Sunteți pe pagina 1din 5

Regimuri matrimonial admise de Noul Cod Civil

Atentie! Prin conventie matrimoniala (in sens larg = actul matrimonial prin care sotii isi stabilesc prin acordul lor, regimul matrimonial aplicabil sau isi modifica, regimul matrimonial sub care sau casatorit, precum si alte dispozitii cum ar fi clauza de preciput[1]) (Preciput = drept acordat unei persoane de a lua o anumit parte dintr-un bun nainte de partaj). Viitorii soti sau sotii pot alege intre urmatoarele regimuri matrimoniale: Regimul matrim. al comunitatii legale Regimul matrim. al separatiei de bunuri Regimul matrim. al comunitatii conventionale

Inlocuirea unui regim cu altul este posibila dupa minim 1 an de la incheierea casatoriei (art. 369). Incheierea conventiei matrimoniale este necesara doar daca se alege alt regim decat cel al comunitatii legale. Deci, in lipsa incheierii conventiei sau cand aceasta e nula sau anulata => regimul comunitatii legale. (art 329 corol. cu art 338)

Istoric Potrivit codului de la 1864, caracteristicile conventiei matrimoniale, ce-l deosebesc de Noul Cod Civil sunt : 1. in lipsa oricarei precizari, se aplica regimul separatiei de bunuri, fiecare sot pastrand dreptul exclusiv de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale, cu obligatia insa de a contribui la cheltuielile casatoriei; 2. se reglementa regimul dotal ca regim conventional ce putea fi adoptat de soti cu sau fara modificari, prin conventie matrimoniala, cu obligatia barbatului de a-si intretine sotia si cu obligatia acestuia de a contribui la sarcinile casniciei cu 1/3 din veniturile sale; 3. principiul imutabilitatii regimului matrimonial = pe perioada casatoriei nu se putea modifica regimul matrimonial 4. inalienabilitatea dotei imobiliare 5. posibilitatea unui regim matrimonial mixt = societatea de achizitie a sotilor = o comunitate restransa de bunuri ce se afla in coproprietatea sotilor 6. libertatea deplina in stabilirea regimului matrimonial cu 2 limite : sa nu contina clauze opuse bunelor moravuri si sau ordinii publice si drepturilor barbatului .... Aceste dispozitii au fost abrogate de Decretul 32/1954, Codul familiei a intrat in vigoare la 1 feb 1954, data de la care regimul comunitatii de bunuri a devenit regimul legal unic, imutabil si obligatoriul. Codul familiei in vigoare din 1 feb 1954 a scos definitiv relatiile de familie de sub

incidenta Codului civil, nepermitand incheierea conventiilor matrimoniale, interzicand expres, sub pedeapsa nulitatii orice intelegeri care ar modifica comunitatea de bunuri. 1. prin conventia matrimoniala sotii pot alege o locuinta cu destinatie de locuinta a familiei (locuinta comuna sau a sotului la care se afla copiii), caz in care notarul public, la autentificarea conventiei e obligat sa noteze in Carte funciara, sarcina de locuinta a familiei si sa atraga atentia sotilor ca : - fara consimtamantul celuilalt, niciunul nu poate dispune asupra locuintei familiei (chiar daca e proprietar) si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta ei; - niciun sot nu poate fara consimatamntul celuilalt sa deplaseze din locuinta bunurile ce mobileaza si decoreaza casa si nu poate dispune de acestea fara acordul scris al celuilalt - cand unul din soti refuza fara motiv legitim sa-si dea acordul, celalalt poate sa sesizeze instanta de tutela pt a obtine autorizaria incheierii actului (art 322) 1. regimul matrimonial se lichideaza la desfacerea casatoriei prin divort, la schimbarea regimului matrimonial existent sau decesul unuia dintre soti; lichidarea se face prin act autentificat sau hotarare judecatoreasca si va cuprinde cota-parte ce revine fiecaruia pe baza contributiilor sale, atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor (a nu se confunda cu partajul, care e doar o etapa a lichidarii).

A. Regimul comunitatii legale

Bunurile dobandite in timpul acestui regim de oricare dintre soti sunt bunuri comune in devalmasie (art 339). Ex : veniturile din munca, sumele cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale, dar si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala a caror incasare e scadenta in timpul comunitaii (art 341). Urmatoarele acte juridice, avand ca obiect bunurile comune, pot fi incheiate de unul dintre soti, pentru celalalt operand o prezumtie de mantat tacit reciproc : 1. actele de folosinta, conservare si administrare 2. actele de dobandire 3. actele de dispozitie cu titlu oneros pt bunuri pt care legea nu cere formalitati de publicitate 4. darurile obisnuite Schimbarea destinatiei bunurilor comune se poate face doar cu acordul sotilor, iar cand interesele unuia sunt lezate prin catul juridic incheiat fara consimtamantul sau, poate formula actiune in despagubire.

Se cere consimtamantul expres al ambilor soti pentru urmatoarele acte (art 346): 1. de schimbare a destinatiei de folosinta comuna a unui bun comun; 2. acte de instrainare cu titlu oneros sau gratuit sau grevarea cu drepturi reale a bunurilor imobile comune; 3. de dispozitie cu titlu oneros de bunuri mobile, comune, pt care legea cere formalitati de publicitate; 4. acte de dispozitie cu titlu gratuit a bunurilor mobile comune cu exceptia darurilor obisnuite. Actul incheiat cu incalcarea dispozitiilor actului 346 este anulabil, putand fi confirmat de sotul ce ar putea cere nulitatea. Fata de tertul de buna credinta (cel care a depus diligentele necesare pt a afla ... bunului) nu se va cere decat daune interese (despagubire). Conform art 348 din Noul Cod Civil, bunurile comune pot fi aportate la societati, asociatii sau fundatii, dar numai cu consimtamantul scris al celuilalt sot (altfel e anulabil). Daca e vorba de actiuni tranzactionabile pe o piata reglementata, sotul ce nu si-a dat consimtamantul nu poate pretinde decat daune-interese de la sot. Calitatea de asociat e recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, care va exercita singur toate drepturile ce decurg din aceasta calitate, inclusiv dreptul de a transfera actiunile sau partile sociale. In acest caz, partile sociale sau actiunile dobandite sunt bunuri comune. Calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, la cerere, caz in care fiecare sot are calitatea de asociat. din valoarea bunului (pt care s-au atribuit actiunile/titlurile sociale), daca sotii nu au stabilit alte cote parti. Partile/actiunile ce revin fiecaruia vor deveni bunuri proprii. Potrivit art 339 sunt bunuri proprii ale fiecaruia bunurile : 1. cele dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie (cand nu s-a dispus expres comunitatea de bunuri); 2. de uz personal; 3. destinate executarii profesiei unuia dintre soti (sa nu fie elemente ale unui fond de comert ce apartine comunitatii de bunuri); 4. drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor dinstinctive pe care le-a inregistrat; 5. bunurile dobandite cu titlul de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventie si alre asemenea bunuri; 6. indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti; 7. bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora; 8. fructele bunurilor proprii.

B. Regimul separatiei bunurilor

Conform art 360 este regimul in care fiecare dintre soti este proprietar exclusiv al bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si al celor dobandite in nume propriu dupa aceasta data. Separatia are ca punct de plecare (art 361) intocmirea inventarului bunurilor mobile proprii, indiferent de modul de dobandire, intocmit de notarul public. Acest inventar trebuie anexat conventiei matrimoniale si pentru a fi operabil tertilor trebuie inscris la Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale (RNNM). Ministerul Justitiei a emis normele Normele metodologice privind organizarea si functionarea acestuia, publicate in M.Of.nr. 666 din 19 sept 2011. Daca inventarul nu e inscris in registru, creditorul poate considera ca bunurile sotilor sunt comune si ar putea cere drepturile de la oricare dintre ei, ca si cand ar opera regimul comunitatii. Registrul e public, orice persoana, chiar fara a justifica un interes, poate obtine extrase certificate in baza unei simple cereri adresate notarului public, Camerei Notarilor publici sau direct registrului. In lipsa inventarului, bunul mobil se prezuma a fi a sotului posesor (pana la proba contrarie). Pe durata acestui regim, oricare din soti poate dobandi bunuri mobile sau imobile, fie singur, cand devine proprietar exclusiv, fie impreuna cu celalalt sot, cand devine coproprietar fie cote parti. Potrivit art 364, niciunul din soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din aceste acte savarsite de celalalt sot. Cu toate acestea sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor (conf. art. 362 alin 2). La incetarea regimului separatiei, fiecare sot are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt (art 365).

C. Regimul comunitatii conventionale

Conf. art. 366, este regimul care se aplica atunci cand, in conditiile si limitele legii, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale. Cand sotii vor sa adopte acest regim, pot stabili reguli cu privire la unul sau mai multe din urmatoarele reguli: 1. includerea in comunitate, in tot sau in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte sau dupa incheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor de uz personal si a celor derivate exercitarii profesiei unuia dintre soti; 2. restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite sau, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei, cu exceptia obligatiilor asumate pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei; 3. obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; in acest caz, daca unul din soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela; 4. includerea clauzei de preciput; executarea ei se face in natura sau, daca nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii; 5. modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale.

Potrivit art. 368, dispozitiile conventiei matrimoniale in acest caz se completeaza cu regimul comunitatii legale, cu exceptia cazului cand partile au exclus aplicarea acestuia si daca nu cumva, din clauzele conventiei matrimoniale ar aparea situatia aplicarii concomitente a doua regimuri matrimoniale distincte, aspect interzis de lege.

[1] Clauza de preciput = sotii pot cinveni ca in cazul decesului unuia dintre ei, sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile commune detinute in devalmasie sau coproprietate.