UNIVERSITATEA "NICOLAE TITULESCU", BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

LUCRARE DE EXAMEN LA DREPTUL FAMILIEI

BUNURI PROPRII ALE SOTILOR IN REGIMUL COMUNITATII LEGALE

Profesor: Student:
Prof.univ.dr. Dan LUPAȘCU Elena MACOVERI , Grupa ____, ZI, Regim

CUPRINS
CAP. I INTRODUCERE

CAP. II REGIMUL COMUNITĂŢII LEGALE.

CAP. III REGIMUL SEPARAȚIEI DE BUNURI

CAP. IV REGIMUL COMUNITĂȚII CONVENȚIONALE

CAP. V CONCLUZII

CAP. VI BIBLIOGRAFIE

Pagina 1
CAP. I INTRODUCERE

Potrivit Art. (339)“bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre

soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor1”
Legislatia romana prevede faptul ca bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare din soti, sunt –
de la data dobandirii lor – bunuri comune ale sotilor. Aceasta solutie presupune ca ambii soti au avut o
contributie la aceasta dobandire. Contributia poate fi directa, prin munca sau mijloace comune, sau
indirecta, prin economisirea unor mijloace comune – este cazul muncii depusa in gospodarie sau
pentru cresterea copiilor. Bunurile sunt considerate a fi comune chiar daca numai unul din soti a
contribuit efectiv la acea dobandire. Insa, in cazul unui partaj, prin verificarea contributiei efective a
fiecarui sot, urmeaza a se decide felul in care vor fi impartite bunurile comune. In plus, un bun devine
comun indiferent daca in actul de achizitie au fost trecuti ambii soti sau numai unul.
Legislatia prevede si existenta unor bunuri care, desi dobandite in timpul casatoriei, sunt bunuri proprii
ale fiecarui sot. Si acestea se prezuma a fi bunuri comune pana la definitivarea procesului de partaj.

CAP. II REGIMUL COMUNITĂŢII LEGALE

Normativele proiectului privind regimul comunității legale nu diferă prea mult de textele actualului
Cod Civil, astfel, după ce, legiuitorul arată că faptul la art. 340 relevă excepţiile de la această regulă
stipulând că: “Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ: ,,bunurile dobândite prin
succesiune sau donaţie cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi
comune; bunurile de uz personal; bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt
elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri; bunurile dobândite cu
titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice,
proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri; indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice
prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi; bunurile, sumele de bani sau orice valori care
înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit prin intermediul acestora2”.
Studiind regimul juridic al bunurilor proprii ale soţilor în cadrul regimului comunităţii legale este lesne
de observat o gravă lacună a legii, care nu se pronunţă expres, în nici un chip, asupra bunurilor
dobândite de oricare dintre soţi înaintea încheierii căsătoriei, în privinţa cărora este stipulat faptul că
sunt bunuri proprii ale soţului titular al dreptului de proprietate asupra lor la momentul încheierii
1
Articol extras de pe site, https://lege5.ro/gratuit/gi2tsmbqhe/art-339-bunurile-comune-codul-civil?dp=gu3dmnbxgu2tg ” –
Codul Civil – actualizat in 2023
2
Articol extras de pe site, https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-340-bunurile-proprii-regimul-comunitatii-legale-drepturile-
si-obligatiile-patrimoniale-ale-sotilor ” – Codul Civil – actualizat in 2023, Bunuri Proprii Regimul comunitatii legale si
obligatiile patrimoniale ale sotilor.

Pagina 2
căsătoriei. Cu toate acestea, regimul juridic al bunurilor dobândite de soţi înaintea încheierii căsătoriei
poate fi dedus prin interpretarea ,,per a contrario” a art. 292 care dispune că regimul comunităţii
convenţionale se aplică atunci când, în condiţiile şi limitele prevăzute în prezenta secţiune (art. 292 –
294), se derogă prin convenţie matrimonială de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale,
continuând la art.367: “În cazul în care se adoptă comunitatea convenţională, obiectul convenţiei
matrimoniale poate cuprinde unul sau mai multe din următoarele aspecte: includerea în comunitate a
bunurilor dobândite înainte de căsătorie sau restrângerea comunităţii numai la acestea din urmă 3…”.
Raţionamentul logic decurge în felul următor: regimul comunităţii convenţionale constituie o derogare
de la regimul comunităţii legale; limitele derogării sunt cuprinse în convenţia matrimonială prin care
soţii adoptă, la încheierea căsătoriei, regimul comunităţii convenţionale; derogările sunt expres şi
limitativ prevăzute de lege, convenţia matrimonială putându-se, în acest caz, încheia doar cu privire la
unul sau mai multe ori toate din cele una din clauzele convenţiei matrimoniale, prin care se derogă de
la regimul comunităţii legale, poate avea ca obiect bunurile dobândite de soţi înaintea încheierii
căsătoriei, putându-se stipula că aceste bunuri vor fi comune, alături de celălalte bunuri dobândite în
timpul căsătoriei sau în mod exclusiv.
De unde, evident: dacă , derogând de la regulile regimului comunităţii legale, bunurile dobândite
înainte de încheierea căsătoriei de către oricare dintre soţi pot fi bunuri comune ale soţilor, limpede că,
altfel, per a contrario, ele vor fi bunuri proprii ale soţului dobânditor. Pe de altă parte, în condiţiile
proiectului, legiuitorul nici nu mai putea păstra actuala formulă “bunurile dobândite înainte de
încheierea căsătoriei4”. Asa cum este speficicat faptul ca tot in tiompul casatoriei, sotii pot dobândi
dreptul de proprietate exclusivă asupra unor bunuri care au fost comune, potrivit dispoziţiilor
regimului comunităţii legale, se reglementeaza faptul in Codul Civil exista doua postibilitati in care
soții pot deroga de la regimul matrimonial al comunității legale cu privire la bunurile comune, bunurile
proprii și veniturile din muncă și cele asimilate acestora.

a) regimul separației de bunuri art. 360 – 365 Cod civil;

b) regimul comunității convenționale art. 366 – 368 Cod civil

Ambele modalități de alegere a regimului matrimonial ca o derogare de la regimul comunității legale

trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru încheierea unei convenții matrimoniale valabile:

a) încheierea unei convenții matrimoniale;

3
Articol extras de pe site, https:// https://www.codulcivil.ro/art-367-obiectul-conventiei-matrimoniale/” – Codul Civil –
actualizat in 2023, Obiectul Conventiei Matrimoniale.
4
Articol extras de pe site, https:// https://www.codulcivil.ro/art-367-obiectul-conventiei-matrimoniale/” – Codul Civil –
actualizat in 2023, alin. (1) art. (360)
Pagina 3
 b) convenția matrimonială să fie încheiată prin înscris autentificat de notarul public;
c) la încheierea convenției matrimoniale este necesar consimțământul tuturor părților, exprimat
personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială având conținut predeterminat.

În ceea ce privește momentul încheierii convenției matrimoniale, Codul civil reglementează două
momente. Deosebirea dintre acestea fiind data producerii efectelor.

a) convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie;

b) convenția matrimonială încheiată în timpul căsătoriei.

În ceea ce privește încheierea unei convenții matrimoniale de către soți prin simulație, sancțiunea este
inopozabilitatea actului secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifică regimul
matrimonial pentru care sunt îndeplinite regimurile de publicitate prevăzute de lege, față de terții de
bună – credință.
În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi îşi va prelua bunurile sale proprii, după care se va
proceda la împărţeala bunurilor comune. În acest scop, se vor determina mai întâi cotele părţi ideale ce
revin fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea
obligaţiilor comune; până la proba contrară, făcută de unul dintre soţi, se prezumă că soţii au avut o
contribuţie egală – prezumţie legală relativă.

CAP. III REGIMUL SEPARAȚIEI DE BUNURI

În cazul regimului separației de bunuri fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor
dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu
după această dată. Prin convenția matrimonială, părțile pot stipula clauze privind lichidarea acestui
regim în funcție de masa de bunuri achiziționate de fiecare dintre soți în timpul căsătoriei, în baza
căreia se va calcula creanța de participare.

Dacă părțile nu au convenit astfel, creanța de participare reprezintă jumătate din diferența valorică
dintre cele două mase de achiziții nete și va fi datorată de către soțul a cărui masă de achiziții nete este
mai mare, putând fi plătită în bani sau în natură. La adoptarea acestui regim, notarul public întocmește
un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobândire cât și un inventar pentru
bunurile mobile dobândite în timpul separației de bunuri, inventar care se anexează la convenția
matrimonială supunându-se acelorași formalități de publicitate pentru opozabilitate față de terți.
Pagina 4
În lipsa inventarului se prezumă, că dreptul de proprietate exclusivă aparține soțului posesor, până la
proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condiții de
formă pentru validitate ori unor cerințe de publicitate, dreptul de proprietate exclusivă nu se poate
dovedi decât prin înscrisul care îndeplinește formele cerute de lege. Bunurile dobândite împreună de
soți aparțin acestora în proprietate comună pe cote – părți, în condițiile legii. Dovada coproprietății se
face în condițiile inventarierii bunurilor. Soțul care se folosește de bunurile celuilalt soț fără
împotrivirea acestuia din urmă are obligațiile unui uzufructuar.

De la această prevedere legea instituie trei excepții:

a) inventarierea bunurilor uzufructuarului:

b) răspunderea uzufructuarului pentru prejudicii;
c) constituirea garanțiilor pentru îndeplinirea obligațiilor uzufructuarului.

Soțul este dator să restituie numai fructele existente la data solicitării lor de către celălalt soț sau, după
caz, la data încetării ori schimbării regimului matrimonial. Dacă unul dintre soți încheie singur un act
prin care dobândește un bun folosindu – se, în tot sau în parte de bunuri aparținând celuilalt soț, acesta
din urmă poate alege, în proporția bunurilor proprii folosite fără acordul său, între a reclama pentru
sine proprietatea bunului achiziționat și a pretinde daune – interese de la soțul dobânditor. Proprietatea
nu poate fi reclamată decât înainte ca soțul dobânditor să dispună de bunul dobândit. De la această
regulă legiuitorul a instituit o excepție în cazul în care terțul dobânditor a cunoscut că bunul a fost
achiziționat de către soțul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soț.

În ceea ce privește antrenarea răspunderii pentru obligațiile personale, niciunul dintre soți nu poate fi
ținut de obligațiile născute din acte săvârșite de celălalt soț. Răspunderea soților este solidară pentru
obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei și a celor
legate de creșterea și educarea copiilor. În cazul încetării regimului matrimonial sub forma separației
de bunuri, fiecare dintre soți are un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt până la acoperirea
integrală a datoriilor pe care le au unul față de celălalt.

CAP. IV REGIMUL COMUNITĂȚII CONVENȚIONALE

Regimul comunității convenționale se aplică atunci când se derogă, prin convenție matrimonială, de la
dispozițiile privind regimul comunității legale.
Pagina 5
Sub sancţiunea nulitătii absolute, convenţia matrimonială se încheie prin act autentic notarial, cu
consimţământul personal al viitorilor soţi sau exprimat prin mandatar cu procură autentică, specială şi
având conţinut predeterminat.

Obiectul convenției matrimoniale:

a) includerea în comunitate, în tot sau în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii
născute înainte ori după încheierea căsătoriei;
b) restrângerea comunității la bunurile sau datoriile anume determinate în convenția
matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul
căsătoriei;
c) obligativitatea acordului ambilor soți pentru încheierea anumitor acte de administrare;
includerea clauzei de preciput;
d) modalități privind lichidarea comunității convenționale.

În măsura în care prin convenție matrimonială nu se prevede altfel, regimul juridic al comunității
convenționale se completează cu dispozițiile legale privind regimul comunității legale. Indiferent care
este regimul matrimonial ales de soți acesta poate fi înlocuit sau modificat prin două modalități:
modificarea convențională sau modificarea judiciară.

Din categoria datoriilor la care poate fi restrânsă comunitatea conform regimului comunității
convenționale fac excepție obligațiile care sunt asumate de către oricare dintre soți cu scopul de a
acoperi cheltuielile obișnuite ale căsătoriei.
 obligativitatea acordului ambilor soți pentru a putea încheia anumite acte de administrare;
În această situație, legea reglementează posibilitatea unuia dintre soți de a încheia singur actul,
obțînând cu toate acestea, în mod necesar, încuviințarea prealabilă a instanței de tutela, în cazul în care
celălalt soț fie se opune în mod abuziv, fie se regăsește în imposibilitatea de a-și exprimă voință cu
privire la acest aspect.
 includerea unei clauze de preciput;
Clauză de preciput poate fi introdusă prin convenție matrimonială și reprezintă clauză prin intermediul
căreia se stipulează faptul că soțul supraviețuitor va prelua fără plata și înainte de partajul moștenirii
unul sau mai multe dintre bunurile comune deținute fie în devălmășie, fie în coproprietate. Mai mult,
clauză de preciput poate fi reciprocă, în sensul că poate fi prevăzută în beneficiul ambilor soți sau
numai pentru unul dintre aceștia, iar această clauză nu este supusă raportului donațiilor.În ceea ce
privește executarea clauzei de preciput, Codul Civil stabilește faptul că această se va realiza în natură,
iar în cazul în care acest lucru nueste posibil, va fi executată prin echivalent, din valoarea activului net
al comunității.

CAP. V CONCLUZII
Pagina 6
Casatoria implica raporturi patrimoniale specifice intre soti. Raporturile patrimoniale civilesunt
guvernate de principiul libertatii economice a persoanei, care este libera sa dispuna deavutul sau.
Starea de casatorie, cu intreg complexul de drepturi si obligatii subsecvente,completand gama
atributelor de identificare a persoanei fizice, produce profundemodificari in statutul patrimonial al
sotilor, astfel incat se spune ca "nu exista casatorie fara regim matrimonial" Libertatea alegerii
regimului matrimonial asigura instituirea unui regim matrimonialconcret adaptat nevoilor sotilor,
mentalitatilor si a posibilitatilor lor si, de aceea, regimurilematrimoniale bazate pe acest principiu sunt
preferabile regimurilor matrimoniale legale,unice si imperative

CAP. VI BIBLIOGRAFIE

 Dan Lupașcu Dreptul familiei. ediția a iv-a, emendata si actualizata.

 Codul Civil
 Legea 71/2001 privind punerea in aplicatie a Legii nr 287/2009 privind Codul civil publicata in
MO nr 409 din 10 iunie 2011

Pagini weeb:
 Articol extras de pe site, https://lege5.ro/gratuit/gi2tsmbqhe/art-339-bunurile-comune-codul-
civil?dp=gu3dmnbxgu2tg ” – Codul Civil – actualizat in 2023
 Articol extras de pe site, https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-340-bunurile-proprii-regimul-
comunitatii-legale-drepturile-si-obligatiile-patrimoniale-ale-sotilor ” – Codul Civil – actualizat
in 2023, Bunuri Proprii Regimul comunitatii legale si obligatiile patrimoniale ale sotilor.
 Articol extras de pe site, https:// https://www.codulcivil.ro/art-367-obiectul-conventiei-
matrimoniale/” – Codul Civil – actualizat in 2023, Obiectul Conventiei Matrimoniale.
 Articol extras de pe site, https:// https://www.codulcivil.ro/art-367-obiectul-conventiei-
matrimoniale/” – Codul Civil – actualizat in 2023, alin. (1) art. (360)

Pagina 7