # cu %(4 A!-
P Multiload +Multiload Cu %C"-
.I8 care poseda %C":2(4 mm
2
suprafata acoperita cu cupru, au o durata de
utilizare de minim $ ani.
/ficacitatea intrauterina a unui .I8 cu fir de cupru de 4,4 mm sau a unui fir de
ar!int acoperit cu cupru +model # cu %(4 A!- poate depasi 14 ani.
9teriletele eli*eratoare de 7ormoni se *azeaza pe calitatile suportului de
metilpolisilo0an capa*il de a difuza steroizii la un nivel constant. Primul dispozitiv eli*erator de
7ormoni eli*ereaza pro!esteron direct in uter la un nivel mediu de $" mc!Jzi, timp de un an.
Acesta este cunoscut su* numele de 0rogestasert.
9:a o*servat ca pro!esteronul modifica ciclul menstrual la femeile ce utilizeaza
Pro!estasert:ul, volumul san!erarii este considera*il redus in raport cu cantitatea e0istenta
inaintea insertiei. 8ltimul tip de dispozitiv 5evonova, eli*ereaza levonorgestrel la un nivel
mediu de 24 mc!Jzi timp de " ani.
Meca%ism de actiu%e(
: Impiedica fecundatia prin alterarea capacitatii de fertilizarea
spermatozoidului si ovulului precum si prin in7i*area transportului tu*ar al ovulului si a
mi!rarii spermatozoizilor prin mucusul cervical si prin secretiile din cavitatea uterina.
: Impiedica implantarea , fie prin distru!erea oului, fie prin eliminarea sa
datorita activitatii uterine crescute, motilitatii tu*are pertur*ate si inducerii luteoli!ei.
: Modificari traumatice endometriale +ireversi*ile-A
: Modificari imunolo!ice si modificari 7ormonale.
I%dicatii(
9teriletul poate fi recomandat mai ales femeilor care?
:au realizat deja un numar de copii, si solicita o metoda eficienta dar si
reversi*ilaA
: prefera o metoda care nu necesita aplicare li*era si care sa nu interfere cu
actul se0ual si sa nu depinda de partenerA
11
: au contraindicatii la metodele de contraceptie 7ormonala +patolo!ie,
fumat-A
: au dificultati in procurarea dar si utilizarea pilulei sau a mijloacelor de
*ariera.
Co%trai%dicatii(
a). *bsolute
: 9arcinaA
: 9an!erari !enitale anormaleA
: Inflamatii pelvine activeA
: Patolo!ie cu transmitere se0ualaA
: 9arcina ectopica in antecedenteA
: Anomalii ale uterului +malformatii con!enitale, fi*romioame,
7iperplazie uterina-.
*-. .elative
: @arsta su* 24 aniA
: 3uliparitateaA
: AnemiileA
: Menora!iile, dismenoreea severaA
: Parteneri se0uali multipliA
: oli cu rise crescut de *acteriemieA
: 8terul cicatricial si stenozele cervicaleA
: 9arcina ectopica in antecedente.
I%sertia(
Momentul optim este in timpul menstruatiei sau imediat dupa aceasta +zilele %:$ ale
ciclului menstrual-. Insertia tardiva creste frecventa aparitiei unor complicatii ca durerea,
san!erarea, sarcini accidentale. Insertia post:a*ortum nu presupune o crestere a reactiilor
adverse, dar tre*uie luate precautii speciale pentru a asi!ura pozitionarea corecta a .I8 si a
evita perforatia. )iscul e0pulziilor spontane este mai mare in aceasta situatie.
Complicatii(
a-. 0recoce
Atacul vaso:va!al : determinat de manevrele asupra colului uterin,
urmat foarte rar de crize de tip convulsivA
Alcaloze prin polipnee, urmata de tetanieA
Perforatia.
*-. 2ardive
9arcina intrauterinaA
9arcina ectopica +%:42 din sarcinile aparute pe .I8-A
24
.urereaA
9an!erareaA
/0pulzie spontanaA
.isparitia firelorA
Infectiile pelvine.
E'icacitatea(
)ata de esec pentru .I8 modeme este de 1," : 22.
,. Contraceptia de ariera
Cuprinde?
1. Prezervativul
2. Capul cervical
%. 9permicide
4. ureti cu spermicide
". .iafra!ma
Metodele de contraceptie prin *ariera ofera protectie impotriva sarcinilor
prin *locarea patrunderii spermatozoizilor in cavitatea uterina.
Mod de actiu%e(
Contraceptivele de *ariera au 2 componente?
a- $omponenta mecanica +diafra!me, cupolele cervicale, prezervativul- impiedica
penetrarea spermatozoizilor in canalul cervical.
*- $omponenta chimica +spermicidul- distru!e sau inactiveaza spermatozoizii.
A!a%ta*e(
A*senta efectelor sistemice si adverse insemnateA
A*senta influentarii ciclurilor menstruale si lactatieiA
)eversi*ilitate *unaA
Asi!urarea unui !rad de protectie impotriva *olilor cu transmitere se0uala.
Dea!a%ta*e(
)ata crescuta a esecurilorA
Pretul relativ mareA
Interferenta cu activitatea se0uala.
21
I%dicatii ge%erate de 'olosire a metodelor de barier(
Pentru persoane care prezinta contraindicatii medicale pentru alte metode
reversi*ileA
Pentru persoane care au contacte se0uale nere!ulateA
Ca o forma interimara de contraceptie?
In timpul amenoreei de lactatie
.upa o vasectomie
Cand se folosesc medicamente care interfereaza cu contraceptivele orale,
scazandu:le eficacitatea.
In perioada de investi!are a unor simptome !inecolo!iceA
In com*inatie cu o metoda de calcul a fertilitatii, pe o perioada
fertila a ciclului menstrualA
Pentru protectie impotriva *olilor cu transmitere se0uala,
inclusiv 9I.A.
,.1. Prezervativul
.enumite si condoame, sunt fa*ricate din late0 sau plastic su*tire, prelucrate prin
adau!are de silicon si am*alate ermetic. Prezervativul acopera penisul in erectie. /l
colecteaza lic7idul sper matic si actioneaza ca o *ariera ce impiedica intrarea
spermatozoizilor in va!in.
I%dicatii(
Contraceptiv sau protector impotriva *olilor cu transmitere se0ualaA
/jacularea precoceA
;eziuni cervicale.
Co%trai%dicatii(
a- *bsolute : nici una,
a- .elative " aler!ia la spermicidul lu*refiant, la late0 +tumefiere, prurit,
tumefiere-.
A!a%ta*e(
Pot fi folosite imediat dupa nastereA
3u au influenta asupra laptelui maternA
9unt lipsite de nocivitate, nu au efectele secundare asociate unei componente
7ormonale.
Folosirea lor poate fi facuta de *ar*ati de orice varstaA
22
3u necesita o consultatie medicala preala*ila.
Dea!a%ta*e(
Pot scadea intensitatea senzatiilor din timpul actului se0ual, scazand placerea
am*ilor parteneriA Cuplurile tre*uie sa intrerupa actul se0ual pentru a pune
prezervativulA
Are o reputatie rea +sunt asociate cu imoralitatea-A
/0ista riscuri mici ca prezervativul sa aluneceJsa se rupa in
timpul actului se0ual.
E'lcacitate(
In cazul utilizarii o*isnuite 12:14 sarcini J 144 femei in primul an de utilizare.
8tilizate in mod corect, sunt eficiente? % sarcini la 144 femei in primul an de utilizare.
Prezervativele pentru femei
< foita in forma de sac, confectionata din plastic su*tire, transparent si moale.
Inainte de actul se0ual se introduce aceasta foita in interiorul va!inului.
A!a%ta*e(
Poate fi controlat de utilizatorA
.estinata atat prevenirii *olilor cu transmitere se0uala cat si a sarcinilorA
3u s:au identificat efecte secundare si reactii aler!ice.
Dea!a%ta*e(
9unt scumpeA
/ste nevoie de cooperarea parteneruluiA
#re*uie sa fie la indemana in cazul actelor se0uale neprevazute.
E'icie%ta(
: In cadrul utilizarii o*isnuite este de 21 la 144 femei in primul an de utilizare.
: In cadrul utilizarii corecte si re!ulate este de " sarcini la 144 femei.
,.$. Cupolele cervicale
9unt confectionate din cauciuc, plastic sau metal, avand, in !eneral, forme de
de!etar. Fi0area lor se face pe e0ocol printr:un efect de ventuza. 9e utilizeaza in asociere cu un
spermicid. Pozitionarea si e0tra!erea se efectueaza la fel ca pentru diafra!ma.
2%
E'icacitate(14:1" sarcini la 144 femei J an.
,.(. Spermicidele
9unt su*stante c7imice care inactiveaza si distru! spermatozoizii. Principalii a!enti
care actioneaza ca surfactanti sunt? mono0imol, octo0Gmol si menfe!ol. 9uportul spermicidelor
poate fi reprezentat de creme, !eluri, ovule, ra*lete efervescente, spraG:uri.
I%dicatii(
: In asociatie cu diafra!mele J cupolele cervicaleA
: M
etoda suplimentara prezervativului.
Co%trai%dicatii(
a-. *bsolute 6 nu e0istaA
*-. .elative 6 reactii aler!iceA
: in capacitatea clientului de a folosi metodaA
E'icacitatea( rata esecurilor este mare, pe loturi neselectionate fiind de peste 1"2
femeiJan.
,.,. Buretii cu spermicide
9unt *ureti din poliuretan moale, de forma rotunda, cu diametrul de "," cm,
impre!nati cu spermicid, pe care il eli*ereaza prim umezirea cu apa inainte de aplicare.
.atorita formei, ei acopera e0ocolul. Pot fi introdusi in va!in imediat, inainte de contactul
se0ual sau pana la 24 de ore inainte. 9e e0tra! dupa $ ore de la contactul se0ual.
uretele contraceptiv este o alternativa foarte convena*ila pentru femeia aflata in
perioada premenopauzala, care nu necesita un !rad inalt de protectie.
E'icacitate( rata esecurilor este de C:12 sarcini la 144 femei J an.
,.-. +iafragmele
9unt calote concave confectionate dintr:un cauciuc special +late0- su*tire avand o
mar!ine metalica fle0i*ila.
Inaintea insertiei, in interiorul diafra!mei se pune crema sau !el spermicid. Cand
este inserata in va!in, diafra!ma acopera colul uterin, concavitatea urmarind conturul
va!inal.
24
/fectul contraceptiv al diafra!mei depinde pe de o parte de actiunea ca o *ariera
intre lic7idul spermatic si colul uterin, iar pe de alta parte de functia diafra!mei ca recipient
pentru spermicide.
Co%trai%dicatii(
a-. *bsolute :nici unaA
#. .elative
: antecedente de sindrom de soc to0ico:septicA
: infectii repetate ale tractului urinarA
: anomalii va!inale care interfera cu localizarea corecta a diafra!mei,
cum ar fi prolaps uterin, tonus va!inal scazut, o*structii va!inaleA
: nasterea unui copil la termen in urma cu $:12 saptamani.
Mome%tul i%sertiei(
.iafra!ma poate fi inserata c7iar inainte de contactul se0ual sau cu pana la $ ore
inainte. Inaintea montarii se aplica o doza de spermicid pe diafra!ma. .iafra!ma se lasa pe
loc cel putin $ ore dupa contactul se0ual, insa nu mai mult de 24 de ore dupa insertie.
.iafra!ma se va spala cu un sapun moale, apa moale si se va usca.
E'ecte ad!erse(
Infectii ale tractului urinarA
Iritatii locale cauzate de 7ipersensi*ilitate sau aler!ieA
.isconfort fie al utilizatorului, al partenerului +durere-, presiune pe vezica
urinara sau rectA
;eziuni va!inale cauzate de mar!inea diafra!mei.
E'icacitate(
In conditiile utilizarii corecte, rata esecurilor este de % sarcini la 144 femei J an.
-. .stinenta periodica
Prin a*stinenta periodica +planificare familiala naturala- se intele!e metoda aleasa de
femeie J *ar*at, care prin semnalele propriului corp reuseste sa identifice perioade in care
fecundatia e ma0ima si pe care le poate evita.
.intre metodele naturale de contraceptie amintim?
1. Coitul intrerupt
2. A*stinenta totala
%. Alaptatul la san
4. Metoda calendarului
2"
". Metoda temperaturii *azale
$. Metoda mucusului cervical +illin!s-
C. Metoda simpto:termala
-.1. /etoda coitului intrerupt
/ste considerata de multi autori cea mai raspandita si cea mai ,,popularaD
metoda naturala. ar*atul recur!e la retra!erea rapida a penisului si depunerea spermei in
afara va!inului in momentul iminentei ejacularii din timpul raportului se0ual.
Aceasta metoda nu asi!ura o securitate deplina pentru ca se stie ca i nainte de
ejaculare se elimina mici cantitati de fluid care pot contine un numar varia*il de
spermatozoizi.
Dea!a%ta*e(
Implica o motivatie puternicaA
Implica un autocontrol deose*it din partea *ar*atuluiA
Apar tul*urari de dinamica se0ualaA
9caderea li*idouluiA
Impotenta.
E'icacitate( se inre!istreaza esecuri de 1":2" sarcini la 144 femeiJan.
-.$. .stinenta totala
/ste metoda cu si!uranta 1442.
-.(. .laptatul la san
.upa ce femeia a nascut, alaptatul la san din 4 in 4 ore impiedica ovulatia timp de
cel putin 14 saptamani, ferind femeia de o noua sarcina. Pare sa fie sin!ura modalitate cu
adevarat naturala de planificare familiala.
A!a%ta*e(
3u necesita nici o interventie in timpul actului se0ualA
3u se asociaza cu nici un fel de c7eltuieli pentru contraceptie sau pentru
alimentatia su!aruluiA
3u are efecte secundare 7ormonale.
Dea!a%ta*e(
2$
o Pentru unele femei, in special cele care si:au reluat lucrul,
alaptatul frecvent poate fi dificilA
o 3u asi!ura protectia impotriva *olilor cu transmitere se0uala si HI@ +9I.A-.
E'icacitate( este foarte eficienta in cazul utilizarii corecte? 4," sarcini la 144 femei in
primele $ luni dupa nastere.
-.,. /etoda calendarului !metoda ritmica% metoda "0IN"*1N.USS#
/ste una cele mai utilizate metode de a*stinenta periodica, indicata in special femeilor
care au ciclu re!ulat, cu o rata de esec la femeile cu ciclu nere!ulat, deoarece nu se poate
sta*ili cu e0actitate durata fazei fertile. Indicele P/A); este de ) I 14 : %( sarcini la 144
femei.
Metoda se *azeaza pe inre!istrarea numarului de zile ale ciclurilor menstruale cele
mai lun!i si cele mai scurte din care se scade 11 respectiv 24, rezultatul fiind perioada fertila.
Calcularea perioadei fertile se *azeaza pe urmatoarele ar!umente?
: ovulatia +in medie- se produce cu 14 zile inaintea menstrei urmatoareA
: sperma isi mentine capacitatea de fertilizare 2:% zileA
: ovulul poate fi fertilizat 12:24 ore dupa ovulatieA
: perioada de fecunda*ilitate a femeii dureaza %:4 zile, in cursul ciclului
menstrual.
<!ino a propus urmatoarea formula?
: 14 L n:2( I 0
: 1C L 3:2(IG
unde?
n : numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai scurtA
3 : numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai lun!A
Intre zilele 0 si G fecunditatea este ma0ima.
Aceasta metoda este mai si!ura pentru femeile cu menstre re!ulate.
E'icacitate(
" )ata mare a esecurilor 14:%( sarcini la 144 femei J an +apreciata prin indice
P/A);-.
: /ste recomanda*ila com*inarea cu alte metode naturale.
-.-. /etoda temperaturii azale
2C
9e *azeaza pe cresterea temperaturii *azale a corpului, care apare dupa ovulatie si care
poate fi utilizata pentru a identifica zilele si!ure +nefertile- din faza postovulatorie a ciclului
menstrual. Aceasta crestere a temperaturii se datoreaza secretiei de pro!esteron care este
termo!enetic.
#emperatura se ia zilnic, dimineata la trezire, in acelasi mod, % minute si este
inre!istrata pe un !rafic, astfel incat cresterea sa se poata o*serva. /a creste cu 4,2 : 4,4 Q C
imediat dupa ovulatie si ramane astfel, in platou, pana la inceputul menstruatiei. .upa % zile in
care temperatura s:a mentinut crescuta se considera ca ovulul nu mai poate fi fertilizat si
activitatea se0uala poate fi reluata, cu riscuri mici de aparitie a sarcinii. 9e recomanda
a*stinenta intre prima si a treia zi in care temperatura se mentine ridicata.
#re*uie e0cluse eventualele cauze ce pot determina cresterea temperaturii +fe*ra,
infectii, etc-.
A!a%ta*e(
Indicata la femei cu ciclu nere!ulat, precum si la cuplurile cu perioade mai mari de
a*stinentaA
Ieftina, nu se asociaza cu efecte secundare de ordin fizicA
9unt reversi*ile imediatA
3u necesita ajutor din partea personalului medical dupa ce metoda a fost invatata.
Dea!a%ta*e(
o ;imiteaza activitatea se0uala la faza postovulatorie a ciclului.
E'icacitate( este conditionata de !radul de educatie si motivatie al cupluluiA duce la o
rata de esec su* $ sarcini la 144 femei pe an.
-.2. /etoda mucusului cervical !Billings#
Femeia este invatata sa:si evalueze modificarile 7ormonale ce apar in cursul ciclului
menstrual asupra mucusului cervical din punct de vedere al cantitatii, consistentei, filantei.
Prin acestea femeia poate recunoaste semnele apropierii ovulatiei. Pacienta tre*uie invatata
timp de cateva luni sa:si identifice momentul ovulator prin semnele mai sus mentionate.
E'icacitate( rata esecurilor e mai mare? 2":%" sarcini la 144 femeiJan.
-.3. /etoda simpto*termala
2(
Aceasta metoda se *azeaza pe com*inarea mucusului cu temperatura. Astazi este cea
mai raspandita dintre metodele de planificare familiala naturala. /ste apro*ata c7iar si de
iserica Catolica.
Pentru determinarea fazei infertile preovulatorii se utilizeaza metoda mucusului
cervical iar pentru cea postovulatorie am*ele metode.
A!a%ta*e( scurtarea perioadei de a*stinenta.
Dea!a%ta*e( necesitatea motivatiei foarte puternice care sa determine femeia sa:si
inre!istreze si sa interpreteze multitudinea de semne ovulatorii.
E'icacitatea( rata de esec este de 24 sarcini la 144 femei J an.
2. Contraceptia chirurgicala
Contraceptia c7irur!icala sau permanenta poate fi?
1. masculina
$. feminina
A!a%ta*e(
)eprezinta cea mai eficace metoda contraceptiva?
3u necesita utilizarea constanta a unei metode, controale
re!ulate, cumpararea de contraceptive.
Dea!a%ta*e( %ecesita o ec7ipa antrenata si materiale corespunzatoare.
I%dicatii(
*. 7bstetricale-
Femei cu mai multe nasteri in antecedenteA
Femei peste %" de aniA
Femei cu complicatii o*stetricale in antecedenteA
Femei cu mai multe cezariene in antecedente.
/. ,eobstetricale-
;a cerere, dupa o consiliere adecvata.
2.1. Sterilizarea chirurgicala masculina !vasectomia#
Metoda consta intr:o incizie unica sau du*la de 4," : 1 cm in portiunea superioara a
scrotului. Aici se evidentiaza canalele deferente din cordonul spermatic drept si stan! care
se li!atureaza sau se diatermocoa!uleaza, impiedicand astfel eliminarea spermatozoizilor.
21
Co%trai%dicatii(
Infectii locale ale pielii sau infectiile tractului !enitalA
@aricocelA
HidrocelA
Hernia 7iatalaA
Criptor7idiaA
Interventii c7irur!icale anterioare pe scrot, tumori intrascrotale.
E'ecte secu%dare(
)eactii aler!ice la antiseptice sau la anestezicul localA
/deme si dureri scrotale.
Complicatii(
Hipotensiune si *radicardie refle0a intraoperatorieA
<r7ita !ranulomului spermaticA
)eanastomozarea spontana a vasului.
2.$. Sterilizarea chirurgicala feminina
9e realizeaza prin ocluzia trompelor uterine. Modalitatile de o*structie tu*ara sunt?
H ;i!atura tu*ara cu sau fara e0cizia unei portiuni de trompaA
% Aplicarea de *enzi de ocluzie, inele sau clipsuriA
H /lectrocoa!ularea trompelor.
Complicatii(
Infectia
Hematoame sau 7emora!ie intraperitoneala
;eziuni ale viscerelor a*dominale
Co%trai%dicatii(
9arcina
Infectii pelvine acute
Cardiopatii, pneumopatii
Hipertensiunea arteriala, dia*et
9indroame 7emora!ipare
#umori pelvine
<*ezitatea
%4
9indrom aderential pelvin sau a*dominal
E'icacitate( rata esecurilor este de 4,44" : 4,44 sarcini la 144 femei sterilizate Jan.
Contraceptia la persoanele diaetice
Femeile cu dia*et za7arat pot utiliza orice clasa de metode contraceptive si!ure, astfel
incat o sarcina sa poata fi planificata intr:o perioada de control !licemic optim.
Femeile cu dia*et !estational +de sarcina- in antecedente nu prezinta un risc crescut de a
dezvolta dia*et za7arat in viitor daca utilizeaza anticonceptionale orale.
;a femeile cu dia*et za7arat insulino:dependent, anticonceptionalele orale nu par sa
a!raveze retinopatia dia*etica sau nefropatia dia*etica.
Anticonceptionalele orale nu conduc la a!ravarea complicatiilor cardiovasculare
dia*etice.
Metodele contraceptive 7ormonale fara estro!eni nu sunt studiate suficient la nici o clasa
de dia*et. Aceste metode sunt indicate atunci cand sunt contraindicati estro!enii sau in
cazurile in care nu e0ista complianta in administrarea zilnica a anticonceptionalelor orale.
In cazul inserarii unui sterilet la o dia*etica, nu e0ista un risc crescut de *oala
inflamatorie pelvina +IP, ane0ita-. .ispozitivul intrauterin +.I8, steriletul- este indicat
si si!ur pentru toate cate!oriile de femei dia*etice cu risc scazut pentru *olile cu
transmitere se0uala +#9-.
Contraceptia mecanica +prezervativul- nu este indicata la femeile dia*etice, datorita ratei
mari de esec.
9terilizarea c7irur!icala poate fi o optiune contraceptiva la femeia dia*etica in conditiile
in care o sarcina reprezinta un serios pericol de sanatate.
%1
Contraceptia de urgenta
0eneralitati
In timp ce majoritatea metodelor contraceptive sunt utilizate
inainte si in timpul contactului se0ual, cateva metode pot fi
utilizate si la scurt timp dupa contactul se0ual neprotejat.
.esi sunt cunoscute su* denumirea de pilula de a doua zi,
denumirea corecta este de contraceptive secundare, contraceptive
de ur!enta sau contraceptie postcoitala, deoarece pilulele nu sunt
sin!urele mijloace utilizate in contraceptia de ur!enta.
Pe de alta parte vec7ea denumire lasa impresia, falsa, ca pacienta tre*uie sa astepte pentru
inceperea tratamentului pana in dimineata urmatoare contactului se0ual neprotejat sau ca va fi
prea tarziu daca ea nu poate o*tine pilulele sau .I8 pana in dupa:amiaza sau noaptea de dupa
contactul se0ual.
1. Indicatii
2. #ipuri contraceptive de ur!enta
%. Mod de utilizare
4. Mecanismul de actiune
". /fecte adverse
$. Contraindicatii
C. /ficienta
(. Consultul medical de specialitate
Indicatii
.eoarece implantarea oului +ovulul fecundat de spermatozoid- in uter se realizeaza a*ia dupa
apro0imativ $ zile de la fertilizare, aceasta perioada de timp permite utilizarea unor metode
contraceptive pentru prevenirea unei sarcini nedorite.
%2
Contraceptia de ur!enta include metode contraceptive utilizate de ur!enta si nu de rutina,
recomandate a fi utilizare in urmatoarele situatii?
: in cazul unui contact se0ual neprotejat, intamplatorA
: in cazul esecului metodei contraceptive folosite? utilizarea incorecta sau ruperea
metodelor contraceptive de *ariera +prezervativ, diafra!ma, cupola cervicala-, e0pulzia
nerecunoscuta a unui dispozitiv intrauterin, erori in calculul perioadei permise din cadrul
a*stinentei periodice, esecului contraceptiei orale 7ormonale +voma sau diaree timp de 2 zile,
lipsa administrarii a 2 pilule intr:un ciclu, administrarea nere!ulata-A
: in cazul folosirii unor preparate medicamentoase care ar putea reduce eficacitatea pilulelor
contraceptiveA
: in caz de viol.
.esi reprezinta o alternativa prefera*ila avortului si mult mai putin traumatizanta, contraceptia
postcoitala tre*uie sa ramana o metoda utilizata ocazional si nu de rutina. Pentru prevenirea
sarcinilor nedorite este recomandata utilizarea unei metode contraceptive pe termen lun!.
Tipuri contraceptive de urgenta
In prezent e0ista doua tipuri de contraceptive de ur!enta? mecanice si c7imice.
/etoda mecanica
9in!ura metoda mecanica recomandata pentru contraceptia postcoitala este implantarea +IU
!dispozitivul intrauterin sau steriletul# cu elierare de cupru.
.aca este inserat in primele " zile dupa contactul se0ual neprotejat, .I8 cu eli*erare de cupru
poate preveni instalarea sarcinii +eficacitate de 11 2-. In cazul contactului se0ual neprotejat care
a avut loc inainte de ovulatie, momentul insertiei .I8 poate fi amanat, pana la ma0im " zile de la
data ovulatiei.
Ca mod de actiune, prin eli*erarea ionilor de cupru se induce o reactive inflamatorie locala
severa, cu cresterea nivelului de prosta!landine locale care impiedica nidarea, interfera cu
avansarea spermatozoizilor spre trompele uterine si poate avea efect spermicid. Prezenta .I8
stimuleaza eli*erarea endometriala de prosta!landine si leucocite, care afecteaza atat
spermatozoizii, cat si zi!otul. Ionii de cupru intra in competitive cu cei de zinc, ducand la
in7i*area activitatii an7idrazei car*onice si a fosfatazei alcaline, necesara implantarii.
.esi este metoda cea mai eficienta, este si cea mai putin folosita, pe de o parte datorita lipsei de
informare in acest sens, iar pe de alta parte datorita riscului de *oala inflamatorie pelvina.
#re*uie tinut cont insa de faptul ca, in cazul contraceptiei de ur!enta, .I8 se va insera doar daca
se doreste folosirea acestuia ca metoda contraceptiva pe termen lun!.
8tilizarea .I8 nu este asociata cu un risc crescut de infertilitate la nulipare.
%%
/etode chimice
Ca metode c7imice au fost descrise si utilizate mai multe re!imuri care utilizeaza? preparate
7ormonale, antipro!estative si anti!onadotrofine.
Aceste metode produc modificari la nivel endometrial si actioneaza pana in momentul nidatiei,
adica in primele " zile dupa contactul se0ual neprotejat, tratamentul fiind ineficace daca aceasta
s:a realizat. .eoarece preparatele 7ormonale necesita cel putin 2 zile de la administrare si pana la
instalarea efectul, tratamentul 7ormonal tre*uie administrat in primele C2 de ore de la contactul
se0ual neprotejat.
/etodele hormonale se clasifica astfel?
: metoda 4uzpe +dupa numele medicului canadian care a descris prima data metoda-?
utilizeaza preparate com*inate estropro!estative +doza totala 244 m! etinilestradiol L 1 m!
levonor!estrel divizata in 2 prize-, administrate in 2 prize la interval de 12 ore, tratamentul fiind
initiat in primele C2 de ore de la contactul se0ual neprotejat, eficienta fiind mai mare daca se
initiaza in primele 12 ore de la contactA dintre contraceptivele orale disponi*ile pe piata
romaneasca, se poate folosi Micro!Gnon, cu administrarea a 4 comprimate in primele 124 de ore
si repetarea dozei dupa 12 ore +Ane0a 2 = contraceptive orale ce pot fi utilizate ca metoda de
ur!enta in 98A-A
: preparate numai pe aza de progestative? cel mai utilizat fiind levonor!estrelul +e0.
Postinor 2, /scapelle- administrat in primele 4( de ore de la contactul se0ual neprotejat, doza
repetandu:se la 12 oreA
: estrogenii in doze mari? se administreaza etinilestradiol in doze mari +"m!Jzi- timp de
" zile, tratamentul fiind initiat in primele C2 de ore de la contactul se0ual neprotejatA acestia
determina si alterarea motilitatii tu*are, ceea ce face mai dificila ajun!erea spermatozoizilor la
ovul si transportul ovulului fecundat din trompa in cavitatea uterina.
.ntiprogestativele?
: /ifepristona !RU ,52#? este un antipro!estativ de sinteza, care poate fi administrat in
doza unica in primele " ore dupa contactul se0ual neprotejat +la doze mari, in7i*a si receptorii
!lucocorticoizilor, *locand astfel re!larea de tip feed*acE a a0ului 7ipotalamo:7ipofizo:
corticosuprarenal determinata de cresterea nivelului endo!en de AC#H si 7idrocortizon, actiune
in7i*itorie datorita careia este studiat potentialul terapeutic in 7ipercorticism-A se fi0eaza pe
receptorii de pro!esteron, in7i*and astfel dezvoltarea endometrului secretant si creste
contractilitatea miometrului, am*ele mecanisme interferand procesul de nidatie. .e asemenea
mifepristonul *loc7eaza si ovulatia si determina aparitia san!erarii menstruale printr:o cadere
*rusca a concentratiei pro!esteronului, c7iar daca s:a produs conceptia, fiind sin!ura metoda care
se poate utiliza dupa ziua 21 a ciclului menstrual.
%4
: 6postane +antipro!estativ de sinteza, in7i*itor competitiv al sistemului enzimatic %:
7idro0i steroid de7idro!enaza-.
: modulatorii selectivi ai receptorilor pentru progesteron +ulipristal acetatul =
1llaone-, administrat in doza unica de %4 m!, in primele 124 ore de la contactul se0ual neprotejat
.intre anti!onadotrofine, .anazolul +andro!en de semisinteza- a mai fost utilizat in contraceptia
de ur!enta, cu rate de esec relativ mari, nefiind utilizat de rutina.
/stro!enii, su*stantele anti!onadotrofinice si cele antipro!esteronicele nu fac parte din metodele
utilizate in practica actuala curenta.
< alta optiune pentru contraceptia de ur!enta este reprezentata de administrarea a %4 m!
melo0icam Jzi, " zile consecutiv in faza folicularaA prezinta avantajul de a nu afecta profilul
7ormonal al ciclului si de a nu induce modificari ale perioadei menstruale.
6fecte adverse
In cazul .I8?
Menstre dureroase si a*undente, datorate implantarii pe o suprafata intinsaA menora!ia
este frecventa la primele cicluri menstruale, dar poate continua pe toata durata folosirii
dispozitivuluiA
9an!erari menstruale = se opresc la cateva zile de la implantare, in lipsa complicatiilorA
Perforatie uterina la insertie +su* 1 la 1444 cazuri-A
/0pulzie +in primul an de la implantare, la 1 din C femei se produce e0pulzia- = completa
+.I8 este e0pulzat prin cervi0ul uterin- sau incompleta +.I8 se afla intrauterin, dar incorect
plasat-A tratamentul consta in indepartarea si reinsertia unui nou .I8A
Comparativ cu metodele 7ormonale sau cu cele de *ariera, ofera un !rad mai mic de
protectie fata de aparitia sarcinilor ectopiceA
Infectii pelvine = pot fi evitate printr:o implantare asepticaA
.ureri pelvine, in timpul si dupa insertieA
9ecretie va!inal a*undenta +e0presie a unei cervicite, va!inite sau con!estie pelvina-A
Aparitia sarcinii +.I8 deplasat, ce lasa fundul uterin neprotejat-.
Metodele 7ormonale pot avea ca efecte secundare? !returi, varsaturi si dere!lari ale ec7ili*rului
7ormonal, manifestate in special prin tul*urari ale ciclului menstrual, dureri in a*domenul
inferior, o*oseala, cefalee, vertij si tensiune mamara, metrora!ii. In cazul utilizarii estro!enilor in
doze mari, !reata si varsaturile pot fi foarte severe, necesitand administrarea unui antiemetic.
Contraindicatii
Contraindicatiile utilizarii .I8 cu eli*erare de cupru sunt?
: sarcinaA
: *oala inflamatorie pelvina si afectiunile inflamatorii cervicova!inaleA
%"
: *olile cu transmitere se0uala, parteneri multipliA
: neoplasmele !enitale, inclusiv *oala trofo*lastica !estationalaA
: san!erarea cu punct de plecare uterin de etiolo!ie necunoscutaA
: malformatiile sau tumorile uterine *eni!ne care fac dificila insertia .I8A
: aler!ia cunoscuta la cupru sau la alt constituent al .I8A
: maladia RilsonA
: sarcina ectopica in antecedente.
In cazul utilizarii unor preparate estropro!estative, desi datorita dozelor de steroizi relativ mici si
duratei scurte de utilizare multi autori considera ca nu e0ista alte contraindicatii, e0ista specialisti
care considera prefera*ila utilizarea altor metode ale contraceptiei de ur!enta in urmatoarele
situatii?
: unele *oli cardiovasculare ca? trom*ozele venoase, inclusiv accidentele cere*ro:
vasculare, em*olia pulmonara, 7ipertensiunea arteriala, coronaropatiile incluzand infarctul de
miocardA
: tul*urari de cauza vasculara retiniana sau cere*rala, ca !laucomul si mi!rena difuza
pree0istente cu modificari ale F<, purtatoarele de lentile de contact, care pot prezenta tul*urari
datorita edemului corneanA
: afectiuni 7epatice, ca adenomul 7epatic, carcinomul 7epatocelular, litiaza *iliara.
6ficienta
)iscul de a ramane insarcinata, depinde de ziua de ciclu menstrual in care se afla pacienta.
9tudiile au arata ca riscul de sarcina creste de la (2 cu " zile inainte de ovulatie la %$2 in ziua
ovulatiei. 8tilizarea contraceptiei de ur!enta in timpul perioadei fertile reduce riscul de sarcina
cu cel putin C"2.
)atele de esec in cazul utilizarii diferitelor metode contraceptive postcoitale au fost?
: .I8 cu eli*erare de cupru? su* 12
: metoda Suzpe? 4," : 1,(2 +1,22 daca tratamentul este initiat in primele 12 ore dupa
contactul se0ual neprotejat-
: preparate numai pe *aza de pro!estative? 12
: estro!enii in doze mari? 4,1"2
: Mifepristona +)8 4($-? unele studii apreciaza o rata de esec de 42
: .anazolul 2:%,C2.
/stro!enii in doze mari, Mifepristona si .anazolul nu se utilieaza de rutina in practica curenta,
pentru contraceptia de ur!enta.
%$
Consultul medical de specialitate
.esi, unele preparate 7ormonale utilizate in contraceptia de ur!enta +cu e0ceptia
estro!enilor, Mifepristonei si .anazolului- se !asesc in farmacii, putand fi ac7izitionate si fara
prescriptie medicala, atitudinea cea mai prudenta in cazul unui contact se0ual neprotejat, cand o
sarcina nu este dorita, este adresarea spre un ca*inet de planificare familiala sau o*stetrica:
!inecolo!ie. 9copul acestui consult este atat e0cluderea unei sarcini deja constituite +din timpul
lunii precedente-, ale!erea metodei contraceptive postcoitale optime si cu cele mai putine efecte
adverse cat si consilierea in privinta adoptarii unei metode contraceptive pe termen lun!.
.esi majoritatea metodelor contraceptive 7ormonale se considera a nu avea riscuri
semnificative asupra unei eventuale sarcini, deoarece nu e0ista studii care sa ateste cu certitudine
lipsa efectelor terato!ene, tre*uie evitata utilizarea acestor preparate in timpul sarcinii.
.e asemenea, este recomandat consultul de specialitate in urmatoarele situatii?
: dupa prima menstruatie survenita dupa utilizarea unei metode contraceptive de ur!enta,
dar nu mai tarziu de 4 saptamani, pentru e0cluderea sarcinii si ale!erea unei metode
contraceptive de durataA
: in cazul neinstalarii menstruatiei pana la 4 saptamani de la utilizarea contraceptiei de
ur!entaA
: in cazul aparitiei unor san!erari !enitale a*undenteA
: cand metoda contraceptiva aleasa este .I8 cu eli*erare de cupru +insertia si e0tractia
acestuia se face de catre medicul !inecolo!-.
.esi reprezinta o alternativa prefera*ila avortului si mult mai putin traumatizanta,
contraceptia postcoitala tre*uie sa ramana o metoda utilizata ocazional si nu de rutina. Pentru
prevenirea sarcinilor nedorite este recomandata utilizarea unei metode contraceptive pe termen
lun!.
%C
%(
Contraceptia de urgenta 7 pastila de a doua zi
#a*elul de mai jos furnizeaza informatii detaliate privind formularea si dozele pilulelor utilizate
in prezent in contraceptia de ur!enta?
Nume generic Nume comercial +oza recomandata
;evonor!estrel
Postinor $
4,C" m! +1 ta*leta-, se repeta doza la 12:1$
ore
6scapelle 1," m! +doza unica-
8lipristal acetat 6llaone %4 m! +doza unica-
Mecanism de actiune?
5evonogestrel?
Modifica procesul ovulator si functia corpului lutealA
;uat inaintea fazei luteale, creste prematur concentratia intrauterina de !licodelina
+in7i*itor al fertilizarii- la momentul ovulatieiA
In vitro = nu afecteaza nidarea em*rionuluiA
3u influenteaza viscozitatea mucusului cervical si penetrarea spermatozoizilor la nivelul
cavitatii uterine, acest efect manifestandu:se la doze mult mai mari decat cele folosite
pentru contraceptia de ur!enta.
8lipristal acetat- este un modulator selectiv al receptorilor pentru pro!esteron, o*tinut prin
sinteza, activ pe cale orala, care actioneaza prin le!area cu afinitate mare de receptorul uman
pentru pro!esteron. Mecanismul principal de actiune se considera a fi in7i*area sau intarzierea
ovulatiei. .atele farmacodinamice arata ca si in cazul administrarii imediat inainte de data
asteptata a ovulatiei, ulipristal acetat este capa*il sa amane ruptura foliculara la anumite femei.
%1
.enumire
688."N6 (9mg
.escriere
Contraceptie de ur!enta in interval de 124 de ore +" zile- de la
contactul se0ual neprotejat sau nefunctionarea metodei contraceptive
utilizate.
.enumire comuna
internationala
8;IP)I9#A;8M AC/#A#8M
Prescriptie
P:)F : Medicamente si produse medicamentoase care se eli*ereaza
in farmacii pe *aza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia %4m!
Am*alaj Cutie 0 *list. AlJP@C:P/:P@.C 0 1 compr.
@ala*ilitate am*alaj % ani
Firma : #ara
producatoare
CA).I3A; H/A;#H F)A3C/ : F)A3#A
Autorizatie de punere
pe piata
;A. H)A PHA)MA : F)A3#A
1. +6NU/IR6. C"/6RCI.8. . /6+IC./6NTU8UI
ella<ne %4 m! comprimat
$. C"/P":ITI. C.8IT.TI;. SI C.NTIT.TI;.
Fiecare comprimat contine ulipristal acetat %4 m!.
/0cipienti? fiecare comprimat contine lactoza mono7idrat 2%C m!.
Pentru lista tuturor e0cipientilor, vezi pct. $.1.
(. <"R/. <.R/.C6UTIC.
Comprimat
Comprimat al* pana la aproape al*,rotund, conve0, cu codul 5ella' imprimat pe am*ele fete
(. +.T6 C8INIC6
,.
,.1 Indicatii terapeutice
Contraceptie de ur!enta in interval de 124 de ore +" zile- de la contactul se0ual neprotejat sau
nefunctionarea metodei contraceptive utilizate.
,.$ +oze si mod de administrare
Acest tratament consta intr:o comprimat cu administrare orala, ce se va administra cat mai
repede cu putinta, dar nu mai tarziu de 124 de ore +" zile- de la contactul se0ual neprotejat sau
nefunctionarea metodei contraceptive utilizate.
Acest comprimat poate fi administrata cu sau fara alimente.
44
.aca in decurs de % ore de la administrarea ella<ne pacienta vomita, se va administra un nou
comprimat.
ella<ne poate fi administrata in orice perioada a ciclului menstrual.
Prezenta sarcinii tre*uie e0clusa inainte de a administra ella<ne .
Insuficienta renala sau 7epatica? In a*senta studiilor specifice, nu se pot face recomandari in
privinta dozajului ella<ne.
Insuficienta 7epatica severa? In a*senta studiilor specifice, ella<ne nu este recomandat.
Copii si adolescenti? A fost inclus un numar limitat de femei cu varsta su* 1( ani in studiile
clinice ale ella<ne.
,.( Contraindicatii
Hipersensi*ilitate la su*stanta activa sau la oricare dintre e0cipienti.
9arcina.
,., .tentionari si precautii speciale pentru utilizare
3u se recomanda utilizarea concomitenta cu un contraceptiv de ur!enta care
contine levonor!estrel +vezi pct. 4."-.
3u se recomanda utilizarea de catre femei cu astm *ronsic sever, controlat insuficient prin
tratament cu !lucocorticoid cu administrare orala.
Contraceptia de ur!enta cu ella<ne este o metoda ocazionala. In niciun caz nu tre*uie sa
inlocuiasca o metoda contraceptiva cu utilizare re!ulata. In orice caz, femeile tre*uie sfatuite sa
adopte o metoda de contraceptie cu utilizare re!ulata.
.esi utilizarea ella<ne nu contraindica continuarea utilizarii unei metode contraceptive
7ormonale re!ulate, poate reduce eficacitatea unui astfel de contraceptiv +vezi pct. 4."-. Prin
urmare, dupa utilizarea metodei contraceptive de ur!enta, este recomandata utilizarea unei
metode contraceptive de *ariera si!ure pentru contactele se0uale ce vor avea loc pana la
urmatoarea menstruatie.
3u este recomandata administrarea repetata a ella<ne in acelasi ciclu menstrual, deoarece nu a
fost studiata si!uranta si eficacitatea la administrare repetata in acelasi ciclu menstrual.
Metoda contraceptiva de ur!enta ella<ne nu elimina riscul unei sarcini in toate situatiile. 3u
e0ista date referitoare la eficacitatea la femei la care actul se0ual neprotejat a avut loc cu mai
mult de 124 de ore inainte de administrare. In cazul in care e0ista du*ii, intarziere cu mai mult
de C zile a menstruatiei urmatoare, san!erare anormala la data asteptata a menstruatiei sau
simptome de sarcina, indoielile privind o eventuala sarcina tre*uie e0cluse cu ajutorul unui test
de sarcina.
.aca sarcina apare dupa tratamentul cu ella<ne, ca in cazul tuturor sarcinilor, tre*uie luata in
considerare posi*ilitatea unei sarcini e0trauterine. 9arcina e0trauterina poate continua, in ciuda
san!erarii uterine.
.upa administrarea ella<ne, este posi*il ca menstruatia sa inceapa uneori cu cateva zile mai
devreme sau mai tarziu decat data asteptata. ;a apro0imativ C2 dintre femei, menstruatia a
41
inceput cu mai mult de C zile inainte de data asteptata. In apro0imativ 1(,"2 dintre cazuri, s:a
inre!istrat o intarziere de mai mult de C zile, iar in 42 dintre cazuri, intarzierea a fost de mai
mult de 24 de zile.
Acest medicament contine lactoza mono7idrat. Pacientele cu afectiuni ereditare rare de
intoleranta la !alactoza, deficit de lactaza +;app mala*sor*tie- sau sindrom de intoleranta la
!lucoza:!alactoza nu tre*uie sa utilizeze acest medicament.
,.- Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
8lipristal acetat este meta*olizat in vitro de CSP%A4. 3u au fost realizate studii specifice de
interactiune in vivo.
P Potentialul altor medicamente de a influenta actiunea ulipristal acetat?
9u*stantele inductoare CSP%A4 +de e0emplu, rifampicina, fenitoina, car*amazepina, ritonavir,
HGpericumperforatum- pot reduce concentratia plasmatica de acetat si ii pot reduce eficacitatea.
Prin urmare, nu este recomandata utilizarea concomitenta. Inductia enzimatica dispare treptat si
efectele asupra concentratiei plasmatice de acetat se pot inre!istra c7iar daca pacienta nu a mai
utilizat su*stante inductoare in ultimele 2:% saptamani.
Administrarea concomitenta a medicamentelor care cresc valoarea pH:ului !astric +de e0emplu,
in7i*itori ai pompei protonice, antiacide, anta!onistii receptorilor H2- poate determina reducerea
concentratiei plasmatica a acetatului de ulipristal si pot reduce eficacitatea. Prin urmare, nu este
recomandata utilizarea concomitenta.
In7i*itorii puternici ai CSP%A4 +de e0emplu, Eetoconazol, itraconazol, telitromicina,
claritromicina- pot creste e0punerea la acetat. )elevanta clinica este necunoscuta.
P Potentialul ulipristalului acetat de a influenta actiunea altor medicamente?
.eoarece acetatul are afinitate mare pentru receptorii de pro!esteron, poate reduce actiunea
contraceptivelor 7ormonale com*inate si a celor care contin doar pro!esto!en.
,.2 Sarcina si alaptarea
ella<ne este contraindicat in cazul unei sarcini e0istente sau suspectate +vezi pct. 4.%-. /0ista
informatii e0trem de limitate cu privire la sanatatea fatuluiJnoului nascut in cazul unei sarcini
e0puse la ulipristal acetat. .esi nu a fost o*servat potential terato!en, datele o*tinute la animale
sunt insuficiente in ceea ce priveste to0icitatea asupra functiei de reproducere +vezi pct. ".%-.
3u se cunoaste daca produsul se e0creta in laptele matern uman sau animal. .upa administrare,
alaptarea nu este recomandata timp de cel putin %$ de ore.
,.3 6fecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utila)e
3u s:au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce ve7icule sau de a folosi
utilaje. ella<ne poate avea influenta mica sau moderata asupra capacitatii de a conduce ve7icule
si de a folosi utilaje? dupa administrare, o stare de ameteala usoara pana la moderata este
frecventa, somnolenta si vederea incetosata sunt reactii mai putin frecvente, iar afectarea atentiei
a fost raportata rar.
42
,.5 Reactii adverse
)eactiile adverse raportate in mai putin de 14 la suta din su*iectii tratati cu ulipristal au fost
durerile de cap, !reata si durerile a*dominale.
9i!uranta ulipristal acetat a fost evaluata la 4.C1( de femei in cadrul pro!ramului de dezvoltare
clinica. )eactiile adverse raportate in pro!ramul de faza a III:a, care a inclus 2.$%C de femei,
sunt prezentate in ta*elul de mai jos. Marea majoritate a reactiilor adverse au fost usoare sau
moderate si s:au remis spontan.
)eactiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate in functie de frecventa, pe aparate, sisteme si
or!ane. In cadrul fiecarei !rupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea
descrescatoare a !ravitatii.
Clasificarea pe
aparate% sisteme
si organe
<oarte
frecvente
=1>19
<recvente
=1>199 si
?1>19
/ai putin
frecvente =1>1%999
si ?1>199
Rare =1>19%999 si ?1>1%999
Infectii si infestari
@a!inita
3azofarin!ita
6ripa
Infectia tractului
urinar
Conjunctivita infectioasa
<r!elet
oala inflamatorie pelvina
#ul*urari
meta*olice si de
nutritie

#ul*urari ale
apetitului alimentar
.es7idratare
#ul*urari psi7ice
#ul*urari ale
dispozitiei
#ul*urari
emotionale
An0ietate
Insomnie
#ul*urare de
7iperactivitate
9c7im*ari ale
li*idoului
.ezorientare
#ul*urari ale
sistemului nervos

Cefalee
Ameteli
9omnolenta
Mi!rene
#remur
#ul*urari ale atentiei
.is!euzie
Calitate sla*a a somnului
Parosmie
9incope
#ul*urari oculare #ul*urari ale vederii
9enzatii anormale in oc7i
Hiperemie oculara
Fotofo*ie
#ul*urari acustice @ertij
4%
si vesti*ulare
#ul*urari
vasculare
ufeuri Hemora!ie
#ul*urari
respiratorii,
toracice si
mediastinale

Con!estie a cailor
respiratorii superioare
#use
8scaciune farin!iana
/pista0is
#ur*urari
!astrointestinale

6reata
.ureri
a*dominale
+3<9-
.ureri
a*dominale
superioare
.isconfort
a*dominal
@arsaturi
.urere a*dominala
inferioara
.iaree
Terostomie
Constipatie
.ispepsie
Flatulenta
oala de reflu0
!astroesofa!ian
.ureri dentare
Afectiuni cutanate
si ale tesutului
su*cutanat

Acnee
;eziuni cutanate
Prurit
8rticarie Prurit !enital
#ul*urari musculo:
sc7eletice si ale
tesutului
conjunctiv

Mial!ie
.orsal!ii

.urere in e0tremitati
Artral!ie
#ul*urari renale si
ale cailor urinare

#ul*urarea cailor urinare
Cromaturie
;itiaza renala
.ureri renale
.ureri ale vezicii urinare
#ul*urari ale
aparatului de
reproducere si ale
sanului

.ismenoree
.ureri
pelviene
9ensi*ilitatea
sanilor
Menora!ie
9ecretii va!inale
#ul*urari
menstruale
Metrora!ie
Hemora!ii va!inale
ufeuri
9indrom
premenstrual
Prurit !enital
Hemora!ie uterina
disfunctionala
.ispareunie
)uperea c7isturilor ovariene
.urere vulvo:va!inala
.isconfort menstrual
Hipomenoree
#ul*urari !enerale
si la nivelul locului
<*oseala .urere
Irita*ilitate
.isconfort in zona toracica
anterioara
44
de administrare
Frisoane
9tare !enerala de
rau
Pire0ie
Inflamatie
9ete
Majoritatea femeilor +C4,$2- din cadrul studiilor de faza a III:a au avut urmatoarea menstruatie
la data asteptata sau in interval de B C zile, in timp ce $,(2 au avut menstruatia cu mai mult de C
zile mai devreme decat data asteptata si 1(,"2 au avut intarziere de mai mult de C zile fata de
data asteptata a menstruatiei. Intarzierea a fost de mai mult de 24 de zile la 42 dintre femei.
8n numar mic de femei +(,C2- au raportat san!erari intermenstruale care au durat in medie 2,4
zile. In majoritatea cazurilor + ((,22- acestea au fost raportate su* forma de pete. .intre femeile
carora li s:a administrat in cadrul studiilor de faza a III:a, doar " +4,42- au raportat san!erare
menstruala puternica.
In studiile de faza a III:a, (2 de femei au fost incluse intr:un studiu mai mult de o data si, prin
urmare, li s:a administrat mai mult de o doza de ella<ne +C% dintre femei s:au inrolat de doua ori
si 1 femei de trei ori-. 3u au e0istat diferente referitoare la si!uranta intre acestea in ceea ce
priveste incidenta si severitatea reactiilor adverse, modificari ale volumului si duratei sau
incidenta san!erarilor.
,.@ Supradoza)
/0perienta in ceea ce priveste supradozajul cu ulipristal acetat este limitata. .oze unice de pana
la 244 m! au fost administrate unui numar limitat de su*iecti si nu au fost raportate reactii
adverse severe sau !rave.
-. PR"PRI6T.TI <.R/.C"8"0IC6
-.1 Proprietati farmacodinamice
6rupa farmacoterapeutica? Alti 7ormoni se0uali si modulatori.
Codul A#C? 3eatri*uit inca.
8lipristal acetat este un modulator selectiv al receptorilor pentru pro!esteron, o*tinut prin
sinteza, activ pe cale orala, care actioneaza prin le!area cu afinitate mare de receptorul uman
pentru pro!esteron. Mecanismul principal de actiune se considera a fi in7i*area sau intarzierea
ovulatiei. .atele farmacodinamice arata ca si in cazul administrarii imediat inainte de data
asteptata a ovulatiei, ulipristal acetat este capa*il sa amane ruptura foliculara la anumite femei.
8lipristal acetat are, de asemenea, afinitate ridicata fata de receptorii pentru !lucorticoizi si in
vivo, la animale, s:au o*servat efecte. Cu toate acestea, la om nu s:au o*servat astfel de efecte,
c7iar si dupa administrare repetata in doze zilnice de 14 m!.
)ezultatele din doua studii controlate randomizate independente +vezi #a*el- pe femei care s:au
prezentat pentru contraceptie de ur!enta intre 4 si C2 de ore de la contactul se0ual neprotejat sau
ineficienta masurii contraceptive au demonstrat ca eficacitatea ulipristal acetatului nu este
inferioara celei a levono!estrelului.
4"

9tudiu controlat
randomizat
Incidenta sarcinii +2- in termen de C2 ore
de la contactul se0ual neprotejat sau
ineficienta masurii contraceptive
1
)aportul cotelor U1"2 ICV
riscului
sarcinii, ulipristal vs acetat
levonor!estrel
1
8lipristal acetate ;evonor!estrel
H)A2114:"4C
4,11
+CJCC%-
1,$(
+1%JCC%-
4,"4 U4,1(:1,24V
H)A2114:"1%
1,C(
+1"J(44-
2,"1
+22J("2-
4,$( U4,%":1,%1V
Metaanaliza
1,%$
+22J1$1C-
2,1"
+ %"J1$2"-
4,"( U4,%%:4,11V
1 = 6lasieret;ancet al, 2414
.oua studii arata date de eficienta ale ella<ne administrat la 124 ore de la momentul contactului
se0ual neprotejat. Intr:un studiu clinic desc7is, in care s:au inrolat femei care s:au prezentat
pentru contraceptie de ur!enta si au fost tratate cu ulipristal acetat intre 4( si 124 de ore de la
momentul contactului se0ual neprotejat, incidenta sarcinii a fost de 2,12 +2$J1241-.
9uplimentar, al doilea studiu comparativ descris mai sus arata date la 144 de femei tratate cu
acetat dupa C2:124 ore de la contactul se0ual neprotejat, la care nu s:au o*servat sarcini.
/ficacitatea produsului se manifesta pana la momentul ovulatiei, c7iar daca nivelul ;H incepe sa
creasca.
Produsul reduce !rosimea endometrului +cu 4,$ pana la 2,2 mm-, dar nu s:a putut sta*ili daca
acest lucru poate preveni implantarea unui ovul fertilizat.
-.$ Proprietati farmacocinetice
A*sor*tie
4$
.upa administrarea orala a unei doze unice de %4 m!, ulipristal acetat este a*sor*it rapid, cu o
concentratie plasmatica ma0ima de 1C$ B (1 Jml dupa apro0imativ 1 ora +4," = 2,4 7- dupa
administrare si cu o A9C4:W de ""$ B 2$4 Jml.
Administrarea de ulipristal acetat impreuna cu un mic dejun *o!at in !rasimi a rezultat in
scaderea cu circa 4"2 a a*sor*tiei, intarzierea +de la o valoare mediana de 4,C" ore la % ore- si o
crestere cu 2"2 a mediei A9C4:W in comparatie cu administrarea in conditii de repaus alimentar.
)ezultate similare au fost o*tinute pentru meta*olitul activ .
A*sor*tia de ulipristal acetat depinde de pH si poate fi redusa in situatii in care pH:ul !astric
este crescut, indiferent care este cauza acestei cresteri.
.istri*utie
8lipristal acetat este le!at in proportie mare +N1(2- de proteinele plasmatice, inclusiv al*umina.
Meta*olismJeliminare
8lipristal acetat este meta*olizat e0tensiv la meta*oliti mono:demetilati, di:demetilati si
7idro0ilati. Meta*olitul este activ din punct de vedere farmacolo!ic. .atele in vitro indica ca
meta*olizarea este mediata predominant de catre CSP%A4 si, intr:o mai mica masura, de catre
CSP1A2 si CSP2.$. #impul de injumatatire plasmatica dupa administrarea unei doze unice de
%4 m! este estimata la %2,4 B $,% ore.
6rupe speciale de pacienti
3u s:au realizat studii farmacocinetice la femei cu insuficienta renala sau 7epatica.
-.( +ate preclinice de siguranta
.atele non:clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe *aza studiilor conventionale
farmacolo!ice privind evaluarea si!urantei sau to0icitatii dupa doze repetate. Cele mai multe
constatari din studiile de to0icitate !enerala au fost le!ate de mecanismul de actiune ca
modulator al receptorilor pentru pro!esteron si !lucocorticoizi, cu activitate o*servata la
e0punere similara cu cea o*tinuta in cazul dozelor terapeutice.
.atele referitoare la to0icitatea asupra functiei de reproducere sunt insuficiente ca urmare a
lipsei datelor de farmacocinetica la om si animale. Profilul de si!uranta pentru em*rionul uman
este necunoscut. ;a doze suficient de mici pentru a permite mentinerea !estatiei la speciile
animale, nu s:a o*servat potential terato!en. 3u au fost realizate studii pentru a evalua
potentialul canceri!en al ulipristal acetat.
2. PR"PRI6T.TI <.R/.C6UTIC6
2.1 8ista eAcipientilor
;actoza mono7idrat, povidona, croscarmeloza sodica F%4, stearat de ma!neziu.
4C
2.$ Incompatiilitati
3u este cazul
2.( Perioada de valailitate
% ani
2., Precautii speciale pentru pastrare
A se pastra *listerul in am*alajul ori!inal pentru a fi protejat de lumina.
2.- Natura si continutul amala)ului
lister din aluminiu JP@C:P/:P@.C cu un comprimat. Cutia contine un *lister cu un
comprimat.
2.2 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fara cerinte speciale
3. +6TIN.T"RU8 .UT"RI:.TI6I +6 PUN6R6 P6 PI.T.
;a*oratorul H)A P7armarueXran!er 1" F:C"44% Paris Franta
5. NU/.RU8!686# .UT"RI:.TI6I +6 PUN6R6 P6 PI.T.
/8J1J41J"22J441
@. +.T. PRI/6I .UT"RI:.RI S.U . R6INN"IRII .UT"RI:.TI6I
1"J4"J2441
4(
.enumire P"STIN"R*$
41
.escriere
Postinor:2 este un contraceptiv de ur!enta care poate fi utilizat in
prevenirea sarcinii daca este administrat in intervalul de C2 de ore
care urmeaza unui contact se0ual neprotejat.
.enumire comuna
internationala
;/@<3<)6/9#)/;8M
Actiune terapeutica
C<3#)AC/P#I@/ H<)M<3A;/ 9I9#/MIC/
P)<6/9#A#I@/
Prescriptie
<#C : Medicamente si produse medicamentoase care se pot eli*era
in farmacii sau dro!7erii fara prescriptie medicala.
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 4,C"m!
Am*alaj Cutie 0 1 *list. AlJP@C 0 2 compr.
@ala*ilitate am*alaj " ani
Cod A#C 64%AC4%
Firma : #ara
producatoare
6/./<3 )ICH#/) P;C : 836A)IA
Autorizatie de punere
pe piata
6/./<3 )ICH#/) P;C : 836A)IA
CompozitieB
Fiecare ta*leta contine 4,C" m! levonor!estrel.
/0cipient? lactoza
IndicatiiB
contraceptie orala, destinata in e0clusivitate femeilor cu contacte se0uale ocazionale siJsau
neplanificate. Femeilor care au contacte se0uale mai frecvente, le este recomandata
administrarea continua de contraceptive com*inate.
+oze si mod de administrareB
1 ta*leta, in decurs de o ora de la contactul se0ual. In cazul repetarii contactului se0ual, este
recomandata administrarea unei alte ta*lete, in interval de ( ore dupa prima. in !eneral, se
recomanda 1:2 ta*lete lunar, dar nu mai mult de 4 ta*lete. In cazul in care este necesara
administrarea mai frecventa, este recomandata aplicarea unei alte metode contraceptive.
ContraindicatiiB
!raviditate ori suspiciune de sarcina, san!erare va!inala de ori!ine necunoscuta, afectiuni
7epatice sau renale, icter de sarcina, carcinoame de san, de ovar si de uter in antecedente.
/asuri de precautieB
se recomanda prudenta in administrarea ta*letelor la persoanele suferind de? astm, insuficienta
"4
cardiaca, 7ipertensiune, mi!rena, epilepsie, disfunctii renale, dia*et za7arat, 7iperlipemie,
depresie, trom*ofle*ite, afectiuni trom*em*olice si 7emora!ie cere*rala. Aceeasi prudenta
tre*uie manifestata si cand afectiunile enumerate e0ista in antecedente. In caz de voma sau
diaree, se recomanda suplimentarea cu alta metoda contraceptiva +non:7ormonala-.
Reactii adverseB
cele mai o*isnuite efecte secundare sunt? !returi, ameteli sau san!erare intermenstruala la 2:%
zile dupa administrare, care inceteaza spontan. .aca san!erarea este profuza sau se prelun!este,
este recomandat un e0amen !inecolo!ic. )ar, pot aparea cefalee si senzatie de tensiune in sani.
Proprietati farmacodinamiceB
levonor!estrel este un pro!esto!en care in7i*a implantarea ovulului in endometru, stimuleaza
motilitatea tu*ala si creste vascozitatea mucusului cervical. Administrat la mijlocul ciclului, el
in7i*a ovulatia.
Proprietati farmacocineticeB
administrat oral, este rapid si complet a*sor*it, iar *iodisponi*ilitatea sa este de apro0imativ 14
2. 9e lea!a de al*uminele plasmatice si de !lo*ulina de le!are a 7ormonilor se0uali +9H6-,
numai apro0imativ 2," 2 !asindu:se su* forma li*era. Are un volum aparent de distri*utie de
apro0imativ 1%C litri si un timp de injumatatire de 14:24 ore dupa o sin!ura administrare. /ste
e0cretat su* forma de meta*oliti in proportii e!ale prin materiile fecale si prin urina, acestia
avand activitate farmacolo!ica scazuta sau c7iar nula. Apro0imativ 4,1 2 din doza de
levono!estrel administrata la mama se e0creta prin lapte.
8n studiu pilot reali!at pe un lot de (# de femei a aratat faptul ca adaugarea unui *I,S $79&
selectiv (#) mg meloxicam) celor #,) mg levonogestrel a crescut semnificativ procentul
ciclurilor fara ruptura foliculara sau cu disfunctie ovulatorie (de la ++ : la ;; :)< adaugarea
unui *I,S $79& selectiv (nu este valabil si pentru celecoxib) poate perturba procesul
ovulatoriu dupa aparitia 5H.
.enumire
6SC.P6886 1%- mg
"1
.escriere
/scapelle este un contraceptiv oral de ur!enta. Acesta poate ajuta la
prevenirea sarcinii daca este luat in primele C2 ore dupa ce a avut
loc un contact se0ual neprotejat, in conditii de lipsa de eficacitate
a metodei contraceptive sau dupa utilizarea unei metode
contraceptive care nu este considerata ca fiind si!ura.
.enumire comuna
internationala
;/@<3<)6/9#)/;8M
Actiune terapeutica
C<3#)AC/P#I@/ H<)M<3A;/ 9I9#/MIC/
P)<6/9#<6/3/
Prescriptie
<#C : Medicamente si produse medicamentoase care se pot eli*era
in farmacii sau dro!7erii fara prescriptie medicala.
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 1,"m!
Am*alaj Cutie 0 1 *list. AlJP@C 0 1 compr.
@ala*ilitate am*alaj 4 ani
Cod A#C 64%AC4%
Firma : #ara
producatoare
6/./<3 )ICH#/) P;C. : 836A)IA
Autorizatie de punere
pe piata
6/./<3 )ICH#/) P;C. : 836A)IA
<orma de prezentareB
Cpr. 1," m!A ct. 0 1 *list. 0 1 cpr.
IndicatiiB
oral : contraceptia de ur!enta in primele C2 ore dupa un contact se0ual neprotejat sau in caz de
ineficacitate a unei metode contraceptiveA intrauterin : contraceptie, menora!ie idiopatica,
profila0ia 7iperplaziei endometriale in timpul tratamentului cu estro!eni.
+oze si administrareB
oral? Cpr. 1," m!? doza unica de 1 cpr.
ContraindicatiiB
7ipersensi*ilitate la produsA sarcina sau suspiciune de sarcinaA inflamatii pelvineA infectii
!enitaleA endometrita postpartumA avort septic in ultimele % luniA cervicitaA cancer cervical, de
san sau uterinA 7emora!ie uterinaA anomalii uterine con!enitale sau do*andite incluzand
fi*roame care deformeaza cavitatea uterinaA conditii asociate cu cresterea sensi*ilitatii la
infectiiA afectiuni 7epatice acute sau tumori 7epatice, afectiuni renale.
.tentionariB
oral?
"2
: prudenta in astm, IC, H#A, mi!rena, epilepsie, disfunctii renale, dia*et za7arat,
7iperlipemie, depresie, trom*ofle*ite, afectiuni trom*em*olice si 7emora!ie cere*rala,
voma sau diareeA
: asocierea cu ampicilina, rifampicina, tetracicline, cloramfenicol, neomicina, sulfonamide,
*ar*iturice si fenil*utazona.
Intrauterin?
: prudenta in isc7emie cere*rala trecatoareA cefalee foarte severaA icterA cresterea marcata a
#AA neoplasm 7ormono:dependent, incluzand cancerul de sanA risc crescut de
trom*oem*olie venoasaA afectiuni cardiace con!enitale sau valvulare cu risc
de endocardita infectioasaA
: alaptare.
Reactii adverseB
!returi, ameteli sau san!erare intermenstruala la 2:% zile dupa administrare, cefalee si senzatie de
tensiune in sani.
"%
Recoma%dari pe%tru pacie%te(
.aca nu se poate estima cu certitudine perioada ciclului ovulator in care se afla pacienta,
se recomanda acesteia administrarea ulipristal acetatului +/lla<ne-, care s:a dovedit a fi
mai activ decat levono!estrelul in apropierea perioadei de ovulatie, c7iar dupa ce
concentratia ;H a inceput sa creascaA
8n studiu comparat a relevat faptul ca efectele secundare sunt asemanatoare in cazul
am*elor tipuri de su*stanteA in circa 24 2 din cazuri poate aparea cefalee, in 1% = 14 2
dismenoree, 11 = 12 2 senzatie de !reata.
Administrarea a "4 m! meclozina +/metostop- cu o ora inainte reduce riscul aparitiei
senzatiei de !reata cu 2C 2 si al vomei cu $4 2, dar du*leaza pro*a*ilitatea de aparitie a
somnolentei. .aca voma apare in decurs de % ore de la administrarea pastilei se va
repeta dozaA
A*sor*tia de ulipristal acetat depinde de pH si poate fi redusa in situatii in care pH:ul
!astric este crescut, indiferent care este cauza acestei cresteri +se recomanda
administrarea pe stomacul !ol-A
Cu cat mai rapid este luata pilula contraceptiva dupa un contact se0ual, cu atat ea este
mai eficienta +in primele 24 ore dupa contactul se0ual = 1":1(2 eficacitate , de la 24 =
pana la 4( ore : ("2, si de la 4( la C2 ore : "(2 eficacitate-A
;a 2 = % zile dupa administrare poate aparea o san!erare intermenstruala, care nu tre*uie
insa confundata cu urmatoarea menstruatieA functie de momentul ciclului ovulator in care
a fost administrata contraceptia de ur!enta, durata ciclului menstrual poate fi scurtata sau
prelun!ita +cu pana la o saptamana-A
Pastila de a doua zi nu protejeaza de o eventuala sarcina datorata unui contact se0ual
ulterior administrarii, deci se recomanada folosirea unei alte metode contraceptiveA
9e recomanda un consult de specialitate
.aca ciclul urmator are o retinere mai mare de C zileA
.aca apar eliminari san!vinolente a*undenteA
.aca apar dureri puternice spontane in partea inferioara a a*domenului +pentru a
elimina posi*ilitatea unei sarcini e0trauterine-A
P Pentru a e0clude o sarcina nedoritaA
P Pentru a e0clude contactarea unei *oli cu transmitere se0ualaA pana la confirmarea
acestui lucru se recomanda folosirea unei metode contraceptive de *ariera si
informarea partenerului.
"4
<.C 7 Raspunsuri la cele mai frecvente intreari
Cat de e'icie%ta este asa %umita +pilula de a doua i# ,pilule pe%tru co%traceptia de urge%ta-.
In prezent, pilula contraceptiva de ur!enta de ultima !eneratie, reprezinta cel mai eficient
mod de a preveni o sarcina nedorita. Cu cat mai rapid este luata pilula contraceptiva dupa un
contact se0ual, cu atat ea este mai eficienta +in primele 24 ore dupa contactul se0ual = 1":1(2
eficacitate , de la 24 = pana la 4( ore : ("2, si de la 4( la C2 ore : "(2 eficacitate-.
RetinetiD Contraceptia de ur!enta nu este la fel de eficienta ca si contraceptivele cu administrare
zilnica si nu se recomanda folosirea ca metoda permanenta.
ImportantD Preparatele contraceptive de ur!enta nu protejeaza impotriva infectiilor cu
transmitere se0uala +HI@ J 9I.A-.
Trebuie asteptat /& ore pa%a la admi%istrarea pilulei.
3uY Cu cat mai repede dupa contactul se0ual veti folosi metodele contraceptiei de ur!enta, si
anume, pilula contraceptiva de ur!enta : cu atat mai mare este pro*a*ilitatea de a preveni o
sarcina nedorita.
8nii numesc pilula contraceptiva de ur!enta Dpilula de a 2:a ziD. .ar dvs. nu tre*uie sa asteptati
urmatoarea zi pentru administrarea ei, o puteti lua imediat sau in termen de pana la trei zile dupa
contactul se0ual, daca nu v:ati protejat sau daca credeti ca metoda dvs. de contraceptie nu a
fost eficienta.
Am %e!oie de u% co%tracepi! de urge%ta" U%de pot gasi u% co%tracepti! de urge%ta.
Pilulele contraceptive de ur!enta pot fi cumparate din orice farmacie +Postinor sau /scapelle fara
reteta pentru persoanele peste 1( ani, /lla<ne doar pe *aza de prescriptie medicala-. .aca este
necesara administrarea pilulei contraceptive de ur!enta puteti consulta medicul sau farmacistul.
As putea !eri'ica daca su%t i%sarci%ata cu a*utorul u%ui test de sarci%a0 i%ai%te de a
admi%istra pastila co%tracepti!a de urge%ta.
3u. #estele de sarcina se *azeaza pe determinarea 7ormonului sarcinii +!onadotropina corionica
umana-, al carui nivel creste rapid in perioada de sarcina. Cu ajutorul testului puteti determina
prezenta acestuia in urina, dar concentratia minima detecta*ila se atin!e dupa cel putin 14 zile de
la contactul se0ual neprotejat.
Ce particularitati de admi%istrare a co%traceptiei de urge%ta trebuie sa cu%oasteti.
Pilula contraceptiva de ur!enta are un efect contraceptiv numai in cazul in care este luata in
primele C2 ore dupa un contact se0ual. /fectul contraceptiv nu se rasfran!e asupra contactelor
se0uale de dupa administrarea pastilei +deci nu poate fi luata cu o zi inainte-.
""
I%ter!i% oare sc1imbari i% ciclul me%strual dupa admi%istrarea pilulelor pe%tru co%traceptia
de urge%ta.
.upa folosirea pilulelor, de o*icei menstruatia apare la timp. 8neori poate aparea mai devreme
sau mai tarziu, san!erarea fiind mai a*undenta sau mai sla*a ca de o*icei. ;a fel, e posi*il sa
aveti eliminari san!uinolente nesemnificative inainte de urmatoarea menstruatie. 8neori,
menstruatia poate incepe cu o intarziere de ":C zile de la termen. In cazul in care intarzierea este
mai mare, se recomanda consultul de specialitate pentru a e0clude o posi*ila sarcina.
Ce se i%tampla i% caul luarii repetate a pilulei co%tracepti!e de urge%ta i% cadrul u%ui ciclu
me%strual.
8tilizarea repetata a ulipristal acetatului pe durata aceluiasi ciclu menstrual nu este recomandata,
si!uranta si eficacitatea acestui tip de administrare nefiind studiate.
Pilulele pe%tru co%traceptia de urge%ta ,PCU- produc a%omalii co%ge%itale. 2a dau%a 'atului
'aptul ca 'emeia utilieaa accide%tal PCU i% timpul sarci%ii.
3u. Conform dovezilor stiintifice clare e0istente, PC8 nu vor cauza anomalii con!enitale si nu
vor dauna fatului daca femeia este deja !ravida atunci cand le utilizeaza sau daca PC8 esueaza in
prevenirea sarcinii. .eoarece se administreaza cu mult timp inaintea or!ano!enezei, nu are efect
terato!en. In cazul femeilor care au continuat sa foloseasca contraceptivele orale nestiind ca sunt
insarcinate +inclusiv formele cu doze crescute de 7ormoni- nu a crescut riscul de malformatii
con!enitale.
Recuperarea 'ertilitatii dupa 'olosirea co%traceptiei de urge%ta
Pilula pentru contraceptia de ur!enta are un efect contraceptiv numai in le!atura cu contactul
se0ual, care a avut loc cu pana la % zile inainte de administrarea pilulei. /fectul contraceptiv nu
se rasfran!e asupra contactelor se0uale de dupa administrarea pilulei contraceptive de ur!enta.
Astfel, o femeie poate ramane insarcinata in caz de contact se0ual care a avut loc dupa luarea
pilulei pentru contraceptia de ur!enta.
Pilula pe%tru co%traceptia de urge%ta pro!oaca sc1imbari ale ciclului me%strual.
;a unele femei pot aparea dere!lari de ciclu menstrual? poate incepe mai devreme sau mai tarziu,
eliminarile fiind mai a*undente sau mai reduse ca de o*icei. In cazul in care retinerea
menstruatiei dureaza mai mult de C zile de la perioada asteptata, tre*uie sa consultati un
!inecolo! pentru a e0clude sarcina. 9e pot o*serva la fel si unele eliminari san!vinolente
neciclice pana la inceperea urmatorului ciclu.
3arci%a e4trauteri%a 5 ectopica
In cazul in care ciclul intarzie si aveti dureri pronuntate in partea inferioara a a*domenului,
tre*uie e0clusa prezenta unei 5sarcini ectopice', cunoscuta si su* denumirea de sarcina tu*ara,
care se dezvolta in cazul implantarii unui ovul fecundat in afara uterului +in trompa uterina, ovar,
a*domen, col uterin-. Frecventa sarcinilor e0trauterine este de apro0imativ 4,"2 din toate
"$
sarcinile. 3u e0ista nicio le!atura intre administrarea pilulelor contraceptive de ur!enta si sarcina
e0trauterina. 9imptomele acesteia includ? dureri spontane si acute in partea inferioara a
a*domenului, eliminari san!eroase pronuntate, ciclu menstrual intarziat. .aca aveti aceste
simptome, adresati:va medicului dvs. cat mai curand posi*il.
Care su%t e'ectele secu%dare ce pot aparea .
8n studiu comparat a relevat faptul ca efectele secundare sunt asemanatoare in cazul am*elor
tipuri de su*stanteA in circa 24 2 din cazuri poate aparea cefalee, in 1% = 14 2 dismenoree, 11 =
12 2 senzatie de !reata. Administrarea a "4 m! meclozina +/metostop- cu o ora inainte reduce
riscul aparitiei senzatiei de !reata cu 2C 2 si al vomei cu $4 2, dar du*leaza pro*a*ilitatea de
aparitie a somnolentei. .aca voma apare in decurs de % ore de la administrarea pastilei se va
repeta doza.
Daca beau alcool dupa ce am luat pastila0 acest lucru ii !a dimi%ua e'ectul.
3u, dar consumul de alcool poate altera decizia rationala despre o eventuala relatie se0uala,
putandu:se ajun!e in situatia in care contraceptia de ur!enta poate deveni o necesitate.
3u%t pastilele e'icie%te pe%tru 'emeile suprapo%derale sau obee .
Indiferent de tipul su*stantei active, eficienta scade. In cazul administrarii de levono!estrel la
persoanele cu IMC Z 2$ procentul de aparitie a sarcinii a fost apro0imativ acelasi ca si in cazul in
care nu s:ar fi administrat contraceptivul de ur!enta. 8lipristal acetatul isi pierde eficienta in
cazul persoanelor cu IMC Z %". Cresterea dozei nu a fost studiata si din acest motiv nu este
recomandata. In acest caz, cea mai *una ale!ere o reprezinta .I8 cu eli*erare de cupru.
Pot 'olosi co%traceptia de urge%ta daca medicul mi-a recoma%dat sa %u 'olosesc co%tracepti!e
orale .
Folosite in contraceptia de ur!enta, estro!enul si pro!estativele comporta aceleasi riscuri ca si in
cazul contraceptivelor orale folosite zilnic.
Daca %u apar reactii ad!erse0 i%seam%a ca pastila %u si-a 'acut e'ectul .
3u, incidenta reactiilor adverse este de ma0im 24 2.
Daca 'olosesc i%ductoare e%imatice ,ri'ampici%a0 griseo'ul!i%a0 etc- acestea reduc e'icie%ta
tratame%tului . modul de admi%istrare !a 'i acelasi .
In acest caz se recomanda administrarea a % m! levono!estrel, respectiv du*larea dozei de pilule
com*inate sau, conform altor autori, cresterea cu "4 2 a numarului de comprimate la fiecare
administrare, dar o data cu acestea creste mult incidenta reactiilor adverse. Pentru ulipristal
acetat nu e0ista indicatii de modificare a dozei.
Ca%d trebuie sa merg la medic .
"C
.aca ciclul urmator a avut o retinere mai mare de C zileA
.aca aveti eliminari san!vinolente a*undenteA
.aca aveti dureri puternice spontane in partea inferioara a a*domenuluiA
Pentru a e0clude o sarcina nedorita.
"(
C"NC8U:II
.esi nu se recomanda a fi folosita ca metoda contraceptiva, decat ocazional, respectiv in
caz de ur!enta si esuare a unei alte metode contraceptive, contraceptia de ur!enta elimina
posi*ilitatea aparitiei unei sarcini nedorite, cu toate implicatiile pe care aceasta le:ar avea, fie in
cazul pastrarii sarcinii, fie in cazul unui avort. )ecomandarea facuta de farmacist tre*uie sa fie
*azata pe o anamneza atenta, atat in ceea ce priveste istoricul medical al pacientei, cat si a
medicatiei utilizate cronic la momentul respectiv. )ecomandarile ver*ale vor fi, pe cat posi*il
insotite de o serie de recomandari scrise, cu indrumarea de a se prezenta la un consult medical de
specialitate dar si cu posi*ila directionare catre un ca*inet de plannin! familial.
"1