UNIVERSITATEA "NICOLAE TITULESCU", BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE EXAMEN LA DREPTUL FAMILIEI

REPRODUCEREA UMANA ASISTATA MEDICAL
CU UN TERT DONATOR

Profesor: Student:
Prof.univ.dr. Dan LUPAȘCU Elena MACOVERI , Grupa ____, ZI, Regim
CUPRINS

CAP. I INTRODUCERE

CAP. II FERTILIZAREA IN VITRO

CAP. III INSEMINAREA ARTIFICIALA

CAP. IV DILEMELE REPRODUCERII ASISTATE MEDICAL

CAP. V CONCLUZII

CAP. VI BIBLIOGRAFIE

Pagina 1
CAP. I INTRODUCERE
Reproducerea medicala asistata medical a devenit o problema din ce in ce mai abordata in
societatea romaneasca. Aceasta sectiune este noua in materia noului cod civil, fiind rezultatul societatii
actuale.Prin aceasta modalitate de dobandire a subiectului de drept, se aduce atingere institutiilor
juridice, cum ar fi: filiatiei, adoptiei, securitatea genetic etc.
 In ceea ce priveste institutia, filiatiei,legislatia din Romania, nu admite niciun fel de legatura intre copil
si donator.Parintii copilului rezultat prin tehnica RUAM, trebuie sa fie de sex diferit, astfel ocrotindu-se
institutia familiei si dreptul de a intemeia o familie,respectandu-se principiul casatoriei intre un barbat
si o femeie. O alta problema,pe care merita sa o abordam este cea legata de confidentialitatea datelor,
informatiilor donatorului precum si consecintele pe care acestea le are in practica judiciara.
Prin reproducere umană asistată medical  înțelegem un ,,ansamblu de tehnici și practice clinice sau
biologice care permit procrearea în afară procesului natural prin intervenția și la indicația medicului.
Această metodă de reproducere umană asistată medical  își găsește adversari în mai multe domenii : 
medicină , etică , teologie , filosofie , juridic etc. Reproducerea umană asistată medical (RUAM ) a
devenit o realitate în societatea românească, ea fiind reglementată  și de noul cod civil.Această metodă
de procreare vine în întâmpinarea cuplurilor ce nu pot avea urmași pe cale naturală.Cu cât societatea va
primi mai mulți astfel de indivizi, cu atât mai vizibil va fi conflictul moral, etic, și legal, ba chiar și
religios. Însă odată ce legislația românească a permis această infuzie de tehnologie, este  de datoria ei să
asigure o stabilitate, o integrare a acestor indivizi  în societate astfel încât să nu se creeze
diferențieri,stereotipii.Tocmai de aceea,această nouă modalitate de dobândire a calității de subiect de
drept presupune  și un grad mare de acuratețe în ceea ce privește  instituțiile juridice, spre pildă :filiația,
adopția, drepturile omului,  securitatea genetică  etc.

CAP. II FERTILIZAREA IN VITRO

Una din tehnicile de reproducere asistată este fertilizarea in vitro  (FIV) care este o componentă a
Reproducerii Umane Asistate Medical (RUAM), și reprezintă un proces prin care spermatozoidul

Pagina 2
bărbatului, fecundează ovulul femeii în laborator. Acolo se formează embrionul care este transferat în
uterul mamei, în general la 72 ore de la concepție.

Etapele procedurii de fertilizare in vitro:

a) Stimularea ovariana controlata presupune un protocol lung sau un protocol scurt. In ziua
stabilita de medic, pacienta va incepe un tratament injectabil, fiind necesara urmarirea
ecografica, dozarea unor hormoni. Medicul va stabili schema de tratament potrivita pentru
fiecare pacienta si va programa pacienta pentru a o urmari ecografic. Tratamentul medicamentos
poate fi atat injectabil, cat si oral, de obicei fiind vorba despre medicatie hormonala. De
asemenea, pacientei i se vor solicita anumite analize hormonale.
b) Aspirarea ovocitelor – este vorba despre aspiratia foliculara efectuata sub anestezie, dupa
administrarea unei injectii cu hCG. Punctia ovariana si aspirarea ovocitelor mature se realizeaza
sub anestezie, dupa 36 de ore de la administrarea unei injectii cu hCG pentru declansarea
ovulatiei. Dupa interventie, pacientele sunt sfatuite sa se hidrateze, sa se odihneasca si sa anunte
medicul in cazul unor eventuale complicatii
c) Fertilizarea ovocitelor – ovocitele si spermatozoizii sunt pusi intr-un mediu de cultura.
Ovocitele sunt lasate fie sa se fertilizeze natural, fie prin injectie citoplasmatica, adica in fiecare
ovul se injecteaza spermatozoidul. Evolutia embrionilor este urmarita in laborator. Dupa
aspirare, ovocitele si spermatozoizii sunt pusi in contact intr-un mediu de cultura, iar ovocitele
fie sunt lasate sa fie fertilizate natural, fie se realizeaza injectarea intracitoplasmatica a
spermatozoidului. Evolutia embrionilor este urmarita de catre embriolog, iar apoi se va decide
ziua in care embrionii vor fi transferati (3 – 5). Trebuie sa stiti ca nu toate ovocitele vor fi
fertilizate, asa ca numarul de foliculi aspirati nu va fi acelasi cu cel al embrionilor obtinuti.
d) Embriotransferul – momentul optim este stabilit de catre medic, deoarece organismul trebuie sa
indeplineasca anumite criterii. Transferul embrionilor se poate realiza fie in ciclul respectiv de
FIV, fie intr-un alt ciclu separat, embrionii viabili putand fi congelati. Embriotransferul este o
procedura simpla, nedureroasa, ce presupune introducerea in colul uterin a unui cateter ce
contine embrionul. Dupa 10 zile de la embriotransfer, dozarea hormonului beta-hCG va
confirma sau nu reusita procedurii.

CAP. III INSEMINAREA ARTIFICIALA

,,Este mult mai usor a face abuz de puterile stiintei, neglijand voit sau dintr-o judecata pripita
semnificatia ei. Dar stiinta fara semnificatie se poate transforma intr-o amenintare. Astfel, omul
spiritual simbolizat de Adam se poate afla la un moment dat fata in fata cu Albert Einstein, considerat
Pagina 3
prototipul omului de stiinta, iar in confruntarea dintre cei doi, stiinta poate juca rolul ingrat al
substituirii lui Dumnezeu1” (Dr. Mircea Gelu Buta).
Inseminarea artificială este o metodă terapeutică simplă, nedureroasă prin care sperma de la partener
sau donator este plasată la nivelul tractului genital feminin. Sperma poate fi plasată intracervical,
intrauterin sau intratubar, după o prealabilă preparare în laborator cu mediu de cultură. Spermatozoizii
din lichidul seminal, imediat dupa ejaculare, nu au capacitate fecundanta. Pentru procedurile de
reproducere asistata, este necesara prepararea spermei in laborator. Tendinta de vertilizare s-a
manifestat inca din anii ’40-’50, dar primele rezultate cu adeverat importante au venit in urma
colaborarii dintre Robert Eduards si Patrick Steptoe, care a adus la nasterea primului ,,test – tube –
baby2” in anul 1978. Cercetarile celor doi au fost continuate si dezvoltate, reproducerea asistata medical
extinzadu-se in intreaga lume

Aceasta preparare tine cont de cativa factori:

 expunerea prelungită a spermatozoizilor în lichidul seminal, cauzează modificări ireversibile

asupra motilitaţii, viabilitaţii (vitalitaţii) şi a  potenţialului funcţional al acestora.
 lichidul seminal, detritusurile celulare şi alte elemente celulare din ejaculatul uman încetinesc
sau chiar împiedică ascensionarea spermatozoizilor prin tractul genital feminin.
 lichidul seminal contine factori care inhibă capacitaţia spermatozoizilor.
 introducerea în uter a unui volum mare de sperma poate cauza contractii care au ca rezultat
eliminarea continutului.
 indicaţiile inseminării terapeutice, pot fi date de infertilitatea de cauză masculină, feminină,
ambele sau femeile fără partener la care inseminarea se face cu spermă de donator.

Patologia masculină:
 scăderea concentraţiei spermatozoizilor (oligospermie).
 scăderea motilitaţii care poate fi corectată prin prepararea spermei (astenospermie).
 viscozitatea crescută care împiedică migrarea spermatozoizilor prin tractul genital.
 ejacularea retrogradă.
 malformaţii ale penisului – hipospadias sau curbarea penisului care face dificilă sau imposibilă
penetrarea.
 disfuncţii erectile prin imposibilitatea obţinerii erecţiei – secţiune medulară, tulburări cardio-
vasculare, ejacularea precoce, etc.
Patologie feminină:
 stenoza cervicală
 mucus cervical nepenetrant
 infertilitate de cauză necunoscută
 cervicita 

Contraindicaţiile inseminării intrauterine sînt date de orice infecţie de la nivelul colului, uterului sau
anexelor. Rata de succes este între 5-20%  pentru fiecare ciclu în funcţie de patologie şi durata
infertilitaţii şi vârsta partenerei . O rata crescută de succes per ciclu este data cînd inseminarea
artificiala este precedata de stimulare ovariană.

1
Citat extras de pe site - https://www.librariaonline.ro/practice/spiritualitate/religie/bioetica_intre_marturisire_si_secularizare-
buta_mircea_gelu_buta_iulia-p10065891, Prof. Dr. Mircea Gelu BUTA
2
Articol extras pe pe site Cambrige org,, https://www.cambridge.org/core/books/presenting-the-first-testtube-baby/
31F38A5F80C588BAD9152E6BD2837C87”, Presenting the First Test – Tube Baby,
Pagina 4
CAP. IV DILEMELE REPRODUCERII ASISTATE MEDICAL
Inainte de a vedea care sunt efectiv problemele care le ridica pentru crestini tehnologiile si
procedeele folosite in reproducerea asistata trebuie sa vedem care este statusul embrionului in legislatia
diferitelor state si cum este el inteles si definit de catre Biserica. La nivel European nu exista inca o
pozitie coerenta unitara, in privinta statutului embrionului, astfel exista tari precum Ungaria, Polonia,
Norvegia, Islanda si Italia in care sunt interzise cercetarile embrionului dar si tari care permit studierea
acestuia. Poziţiile teologice referitoare la subiectul PUAM diferă de la o religie la alta, fărăînsăca
diferenţele de atitudine să fi e notabile: majoritatea religiilor fundamentale nu aprobăingerinţa artifi
cialului în actul reproductiv (mai ales în cazul RAM extraconjugale), act care ar trebui să se desfăşoare
natural, aşa cum a hotărât Divinitatea. Biserica Romano-Catolicăpreponderentă în Europa şi America
are o poziţie fermă de neacceptare a oricăror manopere de RUAM. Vaticanul, în 1956, prin vocea sa
cea mai autorizată (Papa Pius al XII-lea) a declarat RUAM ca fi ind imorală şi ilegală, pentru că separă
procrearea umană de comuniunea intimă dintre partenerii de viaţă. Biserica Ortodoxă este dominantă în
Europa de 93 Est şi de Sud-est Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova,
România, Rusia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina. Referitor la RUAM are o poziţie mai nuanţată, fi ind
de acord cu tratamentul medical si chirurgical al infertilităţii, însăinterzicând FIV sau alte tehnici de
PUAM. Tehnicile ce implică donare de gameţi sunt considerate adulter . În cadrul Protestantismului şi
Bisericii anglicane se accepta tratamentul tradiţional al infertilităţii, însă nu este permisă donarea de
gameţi. În cadrul Iudaismului(preponderent în Israel) se acceptă însămânţarea artifi cială şi FIVdoar cu
sperma provenind de la soţ. Religia iudaică nu interzice surogatul, cu condiţia că acel copil
sărevinătatălui sau genetic (care a dat sperma). Screeningul genetic este acceptat.
Nu se admite reducerea fetală. Dand asadar un raspuns lumii secularizate si autonome reprezentantii
teologiei sustin ,, sufletul este in trup chiar de la inxeputul formarii acestuia, si da trupului
complexitatea speciala adecvata sufletului ca baza pentru gandirea si vointa constienta si libera si
pentru viata spirituala a omului3”. Implicatiile morale ale utilizarii biotehnologiei reproductive pornesc
tocmai de la aceasta definire a omului ca fiinta psiho-somatica ce poarte in el chipul lui Dumnezeu inca
din momentul conceperii dar nu se limiteaza doar la domeniul medical si religios ci vizeaza si
aspectele psiho – sociale si juridice ale reproducerii sale asistate medical. Desi ele se intrepatrund de
multe ori vom incerca, in cele ce urmeaza, o sistematizare ale acestora. În ultimul deceniu s-au
dezvoltat şi metodele de diagnostic genetic preimplantare prin analiza genetică a embrionilor. Astfel, se
pot alege pentru embrio-transfer doar embrionii sănătoşi. Din 1990, când a fost înregistrat primul
3
15 Valer Bel ,, Omul, collaborator cu Dumnezeu in cadrul creatiei, in Medicii si Biserica”, vol. IV, p.50
Pagina 5
succes, în cazul unui cuplu cu risc de a avea copii cu fibroză chistică, tehnica a evoluat şi permite un
diagnostic genetic rapid şi precis. Pentru diagnostic se foloseşte ,,material genetic obţinut prin biopsie
de globuli polari sau blastomere4”
CAP. V CONCLUZII
 Luand, in considerare, reglementarile juridice al altor state dinafara de Romania, observam ca cea mai
restransa categorie este cea a barbatilor, carora nu li se permite accesul atat de usor la tehnicile RUAM,
mai mult apelandu-se la mame surogate.In privinta respectarii drepturilor omului,Conventia Americana
din 1969 de la San Jose, merge cel mai departe cu definirea dreptului la viata ,,orice om are dreptul la
respectarea vietii sale.Acest drept trebuie protejat,in general,incepand de la momentul conceptiei.”
Asadar,reproducerea umana asistata medical a devenit o alternative pentru cuplurile insterile, o
modalitate de a mentine institutia familiei unita.In societatea romaneasca, aceasta metoda va avea multe
consecinte, atat din punct de vedere etic, religios, moral cat si juridic, bioetic. Ultimele patru decenii au
adus schimbări radicale în tratamentul infertilităţii. Mai mult, dacă progresul rapid înregistrat în ultimul
deceniu în domeniul reproducerii asistate va fi susţinut, perspectivele dezvoltării în această direcţie ar
putea revoluţiona practica medicală curentă. Dezvoltarea de noi tehnici de reproducere asistată ar putea
permite cazurilor de infertilitate, care astăzi par imposibil de soluţionat, să îşi îndeplinească visul de a
avea un nou membru al familiei mai repede decât credeam. Asadar,reproducerea umana asistata
medical a devenit o alternative pentru cuplurile insterile, o modalitate de a mentine institutia familiei
unita.In societatea romaneasca, aceasta metoda va avea multe consecinte, atat din punct de vedere etic,
religios, moral cat si juridic, bioetic.
CAP. VI BIBLIOGRAFIE
 Citat extras de pe site -
https://www.librariaonline.ro/practice/spiritualitate/religie/bioetica_intre_marturisire_si_secularizare-
buta_mircea_gelu_buta_iulia-p10065891, Prof. Dr. Mircea Gelu BUTA
 Articol extras pe pe site Cambrige org,, https://www.cambridge.org/core/books/presenting-the-first-testtube-
baby/31F38A5F80C588BAD9152E6BD2837C87”, Presenting the First Test – Tube Baby,
 15 Valer Bel ,, Omul, collaborator cu Dumnezeu in cadrul creatiei, in Medicii si Biserica”, vol. IV, p.50
 Articol extra pe pe site ,, https://open.library.ubc.ca/soa/cIRcle/collections/ubctheses/24/items/1.0379757’’
Schattman G., Wilkins-Haug L., Barrs V.A. Preimplantation genetic screening (PGS) for aneuploidy

4
Articol extra pe pe site ,, https://open.library.ubc.ca/soa/cIRcle/collections/ubctheses/24/items/1.0379757’’
Schattman G., Wilkins-Haug L., Barrs V.A. Preimplantation genetic screening (PGS) for aneuploidy
Pagina 6